Tag Archives: featured

cluj-napoca-my-favorite

420 milioane euro de la UE pentru dezvoltarea Clujului. LISTA de investiţii

Proiecte din fonduri europene, în valoare de 420 de milioane de euro, au fost contractate sau sunt în curs de accesare, în exercițiul financiar 2014-2020, pentru dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca.

Un număr de19 proiecte în valoare totală de 115 milioane de euro au fost deja contractate, 24 de proiecte în valoare de 116 milioane de euro se află în etapa de evaluare, iar alte 6 proiecte în valoare de 205 milioane de euro se află în pregătire.

Proiecte contractate:

– înnoirea flotei de transport în comun prin achiziționarea de noi tramvaie, troleibuze și autobuze;
– revitalizarea Turnului Pompierilor;
– creșterea eficienței energetice a Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe;

Proiectele în evaluare și pregătire:

– reabilitarea și extinderea zonei pietonale din Piața Lucian Blaga,
– str. Republicii (primul tronson), str. Napoca, str. Petru Maior, str. Emil Isac;
– creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal-velo în zona urbană: modernizare str. Tipografiei, scuar C.E.C., strada Regele Ferdinand și străzile adiacente,
– amenajarea străzii Molnar Piuariu – prima stradă ”smart” din România;
– lucrări de modernizare Bd. 21 decembrie 1989;
– amenajare Parcul Tineretului – Pădurea Clujenilor;
– revitalizarea malurilor Someșului;
– Centura metropolitană;
– Programul RO – Cultura – Garnizoana Bd. 21 decembrie 1989;
– intervenții sociale pentru desegregarea și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile în Zona Metropolitană Cluj – Pata II.

Tags: , , ,
foto-untold

Untold ajunge la Castelul Peleş

Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice ale României, Castelul Peleș, devine pentru câteva ore parte din povestea Untold și locul în care legenda muzicii techno, OXIA va susține un spectacol special. Evenimentul va avea loc luni, 22 aprilie, începând cu ora 19.00 pe platoul din fața castelului și toate cele 300 de bilete scoase la vânzare au fost vândute deja.

Evenimentul este organizat de platforma digitală internațională Cercle în parteneriat cu festivalul Untold și cu Institutul Cultural Român din Franța. Acest eveniment își propune să promoveze parteneriatul dintre Franța – România 2019, un program cultural ce vizează, printre altele, îmbunătățirea relațiilor dintre cele două state prin intermediul a peste 300 de activități artistice, științifice, culturale și educaționale.

Untold susține acest eveniment în calitatea sa de Ambasador al Turismului Românesc, misiune prin care organizatorii și-au asumat, an de an, să promoveze cele mai importante obiective turistice ale României și să atragă cât mai mulți turiști străini către țara noastră. Și la acest eveniment peste 90 la sută dintre participanți sunt străini care vin special pentru acest show, descoperind cu această ocazie și țara noastră.

Cercle este o platformă digitala ce organizează și transmite live concerte de muzică electronică în toata lumea, amplasate în spații neobișnuite, selectate cu atenție. Platforma Cercle este dedicată promovării artiștilor si locurilor cu potențial excepțional, având ca obiectiv sporirea gradului de conștientizare asupra artei, patrimoniului cultural și peisajelor impresionante. În fiecare luni, un artist este invitat să susțină un spectacol de o oră într-un decor unic, acesta fiind urmat de un interviu via Facebook Live. Colaborările de care s-a bucurat Cercle au condus la spectacole în locații ca și Turnul Eiffel, Castelul Fontainebleau, Castelul Chambord, puntea de observare a Turnului Montparnasse, Muzeul Bourdelle și multe altele.

Comunitatea Cercle înseamnă milioane de oameni din întreaga lume, iar luni, 22 aprilie, la apusul soarelui, show-ul de la Castelul Peleș poate fi văzut în transmisie live pe platforma Cercle. Artistul OXIA va fi filmat din toate unghiurile prin intermediul mai multor camere de luat vederi, iar spectacolul va fi difuzat live pe pagina de Facebook a platformei de muzică Cercle. Reprezentația live va fi urmată de un interviu cu OXIA, în timpul căruia spectatorii conectați vor putea să trimită întrebări online.

OXIA va concerta în vară la ediția aniversară a festivalului Untold, care va avea loc în perioada 1-4 august 2019, la Cluj-Napoca.  Venind din Franța, OXIA este unul dintre cei mai respectați DJ și producători din circuitul internațional, cu o carieră de peste douăzeci de ani, numeroase emisiuni și multiple turnee mondiale la activ. Deținător al unei impresionante liste de remixuri și lansări pentru importante case de discuri ca 8bit, Hot Creations, Saved sau Knee Deep in Sound, DJ-ul francez este cunoscut și pentru colaborări cu artiști precum Agoria sau Miss Kittin. Totodată, el conduce propria sa casă de discuri, numită Diversions Music. În 2017, pentru a sărbători aniversarea de zece ani a hit-ului techno cunoscut la nivel mondial – “Domino”, OXIA a lansat un EP special alcătuit din remixurile a trei artiști renumiți. Cel mai recent, pe 1 Martie, artistul a lansat EP-ul “Second Mood” la propria casă de discuri, primind sprijinul altor dj și al mass-mediei din întreaga industrie a muzicii electronice, dar și aprecierea criticilor.

Tags: , , , , ,
sport

Abonamentele la sală oferite de angajatori poziţionează clujenii în topul celor mai activi români

Clujenii sunt tot mai preocupaţi de a adopta un stil de viaţă sănătos, bazat în special pe mişcare, fiind cei mai activi din România după bucureşteni. Merg la fitness şi aerobic, fac pilates, cycling şi kangoo jumps sau practică tae bo şi yoga.

Abonamentul  la sală, beneficiu extrasalarial

Nevoia românilor de a face mişcare a determinat multe companii să includă abonamente sportive printre beneficiile extrasalariale, iar 7card oferă acces la o reţea ce curpinde 70% din centrele de relax&sport din România: peste 650 de săli partenere, în 56 de oraşe din ţară.

15.000 de clujeni activi

Peste 15.000 de angajaţi din Cluj, abonaţi ai reţelei 7card, au făcut anul trecut 600.000 de ore de mişcare, consumând aproape 300 de milioane de calorii, arată un studiu care analizează activitatea abonaţilor celei mai mari reţele de centre sportive din România, realizat în perioada ianuarie-decembrie 2018. Cea mai activă zi din an a fost 19 martie, cea mai activă zi a săptămânii – lunea, iar orele preferare pentru a face mişcare: 17.00 – 18.00.

“Avem 45.000 de abonaţi activi la nivelul României, iar 15.000 sunt în Cluj, adică undeva la 20%, ceea ce înseamnă locul doi pe ţară. De altfel, Cluj-Napoca este oraşul cu cea mai mare ofertă de relaxare şi sport din ţară raportată la populaţie – 27 locaţii/100.000 locuitori. Eram conştienţi de potenţialul Clujului încă înainte să venim aici, în urmă cu 5 ani, lucru ce s-a şi confirmat ulterior”, a declarat Andrei Creţu, co-fondator 7card.

Câţi clujeni fac sport? Abonamentul  la sală, beneficiu extrasalarial

Portretul sportivului clujean

Clujeanul activ are în medie 30 de ani şi face sport după job. Un procent de 42% sunt femei, în timp ce 58% sunt bărbaţi. “O facilitate care trebuie menţionată este faptul că un abonat 7card poate aduce cu el doi însoţitori, tocmai pentru că ne dorim să încurajăm un stil de viaţă sănătos. Aşa se face că, cel mai tânăr abonat din Cluj are 4 ani, iar cel mai senior 65. De asemenea, abonamentele sunt valabile la nivel naţional. Spre exemplu, eşti din Cluj, mergi  în delegaţie în Iaşi şi vrei să mergi şi acolo la sală. Abonamentele nu pot fi însă folosite în alt oraş pe termen lung, motivul fiind diferenţele de preţ. Un caz poate fi, dacă îţi faci abonamentul în Cluj şi ulterior te muţi în Bucureşti”, a explicat Creţu.

Câţi clujeni fac sport? Abonamentul  la sală, beneficiu extrasalarial

Ce companii oferă abonamente sportive

Companiile din zona IT (Software & Services), însă topul industriilor cu cei mai mulţi abonaţi este completat de firme din domenii precum Automotive & Components, Bănci, Outsourcing sau Sectorul Public. “Avem 1.600 de clienţi companii la nivel naţional, însă doar circa 1.000 sunt multinaţionale. Restul sunt IMM-uri, cu zeci de angajaţi. Preţul unui abonament 7card este cu circa 35% mai ieftin decât unul la o singură sală din oraş, în plus, ofera acces la peste 650 de locaţii din ţară. Angajatorul poate să acopere oricât din costuri, până la 100%”, a precizat Dan Moraru, marketing manager 7card.

Câţi clujeni fac sport? Abonamentul  la sală, beneficiu extrasalarial

Ce este 7card  

Benefit Seven, companie ce deţine 7card, a fost înfiinţată în 2011 şi are trei acţionari: Andrei Creţu, Iulian Cîrciumaru şi Cătălin Ivaşcu. Compania a introdus în România conceptul de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness.  În cei opt ani de activitate, 7card s-a extins rapid, ajungând în prezent la un număr de peste 650 de săli în întreaga ţară (56 de oraşe) şi la un număr total de peste 45.000 de utilizatori activi. În 2018 compania ajuns la o cifră de afaceri de 7 milioane euro, iar în anul 2019 se preconizează că va ajunge la 10 milioane de euro. În februarie 2016, Sodexo, lider pe piaţa tichetelor de masă, a tichetelor cadou şi soluţiilor de incentivare, a preluat 20% din acţiunile Benefit Seven, urmând ca în 2019 să devină acţionari majoritari.

 

Tags: , , , , , ,
forum trenuri

Cu 160 km/h Oradea – Cluj. Calea ferată de mare viteză se va conecta la Ungaria

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat marţi, la Câmpia Turzii, că România are deja un studiu de fezabilitate făcut pentru tronsonul CFR Oradea-Episcopia Bihor-Cluj, care va face joncţiunea cu calea ferată de mare viteză către Budapesta, şi că în acest an va fi lansată proiectarea şi execuţia.

“Noi avem deja un studiu de fezabilitate pe care l-am făcut deja pe tronsonul Oradea-Episcopia Bihor-Cluj, o să lansăm proiectarea şi execuţia anul acesta. Vorbim de modernizarea tronsonului de cale ferată cu sporirea vitezei. Aşa cum ştiţi, după modernizare va ajunge la 160 km/h pentru transport de călători. Este un proiect la care suntem atenţi, implicit şi conexiunea rutieră (cu Ungaria, n.r.). Spunem că în perioada următoare cu siguranţă vom merge să vedem cum lucrează constructorul şi pe acea bucată care va face conexiunea cu autostrada care va veni din România, pe Suplacul de Barcău-Borş”, a declarat Răzvan Cuc.

Ministrul Transporturilor a arătat că prelungirea către Bucureşti a acestei căi ferate rapide probabil se face prin conexiunea cu coridorul IV, care este în lucru. “Anul acesta mai terminăm pe coridorul IV încă 150 de kilometri între Coşlariu şi Simeria, deci va face conexiunea cu coridorul IV astfel încât să asigurăm transportul de persoane într-un ritm mai rapid faţă de cum avem acum”, a precizat Răzvan Cuc.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a anunţat, anul trecut, că România şi Ungaria au decis că prima linie de tren de mare viteză din regiune ar trebui să facă legătura între Budapesta şi Cluj-Napoca, iar pentru aceasta, partea ungară a alocat un miliard de forinţi (3,3 milioane de euro) pentru realizarea studiului de fezabilitate. Szijjarto preciza că Ungaria nu se opune planurilor României de a extinde această linie de tren de mare viteză până la Bucureşti.

Primele discuţii pe marginea acestui subiect au fost anunţate în luna august 2017, de către ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, care a evidenţiat că România şi Ungaria ar trebui să se concentreze pe problemele de conectivitate în domeniul energetic, anume gaze naturale şi electricitate, de conectivitate în ceea ce priveşte autostrăzile, precum şi pe proiectul unui tren de mare viteză Budapesta-Cluj-Bucureşti.

Tags: , , , , , ,
1_3_184892_1555438333_00960_fav

Autostrada Transilvania. Ministrul Transporturilor, nemulţumit de şantierul lotului de lângă Cluj VIDEO

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a făcut o nouă vizită pe șantierele a două loturi din Autostrada Transilvania.

Lotul Iernut – Cheţani, cu o lungime de 18 kilometri, ar putea fi deschis traficului în luna decembrie.  “Stadiul lucrărilor pe sectorul Iernut – Chețani, cu o lungime de 17,9 km este de peste 64 %. Constructorul și-a asumat termenul de finalizare pentru acest proiect ca fiind decembrie 2019. Astăzi, am văzut o mobilizare exemplară pe acest sector de drum”, a declarat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc.

Stadiul lucrărilor de pe lotul Chețani – Câmpia Turzii este de 22 %, iar mobilizarea este slabă.

“Miercuri va veni la directorul general CNAIR, antreprenorul de pe Chețani-Câmpia Turzii pentru a avea o discuție foarte aplicată. A avansat față de ultima vizită, dar mobilizarea pe care o văd în șantier este nesatisfăcătoare. Nu voi tolera un astfel de comportament în condițiile în care ministerul este un partener onest în relația cu constructorii. Constructorul să se prezinte cu explicații, altfel reziliem contractul. Voi verifica în continuare șantierele pentru a mă asigura că se muncește la proiectele de infrastructură din toate regiunile României”, a conchis Cuc.

Lotul din Autostrada Transilvania dintre Câmpia Turzii (judeţul Cluj) – Cheţani (judeţul Mureş), are o lungime de aproape 16 km şi este executat de asocierea SC Straco Grup SRL – SC Specialist Consulting SRL – SC Total Road SRL, având o valoare de peste 236 de milioane de lei.

Tags: , , , ,
centru-cluj

Culturepreneurs 2019! Educație antreprenorială pentru industriile creative

Centrul Cultural Clujean dă startul Culturepreneurs 2019, program de educație antreprenorială pentru industriile culturale și creative, care implică comunitatea în găsirea unor soluții pentru câteva teme prestabilite din mediul cultural, cum ar fi: evaluarea experienței vizitatorilor în spațiile culturale, dezvoltarea publicului sau cultura în spațiul virtual.

Se pot înscrie în program atât persoanele care au idei, produse, servicii deja formulate, cât și cele care vor să-și aducă contribuția la dezvoltarea de servicii și produse în industriile culturale și creative. Înscrierile se fac până în data de 14 mai prin completarea formularului online de pe pagina www.culturepreneurs.ro. Tot aici se găsesc mai multe informații despre program.

Toți cei care se înscriu vor avea oportunitatea să participe la evenimentul de lansare din 20 mai 2019, de la Cluj Hub, și să-și prezinte ideile în fața unui juriu specializat. Juriul va decide ce idei vor intra în etapa a doua de program, care se va concentra atât pe dezvoltarea ideilor, cât și pe implementarea lor prin oferirea de workshop-uri, spații de lucru, mentorat.

La prima ediție Culturepreneurs, un număr de 13 idei au fost alese de juriu pentru a intra în programul de mentorat, iar la finalul acestuia trei proiecte au fost desemnate câștigătoare și au obținut premii în valoare de 10000 de euro.

 

 

 

Tags: , ,
consiliul-judetean-rp-07

Bugetul Clujului pe 2019, aprobat “la limită” de consilierii județeni

Bugetul pe anul 2019 a fost votat azi, în ședința Consiliului Județean Cluj. Mai mulți consilieri PSD au anunțat de la începutul ședinței că nu vor participa la dezbatere și vot la punctul 2 de pe ordinea de zi, însă proiectul a fost aprobat, la limită.

Proiectul bugetului județului Cluj a fost adoptat în şedinţa CJ de miercuri, 17 aprilie, cu 24 de voturi “pentru”, un vot “împotrivă” și 12 persoane nu au votat. Înainte de dezbaterea acestui subiect, mai mulți consilieri ai PSD au anunțat că nu vor participa la dezbatere și la vot la proiectul de la punctul 2 de pe ordinea de zi, privind aprobarea bugetului general propriu al Judeţului Cluj pe anul 2019. Aceștia nu au motivat decizia de a se abține de la intervenții.

Bugetul general al județului Cluj pentru anul 2019 se ridică la 1,48 de miliarde de lei, adică peste 312 milioane de euro. Bugetul local este de 983 de milioane de lei (207 milioane euro), împărţit în bugetul de funcţionare – 367 milioane de lei (77 milioane euro) şi bugetul de dezvoltare, adică banii destinaţi investiţiilor – 615 milioane lei (129,9 milioane euro).

Principalele investiţii pentru 2019:

  • Eficienţă energetică a clădirilor liceului SAMUS – 8.032.000 lei
  • Centru şcolar pentru Educaţie Inclusivă – 22.698.000 lei
  • Eficienţă energetică a clădirilor spitalului Pediatrie II – 841.000 lei
  • Restaurarea Castelului Banffy Răscruci – 7.402.000 lei
  • Sistem de management integrat al deşeurilor – 165.366.000 lei
  • Drumul Apuseni – 44.851.000 lei
  • Drumul Bistriţiei – 56.035.000 lei
  • Smart Territory – 3.901.000 lei

Bugetul local al judeţului pentru 2018 a fost în sumă de 826 de milioane de lei, iar secţiunea de dezvoltare, de 323 de milioane. Cei mai mulţi bani la capitolul investiţii au fost alocaţi pentru trei proiecte importante ale judeţului: Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, parcurile industriale Tetarom şi modernizarea unor drumuri judeţene.

Tags: , , , ,
1_3_184860_1555398249_07777_fav

A început Târgul de carte Gaudeamus

Târgul de carte Gaudeamus şi-a redeschis porţile la Cluj-Napoca miercuri, 17 aprilie 2019, la ora 13.00. 

Între 17 și 21 aprilie 2019, Piața Unirii din Cluj-Napoca găzduiește cea de a 20-a ediție a Târgului Gaudeamus, cel mai longeviv eveniment cu acest profil din Transilvania, care a devenit un real reper al vieții culturale din această zonă a țării de aproape două decenii. Ediția din acest an este derulată sub semnul Anului Cărții în România.  Programul de vizitare este următorul: miercuri – sâmbătă, între orele 10.00 şi 20.00, şi duminică, între orele 10.00 şi 15.00. Accesul este liber

Tags: , , , ,
1000 euro

Ce trebuie sa faci lunar pentru a avea o pensie de 1.000 de euro pe lună

În funcție de vârsta pe care o ai, trebuie să economisești mai mult sau mai puțin în fiecare lună. Când vorbim de economisire, nu ne referim la strângerea banilor într-un cont curent, ci în diverse alte instrumente, precum acțiuni, aur, obligațiuni etc. Economisirea nu înseamnă doar cont curent și depozite bancare, așa cum învață unele manuale de economie, mare parte dintre acestea fiind realizate chiar de sectorul bancar. Universul investițional este mare.

De la început menționăm că acest text nu reprezintă o recomandare de investiții, fiind vorba de calcule pe baza randamentelor trecute, astfel că nu reprezintă o garanție pentru viitor.

Investitorii recomandă întotdeauna diversificarea, adică nu investiția într-un singur instrument/produs, ci în mai multe, pe diferite clase de risc. Fiecare persoană este diferită, așa că unele sunt mai dispuse spre risc, altele mai puțin.

Să spunem că ai 20 de ani și intri acum în câmpul muncii. Știi că, în teorie, te pensionezi la 65 sau 67 de ani, dacă ești fată sau băiat. Asta dacă nu se va mări vârsta de pensionare. Te gândești, poate, că îți dorești o pensie de 1000 euro/lună pentru încă 15 ani după ce ai devenit pensionar.

În primul rând, trebuie să nu îți consumi tot salariul. Dacă economisești 22 euro/lună pe care îi plasezi în acțiuni americane (circa 25 de dolari), atunci vei putea avea 1000 euro/lună la bătrânețe. A fost calculat luând în considerare că, în ultimii 33 de ani, randamentul anual al acestor acțiuni (S&P 500) fost de circa 9%.

Dacă mergi pe acțiuni internaționale (MSCI EAFE Index), acestea au avut randamente anuale de 6,8%. Astfel, trebuie să economisești 46 euro/lună (circa 52 dolari).

Aurul a avut un randament de 4,7%, astfel că vei avea nevoie de 88 euro/lună investiți.

Dacă decizia este de a investi pe bursa românească (BVB), randamentul anualizat pe ultimii 10 ani ar fi de circa 11,7%, pe indicele principal (în euro). Astfel, circa 8-9 euro lunar ar fi de ajuns. Nu am inclus dividendele. Bineînțeles, dacă te pensionezi în an de criză, vei scoate mai puțin decât ai anticipat, la fel și în ceea ce privește bursele externe.

Un depozit la bancă te va chinui mult dacă ai o dobândă, să spunem, de 2% anual. Ei bine, 194 de euro pe lună ar fi nevoie să pui deoparte.

Avem administratori de fonduri de investiții în România care oferă acces pe piețele de obligațiuni în euro. Astfel, la unii dintre aceștia randamentul anual pe ultimii 10 ani a fost de 6-7%. Astfel, ar fi nevoie de circa 46 euro/lună.

Dacă alegi să pun banii „la ciorap”, atunci 319 euro pe lună ar fi de ajuns.

Un mix pe mai multe dintre aceste opțiuni este recomandat de mulți investitori și specialiști.

Dacă ai 30 de ani

– 53-54 euro/lună pentru acțiuni americane
– 93 euro/lună pentru acțiuni internaționale
– 159 euro/lună pentru aur
– 27,3 euro/lună pentru bursa românească în indicele principal
– 278 euro/lună la depozite bancare
– 88 euro/lună pentru obligațiuni în euro
– 405 euro/lună dacă vrei să ții banii la ciorap

Dacă ai 40 de ani

– 137 euro/lună pentru acțiuni americane
– 194 euro/lună pentru acțiuni internaționale
– 283 euro/lună pentru aur
– 84 euro/lună pentru bursa românească în indicele principal
– 425 euro/lună la depozite bancare
– 194 euro/lună pentru obligațiuni în euro
– 555 euro/lună dacă vrei să ții banii la ciorap

Au fost testate 3 calculatoare de investiții de pe internet, toate având rezultate asemănătoare, fiind mici diferențe între ele (în ceea ce privește suma finală), iar randamentele anualizate luate în calcul sunt pe ultimii 33 de ani sunt calculate ca medie, în ceea ce privește acțiunile internaționale și aurul. Pentru bursa românească randamentul a fost calculat pe indicele principal, în euro, pe ultimii 10 ani. Tot pe ultimii 10 ani și la obligațiunile europene. Bineînțeles, sunt clicluri economice dar, per total, acestea sunt randamentele. În funcție de calculatorul folosit, poate fi vorba de câțiva euro în plus sau în minus.

Alt model de calcul, pentru cei interesați să-și calculeze singuri randamentele în alegerea economisii și investirii, ar mai fi regula lui 72, prin care se poate aproxima de cât timp este nevoie pentru a dubla investiția. Astfel, se împarte 72 la randamentul anual. 1 euro investit la o un randament de 10% anual ar dura 7,2 ani pentru a se transforma în 2 euro. Așadar 10.000 euro investiți la 10%, s-ar transforma în circa 7 ani în 20.000 euro.

Repetăm ce am spus și la începutul articolului: toate exemplele de mai sus nu reprezintă o recomandare de investiții, iar evoluția trecută nu reprezintă o garanție pentru viitor.

Tags: , , , , , , , , , , , ,
gheorgheni

Parc de aventură și paintball în Baza Sportivă Gheorgheni

Municipalitatea clujeană oferă spre exploatare parcul de aventură și cel de paintball din incinta bazei sportive din Gheorgheni unor agenți economici cu personal și echipament specializat.

“Parcul de aventură întins pe o suprafață 1.526 mp și parcul de paintball, în suprafață de 2.954 mp se află în incinta Complexului de Agrement-Baza Sportivă Gheorgheni. În momentul de față, parcurile au ca dotări: echipament parc de aventură (5 bucăți, în valoare totală de 39.230 de lei), obstacole și ținte paintball (25 de bucăți, în valoare de 20.804 de lei), protecție împrejmuire teren paintball 300 m (valoare totală de 6.597 lei)”, se arată în HCL-ul postat pe site-ul primăriei.

 

 

Cele două parcuri vor fi date spre exploatare pentru o durată de 5 ani. Procedura de concesionare se va realiza prin achiziție publică.

Complexul sportiv Gheorgheni, pe 9.4 hectare, inaugurat în 2016 

Complexul sportiv Gheorgheni, realizat de Primăria Cluj în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale prin Compania Naţională de Investiţii a fost inaugurat oficial, în 1 decembrie 2016. Valoarea investiţiei a fost de 20.255.273,44 lei, fără TVA. Constructor: societatea clujeană S.C. Nord Conforest S.A. Termenul iniţial de finalizare a fost vara anului 2016.

Complexul se întinde pe o suprafață de 9,4 hectare, în locul fostului cartodrom, și cuprindeterenuri cu nocturnă – 3 terenuri sintetice de mini fotbal, 3 de tenis, 2 de baschet; 1 teren de tenis cu peretele, 2 de badminton și 2 de volei de plajă. În ceea ce privește zonele interioare, baza sportivă include piste de popice, spațiu și dotări pentru tenis de masă, precum și o sală multifuncțională. De asemenea, baza este dotată cu aparate și echipamente pentru exerciții fizice în aer liber; aparatură pentru exerciții fizice dedicate seniorilor; echipamente pentru amatorii de cățărări, parkour; spații de joacă pentru copii de toate vârstele; amfiteatru în aer liber (428 locuri); pistă de alergare; pistă de biciclete/role agrement; pistă role viteză; teren de paintball cu obstacole; parc aventură – trasee prin copaci, pe frânghii și alte instalații; alei de promenadă și spații verzi generoase.

Accesul în perimetrul bazei sportive va fi liber și gratuit pentru toți cetățenii.

 

Tags: , , ,
1_3_184793_1555146956_06611_fav

Încă 50 de treceri de pietoni din Cluj vor fi suprailuminate. VEZI LISTA

Primăria clujeană a publicat lista cu alte 50 de treceri de pietoni care vor urma să fie suprailuminate. Aceasta este a treia etapă a proiectului, în primele două fiind cuprinse 60 de străzi.

Amplasarea aparatelor de iluminat de tip LED în dreptul celor 50 de treceri de pietoni va începe în această primăvară, iar durata de realizare a investiției este de 17 săptămâni (aproximativ 4 luni). Vor urma și alte etape. Primăria anunţa inițial că intenţionează să suprailumineze în total 640 de treceri de pietoni.

Valoarea totală a investiției: 1.295.840 de lei. 865.775 de lei este evaluarea pentru etapa a doua a proiectului. Pentru primele 20 au fost bugetați 565.000 de lei.

Pe fiecare parte a trecerilor de pietoni studiate se va monta câte un stâlp echipat cu aparat de iluminat, cu distribuția asimentrică a fluxului luminos. Aceștia se vor monta înaintea trecerii de pietoni din direcția de deplasare a traficului iar aparatele de iluminat se vor orienta pe partea pietonilor care se află în fața șoferilor aflați în trafic. Se vor evita strălucirile supărătoare pentru șoferi. Se va ține cont de posibilitatea utilizării stâplilor de iluminat deja existenți.

Automatizarea sistemului de iluminat constă în montarea de senzori de prezență pe fiecare stâlp. În cazul în care se află pietoni angajați în traversare, nivelul de iluminare va fi mai ridicat.

Suprailuminarea trecerilor de pietoni a fost unul dintre proiectele câştigătoare la programul de bugetare participativă a ediției din anul 2017.

Lista celor 50 de treceri care vor fi iluminate:

  • Strada Alexandru Bohăţiel – zona Piaţa Ion Agârbiceanu
  • Strda Amos Frâncu – zona Piaţa Ion Agârbiceanu
  • Strada Anina – zona Şcoala Ion Agârbiceanu
  • Strada Constanţa – zona Argeş (Liceul Bălcescu)
  • Strada Constanţa – zona Ploieşti
  • Strada Dâmboviţei – intersecţie cu strada Ialomiţei
  • Strada Dâmboviţei – intersecţie cu aleea auto spre Cojocnei
  • Strada Dâmboviţei – zona Piaţa Agroalimentară IRA
  • Strada Decebal – zona Liceul Terapia
  • Strada Fabricii – intersecţie cu strada Sobarilor (Terapia)
  • Strada Fabricii – intersecţie cu Bulevardul Muncii
  • Strada Fabricii de Zahăr – intersecţie cu strada Ialomiţei (Şcoala specială)
  • Strada Fabricii de Zahăr – intersecţie cu strada Molnar Piuariu
  • Strada Alexandru Vlahuţă – intersecţie cu strada Iancu de Hunedoare
  • Strada Gării – intersecţie cu strada Oaşului
  • Strada Traian Moşoiu – zona Spitalului Militar
  • Strada Grădinarilor – intersecţie cu strada Banilor (Inului)
  • Strada Horticultorilor – zona Şcoală
  • Strada Horticultorilor – intersecţie cu strada Constantin Brâncuşi
  • Strada Ialomiţei – intersecţie cu strada Dâmboviţei
  • Strada Între Lacuri – intersecţie cu strada Dunării
  • Strada Kovari Laslo – intersecţie cu strada Fericirii
  • Strada Lalelelor – zona Piaţa Abator
  • Strada Louis Pasteur – intersecţie cu strada Iuliu Moldovan
  • Strada Louis Pasteur – intersecţie cu Aleea Castanilor
  • Strada Lunii – zona Bloc P1 de pe Rapsodiei 14
  • Strada Mecanicilor – zona intersecţie “7 străzi”
  • Strada Mehedinţi – intersecţie cu strada Izlazului
  • Strada Mehedinţi – intersecţie cu Aleea Moldoveanu
  • Strada Mehedinţi – intersecţie cu Aleea spre Şcoala Generală nr. 3
  • Strada Mehedinţi – intersecţie cu Aleea Retezat
  • Strada Mehedinţi – intersecţie cu aleea auto spre blocuri ANL nr. 76
  • Strada Mehedinţi – intersecţie cu Aleea Borşa/Negoiu
  • Strada Mehedinţi – intersecţie cu Aleea Cioplea
  • Strada Meteor – zona Liceului de Informatică
  • Strada Mogoşoaia – zona Şcoala Eugen Pora
  • Strada Observatorului – zona sens giratoriu de la Spitalul de Recuperare
  • Bulevardul 21 Decembrie – zona OMV Mărăşti
  • Bulevardul Nicolae Titulescu – intersecţie cu strada Arieşului
  • Strada Primăverii – în dreptul nr. 2 (prima după pod)
  • Strada Alexandru Vlahuţă – intersecţie cu strada Iancu de Hunedoare
  • Strada Câmpul Pâinii – în faţă la Coratim
  • Piaţa Mihai Viteazul – în faţă la Napolact
  • Strada Unirii – zona Complex Mercur
  • Strada Unirii – intersecţie cu strada Snagov
  • Strada Unirii – intersecţie cu strada Al. Vaida Voievod
  • Strada Taberei – intersecţie cu strada Tăşnad
  • Strada Taberei – intersecţie cu strada Arinilor
  • Strada Sanatoriului – intersecţie cu strada Maramureşului
  • Strada Sanatoriului – zona acces Şcoala Emil Isac
Tags: , , ,
floresti

Sală polivalentă și parc de aventuri în Florești

Horia Șulea, primarul comunei Florești, a anunțat că a depus la Compania Națională de Investiții (CNI) studiul de fezabilitate pentru construirea casei de cultură și a unui parc de aventuri pe terenul fostului Poligon. Lucrările ar putea începe din toamnă.

“Dragii mei dragi, ia avânt dezvoltarea unei importante investiții a Floreștiului, Casa de Cultură. Chiar astăzi (vineri- n.red.) la sediul din București al CNI (Compania Națională de Investiții) a avut loc depunerea și acceptarea Studiului de Fezabilitate în vederea demarării procedurilor privind achiziția publică a Proiectului tehnic aferent investiției, respectiv a achiziției publice privind execuția. Aceeași procedură va avea loc și la Comisia tehnică din cadrul Ministerului Dezvoltării. În fața specialiștilor de la CNI nu am întâmpinat probleme, proiectul fiind apreciat pozitiv și considerat ca fiind unul de amploare, deosebit, modern și de mare impact pentru calitatea vieții floreștenilor”, a scris primarul celei mai mari comune din țară, pe pagina sa de Facebook.

Pe lângă Casa de Cultură cu două etaje și demisol, Șulea le promite floreștenilor și mai multe spații verzi, printre care un parc de joacă pentru copii și un Adventure Sport Parc, tot pe terenul fostului Poligon.

“Casa de Cultură Florești (Sală Multifuncțională) va avea regim de înălțime Demisol parțial + P+ 2E. Vor fi 2 corpuri de clădire, dintre care una Sala Polivalentă/Casa de Cultură, plus corp auxiliar, alei pietonale, alei auto, parcări, zone verzi generoase. Parcela aferentă are 15.306 mp din care aria construită va fi de 2.858 mp, iar din restul suprafeței, jumătate, adică peste 6.000 mp, vor fi spații verzi! Raportat la întregul amplasament al fostului Poligon adiacent străzii Tăuțiului, pe aproximativ o treime din acesta se va construi un parc de joacă pentru copii cu multă verdeață, pe ceva mai mult de o treime va fi Casa de Cultură cu spații verzi, alei pietonale și auto, parcări, iar pe restul – un Adventure Sport Parc”, a completat edilul.

Amenajarea parcului va începe “în cel mai scurt timp posibil”, iar lucrările la Casa de Cultură ar putea debuta în toamna acestui an. În prezent, pe terenul Poligonului se fac lucrări de nivelare: “În cel mai scurt timp posibil vor debuta lucrările la parcul de joacă, iar probabil în toamnă, vor debuta și lucrările la Casa de Cultură (…) În prezent pe locația fostului Poligon se execută lucrări de nivelare, de aducere la cota zero necesară demarării investiției propriu zise. Exceptând administrația publică locală, care singură va realiza parcul de joacă și în parteneriat cu CNI și Ministerul Dezvoltării va realiza Casa de Cultură, nimeni alticineva nu va construi absolut nimic pe locația fostului Poligon!”, a conchis primarul floreștean.

Tags: , ,
1_3_184867_1555404926_08748_fav

CJ răspunde Ministerului Apelor: “Cu 3 milioane de lei putem realiza doar 100 m de amenajare a malurilor Someşului”

Consiliul Judeţean Cluj răspunde Ministerului Apelor şi Pădurilor pe tema exproprierilor necesare pentru lucrările de deviere a albiei Someșului Mic, a căror finalizare ar permite operarea de avioane transatlantice de pe Aeroportul Internațional Avram Iancu (AIAC).

Ministrul Apelor şi Pădurilor, în vizită la Cluj-Napoca 

Ministerul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneş, a declarat vineri, 12 aprilie 2019, la Cluj-Napoca, că lucrările de deviere a albiei Someșului Mic – a căror finalizare ar permite operarea de avioane transatlantice de pe Aeroportul Internațional Avram Iancu (AIAC) – sunt blocate din cauza lipsei exproprierilor: “S-a decis să se creeze asocierea dintre Consilul Judeţean și ABAST, iar primul să se ocupe de procedura de expropriere pentru tronsoanele 2-4 ale proiectului. Comisia încă nu a fost constituită și de aceea trag un semnal de alarmă: să facem ce ne-am propus în contractul de asociere. Restul de executat este de 109 milioane de lei. Am alocat 3 milioane ca un semnal, sperăm ca măcar acești bani să îi cheltuim. La rectificarea bugetară putem să propunem suplimentarea sumelor, dar măcar trebuie să avem libere terenurile acestea”. Mai multe detalii AICI!  Mai mult, după devierea râului ar trebui să se facă și un pod nou pentru centura Vâlcele – Apahida.

Tot vineri, conducerea ABAST a declarat: “În prezent nu este stabilită comisia pentru exproprierea terenurilor necesare devierii râului Someșul Mic în vederea extinderii AIAIC. ABAST a solicitat minimum de fonduri necesare începerii lucrărilor, în momentul finalizării procedurii de expropriere, cu posibilitatea suplimentării ulterioare. În cazul în care procedura de expropriere va dura mai mult de o lună, constructorul va demara lucrările de consolidare pe afluenți”.

Consiliul Judeţean răspunde Ministerului Apelor şi Pădurilor 

Marţi, 16 aprilie 2019, Consiliului Județean Cluj revine cu precizări privind nefinalizarea exproprierilor necesare devierii râului Someș:

“Comisia de expropriere a imobilelor pentru obiectivul de utilitate publică „Amenajarea râului Someșul Mic în municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj” a fost constituită încă din anul 2015, prin Hotărârea Consiliului Județean nr.188 din 30 iulie 2015. De altfel, terenurile necesare realizării tronsoanelor I și V ale investiției au fost deja expropriate și predate către Administrația Bazinală de Apă „Someș-Tisa”, instituție care a și realizat lucrarea.

În ceea ce privește demararea lucrărilor la tronsoanele II, III și IV, Ministerul Apelor și Pădurilor a alocat în 2019, după repetate amânări, doar 3 milioane de lei pentru devierea râului Someșul Mic. Din acești bani, constructorul ar putea realiza doar circa 100 de metri de amenajare a malurilor, dintr-un total de aproximativ 4.750 de metri cât măsoară lungimea celor trei tronsoane.

Având în vedere acest considerent, precum și refuzul constant al Ministerului Apelor, din ultimii trei ani, de alocare de fonduri în vederea continuării lucrărilor de amenajare hidrotehnică a malurilor Someșului Mic, forul administrativ al județului Cluj s-a văzut în imposibilitatea de a demara efectiv procedurile de expropriere.

În ceea ce privește construirea unui pod care să permită traversarea cursului de apă pe Centura de est a municipiului Cluj-Napoca, subliniem faptul că, prin adresa cu numărul 3044 din 3 aprilie 2018, transmisă Consiliului Județean Cluj, Ministerul Apelor și Pădurilor recunoștea faptul că execuția acestui pod nu a fost prevăzută de către Minister în documentațiile tehnico-economice realizate până în prezent! Mai mult, prin respectiva adresă, Ministerul se angaja ca Administrația Bazinală de Apă „Someș-Tisa” să reactualizeze Studiul de Fezabilitate în vederea cuprinderii execuției podului în cadrul proiectului, respectiv să asigure finanțarea din fonduri guvernamentale pentru construirea acestui obiectiv.

Referitor la stadiul exproprierii imobilelor amplasate pe tronsoanele II, III și IV, Consiliul Județean Cluj așteaptă în acest moment finalizarea, de către expert, a documentațiilor cadastrale care stau la baza demarării efective a procedurii de expropriere, proces îngreunat de multiplele probleme apărute la intabularea celor câteva sute de imobile-teren, dar și de recenta modificare a limitelor între unitățile administrativ-teritoriale Cluj-Napoca și Apahida”, se arată într-un comunicat remis presei.

Amenajarea Someșului Mic

Până acum din proiectul de amenajare a Someșului Mic în municipiul Cluj-Napoca s-au executat lucrări de 65 de milioane de lei, însă totalul prevăzut se ridică la suma de 174 de milioane. Lucrările au debutat în 2012, fiind coordonate de ABAST.

Acestea presupun regularizarea albiei pe 35 km, îndiguirea incintei aeroportului pe 8 km, consolidări pe malul râului pe 17 km și consolidarea malului pe 14 km. Din bugetul de stat s-au alocat pentru acest an 3 milioane de lei, din care se pot finaliza 650 m de albie nouă.

Conducerea AIAIC a anunțat că prelungirea noii piste de aterizare-decolare la 3,5 km va permite efectuarea de zboruri transatlantice spre SUA și Canada, cu atingerea unui trafic anual din Someșeni de 7 milioane de pasageri, față de 2,8 milioane în 2018. Actuala pistă are capacitatea portantă pentru aeronave de tip Boeing 747, însă nu dispune de o lungime suficientă.

Tags: , , , ,
1_3_184856_1555397806_00310_fav

Mobilizare pe cel mai lung lot al Autostrăzii Sebeş-Turda VIDEO

Lotul doi are o lungime de 24,3 km şi se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud.

Pe lotul 2 al autorstrăzii A10 Sebeș-Turda, care ar fi trebuit să fie finalizat de mai bine de doi ani și pe care antreprenorul  Aktor a lucrat în ritm de melc anul trecut, înregistrând un progres de doar 5%, începe să se vadă lumina de la capătul tunelului.

Antreprenorul general Aktor a crescut mobilizarea în mod considerabil, pe lot fiind aduse 60 de basculante de la o firmă prestatoare (Bitcom), iar în următoarele două săptămâni aceeași firmă va mai aduce încă 40. În total, pe tot lotul 2 al autostrăzii, Aktor va ajunge să lucreze cu circa 130 de basculante, număr care, teoretic, îi va permite să facă un progres bun la terasamente, scrie Ziarul Unirea.

În sfârșit, după doi ani în care pe lotul 2 al autostrăzii Sebeș-Turda antreprenorul Aktor mai mult s-a făcut că lucrează, există speranțe că se vor face progrese vizibile în acest an.

Imagini video de pe lotul 1, mai jos:

 

70 km de autostradă între Sebeş şi Turda

Autostrada Sebeş-Turda va avea o lungime totală de 70 km şi va traversa parţial judeţele Alba şi Cluj, fiind împărţită în patru loturi.

Primul lot se întinde pe 17 km, de la intrarea pe autostradă în Sebeş, până la Pârâul Iovului, după Alba Iulia. Lotul doi are o lungime de 24,3 km şi se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud, iar lotul trei, care are 12,5 km, se întinde de la intrarea în Aiud până la Decea. Ultimul lot are 16,3 km şi se termină în Turda. Loturile 3 şi 4, de la Turda la Aiud, au fost deschide circulaţiei rutiere în vara lui 2018.

Valoarea lucrărilor, fără TVA, este de 541.739.137 de lei pentru lotul 1, de 549.332.393 de lei pentru lotul 2, 420.511.921 de lei pentru lotul 3, de 470.004.894 de lei pentru lotul 4, toate fiind finanţate din fondul de coeziune, 85%, şi de la bugetul de stat – 15%.

Tags: , , ,
boc

Bugetul Clujului pentru 2019, votat în Consiliu Local. Principalele investiţii

Bugetul municipiului Cluj-Napoca pe anul 2019 a fost aprobat în ședința extraordinară a Consiliului local de astăzi, 15 aprilie 2019.

Bugetul general al municipiului este de 326 de milioane de euro (1.547.035.246 lei), compus din 189 de milioane de euro bugetul de funcționare și 137 de milioane de euro buget de dezvoltare.

”Principiile de bază de la care pornim sunt asigurarea și creșterea calității vieții în municipiul Cluj-Napoca, consacrarea orașului nostru ca puternic centru de inovare, prioritizarea transportului public și a mobilității alternative la mașină, finalizarea infrastructurii de bază, care înseamnă centuri ocolitoare, străzi, parkinguri, îmbunătățirea spațiilor verzi, a parcurilor. Componenta de transport are o pondere foarte consistentă în buget, tocmai pornind de la faptul că prioritatea în municipiul nostru este asigurarea unei mobilități alternative, prin modernizarea și prioritizarea transportului în comun, prin achiziționarea de mijloace moderne de transport public. De asemenea, punem accent pe ceea ce înseamnă oraș prietenos cu mersul pe jos, crearea unor coridoare pietonale în favoarea cetățenilor, deschiderea spațiilor publice spre o calitate a vieții mai bună, începând cu zona centrală, dar mergând înspre cartiere. Deci, practic dorim să menținem spiritul european deschis al orașului spre ceea ce înseamnă calitatea vieții”, a explicat primarul Emil Boc.

Principalele obiective de investiții pentru perioada 2019-2020:
– finalizarea întregii documentații pentru centura metropolitană
– finalizarea lucrărilor la cimitirul Moș Ion Roată
– finalizarea locuințelor sociale de pe strada Ghimeșului
– construirea parkingurilor Primăverii nr. 20, Primăverii nr. 8, Mogoșoaia nr. 9, Hașdeu
– achiziționarea a 6 noi autobuze școlare
– PUZ, SF/DALI studiu de circulație Calea Moților – Calea Mănăștur – str. Uzinei Electrice – str. Mărginașă (inclusiv pentru extinderea benzilor dedicate pentru mijloacele de transport în comun)
– reabilitarea podului peste Someșul Mic situat pe strada Fabricii
– pod peste Someșul Mic pe strada Porțelanului
– pod peste Someșul Mic pe strada Garibaldi
– acces din strada Oașului la cartierul Lomb
– – amenajare/modernizare strada Bună Ziua
finalizarea lucrărilor la Turnul Pompierilor
– stații de încărcare autobuze electrice (36 stații de încărcare) și branșamente pentru stații de încărcare autobuze electrice
– dezvoltare și modernizare semaforizare (11 treceri de pietoni, 3 intersecții)
– punct medical avansat de acordarea primului ajutor (ISU)
– Centrul pentru tineret
– modernizarea parcurilor Ștefan cel Mare, I.L. Caragiale, 14 iulie
– amenajarea parcului Între lacuri
– puncte gospodărești îngropate – 100 puncte gospodărești până în anul 2020.

Programe şi politici publice ale Primăriei și Consiliului Local care vor continua și în anul 2019 :
1. Programul de acordarea de burse pentru elevi.
2. Ajutorul pentru plata chiriei persoanelor singure/familiilor marginalizate social sau aflate în risc de marginalizare şi excluziune socială.
3. Programul de asigurare de gratuități la transportul în comun pentru elevi, studenți, pensionari, șomeri, etc.; transport pentru elevii din familii defavorizate şi pentru elevii cu nevoi speciale.
4. Autobuze școlare dedicate transportului elevilor.
5. Programul „Şcoală după Şcoală” – o nouă şansă pentru copiii defavorizaţi.
6. Premii pentru elevii cu performanţe deosebite.
7. Alocarea suplimentară de fonduri de la bugetul local sau cel puțin menținerea la același nivel a alocărilor bugetare pentru: ONG-uri și instituții care desfășoară activități culturale, de tineret, sociale, asociații sportive, culte, spitale clujene (în afară de Spitalul Clujana); susţinerea activităţii SMURD.
8. Premierea clujenilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie şi a celor care au ajuns la 100 de ani.
9. Programul social „Alimente” pentru persoane defavorizate.
10. Rechizite pentru copiii din familii defavorizate.
11. Servicii stomatologice gratuite pentru clujenii cu venituri reduse.
12. Concursul pentru tineri cercetători în știință și inginerie.
13. Stații de încărcare pentru mașini electrice – încărcarea este gratuită.
14. Procese de participare publică: Bugetare participativă (continuarea implementării proiectelor) şi Centrul de Inovare şi Imaginaţie Civică.
15. Politici publice orientate spre crearea de noi locuri de muncă: acordarea de facilităţi fiscale prin schemă de ajutor de minimis pentru investitorii din parcurile industriale şi pentru susținerea construirii de clădiri cu clasa energetică A.
16. Concursul Curățenie generală pentru asociațiile de proprietari

Tags: , , , ,
amenajare_Somes_Mic

Ministrul Apelor şi Pădurilor, la Cluj: “Cj nu a realizat exproprierile pentru devierea Someşului Mic”

Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, a declarat vineri, la Cluj, că proiectul de amenajare a râului Someşul Mic are o valoare de 109 milioane de lei şi a acuzat Consiliul Judeţean că nu a realizat exproprierile de teren în vederea prelungirii pistei de 3500 de metri a Aeroportului Cluj.

“Investiţia de amenajare a râului Someşul Mic în municipiul Cluj-Napoca, care prevede devierea cursului în vederea prelungirii pistei Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, nu este una de importanţă locală, ci una de importanţă naţională, deoarece aeroportul este unul cu un impact extraordinar privind zborurile înspre şi dinspre Europa şi nu numai. Consiliul Judeţean Cluj şi-a asumat, în urma asocierii cu Apele Române, realizarea exproprierilor de teren pentru acest proiect, dar am constatat că nici măcar comisia privind exproprierile nu a fost constituită. Credem în încadrarea în termenele de derulare a investiţiei şi finalizarea ei în 2022 şi trag un semnal de alarmă deoarece suntem, deja, în întârziere. Dacă până acum s-a stat într-o zonă de lentoare, vrem să urgentăm proiectul care se ridică la 109 milioane de lei. Noi am alocat, în acest an, trei milioane de lei ca să arătăm că ne dorim ca proiectul să se finalizeze. Dacă se realizează exproprierile, în acest an, la rectificare, vom suplimenta suma”, a spus Ioan Dene, citat de Agerpres.ro.

El a mai spus că, în plus, prin modificarea cursului Someşului Mic va fi necesară şi construirea unui pod, pe care trebuie să-l realizeze tot CJ Cluj. Mai multe detalii AICI! 

Tags: , , , ,