Tag Archives: featured

uioreanu-curtea-de-apel-660x330

Uioreanu şi oamenii de afaceri Bene şi Pogăcean, ARESTAŢI preventiv pe 30 de zile

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, şi oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, reţinuţi de procurorii DNA pentru fapte de corupţie, au fost arestaţi preventiv, joi seară, de magistraţii Curţii de Apel Cluj, transmite mediafax.ro.

Curtea de Apel Cluj a emis, joi seară, mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele şefului CJ Cluj, Horea Uioreanu, şi a oamenilor de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean.

Şedinţa de judecată a magistraţilor Curţii de Apel Cluj a durat peste cinci ore.

Tiberiu Ban (foto), unul dintre avocaţii lui Horea Uioreanu, a declarat că decizia Curţii de Apel Cluj va fi atacată în termen de 48 de ore, iar contestaţia va fi judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

av-ban-2-300x200

“Domnul Uioreanu şi-a menţinut declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi în declaraţia dată în faţa judecătorului de la Curtea de Apel. Contează care sunt temeiurile care justifică luarea unei astfel de măsuri. Sunt anumite părţi din acuze pe care nu le contestă sub nuanţa formulată de procurori”, a spus Ban.

La ieşirea din sala de jucată, niciunul dintre cei trei nu a făcut declaraţii.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, şi oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, reţinuţi de procurorii DNA pentru fapte de corupţie, au fost duşi, joi, după ora 14.30, la Curtea de Apel Cluj, cu propunerea de arestare preventivă.

Uioreanu a fost reţinut, miercuri seară, de procurorii anticorupţie, după aproximativ şase ore de audieri la sediul DNA Cluj, unde fusese adus în urma unor percheziţii făcute la sediul CJ şi la locuinţa sa.

De asemenea, au fost reţinuţi omul de afaceri Ioan Bene, proprietarul Napoca Construcţii SA, firma care a realizat noua pistă a Aeroportului “Avram Iancu” din Cluj-Napoca, şi Vasile Pogăcean, asociat şi administrator SC Sinai Comimpex SRL Iclod.

Potrivit DNA, Uioreanu este urmărit penal pentru cinci infracţiuni de luare de mită, dintre care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv şapte acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator (două acte materiale) şi complicitate la spălare de bani.

În acelaşi dosar este urmărit penal şi omul de afaceri Vasile Pogăcean, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL Iclod, pentru două infracţiuni de dare de mită, ambele în formă continuată (10 acte materiale, respectiv două acte materiale).

DNA susţine că există probe potrivit cărora preşedintele CJ Cluj, omul de afaceri Vasile Pogăcean şi alte persoane ar fi comis fapte de corupţie, “în contextul alocării unor resurse bugetare de la bugetul Consiliului Judeţean Cluj pentru plata unor contracte finanţate de instituţia judeţeană, respectiv pentru încheierea de noi contracte sau acte adiţionale la acestea, pentru organizarea de licitaţii trucate, scopul urmărit fiind de a obţine foloase materiale necuvenite”.

Din probele de la dosar rezultă, potrivit DNA, că în perioada aprilie 2013-mai 2014, Uioreanu i-a cerut lui Pogăcean să-i dea mită 693.224 lei, reprezentând 15% din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma Sinai Comimpex SRL, suma fiind pretinsă tocmai pentru ca, în calitatea sa de şef al CJ Cluj, să aloce sumele vizate de omul de afaceri.

“După ce a primit, în avans, o primă tranşă în cuantum de 40.000 lei, Uioreanu Horea Dorin, în lunile mai şi octombrie 2013, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, a propus Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, alocarea de fonduri bugetare, prin OUG 28/2013, unor anumite comune (Fizeşul Gherlii, Câţcău, Iclod, Bonţida) pentru lucrări pe care primăriile respective le aveau în derulare cu SC Sinai Comimpex SRL, în detrimentul altor comune. Aşadar, pentru anul 2013, urmare a demersurilor efectuate asupra preşedintelui CJ Cluj, prin mecanismul de alocare bugetară reglementat prin OUG 28/2013, SC Sinai Comimpex a beneficiat de suma totală de 3.174.000 lei”, mai arătau anchetatorii.

Pentru 2014, potrivit celor convenite de Uioreanu cu Pogăcean, pentru lucrări realizate de SC Sinai în comunele Bonţida şi Fizeşul Gherlii au mai fost alocate, în mod preferenţial, fonduri de la bugetul Consiliului Judeţean Cluj în cuantum de 1.447.497 lei.

În schimbul acestor alocări bugetare, în perioada aprilie 2013-mai 2014, Vasile Pogăcean i-ar fi dat mită lui Horea Uioreanu 174.500 lei.

Omul de afaceri Ioan Bene, proprietarul Napoca Construcţii SA, firma care care a construit noua pistă a Aeroportului din Cluj, este, de asemenea, vizat în acest dosar.

“În cursul anului 2011, a fost încheiat contractul de lucrări între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA, în calitate de achizitor şi asocierea SCC Napoca SA – SC Icco Systems SRL- SC Geo Arc SRL, în calitate de executant, având ca obiect prima etapă de executare, finalizare şi întreţinerea lucrării «Pistă de decolare aterizare de 3.500 metri şi suprafeţe de mişcare aferente» la un preţ de 32,4 milioane de euro, durata contractului fiind stabilită la 3 ani, respectiv până la 5 septembrie 2014. Finanţarea investiţiei urma a fi asigurată din bugetul judeţului”, se arată într-un comunicat al DNA Cluj de joi.

Procurorii DNA arată că, pe parcursul executării contractului, acestuia i s-au făcut 24 de acte adiţionale, care au crescut valoarea contractului până la suma totală de peste 42 milioane de euro.

“Probaţiunea administrată în prezenta cauză a stabilit că, pe fondul cointeresării materiale a preşedintelui CJ Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, omul de afaceri Bene Ioan, deţinătorul societăţii de construcţii SC Napoca SA, a convenit cu acesta să realizeze în continuare lucrări din etapa a doua a proiectului, în sensul de a construi platforma de parcare aeronave Apron 4, în lipsa oricăror forme legale şi transparente de evaluare şi acordare a unei astfel de lucrări finanţate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenţei şi transparenţei stabilite de legiuitor prin OUG 34/2006 (în lipsa oricărei documentaţii, licitaţii, contractări)”, se mai arată în comunicatul DNA.

Procurorii susţin că, în urma celor convenite cu Uioreanu, Ioan Bene a dispus angajaţilor săi construirea platformei Apron 4, lucrare ce a fost începută la finele lunii octombrie 2013 şi finalizată în luna martie 2014.

“De asemenea, pentru a dispune alocări de resurse de la bugetul CJ Cluj pentru plăţile efectuate la lucrările de la contractul menţionat, precum şi pentru alte proiecte aflate în derulare, tot cu finanţare de la bugetul judeţean, în perioada octombrie 2012 – martie 2014, omul de afaceri Ioan Bene a remis preşedintelui CJ Cluj, Horea Uioreanu, suma totală de 278.000 lei, după cum urmează: în luna octombrie 2012 suma de 100.000 lei, în martie 2013 suma de 40.000 lei, în aprilie 2013 suma de 20.000 euro (echivalent a cca. 86.000 lei), la data de 8 septembrie 2013 suma de 5.000 euro (echivalent a cca. 22.000 lei), la data de 5 octombrie 2013 suma de 20.000 lei, la data de 6 martie 2014 suma de 10.000 lei”, se subliniază în comunicat.

De asemenea, în cursul lunii mai, Bene a mai remis preşedintelui CJ Cluj suma de 22.320 de lei (echivalentul a 5.000 de euro), sumă ce a reprezentat achitarea unui contract având ca obiect un sondaj de opinie comandat de edilul judeţului în contextul campaniei electorale privind alegerile europarlamentare din 25 mai .

“Probaţiunea dosarului a stabilit că, pentru a disimula mita primită, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, la înţelegere cu Bene Ioan, a solicitat reprezentantului societăţii ce a efectuat sondajul de opinie încheierea fictivă a unui contract cu SC Napocamin SRL, deţinută de omul de afaceri Bene Ioan, sens în care au fost întocmite, în fals, contractul nr. 1.8/12.05.2014, precum şi factura fiscală nr. 034/23.05.2014 ce purta asupra sumei de 22.320 lei. Practic, prin încheierea actelor false s-a încercat disimularea adevăratei convenţii între părţi, acte menit să ascundă adevărata natură a provenienţei a banilor, cunoscând că acesta constituie obiect al infracţiunilor corelative de dare şi luare de mită”, se mai arată în comunicat.

Potrivit DNA, în această cauză au fost făcute, miercuri, percheziţii la 11 adrese din Cluj-Napoca, la domiciliile unor persoane, la sediile unor societăţi comerciale şi la instituţii publice, între care sediul Consiliului Judeţean Cluj, Aeroportul Cluj, Facultatea de Construcţii, locuinţa şefului CJ Cluj, Horea Uioreanu, a şefei Direcţiei de Dezvoltare şi Investiţii de la Consiliul Judeţean Cluj, Mariana Raţiu, şi a consilierului judeţean Ioan Petran, preşedinte al PNL Cluj-Napoca şi conferenţiar la Facultatea de Construcţii a Universităţii Tehnice din Cluj.

Tot miercuri, la sediul DNA Cluj au fost audiate şi alte persoane, între care directorul Direcţiei de Dezvoltare şi Investiţii din CJ Cluj, Mariana Raţiu. Ea a spus că a fost întrebată despre o investiţie finanţată de Aeroportul “Avram Iancu”, în valoare de 15 milioane de lei, şi că a pus la dispoziţia anchetatorilor documente.

De asemenea, a fost audiat secretarul CJ Cluj, Simona Gaci, în calitate de martor. Gaci declara, la ieşirea de la DNA Cluj, că a dat declaraţii în legătură cu o platformă care urmează să fie construită la aeroportul din Cluj.

La rândul său, consilierul judeţean Ioan Petran, preşedinte al PNL Cluj-Napoca şi conferenţiar la Facultatea de Construcţii a Universităţii Tehnice din Cluj, audiat tot în calitate de martor, declara, la ieşirea din sediul DNA, că a fost chestionat cu privire la un contract de sponsorizare de 5.000 de euro din campania electorală. “Era o suspiciune legată la partid, de sponsorizarea respectivă, dar vreau să vă spun că 5.000 de euro sunt zero într-o campanie electorală. E vorba despre campania electorală care tocmai s-a încheiat”, spunea Petran.

Horea Uioreanu, aflat la primul mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, este membru al PNL din 1990, iar pentru o perioadă a condus filiala municipală Cluj-Napoca a PNL, apoi a fost vicepreşedinte al organizaţei judeţene.

În 14 septembrie 2013, Horea Uioreanu a candidat la funcţia de preşedinte al PNL Cluj, dar alegerile au fost anulate, în 20 septembrie, de conducerea centrală a PNL, nemulţumită de modul în care acestea au fost organizate, iar Horea Uioreanu a fost numit preşedinte interimar al filialei.

(mediafax.ro)

(sursa foto: clujust.ro)

Tags: ,
David N Farr_14--621x414

EXCLUSIV: Boss-ul global al Emerson vine la Cluj

David N. Farr, CEO companiei Emerson vine să viziteze campusurile din Cluj și Bihor ale companiei în jurul mijlocului lunii viitoare, ne-au declarat surse din piață. Farr va sosi la Cluj la bordul jet-ului companiei și va fi însoțit de membri ai board-ului Emerson.

David Nelson Farr este american, născut în 1955. A terminat chimia și lucrează în Emerson din 1981. Este CEO al Emerson din 2000 și i-a succedat lui Charles F. Kight, care a ocupat această poziție timp de 27 de ani. Oficialii Emerson Cluj nu au putut fi contactați pentru mai multe detalii legate de vizita lui Farr. În 2011, publicația Forbes l-a plasat pe poziția 25 în topul executivilor cel mai bine plătiți din lume. Farr a mai fost de câteva ori în campusul de la Cluj.

Emerson Electric este una dintre cele mai mari companii la nivel global, cu vânzări în 2013 de circa 25 de miliarde de dolari, conform raportului financiar de pe site-ul oficial al companiei. Profitul  brut în anul de referință 2013 a fost de circa 10 miliarde de dolari, iar valoarea salariilor nete a depășit 2 miliarde de dolari la nivel global.

La Cluj, Emerson ocupă parcul Tehnologic Tetarom 2 de pe bulevardul Muncii. În 2012, conforma datelor de pe site-ul Ministerului Finanțelor, Emerson a realizat o cifră de afaceri de circa 310 milioane de lei și un profit net de circa 40 de milioane de lei, fiind a cincea cea mai profitabilă companie cu sediul în Cluj. La finele lunii martie, Emerson avea înregistrați la Inspectoratul Teritorial de Muncă 1.967 de salariați cu contracte de muncă active. Emerson este la Cluj al doilea cel mai mare aangajator al județului, după Fujikura Automotive România.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto; livemint.com)

Tags: ,
uioreanu foto IT

Uioreanu, reținut și propus spre arestare preventivă.UPDATE: Și Ioan Bene e reținut

UPDATE: Uioreanu, liderul Consiliului Județean Cluj, a  reținut 24 de ore de procurorii DNA.

Procurorii DNA au dispus reținerea pentru 24 de ore a președintelui CJ, Horea Uioreanu. Uioreanu, alături de omul de afaceri Vasile Pogăcean, va prezentat Curții de Apel Cluj cu propunere de arestare preventivă, arată clujust.ro.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Cluj au dispus inceperea urmăririi penale față de presedintele CJ Cluj Horea Uioreanu si fata de omul de afaceri Vasile Pogacean.

Potrivit comunicatului DNA, citat de clujust.ro sunt cercetati:

UIOREANU HOREA DORIN, preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, sub aspectul săvârşirii infracțiunilor concurente de:
– 5 infracţiuni de luare de mită, dintre care 2 în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale)
– fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator (2 acte materiale)
– complicitate la spălare de bani

2. POGĂCEAN VASILE, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL Iclod, sub aspectul săvârşirii infracțiunilor concurente de:
– două infracţiuni de dare de mită, ambele în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 2 acte materiale)

Procurorii DNA spun ca “În cauză, există indicii concrete privind săvârşirea de către suspectul Uioreanu Horea Dorin, preşedinte al CJ Cluj, de către inculparul Pogăcean Vasile, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL, precum și de către alte persoane, a unor fapte de corupţie, în contextul alocării unor resurse bugetare de la bugetul Consiliului judeţean Cluj pentru plata unor contracte finanţate de instituţia judeţeană, respectiv pentru încheierea de noi contracte sau acte adiţionale la acestea, pentru organizarea de licitaţii trucate, scopul urmărit fiind de a obţine foloase materiale necuvenite.
Din probele de la dosar rezultă că, în perioada aprilie 2013-mai 2014, suspectul Uioreanu Horea Dorin a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile remiterea, cu titlu de mită, a unei sume totale de 693.224 lei, constând într-un procent de 15% din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma Sinai Comimpex SRL aparţinând omului de afaceri, suma fiind pretinsă tocmai pentru ca, în calitatea sa de conducător la instituţiei judeţene să aloce sumele vizate de omul de afaceri.
După ce a primit, în avans, o primă tranşă în cuantum de 40.000 lei, Uioreanu Horea Dorin, în lunile mai şi octombrie 2013, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Cluj, a propus Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, alocarea de fonduri bugetare, prin OUG 28/2013, unor anumite comune (Fizeşul Gherlii, Câţcău, Iclod, Bonţida) pentru lucrări pe care primăriile respective le aveau în derulare cu SC Sinai Comimpex SRL, în detrimentul altor comune.
Aşadar, pentru anul 2013, urmare a demersurilor efectuate asupra preşedintelui CJ Cluj, prin mecanismul de alocare bugetară reglementat prin OUG 28/2013, SC Sinai Comimpex a beneficiat de suma totală de 3.174.000 lei.

Pentru anul 2014, potrivit celor convenite între preşedintele CJ Cluj Uioreanu Horea Dorin şi omul de afaceri Pogăcean Vasile, pentru lucrări realizate de SC Sinai în comunele Bonţida şi Fizeşul Gherlii au mai fost alocate, în mod preferenţial, fonduri de la bugetul Consiliului Judeţean Cluj în cuantum total de 1.447.497 lei.”

UPDATE 2: Și omul de afaceri Ioan Bene a fost reținut

Procurorii DNA au emis ordonanța de reținere pentru 24 de ore pe numele omului de afaceri Ioan Bene, patron al firmei Napoca Construcții, care a construit noua pistă a Aeroportului Internațional ”Aveam Iancu” Cluj. 

Bene este acuzat de dare de mită.

 

Informațiile anterioare, din cursul dimineții arătau astfel:

Procurorii DNA ancheteză mai multe contracte închetaie de Consiliul Judetean (CJ) Cluj, între care cel pentru construirea noii piste a aeroportului și contracte cu firma actualului arhitect șef al CJ Cluj, scrie clujust.ro.

Potrivit sursei citate, primele locații percheziționate de dimineata au fost sediul din Piata 1 Mai al societății Napoca Construcții SA, deținută de omul de afaceri Ioan Bene. De asemenea, au fost percheziții la firmele Panpetrol și Napoca Security, amândoua din grupul Ben & Ben. Au urmat perchzitii la Aeroportul International ”Avram Iancu” Cluj, de unde procurorii au mers la sediul Consiliului Judetean Cluj.

Serviciul Român de Informații a monitorizat persoane implicate în anchetă încă de la sfârșitul anului 2012.

Procurorii au sigilat dis de dimineață trei birouri din Consiliul Judetean: al președintelui Horea Uioreanu, al arhitectului șef Claudiu Salanța si al directorului de dezvoltare Mariana Rațiu.

În pararelel au avut loc perchezitii la domiciliul lui Horea Uioreanu, la Facultatea de Construcții, la Aeroportul Cluj, la domiciului omului de afaceri Ioan Bene și în încă șapte  locatii, sedii de firme și domicilii. Firma lui Ioan Bene a construit noua pista a aeroportului.

La Facultatea de Constructii este profesor consilierul judetean IoanPetran, presedinte PNL Cluj-Napoca.

Presedintele Horea Uioreanu a fost adus la sediul CJ cu aceeasi mașina a DNA cu care a fost dus mai demult Sorin Apostu. Uioreanu nu a dorit sa dea declarații jurnalistilor. Perchezitia biroului are loc de față cu el.

Directorul Mariana Rațiu a fost adusă de procurori DNA la Consiliul Judetean. Si biroul ei era sigilat. Mariana Rațiu este cea care semnează contractele, a doua după Horea Uioreanu.

Mai multe pe www.clujust.ro

 

(Vom reveni)

(Foto: Ioana TOHAT)

Tags: ,
featured marco si bogdan

Plămada campionilor: cum au reușit să realizeze unul dintre cele mai puternice branduri de Cluj

Pe unul nu au putut să îl stăvilescă opreliștile orânduirii socialiste, celălalt, în capitalism, nu a renunțat , cu toată opoziția tatălui său conservator. S-au intersectat pentru întâia oară în 2006, la Brașov. La Cluj au pus bazele a ceea ce avea să devină în scurt timp unul dintre brand-urile de referință nu doar ale județului.

”La prima mea întâlnire cu el știți ce mi-a făcut? Mi-a spus, ”Măi, io mi-aș pune cauciucurile astea”. Iar el și-a pus exact opusul. Era la Raliul Brașovului, în 2006. Eu tocmai am ieșit campion și a apărut el și ce și-a zis: ”Deci cine a ieșit campion? Hai să îi trag un șpiț”. Așa își amintește mutiplul  campion de raliuri Bogdan Marișca de prima sa întâlnire cu un alt mare campion Marco Tempesteni. Nu după mult timp, cei doi pun baza a ceea ce avea să devină Napoca Rally Academy (NRA).

Bogdan Marisca-Marc Banca - Subaru Impreza R4 - Raliul Aradului 2014 - 15

”Asta e varianta lui”, intervine Marco Tempestini. ”Ne-am întâlnit, într-adevăr, la Raliul Brașovului, în 2006, când am debutat (în Campionatul Național de Raliuri din România – n.red.); era el, care era supanumit ”Prințul” și Titi Aur considerați piloți de referință și am zis să ne cunoaștem, mai ales că era de la Cluj. Eram adversari atunci, dar ne-am apropiat. Suntem două firi diferite, gândim în maniere diferite, dar avem foarte multe în comun, iar asta ne-a apropriat. Eu am venit cu ideea că dacă Clujul este un pol așa serios pentru motorsport și are așa tradiție, ar fi bine să ne punem toți împreună. Și ne-am mai întâlnit, am avansat și când am stabilit că putem face ceva împreună, am pus pe masă punctele cardinale pentru noi, ne-am implicat și cred că am ajuns să facem lucruri interesante.”

Cum este perceput brandul Napoca Rally Team aici și aiurea

tempestini

În afara notorietății de acasă, Tempestini spune că NRA a devenit reper și în Europa. ”Eu mă simt, clar, clujean (a venit aici în 1997 – n.red.), dar de drept sunt mai puțin clujean decât Bogdan. Cred că în acest moment Napoca Rally Academy este pentru Cluj ceva ce toată lumea cunoaște și recunoaște. Avem partenerii noștri care sunt lângă noi și tot timpul se implică în acțiunile noastre. Și ne place să sperăm că am adus pentru blazonul Clujului ceva mai mult decât cred unii. Sigur, în România nu este încă așa cunoscută valoarea motorsportului ca în afară, dar în Europa, Napoca Rally Academy este văzută, în acest moment, ca un vector de profesionalism, ca o participare cu tineri în competiții și pentru implicările sociale. Așa e văzută în Europa, sper să fie așa văzută și la Cluj”, spune Marco Tempestini, la rândul său și campion european.

cu pilotii

Pentru Bogdan Marișca, societatea clujeană este asemeni întregii societăți. O alimentezi, se mișcă. „Eu aș aduce un exemplu: în 2012, evenimentul cu cea mai mare audiență din centrul Clujului a fost superspeciala de la Transilvania Rally. Și asta pentru că în Cluj există, de mulți ani, o cultură a ceea ce înseamnă motorsportul. Dar e genul de societate care respectă cutumele societății românești: o ții și o alimentezi – răspunde, nu a alimentezi – în câțiva ani nu mai e interesată. După care, dacă începi să faci lucrurile serios, vine iarăși lângă tine, pentru că există dorință, pasiune, curiozitate și disponibilitate pentru genul de semnale pe care le transmitem. Dar pentru asta trebuie multă muncă. E genul de activitate pe care trebuie să o împingi permanent. Societatea din Cluj nu e mai inertă decât restul societății României și a celorlalte țări din zonă. Dar trebuie să muncești foarte mult. Drumul pe care trebuie să împingi povestea asta nu este neapărat neted”, spune campionul clujean.

”U” Cluj, excepția lui Tempestini

Marco Tempestini a făcut o comparație între percepțiile performanței în Treviso, orașul său de baștină și Cluj. Concluzia: asemănările sunt izbitoare, cu o singură excepție. ” Eu pot să fac o comparație, pentru că e mă trag din Treviso, din nord estul Italiei, zonă ce a fost în permanență motorul ecnomic al țării. Așa se spune și despre Ardeal. Ca să fac o glumă, probabil că oamenii sunt prea ocupați să lucreze ca să fie tot timpul atenți la tot ce se întâmplă. La Treviso vedeam exact același lucru ce se întâmplă și la Cluj. Echipele de volei, de baschet – tot timpul Treviso a avut echipe de top – s-au chinuit foarte mult să umple sala, pentru că trevigianii spun tot timpul că sunt obișnuiți să aibă performanță și nu merg la sală. Dacă e o finală de Champions League, da, e plin, dar în rest, ei spun că sunt prea ocupați să facă treabă.  Eu am simțit la Cluj aproape la fel, cu o excepție: dragostea pentru ”U”, care, clar, e ceva aparte. Dar în afară de aceasta, eu am văzut și la Cluj că punctual, toate performanțele, evenimentele strâng multă lume. În rest, în alte orașe ar veni mai mulți și în afara acelor momente punctuale”, spune Marco Tempestini.

Au devenit modele, dar au avut eroi

Și unul și celălalt au pornit în raliuri ”sănătos”, adică având eroi. ”Eu cred că generația noastră avea mult mai mult în sânge ideea de a avea un model. Acum copii sunt mult mai puțin atrași de eroi, ci mai mult de o idee, o pasiune. Eroul, de fapt eroii mei când eram mic au fost doi piloți care, din păcate, nu mai sunt. Primul care mi-a strârnit pasiunea a fost Henri Toivonen, un finlandez extrem de spectaculos, care a murit la un raliu în Corsica, iar al doilea cred că a fost idolul a 99% dintre tinerii piloți: scoțianul Colin McRae. Lângă acești doi mari eroi ai mei am mai pus și alți, mai aproape de mine: Franco Cunico, Pianezzola, italieni cu care puteam să vorbesc și care au trasat un drum pe care am vrut să îl urmez”, își amintește Tempestini.

Bogdan Marișca rememorează eroii săi și deplânge lipsa faptul că modelele au fost date acum jos de pe soclu, devenind un soi de semi-prieteni. ”Primele contacte cu motorsportul au fost undeva prin anii 70, când aici, pe Calea Turzii în jos se organizau niște concursuri la care participa un public foarte numeros. Apoi au apărut ceva accidente urâte și au fost sistate acele curse. La începutul anilor 80, când era penuria accea de benzină și toate acele lipsuri, eu mergeam la bunicii mei la Brașov, care stăteau pe drumul de Poiană și unde se organizau competiții și mai vedeai câte o mașină. Brașovul a fost un puternic pol de motorsport. Atunci, la acea vreme, noțiunea de idol era mut mai ușor de stabilit. Acum, într-o lume a comunicării de orice fel, online, offline, de toate felurile, povestea asta e mai diluată pentru că ai acum acces la orice informație. Credința celui ce are un idol este că te ridici spre idol de jos. Acum, cu accesul deplin la informații, devii oarecum foarte familiar cu idolul. Adică el pleacă din zona de idol înspre o zonă de semi-prieten. Or, pe vremea aceea, pentru că nu aveai acces la tot felul de informații, orice informație pe care o primeai era ca un fel de cadou, de oportunitate. Deci în acele vremuri, uitându-mă la acei piloți, i-am poziționat foarte sus. Acum, dacă te uiți pe forumuri, sunt oameni care își permit să vorbească extrem de urât despre sportivi mari, artiști, ori orice alți performeri. Și nu e ok. Pentru că nu înțelege omul care e prețul pe care îl plătește cineva ca să ajună acolo.

Revenind, pe vremea aceea, piloți precum Ștefan Vasile ori Laci Balint (Dumnezeu să îl ierte!), piloți la Dacia care și afară aveau rezultate, erau niște semizei pentru mine. Evident, și astăzi respectul meu e neștirbit”, spune Marișca.

Copiii lor și raliurile. Câteva lucruri complicate.

Bogdan Marișca nu l-ar împinge pe micul Marc pe acest drum: ”Eu am o problemă: știu care e prețul pe care l-am plătit pentru a ajunge aici. Mă scald și supraviețuiesc din foarte multe puncte de vedere dar sunt cu foarte multe lucruri nerezolvate. Să îmi mai atârn o piatră de gât pentru ca fiul meu să facă asta, mi-e greu: pentru că mi-e teamă că ne înecăm cu toții. Dacă vrea să facă asta, să fie sănătos. Îl ajut cât pot, dar nu vreau să îl împing pe drumul ăsta, pentru că e un drum pe care trebuie să investești foarte multe resurse, energie și finanțe până când să ajungi să îți dai seama dacă poți să faci ceva pe acest drum. Sigur, trebuie să ai și foare mult noroc, însă povestea asta înseamnă zi de zi, săptamână de săptămână, lună de lună, energii și resurse financiare alocate. Dar fiul meu Marc nu are decât cinci ani și mai este timp. Cred că, totuși, am făcut o greșală :) : l-am pus pe un circuit de al nostru omologat de la Târgul Secuiesc pe un cart de vreo două ori și mă mai întreabă, așa, pe nepusă masă, când îl mai duc, ”că îți mai amintești, tati?”. Cred că în mintea lui au rămas ceva puncte de reper și asta mă cam doare, pentru că ar trebui să fiu acolo, cu el, în mintea lui. Și nu știu ce să fac…Nu vreau să îi spun nici ”Du-te!”, nu vreau să îi spun nici ”Stai!”.

marco si simone

La Marco Tempestini situația e mai limpede acum, așa cum nu afost pentru el când era tânăr: fiul său, Simone, concurează cu succes la nivel european.  ”Nu l-am îndreptat pe Simone pe acest drum. Dar la fel cum va fi și pentru Marc, care crește acum și va putea să fie alături de Bogdan la fiecare concurs și poate să trăiască mult mai intens, așa s-a întâmplat și cu Simone, pe la 7-8-9 ani. Eu nu l-am împins niciodată și nu m-am gândit că poate fi așa cum până acum a demonstrat că este, dar l-am ajutat. Eu am trăit situația exact invers cu tatăl meu, care a fost împotriva motorsportului. Eu eram gata să debutez la 22 de ani, dar tata, care este un tip mai clasic, mi-a explicat foarte clar: ”Sigur că poți mergi, dar ar trebui să îți cauți și un alt loc unde să locuiești, să te ocupi și cu cheltuielile pentru studiu și pentru tot”. Pentru el nu era admisibil acest tip de sport. Așa că, deși a rămas pasiunea mea, am pus-o într-un sertar, am facut alte sporturi de performanță, tenis, yachting, squash, la nivel înalt, național, în fiecare caz, sporturi agreate de tatăl meu :). După aproape 8 ani, motosportul a ieșit din sertar. Un prietem mi-a spus că are o mașină și ar vrea să o testez. De acolo a repornit tot. Nu mai trăiam cu tata și nici nu mai depindeam de el economic. Deci știu cât mi- fost de greu să renunț la pasiune în acei ani. În momentul în care Simone mi-a spus că vrea să încerce, am spus ”Ok. Te ajut cu tot ce pot”. Și cred că a fost ok.

 Business-ul  Napoca Rally Academy

Napoca Rally Academy a devenit un business estimat la sute bune de mii de euro, conform lui Tempestini. În afară de partea de club sportiv, în NRA mai sunt și alte paliere de afaceri. ”Napoca Rally Academy lucrează pe mai multe paliere, cu mai multe pachete. Noi nu vindem doar motorsport ci și pachete personalizate, în funcție de client. Unii parteneri cumpără și motorsport și safety driving și team building ori alte evenimente. Complexul de business Napoca Rally Academy, dacă e să facem un calcul consolidat, valorează, la acest moment, între 600.000 și 700.000 de euro.”, apreciază Tempestini.

NRA campioana europeana FIA ERC PRoduction Cup

La capitolul ”evenimente”, deja au loc la ”masa bogaților”. ”De exemplu, peste zece zile mergem la un eveniment organizat de Ford Europe cu 13 instructori de ai noștri. Sunt doar câteva țări din Europa care sunt gazda unor astfel de evenimente: Franța, Germania, Belgia, Spania, Anglia, Italia iar România a intrat acum. E un eveniment organizat de Ford pe partea de safety driving. Și s-au uitat: ”Cine poate să ofere un astfel de număr de instructori în România?”. NRA, precizează Bogdan Marișca.

De fapt, componentele de safety driving și de defense driving au un loc de cinste la NRA.” Partea de safty driving este foarte apreciată în Occident și începe, încet, să se dezvolte și în România, chiar dacă mai lent. Firmele mari, multinaționalele, care au parcuri auto serioase, își fac calcule și văd că nu e eficient costul pe kilometru în România.  Media șoferilor din România este alcătuită din conducători foarte neatenți, foarte nepregătiți, iar asta ce înseamnă pentru un autovehicul de flotă din firmă costuri de întreținere mai mari, accidente mai dese, consum de combustibil mai mare. Managerii își fac calculele și văd că prin safety driving aceste costuri scad considerabil. De aceea, în ultima perioadă avem foarte multe solicitări. Dar, la momentul actual – și cred că Bogdan e de acord cu mine – e ca și cum ai conduce pe noroi. Faci un efort mare, însă viteza nu e cea dorită. După care, după ce scapi de noroi, viteza devine cea optimă. Aceasta este fotografia business-ului nostru în România în acest moment. Dacă ne uităm, însă, pe potențial, putem spune că sunem foarte mulțumiți, însă dacă ne uităm după rezultatele de la lună la lună, vedem că e mai dificil decât ar trebui să fie”, conchide Tempestini.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: Napoca Rally Academy)

 

 

 

Tags: ,
polus carrefour

Ofertele săptămânii în Cluj. De Ziua Copilului

În jurul zilei de 1 iunie, hipermarket-urile și supermarket-urile din Cluj includ oferte adresate părinților pentru odrasle.

Hypermarketul Carrefour propune o reducere de 30 % la toată gama de papetărie școlară Disney, conform catalogului retailer-ului. Tot 30% se oferă reducere la toată gama de coloriaj Bic și la gama de coloriaj Toy Color. O altă promoție este realizată de Carrefour împreună cu compania italiană de produse pentru copii Chicco. Astfel, pentru achiziția de produse Chicco de minim 100 de lei din hipermarket-urile Carrefour  se poate câstiga o excursie pentru toată familia la Dineyland Paris, conform sursei citate.

Lidl anunță pentru această săptămână minpuzzle-uri cu licență, cu 260 de piese la 9,99 lei, machete auto (scara 1:64), 4 modele, la 34,99 lei per set, păpuși (5 modele) la 39,99 lei dar și trotinete pentru copii la prețul de 99,99 lei, arată piblicația săptămânala a discounter-ului. Oferte sunt și la capitolul dulciuri, cu jeleuri cu fructe la 300 grame cu 3,99 lei, pachete cu trei înghețate pe băț cu miere și nuga (360 g) la 6,99 lei Kinder Chocolate (100 g) la 3,99 lei ori Nutella (350 g) la 9,99 lei.

Până în 27 mai, hipermarket-ul Cora reduce cu un sfert prețurile la toată gama de biciclete, împlicit la cea de copii, pe baza cardului Cora.

Hipermarket-ul Kaufland, parte în același grup german împreună cu Lidl și  Handelshof, își începe promoțiile pentru Ziua Copilului cu DVD-urile cu desene animate la preț de 2,99 lei, cărțile cu abțibilduri – 9,99 lei, jucăriile de plus din gama Mickey Mouse și prietenii – începând de la 33,99 lei. Tricicleta Big Flippy se găsește acum la 34,99 lei, conform site-ului hipermarket-ului. Consola portabilă Seroiux, cu 150 de jocuri incluse și ecran de 2,7” este la 99,99 lei.

Supermarket-ul Profi vine cu reduceri de 35% pentru set tiara și bijuterii pentru prințesă (4,99 lei), cu 25% pentru peștii cu ochi de silicon (2,99 lei), cu 23% reducere la setul de două mașinuțe Team Sterz (9,99) și cu 22% discount seturile de vehicule de jucărie (26,99 lei). Jeleurile Haribo scad cu 17% și ajung la 2.89 lei, iar păpușile din basme ajung, după o reducere de 5%, la 32,99 lei.

(redacția catcostaclujul.ro)

Tags: ,
gala afa 2

11 clujence de top, premiate de Asociația Femeilor de Afaceri

Asociaţia Femeilor de Afaceri (AFA) Cluj a premiat aseară, în cadrul ediţiei a doua a Galei Excelenţei la Feminin, 11 doamne ale Clujului care s-au remarcat prin activitatea lor excepţională. Evenimentul a avut dublă semnificaţie, doamnele din AFA sărbătorind cu această ocazie şi cei 10 ani de implicare a Asociaţiei în comunitate.

Gala a avut loc la Centrul de Cultură Urbană Casino şi a fost organizat în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca, sub egida Zilelor Clujului, se arată într-un comunicat al AFA.

mihaela rus

Clujul a avut întotdeauna femei frumoase, distinse, talentate şi implicate în comunitate. Asociaţia Femeilor de Afaceri şi-a propus să onoreze an de an, prin Gala Excelentei la Feminin, aceste femei care activează în domenii diferite, unele foarte mediatizate, altele mai puţin. Ne dorim ca efortul, talentul şi implicarea lor să fie recunoscute şi apreciate de întreaga comunitate. Premierea acestor adevărate doamne este o mare bucurie pentru noi, mai ales că Asociaţia Femeilor de Afaceri sărbătoreşte, anul acesta, 10 de la înfiinţare, iar Gala Excelenţei la Feminin este o excelentă ocazie să ne întâlnim cu toţi prietenii şi susţinătorii noştri”, a declarat  în deschiderea Galei Mihaela Rus, preşedinte fondator AFA Cluj şi general manager Vitrina Advertising.

Gala de premiere a fost deschisă de Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, care a acordat primul premiu al serii doamnei Laura Văleanu. O veritabilă ambasadoare pentru Cluj şi România, Laurei Văleanu i s-a decernat acest premiu pentru meritele sportive extraordinare, ea fiind singura sportivă din ţară care s-a calificat la Jocurile Paralimpice de Iarna de la Soci 2014.

laura valeanu

În cadrul Galei, la categoria Cultură, ministrul pentru Dialog Social, doamna Aurelia Cristea, i-a înmânat premiul de excelenţă actriţei Diana Buluga, fondatoarea teatrului independent Create.Act.Enjoy.

diana buluga

Distincţia pentru categoria Media Management i-a revenit Mihaelei Orban, director executiv al revistei Sinteza şi al săptămânalului regional Transilvania Reporter şi a fost acordată de către preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horia Uioreanu.

mihaela orban

Consulul onorific al Franţei la Cluj, Pascal Fesneau i-a înmânat apoi premiul pentru categoria Dezvoltare Economică şi Socială Steluţei Racolţa, preşedinte al Asociaţiei Patronale a Furnizorilor de Formare.

Premiul categoriei Administraţie Publică a fost adjudecat de Ligia Subţirică, arhitect-şef al oraşului Cluj-Napoca, şi a fost acordat de către Ludger Thol, președinte al Clubului Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Nordul Transilvaniei.

Vasile Dâncu, preşedintele Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie, a fost cel care a anunţat câştigătoarea distincţiei pentru Comunicare Corporatistă: Laura Petrehuş, PR Manager al Băncii Transilvania.

laura petrehus

Carmen Socaciu, profesor universitar doctor şi prorector la USAMV, a fost premiată la categoria Cercetare Ştiinţifică de către preşedintele fondator al Centrului de Afaceri Transilvania Cluj, Radu Mleşniţă.

Premiul pentru Jurnalism a fost acordat Danei Gherman, redactor-şef cotidianului online voceatransilvaniei.ro, de către Iosif Pop, preşedinte fondator al Consiliului Civic Local Cluj.

La categoria Dezvoltare şi Inovaţie în Medicină premiul a fost înmânat de Dana Gânscă, director general al Centrului Medical Medsan, Teodorei Mocan, cercetător al Departamentului de Nanomedicină al Institutului de Gastroenterologie-Hepatologie.

Celebrul pictor Nicolae Maniu a oferit premiu pentru Inovaţie Disruptivă Ninei Moldovan, CEO al Liberty Technology Park Cluj.

nina moldovan

La categoria Implicare în comunitate câştigătoarea a fost Gabriela Fătuşanu, coordonator al proiectului Centrul Comunitar pentru Tineret, din cadrul Asociaţiei Christiana Cluj, iar premiul a fost oferit de Laszlo Pacso, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului Business Days.

Alături de doamnele din Asociaţia Femeilor de Afaceri, la Gală au mai participat peste 200 de persoane – oameni de afaceri, politicieni, reprezentanţi ai societăţii civile şi jurnalişti. Seara a fost desăvârșită de un minunat concert în aer liber susţinut de grupul Anatholis.

 

 

Tags: ,
telemea napolact (2)

Proprietarul Napolact mută la Cluj producția de brânzeturi din Carei și cea de ambalare din Tårgu Mureș

Compania olandeză FrieslandCampina România, proprietarul Napolact, a anunțat relocarea producției de brânzeturi de la Carei și activitatea de tăiere și ambalare a brânzei de la Târgu Mureș la fabrica de la Baciu, județul Cluj.

Condițiile de piață dificile, provocate în special de cererea extrem de scăzută, obligă FrieslandCampina România să adopte aceste măsuri, potrivit unui comunicat de presă al FrieslandCampina România. Odată cu relocarea capacității sale de producție, compania își va îmbunătăți eficiența și performanța și va continua să investească în creșterea brandului Napolact și în îmbunătățiri tehnologice’’, se mai arată în comunicatul de presă.

“Decizia nu a fost una ușoară și este gestionată cu o atenție specială privind drepturile angajaților. Vom oferi tot sprijinul nostru celor afectați de acest proces”, a declarat Jan Willem Kivits, director general FrieslandCampina România.

Potrivit Friesland, consumul de produse lactate a scăzut cu mai mult de 6% pe an în ultimii cinci ani, forțând astfel compania să opereze sub capacitatea de producție în toate fabricile, iar centralizarea producției de brânzeturi într-un singur loc va sprijini compania să-și îmbunătățească performanța. Procesul de centralizare a producției se va finaliza în ianuarie 2015, potrivit estimărilor. În acest moment, în fabrica din Carei lucrează aproximativ 130 de persoane, care vor primi tot sprijinul companiei în conformitate cu contractul colectiv de muncă, inclusiv plăți compensatorii și asistență în identificarea noilor locuri de muncă.

“Centralizarea producției de brânzeturi are ca scop îmbunătățirea fundamentală a performanței noastre, deoarece capacitatea de producție existentă nu mai este sustenabilă. În acest moment, fabrica noastră din Carei operează la mai puțin de 30% din capacitate. Această schimbare este un pas necesar pentru a putea face față provocărilor pieței, pentru a continua să investim în mărcile noastre locale și pentru a asigura continuitatea afacerii noastre”, a mai declarat Jan Willem Kivits.

Principalul obiectiv al procesului de centralizare este reducerea capacității de producție excedentare și creșterea eficienței, ceea ce va permite companiei FrieslandCampina să continue să investească în brandul Napolact și în noi tehnologii. FrieslandCampina este prezentă pe piața din România cu brandurile Napolact, Milli, Oke și Dots și comercializează produse precum lapte de consum, iaurt, brânză, unt și gustări pe bază de lapte.

(redacția catcostaclujul.ro)

 

 

 

 

 

Tags: ,
francesca

Francesca, povestea tăvilor cu ciocolată de casă

Povestea Francescăi începe aproape acum trei ani. În Piața Muzeului, este unul dintre locurile mici și discrete care care adugă un iz de savoare Clujului. Și muuuultă ciocolată. Și numai de casă. De la doamna Erzsi.

”Denumirea vine să respecte spiritual locului, fiind în vecinătatea Bisericii Franciscanilor. Apoi, fiind un concept bazat pe frumos, nu putea să fie decât un nume feminin”, povestește Dinu Gherman, unul dintre cei trei asociați ce au deschis Francesca, devenită una dintre cele mai chic cafenele ale Clujului.

dinu gherman

Au pornit de la un hobby, dar nu au știut nimic despre business. ”Noi suntem trei asociați care nu ne-am regăsit în niciun local din zonă, chiar dacă ieșeam mai rar. Și atunci ne-am zic că cea mai bună treabă ar fi să ne facem un locșor al nostru în care să ne simțim ca acasă. Acest concept a venit în întâmpinaea dorințelor noastre interioare, pe care am vrut să le împărțim și cu alții. Deci, inițial, nu l-am pornit ca business ci l-am pornit ca hobby. Poate că dacă știam ”cu ce se mănâncă” , câte dificultăți sunt, poate că eram mai reticenți în a porni. Nefiind în domeniu, le-am descoperit pe parcurs”, rememorează Gherman.

Hobby-ul trebuie să se susțină. A apărut și Francisc

Atragerea prietenilor ”acasă” s-a făcut cu ajutorul  social media și a unui blog. Ținut de un ursuleț de plus. ”Am concretizat dorințele și aspirațiile noastre într-n mod dinamic, în interacțiune cu oamenii, cu piața, până la urmă, pentru că oricât ar fi fost de hobby la început, tot trebuia să se susțină. Știți ce înseamnă chiriile în centrul Clujului. Aceasta a fost principal dificultate, apoi cum îți aduci clienții, neavând bugete de publicitate. Am apelat la social media, iar ursulețul acesta de plus care locuiește în permanență aici are un blog drăguț, care e citit și vin și oameni de acolo. Pentru că acest concept de Francesca trebuia să fie feminin, s-a simțit nevoia și a unui spirit masculin. Ursulețul e Francisc. Ursulețul a venit de la asociata mea de acasă, dintr-o familie de circa 1.000 de ursuleți, care stau toți într-o camera de apartament”, spune Dinu Gherman.

Primii clienți care au început să aprecieze conceptual de casă au fost străinii și Bucureștenii: ”La început au venit străinii, apoi bucureștenii și abia apoi clujenii. Ne-a fost mai greu să ne facem cunoscuți pe piața locală. De anul trecut a crescut mult numărul străinilor care vin aici, la Cluj. Încet, încet au început să ne cunoască și clujenii”.

Varanta extinderii, exclusă

Dinu Gherman spune că business-ul a ajuns să se suțină, însă exclude variant relocării ori extinderii. ”Business-ul se susține pe el și asta am și intenționat. Nu am căutat nici extindere, nici să luăm terasă cu 50 de mese. Nu, vreau să rămână așa mic și cochet , să răspundă, în continuare, acelorași expectanțe: să nu industralizăm, să fie mic, să fie producția de casă. În momentul  în care am mai deschide o Francesca, deja s-ar schimba lucrurile. Foarte multă lume ne-a cerut să mergem să facem o Francesca și la București. Am spus că nu putem face asta, noi trăim în Cluj, avem joburi aici, deci nu putem face în București o Francesca decât dacă ne clonăm și noi și bucătăreasa. Avem un angajat, o domnă, Erzsi, care știe să facă și chestiunile tradiționale, de casă, dar știe să aducă și bucătărie modernă. E școlită în afară, în Ungaria. Producția noastră este mică, așa cam cât să ajungă pentru o zi. Sigur, dacă avem ceva evenimente e ceva mai mult. Deci nu vrem să trecem de conceptul de casă și să industrializăm”, spune Gherman.

Valuri de ciocolată de casă

Tăvile cu ciocolată de casă cu te miri ce tronează în Francesca. ”Produsele de aici, făcute în casă, au trecut testul pieței, pentru că ce nu a trecut nu l-am mai făcut. Sigur, baza e ciocolata de casă cu multiplele sale sortimente. Dar e o întrebare foare grea care din sortimente e el mai iubit, pentru că depinde foarte mult de gusturi. Există ciocolată cu ghimbir și piper Cayene, picante, pe care mulți o adoră. Unt cei care nu sunt în sfera ciocolatei picante și le place cea cu cireșe și cu rom. Ori cea simplă, ori cu alune ori nuci. Sunt foarte multe sortimente de ciocolată de casă și fiecare își are prieteni de-ai nostril de casă. Nu îi numesc clienți pentru că la noi e o atmosferă mai informală. Toată lumea se cunoaște cu toată lumea. Apoi mai avem prăjiturile de casă tradiționale dar și cele mai din sfera mai actuală a bucătăriei, cum ar fi brownie cu merișoare, prăjitură cu castane și ciocolată, cu castane și vișine. Și sigur, există și segmentul de băuturi: avem și cafea bio. Am mers și spre zona aceasta, de bio și de fairtrade. La noi încă nu e foarte împământenit, dar în Occident conceptu de fairtrade a prins foate bine și s-a transformat și într-o mișcare socială de sprijinire a micilor producători”, conchide Gherman.

(Titus CRĂCIUN)

 

 

Tags: ,
oameni pe strada_3 (1)

Cu cât au fost mai mari salariile clujenilor în martie față de media națională

Câștigul salarial mediu net la nivelul județului Cluj a fost mai mare cu 33 de lei față de media națională, arată datele Direcției Județene de Statistică din Cluj.

În judeţul Cluj, câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna martie 2014 a fost de 2.398 lei şi cel net de 1.739 lei. Câştigul salarial mediu net din luna martie 2014 a fost cu 3,6%  mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2013, se arată într-o informare a Direcției  Județene de Statistică (DJS) Cluj. Câştigul salarial mediu nominal net la nivelul întregii țări a fost în martie de 1.706 lei, în creştere cu 4,9% (80 lei) comparativ cu februarie şi cu 5,5% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, conform Institutului Național de Statistică.

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii martie 2014 în Cluj, a fost de 11.495 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă  3,3%, cu 0,7% mai mică faţă de rata şomajului înregistrată în luna martie din anul 2013. Din numărul total al şomerilor 45,3% sunt femei şi 67,3% reprezintă muncitori, arată datele DJS.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: ,
cluj arena

Top 20 constructori ai Clujului

Piața construcțiilor Clujului este una fragmentată, nu mai puțin de 941 de societăți comerciale activând în Cluj în acest domeniu de activitate. Dacă marii jucători, cu peste 100 de angajați, pot fi numărați pe degetele de la ambele mâini, în schimb sunt 292 de firme de construcții cu un singur angajat și 160 de firme cu doi salariați.

ACI Cluj este de departe cel mai mare constructor din Cluj. La finele lunii martie, ACI Cluj avea înregistrați la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj 411 angajați. Printre acționarii companiei îi regăsim pe cunoscuții antreprenori clujeni Horea Ciorcilă, Dorel Goia, Gicu Gânscă.  Prșediția consiliului de administrație este dețintă de Ioan Așchilean din 2004, an în care a fost numit și directorul general – Dorin Așchilean. Ea mai cunoscută lucrare din portofoliu: Cluj Arena. ACI a construit și Salina Turda, sediul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, noua clădre a Spitalului Militar de Urgență din Cluj, ansamblul rezidențial Plopilor Vest și multe altele. Conform datelor Ministerului Finanțelor, în 2012 ACI a avut o cifră de afaceri de circa 94 de milioane lei și un profit net de circa 4,3 milioane lei.

La mare distanță, ca număr de angajați, pe poziția secundă se află Mono Construcții, cu 193 angajați, o cifră de afaceri de circa 26 de milioane de lei în 2012 și un profit ne de circa 1,8 milioane lei, conform site-ului Mnisterului Finanțelor Publice.

Pe ultima treaptă a podiumului  se află Societatea de  Construcții Napoca (181 salariați activi).  Conform datelor Mnisterului de Finanțe, compania a avut o cifră de afaceri netă de aproape 115 milioane lei în 2012 și un profit net de 14 milioane lei în acel an de referință.  Consiliul e administrație este prezidat de Ștefan Dimitriu, iar director general al societății este Șerban Tudor Dan. Construcții Napoca au realizat, printre altele, noua pistă a Aeroportului Internațional ”Avram Iancu” Cluj.

TCI Contractor General se află pe poziția a patra, cu 161 de salariați, iar ASA Cons  România îi succede cu 159 angajați.

Modern Bau ocupă poziția a șasea, cu 138 de angajați, iar Total Invest (109 angajați) ”închide” lista firmelor cu peste o sută de angajați. ACSA, cu 91 de angajați ocupă poziția a opta, Cartel Bau, a noua, cu 78 iar D&M Construct a zecea, cu 77 salariați.

Cel de-al doilea ”zece” este deschis de Industrial Services International, cu 75 de angajați, iar pozițiile 12 și 13 sunt împărțite de Hiperion Servcom și Doralex, cu câte 65 de salariați. Crirus Construct urmează cu 57 de angajați, Norvcons, cu 55  de salariați, iar locul 16 îi revine companiei Decorint, cu 54 de angajați. CH Transbeton Construcții și Transilvania Construcții, cu câte 51 de salariați, împart pozițiile 17 și 18, iar pe 19 regăsim societatea Canion (49 de angajați). Topul 20 este închis de două companii, Mecanica Pasztor Trans și Ermakson Constrcuții, cu câte 48 de angajați.

De remarcat că din cele 941 de societăți care aveau cel puțin un angajat înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj, 292 figurau cu un singur angajat, iar 160 de societăți, cu câte doi.

România a înregistrat în martie cel mai puternic avans al lucrărilor din construcţii faţă de luna februarie, de 10,3%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene (UE) a fost consemnată o contracţie de 0,5%, potrivit datelor publicate, luni, de Eurostat, biroul de statistică al UE.

(Titus CRĂCIUN)

(foto: Ioana TOHAT)

 

Tags: ,
kiki bucur

Afacere de milioane de euro pusă pe roate de un medic clujean

Cristian (Kiki) Bucur este un medic clujean care a dezvoltat o afacere ce vinde de peste un milion de euro anual: Ronda Medical.  După un stagiu de câțiva ani la o multinatională, decide să își facă propria firmă iar acum a ajuns lider de piață în România. Cheia sa? ”Investiția continuă în educație”.

Ronda Medical a intrat din 2005 pe piața de produse şi tehnică medicală în domeniul osteosintezei. Mai precis, cam tot ce trebuie pentru tratarea fracturilor.  ”Toți ce ce vindeau implantele de osteosinteză – plăci, șuruburi, tije – le vindeau ca și cum ar vinde cartofi. Le luau dintr-un loc și le vindeau în altul. Pe plan global, însă, după bănci, industria medicamentelor investește mult în training. Și eu așa am făcut și mi-am dat seama că aici e potul cel mare: să investești în educație. Și am început traninguri și pentru oamenii mei dar și pentru partenerii mei, adică medicii .  Prin fundația noastră au trecut sute de medici. Sigur, principala țintă au reprezenat-o rezidenții și tinerii specialiști. De regulă, rezidentul este ca un burete, dornic să asimileze tot ce e nou și foarte dedicat în perfecționarea sa. La mine veneau și se bucurau să învețe”, rememorează Kiki Bucur.

A văzut în domeniu o nișă pentru care simțea că se poate bate. ”Puțini s-au specializat în traumatologie. Mulți dintre ortopezi au mers pe proteze, exiatau si exista programe naționale pentru aceste. Dar pentru mine a fost singura nișă. Iar acum avem jumătate din piața din România. Plus că jucătorul pe care l-am adus eu pe piața din România este un fel de Mercedes dar fără a mai exista și BMW ori Audi pe piață, ci următorul ar fi Opel”, spune medicul. Sunt elvețienii de la Synthes,  numărul unu în lume în acest domeniu de activitate.

Chinurile (a)facerii

”Faima” de care se bucurau comercianții români prin Elveția nu a fost un avantaj pentru Kiki Bucur când a mers acolo.”Dezavantajul meu a fost că atunci când am început, am crezut că o iau de la zero. Dar nu, am luat-o bine de la minus, pentru că toți cei din România care au lucrat pentru Synthes i-au cam lăsat cu ochii în soare, le promiteau marea cu sarea și nu se țineau de cuvânt. Pe scurt, nu erau profesioniști. Așa că în momentul în care m-am dus în Elveția, la Synthes, cu laptopul să le prezint intenția de a prelua reprezentanța, m-au întrebat ”Din ce țară?”. Când au auzit că din România, mai să îmi dea peste laptop, pentru că cei dinainte i-au tot țepuit, le luau mafa și nu mai plăteau. Și le-am spus elvețienilor că sunt niște oportuniști, că au ajuns în poziții cheie doar datorită vârstei, că nu văd business-ul în România, că suntem 22 de milioane, cu o incidență a fracturilor  de x la sută și că nu își dau seama ce pierd pe aceasă piață. Și cumva i-am convins. Dar au vrut garanții, au venit să vadă cum stau. Aveam deja casa din Feleac . Îi serveam la mine în cramă, că nu aveam bani să îi scot în oraș. Iar acum suntem pe primul loc în țară la implantele de traumă și de coloana vertebrală”, povestește medicul.

Cum premium e cel mai ieftin

Domeniul traumatologiei este unul în cae lucrul cu material ieftine poate crește exponential prețurile. ”Synthes are jumătate din piața mondială, ceea ce este enorm. Dar a ajuns așa pentru că, deși produsele nu sunt ieftine, la un calcul făcut ,constați că ieși mai ieftin cu Synthes. Sunt țări civilizate care au făcut studii serioase despre cost și eficiență. Și dacă implantezi materiale de osteosinteza ieftine și operezi de trei ori un pacient și vezi apoi și costurile spitalizării. De fapt, pe mine, ca business, m-au propulsat mult spitalele private. Unde managerii își făceau calculele: ”Luăm un implant ieftin de 50 de euro și ținem pacientul cu costuri de spitalizare mari sau luăm unul cu 200 de euro dar reducem considerabil costurile de spitalizare?”. Și evident că au optat pentru implanturi de la liderul mondial”, spune Bucur.

Angajații participă la operații

După patru ani de școală, toți angajații de la Ronda pot participa în operații, pentru a asista tehnic chirurgul care le utilizează produsele. ”Am 9 angajați și, premieră pentru România, toți participă – inclusiv eu – la operații, în calitate de instrumentariști. Și în timpul operației poți să îi spui medicului cum să pună implantul, cum să modifice poziția sa, care sunt pașii de urmat. Sigur că oamenii mei, ca să ajngă la acest nivel, au fost cam patru ani la traininguri, cel puțin de două ori pe săptămână, indiferent de pregătirea anterioară. Acum îi cheamă doctorii să îi asiste chiar dacă pun implanturi de la concurență. Sigur, doctorii știu multe, dar oamenii mei știu exact cum trebuie să pus implantul și îl pot ghida pe medic ca să fie pus ca la carte și să nu existe posibilitatea apariției problemelor ulterioare”,  apreciază Kiki Bucur. El opinează că, din punctual său de vedere, afacerea s-a maturizat. ”Sunt deja 9 ani de când reprezint Synthes în România și lucrurile merg într-o direcție bună. Dar la început a fost extrem de greu. Lumea din sistem îmi spunea la început: ”Ești incoștient, nu realizezi în ce te bagi”. Acum business-ul este matur, pentru că în mai toate spitalele am și intrumentarele necesare montării implanturilor. Căci dacă o tijă e câteva sute de euro, instrumentarul necesar montării ei e undeva la 20.000 de euro”, susține medicul. Dar sunt și instrumentare de 200.000 de euro. Anul trecut am adus un instrumentar de 200.000 de euro pentru operații la copii. Fără acel instrumentar micutii acienti mor. Sunt copii care se nasc fără divizarea  coastelor. Trebuie să îi deschizi, să sectionezi acea “platosa”ce-l tine inima si plamanul “prizonier” si sa foci 3-4  coaste dinea, iar la fiecare 6 luni trebuie să le faci extensii la acest sistem de distractie costala, pentru că copilul crește. Fără aceste extensii, în loc să ajuți copilul, îl condamni la sufocare. Sunt patru astfel de instrumentare în lume.

Rolul norocului sau cum cumperi 9 milioane cu 130.000

Cum a ajutat Grecia business-ul lui Bucur. Priviți:Apropos de instrumentare. Odată am luat un set de  tije de femur și un instrumentar pentru insertia acestora.M-am orientat pentru ce era  mai ieftin. Așa era mentalitatea mea de atunci, si m-am lecuit. Ea o tijă de femur și după ce am început să montez instumentarul am văzut că nu se potrivea. Am sunat în Elveția, mi-au spus să îl trimit înapoi. Mi-au spus că pe tot ce e sigilat îmi dau cu 20% mai puțin și pe ce e desiligat nu îmi dau nimic, că asta e politica lor. Peste vreo trei-patru luni, aflu că falimentează distribuitorul din Grecia și toate materialele de acolo au ajuns să fie depozitate la o poștă în Elveția. Le-am cerut să mă lase să îmi aleg ceva intrumentare din lăzile acelea, să le pot lua mai ieftin. După vreo două luni de negocieri îmi spun elevețienii: ”Nu vei să ți le trimitem în România, le selectezi ce e bun, îți alegi ce vrei, stabilim un preț iar  restul ardem în crematoriu”. Erau nouă containere, sigur, multe erau ambalaje. În fine, le aleg eu, le selectez și apoi să trecem să negociem prețul. Nu m-au lăsat să iau implanturi ci doar instrumentare, folosite și resterilizate. Și elvețienii îmi zic: ”Pentru instrumentarele modele mai noi dar folosite îți dăm 40% discount din prețul de listă, la cele model mai vechi – 60%. Care e oferta ta?”. Și le-am spus: ”Dau 2% din prețul de listă”. A doua zi au venit cu un charter trei din Elveția: ”Măi Kiki, vrei să ne tragi în piept?”. Le zic:”Doamne frerește! Eu sunt creștin cu frica de Dumnezeu și am și doi copii asupra cărora nu vreau să abat vreun gând rău. Dar astea sunt regulile voastre. Când am luat atunci instrumentarul nou și l-am desfăcut, pe piesele pe care le-am desigilat ați spus că nu îmi dați nimic înapoi, că asta e politica voastră. Iar astea din Grecia sunt și folosite. Am zis 2% pentru că undeva la 1% ar fi comisioanele interbancare și 1% să îi aveți voi, Dacă nu, puteți să le luați înapoi”. Au zis că sunt costuri și să le fac un preț pe tot iar eu le-am solicitat să îmi facă ei un preț: Au zis 180.000 de franci iar eu am răspuns ”130.000, nenegociabil”. Așa am luat instrumentare de 9 milioane  cu 130.000 de franci și am reușit să dotez toate spitalele cu care lucrez. Atunci am urcat mult. Dar ele sunt proprietatea mea, le pot lua oricând să le mut în altă parte”.

Centru de Educație Postuniversitară

 

.În viitorul apropiat echipa Ronda Medical va pune bazele unui ”Centru de Educaţie Postuniversitară” a specialiştilor în osteosinteză, compus din amfiteatru, 2 sali de workshop pe cadavru şi câteva săli de lucru pe mulaje de os, unde medicii vor avea ocazia să îşi aprofundeze cunoştinţele. ”Proiectul acesta vreau să îl fac pentru că, din cauza situației financiare din România, costurile internationale cu aceste traninguri sunt extreme, între 3.000 si 10.000 de euro. Educația practică cu materiale moderne de osteosinteză lipsește pentru unele spitale care realizează intervenții laborioase, bugetele pentru implanturi sunt de 2.000 – 3.000 de euro anual iar specialiștii tineri și rezidenții nu pot avea acces la noile tehnologii, mai eficiente și cu un cost per pacient avantajos. Deci nu sunt multe operații și în consecință, nu prea au cum să ajungi să înveți. Eu le fac cu costuri mult mai reduse și nu doar pentru România ci și pentru țările din jur. Deja avem semnate acorduri cu Fundațiile internationale educaționale ce se vor implica în acest proiect. Vor fi cursuri cu parte teoretică și practică, pe cadavre, pe mulaje și “hands-on” unde specialiști români si internaționali vor implementa cele mai noi tehnici. Este un proiect educațional nu commercial”, conchide Kiki Bucur.

(Titus CRĂCIUN)

 

 

 

 

Tags: ,
spitalul de urgenta

Spitalele Clujului: câți mai lucrează în ele

30 de instituții din Cluj – de stat și private – desfășoară activități de asistență spitalicească. Aproape 10.000 de persoane sunt angajate cu contract de muncă activ în cele 17 spitale publice și în cele 13 private din județ, conform datelor deținute de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Cluj la finele lunii martie. Circa 99% dintre angajați din sistem aparțin sectorului de stat.

Din punct de vedere al salariaților, topul spitalelor clujene se prezintă astfel:  de departe cel mai mare angajator este Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Conform datelor ITM Cluj 3.012 prsoane sunt angajate în spital. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca. Spital clasificat categoria I,  este una dintre cele mai mari unităţi sanitare cu paturi din România şi are atribuţii de „spital regional de urgenţă I A”.

lnstituția are 1.777 paturi în aproape toate specialităţile medico-chirurgicale şi funcţionează în regim pavilionar, într-un număr de peste 33 clădiri distincte, situate la distanţe între 30 m şi 5 km faţă de clădirea centrală, conform site-ului oficial al instituției.

Serviciile de spitalizare continuă şi de zi sunt oferite în 42 secţii şi compartimente clinice în aproape toate specialităţile medico-chirurgicale (Anestezie-Terapie Intensivă, Cardiologie, Cardiologie Intervenţională Chirurgie generală, Chirurgie orală şi maxilo-facială, Chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă, Chirurgie vasculară, Dermatovenerologie, Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Endocrinologie, Gastroenterologie, Medicină Internă, Medicina Muncii, Nefrologie, Neonatologie, Neurochirurgie, Neurologie, Obstetrică-Ginecologie, Oftalmologie, Oncologie, ORL, Ortopedie-Traumatologie, Psihiatrie, Reumatologie).

La mare distanță, pe poziția secundă, se regăsește Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii, cu 893 angajați. Spitalul este unul universitar, format din 15 secții care totalizează 506 de paturi. Aici se desfășoară atât activitate medicală de îngrijire a copiilor bolnavi (atât din județul Cluj cât și din peste 30 de județe ale țării) cât și activitate didactică (cu studenții anilor IV, V, VI, medici stagiari și rezidenți, cursuri post-universitare pentru medicii specialiști), precum și  activitate științifică. Structura pavilionară a spitalului face ca activitatea secțiilor să se desfășoare în 8 locații din Cluj-Napoca. 

Pe ultima treaptă  podiumului, conform criteriului ales, se situează Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Prof. dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca, cu 794 angajați. Spitalul funcţionează sub noua denumire din data de 1 aprilie 2011, cu un număr de 410 paturi.

Poziția a patra a topului spitalelor în funcție de angajați aparține Institutului Oncologic ”Prof. dr. I. Chiricuță”, unde lucrează 771 de angajați. Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca (IOCN) este unul dintre cele mai importante institute medicale din România, cu zeci de mii de pacienţi care vin anual pentru a beneficia de servicii medicale preventive, curative şi paleative în domeniul oncologic. Număr de pacienţi noi – 2013- 13.450 din care 6.673 sunt cazuri noi maligne.

Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca se află pe următoarea poziție, cu 605 angajați. Spitalul a fost dat în folosinţă în luna mai a anului 1978 şi este format dintr-un ansamblu de construcţii cu o suprafaţă totală de 23.097 mp din care 5.046 mp arie construită la sol, respectiv 16.919 mp suprafaţa desfăşurată totală, restul reprezentând spatii verzi.

Activitatea multidisciplinară desfăşurată în spital defineşte oferta de servicii medicale de recuperare. Personalul unităţii  asigură desfăşurarea actului medical în beneficiul unui număr mediu de 11.000 pacienţi spitalizaţi anual pe cele 406 paturi şi circa 60.000 pacienţi trataţi ambulatoriu, se arată pe site-ul instituției.

Institutul Inimii ”Nicolae Stăncioiu” se află pe poziția a șasea din punct de vedere al salariaților, cu 580 de angajați. La ora actuală, Institutul are capacitatea de a diagnostica și trata cardiologic neinvaziv și invaziv precum și chirurgical toată gama patologiei cardiovasculare. De asemenea este baza de învățământ a Universitții de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, prin Catedrele de Cardiologie și Chirurgie Cardiovasculară și Toracică. Spitalul are circa 200 de paturi.

Poziția a șaptea revine Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca, unde lucrează 531 de angajați. În spital sunt circa 200 de paturi, iar anual se realizează circa 7.000 cazuri de spitalizare continuă si aproximativ 15.000 cazuri de spitalizări de zi specifice patologiei bolilor infecțioase.

Următorul spital, ca număr de angajați, este cel din Turda, cu 466 salariați activi. Spitalul Municipal Turda este un spital de profil general cu 364 de paturi. Spitalul este de tip municipal, general cu o infrastructură multipavilionară, având în componență 8 pavilioane situate în municipiul Turda la care se adaugă clădirea în care funcționează Centrul de Sănătate Iara.

Pozia a noua revine Spitalului Municipal Dej, cu 413 angajați. Spitalul Municipal Dej funcţionează în prezent cu 348 paturi de spitalizare continuă, 22 paturi spitalizare de zi, şi 20 paturi însoțitori Are în structura sa 20 de secţii şi compartimente clinice, 3 laboratoare paraclinice (de radiologie, analize medicale şi anatomie patologică), precum şi cabinete în ambulatoriu pentru 13 specialităţi.

Pe cea de a zecea treaptă a topului se află Spitalul Universitar CF Cluj-Napoca, de pe strada Republicii, unde lucrează 349 de salariați. Spitalul este construit în sistem pavilionar iar  numărul de paturi aprobat de Ministerul Sănătății şi aflat în circuit pe total este de 277 paturi din care:267 paturi spitalizare continuă si 10 paturi spitalizare zi, conform site-ului instituției.

Celelalte spitale de stat din Cluj se situeză în următoarea ordine: Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie “Leon Daniello” Cluj-Napoca (247 angajați, 140 de paturi, din care 29 paturi TBC), Spitalul Orășenesc Huedin (246 de angajați, 165 de paturi), Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca (246 angajați), Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal (202 salariați), Spitalul Municipal Câmpia Turzii (172 de slariați), Spitalul Municipal Gherla (140 angajați), și Spitalul Clinic de Boli Psihice Cronice Borșa (129 angajați).

NOTĂ: Au fost luate în calcul doar unitățile spitalicești care au obligația să își declare angajații la ITM Cluj.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: scju-cluj.ro)

Tags: ,
tarnita panoramio

Departamentul pentru Energie: Studiile de fezabilitate pentru Tarniţa nu au concluzii

Studiile de fezabilitate pentru proiectul de 1,1 miliarde euro al construcţiei hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, pentru care Hidroelectrica a plătit 3,5 milioane euro, nu conţin toate concluziile privind oportunitatea sau nu a derulării acestei investiţii, potrivit Departamentul pentru Energie, transmite Mediafax.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a transmis Consiliului de Administraţie al Hidro Tarniţa, firma de proiect înfiinţată în 1 noiembrie 2013, să prezinte un plan de acţiuni, conform căruia proiectul hidrocentralei să beneficieze de informaţiile obţinute în urma realizării studiilor, chiar dacă acestea nu conţin toate concluziile privind fezabilitatea sau nefezabilitatea proiectului.

Departamentul pentru Energie solicită Consiliului de Administraţie al Hidro Tarniţa să finalizeze studiile de fezabilitate privind proiectul în cauză la costuri minime, cu o eficienţă ridicată în cheltuirea banilor societăţilor de stat prezente în acţionariat. Proiectul Tarniţa (judeţul Cluj – n.r.) este unul strategic pentru România“, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

Corpul de Control al Departamentului pentru Energie a început în 5 mai o analiză privind felul cum au fost cheltuită, în perioada 2003-2014, suma de 15,6 milioane de lei, fără TVA, pe studii de fezabilitate pentru Tarniţa.

(mediafax.ro)

(sursa foto: panoramio.com)

Tags: ,
SONY DSC

Top 10 bodyguard de Cluj

3.265 de persoane sunt angajate cu contracte de muncă active în județul Cluj în companii cu principalul domeniu de activitate ”protecție și gardă”, conform datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Cluj, la solicitarea redacției catcostaclujul.ro. 46 de societăți comerciale cu sediul social în județ au acest tip de activitate și cel puțin un salariat. Situația angajaților este cea oficială la finele lunii martie 2014.

Societățile de protecție și gardă  din primul zece au, cumulat, 2.474 de angajați declarați, adică aproximativ 76% din numărul total al salariaților din sector.

Cea mai mare companie de protecție și gardă din Cluj aparține fostului comandant al Inspectoratului  de Poliție Județean Cluj, Teodor Pop Pușcaș. PP Protect are 360 de angajați. În portofoliul de pază umană al PP Protect intră, printre altele, societăți precum Polus Center, Electrosigma, Energobit, etc, stadion dr. Constantin Rădulescu,  reprezentanțele auto Mercedes, Ford, Opel, Audi, Volkswagen. Portofoliul pentru mentenanță la echipamentele tehnice al PP Protect conține Polus Center, stadion dr. Constatin Rădulescu, Energobit, ING Bank.

Pe poziția a doua regăsim o societate de stat din subordinea Consiliului Județean Cluj: Pază și Protecție Cluj. Cu 340 de angajați, după frământări interne de ordin economic și ingerințe politice, societatea a intrat într-un proces de redresare după numirea, acum câteva luni, a noului manager, Horea Chirteș (flieră PSD). În portofoliul sunt numeroase societăți cu capital majoritar de stat: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului- cu centrele din teritoriu, Centrul Militar Zonal, Școlile Speciale,  Institutul de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca,  unități de învățământ preșcolar, gimnazial, liceal și universitar: Liceul Nicolae Bălcescu, Liceul 
Avram Iancu, Școala Constantin Brâncuși, Școala Simion Bărnuțiu, Școala Ion Bob, Școala Al.V.Voevod, Grup Școlar E. Nicolau, Școala M.Viteazu, Școala A.Iancu, Colegiu V.Ungureanu, Scoala I.Deac dar și unități mixte ori private: Electrica Distribuție Transilvania Nord, Electrica Furnizare Transilvania Nord, SISE Transilvania Nord, Romgaz Tg.Mureș,  UPC Romania, Vitacom.

Podiumul este închis de Nera Mureșan Security, cu 277 de angajați. Printre cei mai importanți clienți ai companei: Sticla SA, Regia Autonomă de Termoficare, Petrom, LAPP Insulators, Novis, Held Fashion, Opera Maghiară de Stat, Teatrul Român de Stat, Coca Cola Romania, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Sortilemn, Becker.

Poziția a patra revine Real International Security Division, cu 264 de salariați, peședinte Nicolae Albu, a cincea – societății Napoca Security (253 salariați activi), din grupul de firme al omunlui de afaceri Ioan Bene.

A doua jumătaye a topului este deschisă de Vasarom (cu 230 de angajați), Ager Dan Security (217 salariați activi), Total Security (192), Global Security Strategy (178 de angajați) și Scutul Negru (163 salariați).

Următoarele zece companii aduc un surplus de 490 de angajați, iar restul, până la poziția 46, încă 301.

De remarcat că sunt două societăți de pază cu doi angajați și patru – cu unul singur.

(Titus CRĂCIUN)

 

 

 

Tags: ,
BOSCH AE - interior 4

Deschiderea Bosch la Cluj aduce promisiunea continuării Autostrăzii Transilvania

Deschiderea oficială a fabricii Bosch de la Jucu, în urma unei investiții de 77 de milioane de euro, a avut și o importantă componentă de infrastructură. Oficialii concernului german au precizat că, din punctul lor de vedere, ar fi preferabilă o cursă aeriană regulată Cluj – Budapesta și o legătură pe autostradă cu magistralele maghiare M3 sau M31.

Oficialii din managementul Bosch au precizat că nu au ridicat aceste probleme în timpul negocierilor cu autoritățile române, însă intenția lor este de rămâne pe termen lung și acest lucru poate fi un imbold pentru autorități de rezolva problemele de infrastructură.

Ulterior, problema a fost ridicată și de premierul Ponta, venit ieri la inaugurarea de la Jucu. El a promis că în toamnă vor demara lucrările la Autostrada transilvania, pentru că s-au identificat și resurse bugetare.

“Partea de infrastructură este extrem de importantă pentru păstrarea competitivităţii oricărei investiţii în România. Ministrul Transporturilor va semna, sâmbătă, ordinul de începere a lucrărilor la Autostrada Turda-Sebeş, astfel încât Clujul să fie legat de autostrada Sibiu-Nădlac şi, din această toamnă, în baza încasărilor suplimentare pe care bugetul le-a obţinut prin creşterea accizei, putem să repornim Autostrada Transilvania, care nu poate fi finanţată din fonduri europene, dar poate fi finanţată din fonduri bugetare, ceea ce va duce la creşterea competitivităţii zonei”, a spus Ponta.

Întrebat de jurnalişti cum comentează solicitările oficialilor Bosch care au afirmat că îşi doresc o autostradă care să facă legătura cu autostrăzile din Ungaria şi o legătură aeriană de la Cluj spre Budapesta, premierul a spus că Autostrada Transilvania este “o mare necesitate”.

“Partea de modernizare a aeroportului continuă, am discutat cu preşedintele CJ Cluj ce putem să ajutăm de la bugetul de stat, ce nu poate da CJ, dăm de la buget. Dacă este vorba strict de cursă aeriană Cluj-Budapesta nu am detalii, este vorba de companii private care pot face asemenea curse. Autostrada Transilvania este o mare necesitate, că altfel nu puneam bani de la buget mai departe”, a arătat Ponta.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
oameni pe strada_3

Cele mai mari salarii ale lunii martie

Câştigul salarial mediu nominal net a fost în martie de 1.706 lei, în creştere cu 4,9% (80 lei) comparativ cu februarie şi cu 5,5% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cele mai mari valori fiind înregistrate în fabricarea produselor din tutun, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, arată Institutul Național de Statistică (INS).

Astfel, în fabricarea produselor din tutun câştigul salarial mediu nominal net a fost de 7.281 lei, cel mai mare din sectorul economic. De altfel, în sectorul produselor de tutun a fost înregistrată şi cea mai mare creştere a câştigului salarial mediu net din luna martie, de 56,6%. În medie cu 4.250 de lei au plecat în buzunar cei din industria extractivă a petrolului brut și a gazelor naturale. Salariul mediu din sectorul de intermedieri financiare, altele decât asigurările sau fondurile de pensii a fost de 4.032 de lei.

Cnform datelor INS, mai există șapte sectoare economie în care salariul mediu net a fost mai mare de 3.000 de lei în luna martie: activități de asigurări, reasigurări și fonduri de pensii (salariul mediu net  3.920 de lei), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice (3.890 lei), fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (3.842 lei), transporturi aeriene (3.654 lei), activități de servicii anexe extracției (3.425 lei), telecomunicații (3.158 lei) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (3.005 lei).

La celălalt pol se situează industria hotelurilor și a  restaurantelor, unde salariul mediu net a fost în luna martie de 970 de lei. Mai există încă zece sectoare în care salariul mediu net a fost sub 1.500 lei: alte activități de servicii (salariul mediu net de 1.121 lei), fabricarea de mobilă (1.129 lei), colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor (1.184 lei), construcții (1.246 lei), activități de servicii administrative și alte servicii de suport (1.275 lei), transporturi terestre și transporturi prin conductă (1.455 lei), activități de poștă și curierat  (1.457 lei), tranzacții mobiliare (1.469 lei), învățământ (1.491  lei) și sănătate și asistență socială (1.495 lei).

Indicele câştigului salarial real pentru martie 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 104,9%.

În luna martie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă, tichete cadou şi de vacanţă), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)“, se arată într-un comunicat al INS.

În sectorul bugetar  s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna

precedentă astfel: învăţământ (2,6%), sănătate şi asistenţă socială (1,7%), administraţie publică (0,8%). 

(Titus CRĂCIUN)

(Foto: Ioana TOHAT)

Tags: ,