Tag Archives: featured

la-spalatorie-imagine

Afacere nouă la Cluj: S-a lansat La Spălătorie, pentru haine mereu curate (P)

91c1ac08-431f-42b6-8aa3-469e2eccad60

Persoanele care doresc să arate mereu impecabil și să aibă hainele proaspăt spălate și călcate au la dispoziție un nou serviciu: la Cluj s-a lansat La Spălătorie. Sistemul funcționează foarte simplu: programarea se poate face pe site, telefonic, prin email sau pe facebook. Hainele pot fi aduse la centrul de colectare sau pot fi ridicate de acasă (pentru o valoare de minim 75 de lei). Sunt apoi spălate, călcate și împachetate, iar la final fie se ridică de la centru, fie sunt livrate acasă, în maxim 24 de ore (pentru comenzi de minim 75 de lei).

7941b417-2b15-4a1a-849e-ad5a8a6f5bf9

La Spălătorie oferă servicii de spălătorie și curățătorie profesionale, cu ajutorul personalului calificat în domeniu. Angajații provin din medii defavorizate, iar La Spălătorie le-a oferit șansa unui nou start profesional. Compania pune accent și pe respectul față de mediu: detergenții folosiți nu conțin fosfați, enzime sau cloruri. De proveniență Germania, aceștia, sunt antialergenici, nu atacă pielea și nu distrug în timp țesătura sau materialul hainelor.

2e872f3e-36bc-4a0d-ba77-f97899583d5b

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investește în oameni!”.

5eda49e6-7508-4065-9154-f915a8cec5b6

Tags: , , , ,
Harta 3D a Romaniei

Previziuni economice, pentru 2016, în Europa Centrală și de Est

Liderii în afaceri din Europa Centrală și de Est (ECE) – România, Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia – sunt de părere că situația economică se va îmbunătăți în 2016, iar inflația va fi menținută sub pragul de 2%, reiese din rezultatele sondajului realizat de KPMG “Pulse of Economy 2015″ . Aceste concluzii par să confirme o stabilitate a raporturilor de muncă și ușoare creșteri salariale în regiune, spun respondenții.

“În unele domenii, rezultatele sondajului din acest an sunt identice cu cele din 2014. Într-o perioadă în care Europa se confruntă cu numeroase provocări economice, concluzia cea mai importantă și mai încurajatoare este că respondenții se așteaptă la un mediu economic sănătos în 2016,” spune Stephen Spill, COO, KPMG in Central & Eastern Europe.

În medie, 51% dintre respondenții din regiune cred că situația economică se va îmbunătăți într-o oarecare măsură sau chiar semnificativ, în timp ce 34% nu anticipează modificări speciale și doar 15% se așteaptă la vremuri mai grele. Directorii executivi din România sunt printre cei mai optimiști din regiune, 63% dintre respondenți așteptându-se la o îmbunătățire a situației economice în 2016.

“Politicile fiscale ocupă un loc prioritar pe agenda factorilor decizionali și se așteaptă ca guvernele să simplifice sistemul de plată a impozitelor și procedurile administrative, spun 79% dintre antreprenorii și managerii care au participat la sondaj. În plus, s-a exprimat foarte clar preferința pentru sistemul cotei unice de impozitare a venitului personal față de sistemul progresiv de impozitare a veniturilor,” a spus Ramona Jurubiță, Partener Coordonator al Serviciilor de Asistență Fiscală & Legal, KPMG în România și Moldova.

În opinia liderilor de afaceri din ECE chestionați, printre prioritățile bugetare pentru următorii trei ani ar trebui să se regăsească, în ordine: 1) educația, cercetarea și inovarea (39%); 2) infrastructura (23%); și 3) sănătatea și creșterea demografică (10%). Majoritatea respondenților din România (55%) au considerat că dezvoltarea infrastructurii ar trebui să aibă întâietate, alte priorități, în opinia lor, fiind educația și inovarea, urmate de sănătate.

Un procent de 53% dintre respondenții din țările ECE nu intenționează să aducă schimbări notabile în numărul angajaților, similar cu sondajul precedent. Companiile din regiunea ECE care planifică angajări reprezintă în medie 36% și numai 12% dintre respondenții din regiune intenționează să facă disponibilizări de personal. Pentru salariați, perspectivele salariale par destul de promițătoare pentru anul 2016, în condițiile în care 58% dintre participanții la sondaj intenționează să crească remunerația personalului, un procent ușor redus față de 69%, nivelul înregistrat în sondajul precedent.

“Pentru a rămâne competitivi atât pe piețele interne, cât și pe cele internaționale, cel mai important este să dispui de personal calificat, au indicat 60% dintre respondenți, comparativ cu 62% cu un an în urmă. Liderii în afaceri recunosc astfel că păstrarea personalului cu o bună pregătire reprezintă un aspect esențial asupra căruia companiile ar trebui să se concentreze mai mult,” a spus Șerban Toader, Senior Partner, KPMG în România și Moldova.

Dintre cei intervievați la nivelul ECE, 45% afirmă că elementul cheie care le va limita creșterea cifrei de afaceri pe tot parcursul anului 2016 va fi concurența acerbă. Pentru acei 83% dintre respondenți care se așteaptă la o creștere a cifrei de afaceri în 2016, productivitatea crescută a angajaților (potrivit unui procent de 42% dintre respondenți) și creșterea cererii pe piața internă (40%) reprezintă principalii factori dinamizatori.

Șaptezeci și trei la sută dintre participanții la sondaj au indicat că economia subterană constituie o problemă în țara lor (față de 75% în 2014), în timp ce în 98% dintre respondenții din România au considerat aceasta o problemă. Treizeci și nouă la sută dintre respondenți au spus că evitarea impozitării prin neindicarea veniturilor reale este principala sursă de îngrijorare, urmată de salariile nedeclarate (23%) și frauda de TVA (21%).

Investițiile joacă un rol vital în păstrarea competitivității, potrivit unui procent de 66% dintre participanții la sondaj, care au menționat că societățile lor și-au planificat investiții pentru întreaga perioada cuprinsă între 2016 și 2018. Pentru 37% dintre respondenti, piața lor internă este ținta principală.

Doar 31% din respondenți au răspuns că cifra de afaceri a companiei lor depinde de fonduri UE sau de achiziții publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri UE. Un alt aspect relevat de sondaj este că, deși România nu a exprimat un angajament ferm de adoptare a monedei euro, liderii de afaceri din România prezintă un nivel de încredere în evoluția pozitivă a euro mai mare decât al respondenților din celelalte țări din regiune.

În septembrie 2015, KPMG a realizat un sondaj în rândul liderilor în afaceri din nouă țări din ECE, incluzând în ediția din acest an Bosnia și Herțegovina și Croația, solicitându-le opinia cu privire la economiile lor naționale, moneda Euro, investiții străine, mediul fiscal și politica de remunerare și angajare a companiei lor. La sondajul realizat online au răspuns 731 directori executivi și proprietari de companii din țările incluse în sondaj.

Tags: , , , , ,
finante_cluj

Deduceri de TVA în 2016

Fiscul clujean informează contribuabilii, printr-un comunicat remis presei, cu privire la principalele modificări aduse, începând cu 1 ianuarie 2016, la deducereaTVA pentru persoana impozabilă cu regim mixt ( realizează sau urmează să realizeze atât operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere) şi pentru persoana partial impozabilă (realizează atât operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă cât şi operaţiuni pentru care are calitatea de persoană impozabilă), conform noului cod fiscal.

-Introducerea de prevederi potrivit cărora în cazul achiziţiilor efectuate de persoanele impozabile cu regim mixt şi destinate realizării de investiţii, care se prevăd că vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau şi, respectiv , care nu dau drept de deducere, va fi permisă deducerea integrală a TVA pe parcursul procesului investiţional, urmând ca taxa dedusă să fie ajustată în conformitate cu prevederile art. 305;

-Instituirea de reglementări potrivit cărora persoanele impozabile care realizează exclusiv achiziţii de bunuri / servicii , altele decât cele efectuate în cadrul procesului investiţional, fără a realiza şi livrări de bunuri/prestări de servicii, vor estima pro-rata pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în primul an în care vor desfăşura livrări de bunuri/prestări de servicii şi vor aplica această pro-rată provizorie pe parcursul anilor în care realizează exclusiv achiziţii de bunuri/servicii, urmând ca toate deducerile exercitate pe baza pro-ratei provizorii, atât din anul curent, cât şi din anii următori, să fie regularizate pe baza pro-ratei definitive de la sfârşitul primului an în care vor realiza livrări de bunuri/prestări de servicii. Dacă totuşi persoana impozabilă nu va realiza operaţiuni care nu dau drept de deducere, are dreptul să regularizeze deducerile pe baza pro ratei definitive considerând că pro rata este 100%.

– În cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA care nu au determinat pro rata provizorie la începutul anului, deoarece nu realizau şi nici nu prevedeau realizarea de operaţiuni fără drept de deducere în cursul anului, şi care ulterior realizează astfel de operaţiuni, pro rata aplicabilă provizoriu este pro rata estimată pe baza operaţiunilor preconizat a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care se comunică organului fiscal competent cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul decont de taxă aferent perioadei fiscale în care persoana impozabilă începe să realizeze operaţiuni fără drept de deducere;

-În cazul persoanelor impozabile nou-înregistrate în scopuri de TVA, precum şi în cazul persoanelor reînregistrate în scopuri de TVA în cursul unui alt an decât cel în care înregistrarea le-a fost anulată, pro rata aplicabilă provizoriu este pro rata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicată cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul decont de taxă, după înregistrarea în scopuri de TVA;

-În cazul persoanelor reînregistrate în scopuri de TVA în cursul aceluiaşi an în care înregistrarea le-a fost anulată şi care aplicau pro rata provizorie la începutul anului, se continuă aplicarea pro ratei provizorii aplicate înainte de anularea înregistrării în scopuri de TVA. ’’

Tags: , , ,
00132501_large

“Buftea de Cluj”, gata în 2016. Cu bani publici

O firmă clujeană – TCI Contractor General SA – va finaliza lucrările de construcție a Centrului Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative (CREIC), cunoscut pe plan local și sub denumirea “Buftea de Cluj”. Asta după ce vechiul executant – asocierea Valve International – RDV Construct / White Star International – Team NetEngineering – contractat în 2013 de către municipalitate, a intrat în insolvență în primăvara acestui an. Proiectul era finalizat la acel moment în proporție de 60%.

Pentru partea rămasă neexecutată, primăria nu va mai putea accesa fonduri europene după 31 decembrie 2015 şi va trebui să susţină din fonduri proprii restul de lucrare. Investiția totală ajunge la 42 de milioane lei.

Viitoarea clădire din Lomb, unde vor funcționa studiouri de film și vor fi amenajate spații pentru 23 de firme din industria creativă, va fi finalizată la jumătatea anului 2016.

Tags: , , , ,
poza cluj IT

Taxe şi impozite pe clădiri, în 2016, la Cluj: sedii de firmă în apartament, ONG-uri, clădiri nerezidenţiale

Consilierii locali au adoptat miercuri, 16 decembrie 2015, proiectul de hotărâre privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozitabile, impozitele şi taxele locale pentru anul 2016, proiect ce include şi tarifele practicate pentru clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale din municipiul Cluj-Napoca.

“Primăria propune menţinerea taxelor şi impozitelor locale la nivelul celor practicate în anul curent, cu privire la acele domenii la care municipalitatea se poate pronunţa şi propune Consiliului Local. Din nefericire, datorită aplicării noului cod fiscal, există unele creşteri de taxle locale. Dacă ne referim aici la apartamente, vom avea o creştere a impozitului, dar nu ca urmare a dorinţei noastre ci a aplicării codului fiscal aprobat”, a declarat primarul Emil Boc înaintea supunerii la vot a proiectului HCL.

“În raport cu proiectul aflat în dezbatere publică, unde la clădirile nerezidenţiale era cota de 1%, cota scade la 0.2%. La impozit. Şi această cotă se calculează asupra valorii rezultate dintr-un raport de evaluare întocmit în ultimii 5 ani de un evaluator autorizat. Este foarte important de ştiut faptul că persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în prorietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la data de 31 martie 2016 cu valoarea impozabilă care poate fi: a. valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, b. valoarea finală a lucrărilor de construcţie în cazul clădirilor noi construite în ultimii 5 ani anteriori anului de refentinţă şi c. valoarea clădirilor care rezultă din actul de transfer al dreptului de proprietate în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă. În cazul în care nu se depune declaraţia, potrivit codului fiscal, valoarea clădirii se poate calcula prin aplicarea cotei de 2%”, a punctat edilul.

Nu în ultimul rând, anul viitor, pentru prima dată în Cluj-Napoca, sectorul ONG, indiferent de tipul de activitate desfăşurat, va fi scutit de la plata impozitului pe clădiri.

În ceea ce priveşte persoanele care au o firmă cu sediul social într-un apartament, dar nu desfăşoară activităţi economice la adresa respectivă, impozitul va fi calculat la valoarea stabilită pentru clădiri rezidenţiale. Pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere. “Nu au apărut încă normele şi nu vă pot spune decât ce scrie în codul fiscal şi cum ar fi normal să se procedeze în acest caz. Până la finele anului se va cunoaşte exact situaţia”, au spus reprezentanţii Direcţiei taxe şi impozite locale din subordinea Primăriei Cluj.

Clădiri rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice

Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.1% asupra valorii impozitabile a clădirii.

– Clădire cu cadre de beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau/şi chimic: 1.000 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 600 de lei (fără instalaţii)

– Clădire cu pereţi exteriori din lemn sau piatră naturală, cărămidă nearsă, vălătuci sau din orice material neexpus unui tratament termic sau/şi chimic: 300 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 200 de lei (fără instalaţii)

– Anexă cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau/şi chimic: 200 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 175 de lei (fără instalaţii)

– Anexă cu pereţi exteriori din lemn, piată naturală, cărămidă nearsă, vătăluci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sau/şi chimic: 125 lei (pentru cele cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi de încălzire), 75 de lei (fără instalaţii)

– În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau mansardă, utilizate ca locuinţă: 75% din suma care s-ar aplica clădirii

– În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol şi/sau mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de locuinţă: 50 % din suma care s-ar aplica clădirii

Clădiri nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice:

– Cotă de 0.2% asupra valorii care poate fi: valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmi de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani ateriori anului de referinţă, valorea clădirilor care rezultă prin actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă

Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în propritatea persoanelor fizice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.4% asupra valorii impozitabile a clădirii.

Clădiri cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanlor fizice

Impozitul se calculează prin însumarea împozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.

“În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform prevederilor de la articolul 457. Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiale distinct, se aplică următoarele reguli: a. în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform prevederilor de la articolul 457. şi b. în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitate economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sacina persoanei care desfăşoară activitatea economic, impozitul pe clădire se calculează coform art. 458″, se arată în proiectul HCL aprobat, ce poate fi consultat AICI. (pag. 8).

Clădiri deţinute de persoane juridice

– Pentru clădiri rezindeţiale, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.1% asupra valorii impozitabile a clădirii.

– Pentru clădiri nerezindeţiale, se aplică o cotă de 1% asupra valorii impozitabile a clădirii.

– Pentru clădiri rezindeţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoane juridice, utilizate pentru activiţăti din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0.4 % asupra valorii impozitabile a clădirii.

– În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă, impozitul se calculează prin însumarea impozitului pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial cu impozitul calculat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.

– În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei este de 5%.

Scutiri de impozite/taxe:

– clădiri utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către ONG-uri şi interprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale
– clădiri utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activităţi fără scop lucrativ
– clădiri restituite – imobile preluate în mod abuziv în perioada 45-89
– clădiri retrocedate OUG 94/2000
– clădri restituite OUG 83/1999
– clădire nouă cu destinaţia de locuinţă, realizată în condiţiile Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi clădirea cu destinaţie de locuinţă, realizată pe bază de credite, în conformitate cu OG. 19/1994. În cazul înstrăinării clădirii, scutirea nu se aplică noului prorpietar
– clădire prevăzută ca domiciliu şi/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b. şi art. 4. alin. (1) din Legea nr.341/2004
– clădirile aflate în proprietatea operatorilor economici, în condiţiile elaborării unor scheme ajutor de stat/de minimis având un obiectiv prevăzut de legislaţia în domeniul ajutorului de stat
– clădire la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice – Legea 158/2011
– clădirile deţinute de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară
– clădirile la care au fost executate lucrări în condiţiile Legii 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările şi completările ulterioare

Reduceri de impozite/taxe: 50%

– clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologie, muzee ori case memoriale la care, în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă, s-au executat lucrări de refaţadizare
– clădiri afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani, începând cu 1 ianuarie a anului în care s-a produc calamitatea.

“Scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri se aplică începând cu data 1 ianuarie a anului următor în care persoana depune acte justificative. Procedurile de acordare a scutirilor/reducerilor de la plata impozitului/taxei pe clădiri, stabilite prin HCL, vor fi elaborat după publicarea în Monitorul Oficial al României a Hotărârii de Guvern privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015”, se mai arată în documentul supus consultării publice.

Tags: , , , , , ,
12376150_10153064172961330_252930203725818231_n

Nervi pentru şoferii clujeni şi în 2016. Ce se mai aude de parcările din centrul oraşului

Problema locurilor insuficiente de parcare în centrul Clujului nu va fi rezolvată nici în anul ce vine.

În cadrul şedinţei forului local de miercuri, 16 decembrie 2015, cu ocazia supunerii la vot a proiectului de hotărâre privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozitabile, impozitele şi taxele locale pentru anul 2016, proiect ce cuprinde şi o anexă cu tarifele practicate pentru parcările din municipiu, viceprimarul Ana Horvath a încercat să aducă, pe ultima sută de metri, un amendament prin care să rezolve măcar parţial această problemă şi anume excluderea abonamentelor pentru zona 0 “şi aşa eliberate pentru sume modice” şi menţinerea doar a taxei pe oră “exponenţial mai mare”. “Vorbim de 1.200 de locuri de parcare. În acest fel, acestea nu vor mai fi ocupat pe toată durata zilei, adică timpul în care persoana respectivă este la muncă. Apoi, se vor încasa mai mulţi bani din parcări”.

Consilierul Radu Moisin, fost primar interimar, i-a replicat că soluţia nu este viabilă dacă şoferilor nu li se oferă soluţii alternative: “Sunt oameni care lucrează în centrul oraşului, dar au venituri mici. Mulţi vin din comunele limitrofe, pentru ei aceste locuri de parcare sunt o necesitate. Soluţia pe care o propuneţi se poate aplica când avem alternative. Parking-uri supraterane sau subterane. În Piaţa Avram Iancu şi în zona străzii Universităţii. Nu putem spune că cele de la Primărie şi din Mihai Viteazul sunt suficiente sau rezolvă problema. Nu putem vorbi de modificări în zona 0 decât după ce le avem pe cele menţionate construite şi funcţionale”.

Şi primarul Emil Boc ar dori să rezolve problema pentru care şoferii clujeni îl taxează de ani de zile, dar nu doreşte să-şi asume responsabilitatea pentru un proiect “pilot” la final de an, poate şi pentru că 2016 este an electoral. Invocă argumentul predictibilităţii şi lansează ideea unei noi dezbateri publice pe această temă.

“Eu am avut mai multe discuţii cu domna viceprimar şi iniţial am convenit asupra unui proiect pilot: soluţia propusă să fie implementată pe câteva străzi din centrul oraşului pentru a vedea dacă poate fi aplicată la scară largă sau nu. Am aflat apoi de la Srviciu Parcări că este vorba despre 30 de străzi şi 1.200 locuri de parcare şi am ajuns la o altă concluzie: predictibilitatea. Aceasta este singura mea reţinere. E greu să îi spui unui om, care până în 31 decembrie 2015, are un anumit stil de viaţă, obiceiuri, loc de muncă, copil, că din ianuarie situaţia e complet diferită. Propun, în anul ce vine, o dezbatere publică pe baza căreia să stabilim politica de lucru pe acest subiect. Că nu sutem pregătiţi din punct de vedere procedural, e o altă problemă. Nici nu putem schimba, din punct de vedere legislativ, tarifele în cursul anului. Propun amânarea amendamentului până după dezbatere”, a punctat edilul.

Consilierul Claudia Anastase i-a atras atenţia că aceeaşi discuţie a avut loc şi la finele lunii sptembrie 2015, atunci când s-a stabilit că grupurile politice să vină cu propuneri concrete până în 15 octombrie, soluţiile să intre în dezbatere publică până în 15 noiembrie 2015, urmând ca în decembrie 2015 să fie luată o decizie finală. Edilul a invocat că tema de discuţie erau garajele. “Aşteptăm dezbaterile de buget pentru a vedea alocările de sume pe proiecte explicite”, i-a replicat consilierul PSD.

Radu Moisin a avut şi aici un cuvânt de spus: dezbaterile publice nu au consistenţă. “Sunt în timpul săptămânii, oamenii nu vin pentru că, cel mai probabil, sunt la muncă. Propun un sondaj în zonele aglomerate din oraş, cum sunt mall-urile. Dacă vă aduceţi aminte, în 2010, voluntari şi angajaţi de la Primărie au făcut un astfel de sondaj vizavi de periaoda în care să aibă loc Zilele Clujului. Aşa să procedăm şi în acest caz”.

După alte minute bune de discuţii s-a trecut la vot, iar amendamentul viceprimarului Horvath nu a trecut. Aşadar, condiţiile şi taxele prevăzute pentru ocuparea temporară sau închirierea lunară şi anuală a parcările din municipiu rămân similare celor din anul curent.

– abonamente parcări zona centrală solicitate de persoane juridice sau fizice care au în folosinţă un autoturism aflat în proprietatea unei persoane juridice: 525 lei/an
– abonamente parcări zona centrală solicitate de insitituţii bugetare sau culte: 525 lei/an
– abonamente parcări zona centrală solicitate de persoane fizice: 76 lei/an
– parcări, copertine sau garaje cu abonament, situate în cartierele oraşului, solicitate de persoane fizice: 5 lei/mp/an
– parcări, copertine sau garaje cu abonament, situate în cartierele oraşului, solicitate de persoane juridice: 18 lei/mp/an
– parcări, copertine sau garaje cu contract de închiriere solicitat de persoane fizice: 4 lei/mp/an
– parcări, copertine sau garaje cu contract de închiriere solicitat de persoane juridice: 16 lei/mp/an
– tarif de ocupare abuzivă a domeniului public: 30 lei/mp/an

Abonamente lunare pentru ocuparea unui loc de parcare în zona centrală:

– persoane fizice: 50 lei/lună
– persoane juridice: 70 lei/lună
– riverani: 25 lei/lună
– transmisibile: 120 lei/lună
– instituţii publice: 300 lei/lună
– transcriere contract copertină, garaj: 50 lei
– taxă pentru eliberare duplicat după contract/abonament: 20 lei

Tarife orare pentru ocuparea unui loc de parcare în zona centrală: parcometre, parcări închise cu bariere

30 min zona I/ 1 oră zona II – 1 leu
1 oră zona I/ 2 ore zona II – 2 lei
4 oră zona I/ 8 ore zona II – 8 lei
5 oră zona I/ 10 ore zona II – 9.5 lei
Plata parcării prin SMS (1 oră zona I / 2 ore zona II): 2 lei/SMS
Plata parcării prin SMS (1 zi ambele zone de tarifare): 9.5 lei/SMS


Timp de staţionare în parking-urile Moţilor, Băişoara, Primăverii

30 min – 1.5 lei
1 oră – 2.5 lei
1 zi – 12 lei
1 lună – 210 lei
Pierdere card/tichet – 11 lei
Taxă deteriorare bariere parking-uri: 500 lei
Abonamente anuale parking-uri pentru riverani: 110 lei/pers fizică, 65 lei/pers fizică (loc terasă), 840 lei/pers juridică, 225 lei/pers juridică (loc terasă)

Citeşte şi Garajele din cartiere – circa 10.900 – rămân în picioare. Cel puțin până la final de 2015

Tags: , , , , , , , ,
Iasi-Romania

Clujul mai coboară un loc pe piața construcțiilor

Pentru prima oară în acest an, Clujul coboară pe cea de a treia treaptă a clasamentului suprafețelor utile autorizate pentru clădiri rezudențiale în luna octombrie, relevă datele Institutului Național de Statistică. Dacă pe parcursul întregului an Clujul și Ilfovul contau își disputau întâietatea, în octombrie și Iașul (foto) sare deasupra Clujului.

Iată clasamentul lunii octombrie în ceea ce privește suprafețele autorizate pentru clădiri rezidențiale:

Poziție Județ Suprafață utilă autorizată în octombrie 2015 Număr autorizații de construire emise în octombrie 2015
1. Ilfov 66.600 metri pătrați 407
Iași 54.472 metri pătrați 182
3. Cluj 48.808 metri pătrați 128
4. Timiș 46.175 metri pătrați 209
 5. Suceava 27.912 metri pătrați 163
 6. Brașov 23.848 metri pătrați 63
 7. Sibiu 23.642 metri pătrați 58
8. Arad 22.882 metri pătrați 39
9. Argeș 22.281 metri pătrați 111
10. Constanța 18.766 metri pătrați 114

 

În municipiul București au fost emise 64 de autorizații de construire în octombrie, pentru clădiri rezidențiale ce însumează 65.184 metri pătrați.

Conform precizărilor Institutului Național de Statistică, ”Clădirea este construcția permanentă care se ridică deasupra solului, formând un tot din punct de vedere constructiv și arhitectonic, izolată (distanțată) spațial sau despărțită de altele prin pereti exteriori, având acoperiș propriu și intrare separată.Clădirea rezidențială este acea clădire care este folosită integral sau în cea mai mare parte (peste 50 % din spațiul locuibil sau din volumul construit ) pentru locuit”.

Topul lunii septembrie îl puteți consulta AICI.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: , ,
flyer_la-spalatorie_pro-imagine

S-a lansat La Spălătorie Pro: Servicii profesionale de spălare și curățare pentru companiile clujene (P)

UE-obligatoriu-logo

Companiile clujene care au nevoie de servicii profesionale de spălătorie și curățătorie au la dispoziție o variantă de ultimă generație: s-a lansat La Spălătorie Pro.

Aceasta se adresează cu precădere domeniului HoReCa, sectorului industrial productiv și clinicilor medicale private. Sistemul funcționează foarte simplu: hainele sunt colectate de la sediul clientului, sunt curățate și livrate înapoi în cel mai scurt timp.

La Spălătorie oferă servicii de spălătorie și curățătorie profesionale, cu ajutorul personalului calificat în domeniu. Angajații provin din medii defavorizate, iar La Spălătorie Pro le-a oferit șansa unui nou start profesional. Compania pune accent și pe respectul față de mediu: detergenții folosiți nu conțin fosfați, enzime sau cloruri. De proveniență Germania, aceștia, sunt antialergenici, nu atacă pielea și nu distrug în timp țesătura sau materialul hainelor.

Cadou de bun venit: La Spălătorie Pro le oferă partenerilor o lună de gratuitate la toate serviciile de spălătorie și curățătorie la contractarea unui abonament de șase luni. Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul www.laspalatoriepro.ro.

Poiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investește în oameni!”.

la-spalatorie-pro-logo-png

Tags: , , ,
12299334_780056905453763_7657532471960991295_n

Clusterele IT&C din Balcani şi zona Mării Negre, coordonate de la Cluj

Cluj IT Cluster preia, pentru întreg anul 2016, coordonarea activităţii Balkan and Black Sea ICT Network, reţeaua de clustere de IT&C din zona Balcanilor şi Mării Negre.

Reţeaua Balkan and Black Sea ICT Network a fost fondată de Cluj IT Cluster împreună cu alte organizaţii similare în octombrie 2014. Scopul acesteia este construirea unor punţi sustenabile de colaborare între actorii principali – clustere IT și organizații de profil – din ţările ce constituie macroregiunea Balcanilor şi a Mării Negre, pentru a dezvolta oportunități de afaceri în această zonă.

În acest moment, rețeaua are 17 membri, din Albania, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Grecia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, România, Serbia și Turcia.

“Aceștia își propun, cu ajutorul parteneriatelor cu liderii fiecărei piețe naționale, să atragă mai mulți investitori regionali, mai multe companii, organizații de cercetare și instituții academice, pentru a stimula implementarea unor proiecte comune de cercetare și dezvoltare cu impact regional. De asemenea, Balkan and Black Sea ICT Network dorește să contribuie la obținerea unui nivel optim de înțelegere între părțile interesate în ceea ce privește tendințele pieței, dar și a anumitor avantaje competitive pentru fiecare membru al rețelei. Astfel, mai multe soluții IT&C ajung să fie implementate, iar performanța economică va crește substanțial”, se arată într-un comunicat remis presei.

În ceea ce privește coordonarea acestei rețele de către Cluj IT Cluster în 2016, principalele obiective sunt consolidarea construcţiei prin identificare de oportunităţi concrete de colaborare între membrii reţelei şi maparea competenţelor de business şi inovare existente în macroregiune.

Primul proiect derulat de Balkan and Black Sea ICT Network sub coordonarea Cluj IT Cluster este DANUBE ICT (Danube ICT Clusters’ Sustainable Cooperation for Smart and Inclusive Growth), finanțat prin programul START al Danube Region Strategy.

“Obiectivul acestuia este crearea unei cooperări strategice transnaționale pe termen lung între clusterele IT&C, prin elaborarea unei strategii comune pentru identificarea celor mai importante oportunități de dezvoltare pentru companiile mici și mijlocii. Astfel, clusterele membre ale Balkan and Black Sea ICT Network vor face schimb de experiență și bune practici și vor identifica zonele strategice și industriile în care membrii rețelei pot coopera. De asemenea, un alt obiectiv important este creșterea competitivității în sectoarele tradiționale prin promovarea de soluții IT&C inovative în industriile tradiționale”, transmit reprezentanţii clusterului clujean.

Proiectul a demarat la 1 decembrie 2015, iar Cluj IT va fi responsabil cu implementarea procesului de mapare a competențelor și potențialului de colaborare intre membrii rețelei din macroregiunea Balcanilor și Mării Negre.

Tags: , , ,
insulele-lofoten-iarna_520

TOP 10 ţări cu cel mai ridicat nivel de trai în 2015

ONU a dat publicităţii studiul anual privind nivelul de trai în toate ţările lumii şi a realizat un clasament în funcţie de Indexul de Dezvoltare Umană. Şi în 2015, la fel ca în ultimii şase ani, ţara în care se trăieşte cel mai bine este Norvegia.

Clasamentul ONU a fost realizat după ce experţii au analizat o serie de date colectate în 2014, precum PIB-ul pe cap de locuitor, nivelul de educaţie, speranţa de viaţă. Rezultatele finale arată o diferenţă uriaşă între ţările clasate în vârful clasamentului şi cele de la coadă.

TOP 10 ţări cu cel mai ridicat nivel de trai:

Norvegia
Australia
Elveţia
Danemarca
Olanda
Germania
Irlanda
Statele Unite
Canada
Noua Zeelandă

România se clasează pe locul 52, fiind în prima jumătate a ţărilor ca şi nivel de dezvoltare şi a fost încadrată în categoria ”Dezvoltare umană ridicată”, în timp ce primele 49 de naţiuni se aflau în categoria ”Dezvoltare umană foarte ridicată”.

TOP 10 ţări cu cel mai scăzut nivel de trai

Niger
Republica Centrafricană
Eritreea
Ciad
Burundi
Burkina Faso
Guineea
Sierra Leone
Mozambic
Mali.

Tags: , , , , ,
contor

Factura la electricitate se va reduce cu 3,5% de la 1 ianuarie 2016 pentru populație

Consumatorii casnici vor plăti de la 1 ianuarie 2016 cu 3,5% mai puțin la energia electrică, a declarat, miercuri, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileț, într-o întâlnire cu presa.

Decizia a fost luată în comitetul de reglementare, care a avut loc miercuri, transmite Agerpres. “Am decis o reducere de 3,5% de la 1 ianuarie pentru factura finală. Tarifele de distribuție au scăzut cu 12% în medie, însă a crescut ponderea certificatelor verzi de la 35 de lei la 43 de lei”, a arătat Havrileț.

Ponderea certificatelor verzi în factura consumatorilor casnici a crescut după ce mai multe companii mari consumatoare de energie au fost exceptate de la plata unei părți a certificatelor verzi. “Dacă nu ar fi crescut cota de certificate, factura finală ar fi fost redusă cu 5,5%”, a adăugat Havrileț.

La începutul lunii decembrie, Ministerul Economiei a publicat lista celor 37 de companii exceptate de la plata unei părți a certificatelor verzi. Printre aceste companii se află Alro Slatina, Arcelor Mittal Galați, Lafarge, Carpat Cement, Saint-Gobain, Azomureș.

Marți, Marius Vladu, șeful Direcției Comunicare, Cooperare și Relația cu Parlamentul din ANRE declara, pentru AGERPRES, că tarifele de distribuție a energiei electrice vor scădea în medie cu 12% de la 1 ianuarie 2016, ceea ce va însemna o reducere de 4-5% a valorii facturii finale.

Tags: , ,
dacian-ciolos

Bugetul de stat pe 2016 şi bugetul asigurărilor sociale, adoptate de Parlament

Deputaţii şi senatorii au adoptat, miercuri, în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, bugetul de stat pe 2016 cu 309 voturi “pentru” şi 13 “împotrivă”, precum şi bugetul asigurărilor sociale pentru 2016 cu 290 voturi “pentru”, 15 “împotrivă” şi 3 abţineri, transmite Mediafax.

Bugetul de stat a fost adoptat în procedură de urgenţă, fără ca Parlamentul să aducă mari modificări faţă de forma înaintată spre dezbatere de către Guvern, la sfârşitul săptămânii trecute. De altfel, comisiile de buget-finanţe ale celor două Camere au lucrat în acest weekend, în ritm alert, astfel încât plenul să poată da votul final miercuri, conform calendarului stabilit de conducerea Legislativului.

Premierul Dacian Cioloş a declarat, luni, la debutul dezbaterilor din plenul reunit al Parlamentului, că guvernul a decis să respecte, la elaborarea bugetului de stat pe 2016, cadrul legal adoptat de Legislativ, deşi impactul majorării salariilor şi al relaxării fiscale este de 20 miliarde de lei.

“Acest guvern a decis să respecte cadrul legal adoptat de Parlament în anul 2015 şi a inclus prevederi importante de relaxarea fiscală şi creşterea salarială a personalului bugetar. Acestea au fost luate ca atare din perspectiva impactului asupra construcţiei bugetare pentru anul 2016 şi, aşa cum am spus, Guvernul le-a asumat în cunoştinţă de cauză. Prevederile menţionate mai sus nu sunt decloc de neglijat şi asta e important să subliniem, acestea totalizând un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei, ţinân cont de faptul că veniturile scad cu ceva mai bine de 10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu mai mult de 9 miliarde de lei”, a declarat premierul Dacian Cioloş, adăugând că acestea “nu se pot compensa” cu creşterea economică, care este esitmată la 4% din PIB pentru 2016 şi care acoperă circa 9 miliarde lei.

Potrivit prim-ministrului, soluţia a fost “dificil de agreat într-un interval extrem de scurt”, dar a fost posibilă prin mărirea deficitului bugetar la 2,95% ca derogare temporară de la obiectivul asumat şi prin relocarea unor sume de la ordonatorii de credite.

Premierul a mai spus că educaţia, sănătatea, transporturile şi investiţiile reprezintă priorităţi de care a ţinut cont la elaborarea proiectului.

Bugetul asigurărilor sociale, adoptat de Parlament

Deputaţii şi senatorii, reuniţi miercuri în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, au adoptat bugetul asigurărilor sociale pentru 2016 cu 290 voturi “pentru”, 15 “împotrivă” şi 3 abţineri.

Pentru anul 2016, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat sunt estimate la 52,59 miliarde lei, din care 99,4% sunt aferente sistemului public de pensii, iar cheltuielile totale ajung la circa 52,37 de miliarde de lei, din care 99,8% pentru sistemul public de pensii.

Bugetul este programat cu un excedent de 228,9 milioane lei, reprezentând rezultatul financiar al sistemului pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Veniturile totale ale bugetului de asigurări sociale sunt cu 4,7% mai mici faţă de cele de anul trecut, pe fondul scăderii cu 4,4% a veniturilor sistemului public de pensii şi al creşterii cu 5,9% a veniturilor sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Pentru susţinerea în totalitate a cheltuielilor finanţate din acest buget pentru 2016 se alocă o subvenţie de 14,49 miliarde lei de la bugetul de stat, cu 22,4% mai mică decât cea de anul trecut.

Din totalul cheltuielilor aferente sistemului public de pensii, 98,8% vor fi destinate asistenţei sociale şi 1,2% pentru administrarea sistemului public de pensii, respectiv cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi datorate Trezoreriei şi active nefinanciare.

Fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public pentru 2016 sunt de 50,74 miliarde lei, cu o pondere de 6,8% din PIB. Principala măsură pentru anul viitor o reprezintă majorarea valorii punctului de pensie cu 5%, la 871,7 lei. Aceasta are un impact de 2,42 miliarde lei, aferent unui număr de 4,68 milioane de pensionari care vor beneficia de indexarea pensiilor cu 5%.

O altă măsură vizează acordarea indicelui de corecţie de 1,09% pentru circa 150.000 de pensionari care ar urma să se înscrie în sistemul public de pensii anul viitor.

Bugetul alocă pentru anul viitor 318 milioane lei pentru biletele de tratament balnear şi recuperarea capacităţii de muncă, 540 milioane lei pentru ajutoarele de deces, iar 439 milioane lei reprezintă suma alocată bunurilor şi serviciilor, respectiv pentru taxele poştale percepute la transmiterea pensiilor la domiciliul pensionarilor.

Necesarul pentru plata prestaţiilor cuvenite în cazul accidentelor de muncă şi boli profesionale va fi de 103 milioane lei, astfel că suma totală alocată din acest buget cheltuielilor de personal se ridică la 190,7 milioane lei.

Bugetul asigurărilor pentru şomaj cuprinde venituri estimate la 1,89 miliarde lei, din care 84,1% sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj şi 15,9% revin fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale. Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj sunt de 1,38 miliarde lei, din care 98,4% pentru sistemul asigurărilor pentru şomaj şi 1,6% pentru plata creanţelor salariale.

Tags: , , , ,
servus_2021_0 (1)

Cum se aplică strategia dezvoltării Clujului

La un an de când Strategia de Dezvoltare Durabilă 2014-2020 a municipiului Cluj-Napoca putea produce efecte, o primă analiză a aplicării ei va avea loc mâine, în Sala de Stică a Primăriei, la ședința Consiliului Civic Local. Raportul despre aplicarea strategiei a fost elaborat de Iosif Pop și Petre Ungureanu.

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, care numără 1.319 pagini, a fost elaborat pe parcursul a 2 ani, iar la realizarea acesteia au contribuit peste 600 de persoane, împărţite în 27 de grupuri de lucru coordonate de specialişti în diverse domenii. Coordonatorul general al proiectului este Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe, Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

Dealtfel, raportul  Consiliului Civic Local remarcă perioada lungă de elaborare a strategiei. ”Este un fapt bine cunoscut că elaborarea și aprobarea  strategiei a durat foarte mult timp. Analize, studii, consultări și propuneri au fost făcute între anii 2012-2014, iar din 2014 au fost patru solicitări pentru consultări și dezbateri publice după cum urmează:

•prima solicitare pentru consultare publicăa fost afișată de Primărie pentru perioada 10 iunie-10 iulie 2014;

•a doua solicitare pentru dezbatere publică s-a cerut sa fie organizată la 4 decembrie 2014;

•a treia solicitare pentru consultare publicăa fost afișată pentru perioada 29 dec.2014-12 ian.2015;

•a patra solicitare pentru dezbatere publicăs-a cerut să fie organizată la 2 martie 2015.

Supunerea dezbaterii și aprobării în Consiliul Local a avut loc la 22 septembrie 2015”, se arată în debutul raportului civicilor clujeni.

Dealtfel, la ambele dezbateri Consiliul Civic Local Cluj-Napoca a venit cu propuneri în ceea ce privește strategia și a și depus un document cu propuneri scrise.”În minuta dezbaterii publice, postată pe site-ul Primăriei, în data de 16 martie 2015, sunt consemnate câteva din pozitiile exprimate de CCL. Documentul cu propuneri scrise, depus de CCL la Primărie, nu a fost prezentat de către organizatorii dezbaterii și nu a primit răspuns scris”, se arată în raportul civicilor.

Potrivit minutei dezbaterii publice, propunerile au fost formulate de către președintele CCL, Iosif Pop: ”În ceea ce privește obiectivele noii strategii, acestea ar trebui să se concentreze în primul rând pe crearea de noi locuri de muncă; municipiul este un important centru financiar-bancar, astfel încât în noul PUG ar trebui delimitată o zonă în acest sens; noua strategie ar trebui să aibă în componențăși Zona Metropolitană și mai ales creșterea economică a localităților din jurul Clujului; susțin rolul funcției de City Manager; strategia ar trebui să fie un document, o viziune, realizată pe termen lung, de 15-20 de ani și nu 7 ani; propun bugetarea fiecărui proiect propus în cadrul documentului strategiei și menționarea surselor posibile de finanțare a acestora”.

De asemenea, potrivit minutei, Petru Ungureanu a cerut reglementări în ceea ce privește munca în folosul comunității.

Raportul Consiliului Civic Local trece în revistă cele opt dimensiuni strategice susținute și adoptate, precum și cele 15 direcții asumate prin hotărârea  Consiliului Local după sunt formulate observațiile asupra stadiului preluării și aplicării strategiei în primul an de la adoptarea ei:

”În comunicarea publică a Primăriei cu cetățenii nu am reușit să identificăm pașii în care direcțiile strategice aprobate au fost preluate în bugetul rectificat al anului 2015 și cum s-au identificat obiectivele pentru care s-au făcut alocări bănești. Pentru a evita aprecieri și afirmații greșite, prin solicitarea din 9 decembrie 2015 adresată departamentului de relații cu cetățenii, în baza prevederilor Legii 544/2001, am cerut răspuns la trei întrebări:

•Dacă lista de propuneri scrise a Consiliului Civic Local, cât și cele susținute verbal de către cei prezenți la dezbaterile publice, ori consemnate în minută, au fost luate în analiza si incluse in documentul final ori respinse, motivat ?.

•Care dintre obiectivele nominalizate ulterior aprobării direcțiilor strategice au fost preluate și finanțate în bugetul anilor 2015-2016 și care în anii următori ?

•Dacă a fost nominalizat colectivul pentru monitorizarea modului de aplicare a strategiei, cine sunt persoanele și cum le putem contacta sau dacă au la dispoziție un raport ce poate fi consultat?

Nu suntem în posesia unui răspuns din partea Primăriei la momentul redactării prezentului raport”, concluzionează documentul civicilor.

 Raportul Consiliului Civic Local prezintă și datele estimative ale bugetării estimative ale proiectelor strategiei, care s-ar apropia de circa 1 miliard și jumătate de euro.

Dezbaterea pe raport are loc mâine, începând cu ora 17:00, în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca.

 

Tags: , ,
20151215_140932

Beneficiile fiscale pentru “clădirile verzi” din Cluj, sabotate de ONG-uri. Investitorii răspund: “De ce trebuie să le explicăm loc, care doar iau și nu dau nimic niciodată înapoi”

Doar 12 persoane, cu tot cu primar, au participat la dezbaterea publică, de astăzi, privind acordarea de ajutoare minimis pentru “clădirile verzi” din municipiul Cluj-Napoca, în anul fiscal 2016. Cel mai vocal dintre participanţi nu a fost vreun investitor din piaţa locală, ci Radu Mititean, preşedintele Clubului de Cicloturim “Napoca”, care, în numele mai multor ONG-uri, a adus în discuţie o problemă aprig dezbătută şi în anul precedent: recompensarea beneficiarilor clădirilor certificate după sistemul “BREEAM in use”, acestea fiind de altfel şi cele mai multe dintre “clădirile verzi” din municipiu, în special primele clădiri de birouri dezvoltate în oraş. Lista completă a acestora poate fi consultată AICI.

Acesta a prezentat o scrisoare deschisă adresată primarului Emil Boc prin care, organizaţiile semnatare “îşi exprimă îngrijorarea faţă de intenţia municipalităţii de a acorda beneficii fiscale din bani publici şi unor clădiri declarate ca fiind “verzi” în baza unei scheme de verificare superficiale şi de faţadă denumite “BREEAM in use”. Acestea susţin că, “în urma unor analize riguroase a schemelor internaţionale au concluzionat că acest audit este uşor de aplicat oricărei clădiri comerciale, industriale ori instituţii publice indiferent de nivelul de performanţă energetică, de la o simplă baracă până la cea mai sofisticată clădire de birouri fiind considerată o lecţie de clasă primară în sustenabilitate pentru managerii de clădiri, dar nu o riguroasă evaluare a performanţei energetice şi sustenabile. Mai mult, reînnoirea anuală a verificării “BREEAM in use” este pur formală în primii 3 ani, ceea ce nu motivează investitorii să-şi îmbunătăţească clădirile”. “Păcat că banii publici nu merg la excelenţă”, a punctat Mititean.

Acuzele nu s-au oprit însă aici. ONG-urile menţionate arată că şi “sediul central al Primăriei Cluj-Napoca, datând din sec.XIX, a fost evaluată “BREEAM in use” şi a obţinut un punctaj superior magazinului CORA şi similar hotelului Ramada”. Conţinutul integral al scrisorii, mai jos:

20151215_191301

20151215_191320

20151215_191331

Primarul Emil Boc a negat vehement existenţa unei astfel de certificări pentru sediul Primăriei, iar auditorii “BREEAM” prezenţi la dezbatere au confirmat că în acest caz este vorba despre o fraudare.

“Conform procedurilor, beneficiarul este cel care trebuie să ceară auditarea. Este o procedură “BREEM” care cere în mod explicit ca la începutul şi la sfârşitul părţii de certificare să există o minută a şedinţei de deschidere şi o minută a şedinţei de închidere, documente făcute de auditor împreună cu beneficiarul şi care trebuie păstrate timp de 10 ani. Orice auditor care nu respectă acest demers, din start a fraudat tot ce ţine de certificare. Persoana care a cerut certificarea în acest caz, pentru că nu a avut permisiunea beneficiarului, nu are nici aceste documente. Pe urmă, există un chestionar, făcut pe baza unui manual cu specificaţii clare, care cere probe concrete de la beneficiar: planuri arhitecturale, informaţii despre tipul şi procentul corpurilor de iluminat, etc. Pe lângă toate acestea, mai e nevoie şi alte manuale ale clădirii, de mentenanţă spre exemplu. Există în chestionarul respectiv elemente ce pot fi făcute printr-o simplă plimbare prin clădire, dar există şi elemente care dacă nu sunt discutate cu personalul care se ocupă de mententanţa, curăţeni, întreţinerea clădirii nu pot fi făcute. Din punctul nostri de vedere, aici este vorba despre o eroare de procedură”, a explicat Alexandra Stoica, auditor.

Vizavi de “superficialitatea BREEAM”, ceva mai aspru-n vorbe a fost Alexandru Gavriş, proprietarul clădirii Olimpia Business Center, deţinătoarea unui astfel de certificat de ani buni.

“Nu ştiu ce cunoştinţe au aceste ONG-uri când noi vorbim de instituţii acreditate internaţional. Nu ştiu ce de trebuie să inventăm roata. Eu am făcut această certificare înainte să existe acest ajutor minimis. Din proprie iniţiativă. Ştiţi de ce? Nokia nu venea la Cluj dacă nu exista o firmă de soft atât de bună pe care să o cumpere, dacă nu găsea birouri atât de bune unde să stea, dacă nu găsea oameni atât de înţelegători care să-i dea sfaturi şi să o ajute să-şi deschidă o fabrică. Şi aceste ONG-uri care doar iau şi nu dau niciodată nimic…Noi ne-am străduit să aducem o companie care a făcut 1 miliard de euro pe an, a plătit impozite. Aceste clădiri ale unor persoane fizice, ale unor companii, vor să creeze un mediu bun pentru clienţii lor, nu pentru Primărie. Eu de ce nu merit această recompensă? Să tot demonstrez că “BREEAM” este bun sau nu…unor ONG-uri. A plecat Nokia, dar business-ul merge bine. În două luni clădirea s-a umplut iar. Nu înţelegeţi originea acestor certificări. Nu le facem pentru aceste ajutoare care sunt temporare, limitate. Toată lumea vorbeşte indirect. Eu vorbesc direct. Eu am pronit auditul, eu am primit certificare, englezii mi-au dat placa pe care o ţin pe clădire cât am voie. Pentru acest lucru consider că oamenii care aduc investitori în Cluj merită să fie recompensaţi. Că nu e de 5 stele, e de 3…De aceea există element cumulative în proiectul HCL. Intraţi în clasa A şi în punctaje, ne luaţi la bani mărunţi. Eu nu primesc clasa A pentru că punctajul depinde şi de numărul de angajaţi. Mie mi-au plecat 300 de oameni şi nu mai erm A. Consumul de curent a scăzut cu trei sferturi”, i-a replicat lui Mititean omul de afaceri.

Şi Sorin Pârvulescu, proprietarul business center-ului din Piaţa Mihai Viteazul a declarat că a investit în clădire pentru o astfel de certificare înainte ca municipalitatea să-şi anunţe intenţia de a acorda ajutoare minimis, însă el vine şi cu o propunere: banii rămaşi neutilizaţi în anul anterior să fie redistribuiţi beneficiarilor ce au primit ajutor. Este vorba despre circa 70.000 de lei.

O altă propunere, susţinută şi de edil, a fost ca ajutoarele să fie acordate pe o perioadă mai lungă de un an, existând deja un precedent la Timişoara unde, Consiliul Concurenţei a acceptat un proiect pe 5 ani. “Măcar pe 3 ani. Anul ăsta să avem 800 mii lei buget, anul viitor 900 mii lei, pe urmă 1 milion lei. Vom analiza”.

Ce prevedere schema de ajutor minimis pentru “clădirile verzi”, în 2016:

“La nivelul municipiului Cluj-Napoca se impune stimularea perosoanelor juridice în vederea construirii de “clădiri verzi” sau de a aduce la acest stadiu clădiril existente, acest fapt putând fi realizat prin apobarea unei scheme de ajutor minimis pentru acordarea unor facilităţi de natura reducerii la palta impozitului/taxei pe clădire datorat de persoana juridică, diferenţiat, în funcţie de nivelul de sustenabilitate al acesteia”, se arată în proiectul HCL.

Grila de “reduceri” se calculează astfel:

– reducere 50% la impozitul/taxa pe clădire în cazul în care clădirea deţine un certificat de performanţă energetică clas A, precum şi un certificat care atestă sustenabilitatea clădirii de nivelul: OUTSTANDING sau EXCELLENT în sistemul BREEAM, PLATINUM şi GOLD în sistemul LEED, GOLD în sitemul DGNB, 6 stars în sistemul GREEN STARS, S sau A în CASBEE.

– reducere 35% la impozitul/taxa pe clădire în cazul în care clădirea deţine un certificat de performanţă energetică clas A, precum şi un certificat care atestă sustenabilitatea clădirii de nivelul: VERY GOOD în sistemul BREEAM, SILVER în sistemul LEED, SILVER în sitemul DGNB, 5 stars în sistemul GREEN STARS, B+ în CASBEE.

– reducere 20% la impozitul/taxa pe clădire în cazul în care clădirea deţine un certificat de performanţă energetică clas A, precum şi un certificat care atestă sustenabilitatea clădirii de nivelul: GOOD în sistemul BREEAM, CERTIFIED în sistemul LEED, GOLD în sitemul DGNB, B- în CASBEE”.

Mai multe despre domeniile de aplicare, condiţii de eligibilitat şi modalităţi de implementare AICI.

Schemele de ajutor minimis se aplică în perioada 01.01 – 31.12.2016, până la epuizarea bugetului alocat: 800.000 lei, fără a putea depăşi suma de 25.000 euro pentru fiecare solicitant a cărei cerere a fost aprobată, sumă calculată în euro la cursul valuar al BND din 31.12.2015. Se estimează un număr de 20 de beneficiari.

Tags: , , , , ,
Imobil-8-apartamente-str-Urusagului-Floresti-17

Cât de vechi sunt apartamentele de închiriat din ţară. Clujul are un statut special datorită “satelitului” Floreşti

Majoritatea românilor aflați în căutarea unei chirii se gândesc la o locuință în bloc vechi fie din motive ce țin de costuri, fie ca răspuns firesc la opțiunile existente pe piață. Totuşi, o analiză realizată de cea mai mare agenţie imobiliară din ţară arată că, cel puțin în marile orașe, oferta disponibilă pe acest segment nu este chiar atât de veche – ponderea apartamentelor construite după anul 2000 este destul de semnificativă, depășind-o, în unele cazuri, pe cea a imobilelor de dinainte de 1990.

Orașul cu cea mai mare ofertă de locuințe construite după anul 2000 este Cluj-Napoca, unde ponderea deținută de acestea (44% din total) o depășește pe cea a blocurilor de până în 1990 (27,5%).

“Această discrepanță poate fi explicată, cel puțin în parte, și prin efervescența construcțiilor rezidențiale consemnată în ultimii ani în Florești, ce a devenit un adevărat „satelit” al orașului de pe Someș”, sunt de părere analiştii imobiliari.

Pe al doilea loc în clasament se situează Bucureștiul, unde 41,6% din oferta de apartamente de închiriat este reprezentată de unități locative cu o vechime de maximum 15 ani, în vreme ce locuințele construite până în anul 1990 cumulează aproximativ 36% din total.

Următorul clasat în topul orașelor cu cea mai mare ofertă de apartamente construite după 2000 este Iașiul, unde în această categorie se încadrează 29,5% dintre locuințele scoase la închiriere, iar o pondere de 34% au fost finalizate până în 1990.

În Brașov, 37,6% dintre apartamentele de închiriat au fost construite înainte de 1990, în timp ce 26,6% dintre anunțuri au ca obiect proprietăți finalizate după anul 2000.

În Constanța, 32% din ofertă este reprezentată de locuințe construite până la Revoluție, în timp ce o pondere de 24,6% constă în unități locative finalizate după 2000.

În Timișoara, 42% dintre apartamentele disponibile spre închiriere au fost finalizate înainte de 1990, în vreme ce în categoria construcțiilor de după 2000 se încadrează aproape 21% dintre anunțuri.

Tags: , , , , ,
12346418_641754632633257_2650441442506040148_n

Bugetul sărbătorilor de iarnă în 2015

Românii din mediul urban vor aloca în acest an un buget total de sărbători (Crăciun și Revelion) de 1.590,16 lei, conform studiului “Cumpărăturile de sărbători”, realizat de MEDNET Marketing Research Center. Mai exact, peste 50% dintre aceștia vor cheltui sume între 1.000 și 3.000 lei, în timp ce o treime dintre orășeni își vor permite să cheltuiască mai puțin de 1.000 de lei.


Cheltuieli la nivel naţional

Tradiționaliști din fire, românii își doresc o masă îmbelșugată de sărbători. Astfel, dacă pentru produsele nealimentare (haine, încălțăminte, cosmetice, ornamente etc.) vor cheltui în medie 402,37 lei, pentru produsele alimentare aceștia vor ”scoate din buzunar” un buget cu peste 200 de lei mai mare, respectiv 617,32 lei.

511,50 lei este bugetul mediu alocat de aceștia pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia sărbătorilor de iarnă, mai mult decât sunt dispuși să plătească pentru ieșirile la restaurant/în oraș prilejuite de Crăciun și Revelion (306,46 lei).

În ceea ce privește excursiile/călătoriile, bugetul mediu alocat de către locuitorii din mediul urban în acest scop este de 883,37 lei.

În orașele mari (+100.000 locuitori), suma medie alocată pentru sărbătorile de iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anul precedent, bugetul mediu calculat pentru această categorie de orașe atingând o valoare de 1.626,21 lei (comparativ cu 1.575,70 lei în 2014).

Cheltuieli în marile oraşe ale ţării

Locuitorii orașelor mari sunt dispuși să cheltuiască mai mult anul acesta pentru a avea o masă îmbelșugată, dar și pentru a oferi cadouri celor dragi, și mai puțin pentru produse nealimentare, excursii și ieșiri la restaurant/în oraș.

Astfel, dacă în anul 2014 intenționau să cheltuiască în medie 602,21 lei pe alimente, în 2015 bugetul mediu a înregistrat o creștere până la valoarea de 638,24 lei.Pe de altă parte, în aceste orașe, cheltuielile pentru produse nealimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălțăminte, ornamente, cosmetice etc.) și-au continuat trendul descendent din anii precedenți, până la valoarea de 417,75 lei. Cei care se vor bucura de sărbători mergând în excursii/călătorii, sunt
dispuși să aloce un buget mai mic, comparativ cu anul 2014 (1.008,46 lei în 2015 și 1.149,31 lei în 2014). Nici în ceea ce privește ieșirile la restaurant și/sau în oraș, orășenii din localitățile mari nu și-au extins bugetul față de anul precedent (337,92 lei buget mediu în 2015, față de 372,87 lei în 2014). Sunt ceba mai darnici atunci când vorbim de cadourile oferite celor dragi, intenționând să ”scoată din buzunar” o sumă medie de 512,75 lei.

Peste 90% dintre orășeni vor cumpăra cadouri celor dragi. Topul preferinţelor

În topul preferințelor vor fi îndrăgitele dulciuri, menționate la acest capitol de peste 55% dintre orășeni. Pe locul 2 se află articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte (54,7% dintre orășeni intenționând să le ofere cadou). De asemenea, având în vedere ”explozia” de oferte a retailerilor în ceea ce privește seturile de cosmetice numai bune pentru a fi oferite în dar, nu-i de mirare că parfumurile și cosmeticele sunt pe locul 3 în clasament (54,3%). Și, nu în ultimul rând, jucăriile.

Principalii ”destinatari” ai cadourilor sunt membrii familiei (soțul/soția, partenerul(a), copiii, părinții, frații, surorile etc.).

În ceea ce privește cumpărarea tradiționalului brad natural de Crăciun, se observă o tendință evidentă a românilor de a fi mai atenți cu mediul înconjurător, cel mai probabil și datorită impactului numeroaselor campanii media împotriva tăierii copacilor.

În acest context, anul acesta, mai puțin de 40% dintre românii din mediul urban (orașe mici, mijlocii și mari) și-au exprimat intenția de a cumpăra brand natural de Crăciun. Majoritatea dintre ei (peste 50%) dețin deja un brad artificial, în timp ce aproape 5% nu vor împodobi brad anul acesta.

Românii rămân în ţară de Revelion (81,5% din cei intervievaţi)

Dintre cei care vor rămâne în țară de Revelion, 80,1% vor petrece alături de familie, prieteni în propriile locuințe sau ale prietenilor, 8,0% vor merge la un restaurant/club, în timp ce 7,8% vor
petrece într-o stațiune montană/balneară din România.

Tot alături de familie și/sau prieteni vor petrece și cei mai mulți dintre cei care vor fi peste granițe de Revelion.

Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel național urban (orașe mici – sub 30.000 locuitori, orașe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, orașe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015.

Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu
vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

Tags: , , , , , , ,