Tag Archives: featured

autostrada feat

2.6 mil euro/km pentru tronsonul Borş-Suplacu de Barcău din Autostrada Transilvania. S-a semnat contractul

Conducerea CNADNR şi o asociere româno-spaniolă au semnat, luni, contractul pentru reluarea lucrărilor la tronsonul Borş-Suplacu de Barcău din Autostrada Transilvania, preţul mediu pe kilometru fiind de 2,6 milioane de euro, faţă de 4,33 milioane de euro cât ar fi costat lucrările făcute de Bechtel, scrie mediafax.ro.

La Prefectura Bihor a avut loc, luni, semnarea contractului de execuţie a tronsonului de autostradă cuprins între Borş şi Suplacu de Barcău, documentul fiind semnat de către reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi ai consorţiului de firme câştigătoare, respectiv Corsan SA – Corvian Construccion SA, SC Consinit SRL, SC Road Consulting & Design Solution SRL şi SC Via Design SRL, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Directorul CNADNR, Narcis Neaga, a declarat că în urma licitaţiei de atribuire a contractului a rezultat un preţ mediu de aproximativ 2,6 milioane de euro pe kilometru, faţă de 4,33 milioane de euro cât s-ar fi plătit către Bechtel.

“Pentru ceea ce mai avea de executat (compania Bechtel – n.r.), adică ce va executa consorţiul, preţul era undeva la 4,33 milioane de euro, preţ care nu includea spaţii de servicii şi alte elemente esenţiale de autostradă. În urma licitaţiei, s-a ajuns la un preţ de aproximativ 2,6 milioane euro pe kilometru, în care sunt incluse şi spaţiile pentru servicii”, a declarat Neaga.

Contractul a fost semnat pentru suma de 701 milioane de lei fără TVA, adică 158,7 milioane de euro, iar lucrările ar urma să înceapă în aproximativ o lună şi jumătate.

Neaga a adăugat că tronsonul va avea trei noduri şi se evaluează posibilitatea ca un nod al autostrăzii să fie unit cu centura rutieră a municipiului Oradea.

CNADNR a atribuit, în 31 martie, asocierii formate din Corsan SA – Corviam Construccion SA (Spania), Consinit SRL, Road Consulting & Design Solution SRL şi Via Design SRL contractul pentru finalizarea tronsonului de autostradă de 60 de kilometri Suplacu de Barcău – Borş, construit în proporţie de 50% de americanii de la Bechtel.

Valoarea ofertei câştigătoare a contractului de proiectare şi execuţie pentru finalizarea autostrăzii Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea, secţiunea 3C: Suplacu de Barcău – Borş (km 4+200 – km 64+450), este de 701 milioane lei, fără TVA, potrivit unui comunicat al CNADNR de la acea vreme.

Durata estimată a lucrărilor este de doi ani, la care se adaugă o perioadă de garanţie de 30 luni.

Lucrările la acest tronson au început în 2007.

Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări şi a fost reziliat în mai 2013.

 

Tags: ,
foto autocamion

Topul înmatriculărilor de autocamioane noi și second

Clujul ocupă prima poziție în ceea ce privește numărul autocamioanelor noi înmatriculate anul trecut și cea secundă între județele țării la capitolul celor importate de ocazie.

În privința vehiculelor rutiere de transport marfă înmatriculate anul treecut, Clujul are o poziție privilegiată, potrivit datelor statistice ale Institutului Național de Statistică. În județ au fost îmnatriculate 287 de autocamioane noi și 1.834 second hand (importate de ocazie). În top 10 înmatriculări a fost lăsat deoparte Bucureștiul, care din motive evidente a ”luat grosul” înmatriculărilor de autocamioane noi: 7.867 din totalul de 11.106 la nivelul întregii țări.

Așadar, topul provinciei la vehicule de transport marfă noi:

Poziție Județ Autocamioane noi înregistrate în 2014
1. Cluj 287
2. Timiș 178
3. Prahova 161
4. Ilfov 160
5. Sibiu 144
6. Mureș 142
7. Iași 141
8. Argeș 123
9. Bacău 106
10. Bihor 104

 

Autocamioanele importate de ocazie au fost de aproape patru ori mai multe în 2014 decât cele noi la nivelul întregii țări: 38.496. În București au fost cele mai multe (2.246), însă la mică diferență față de județele de top ale provinciei.

Poziție Județ Numărul autocamioanelor importate de ocazie în 2014
1. Suceava 1.912
2. Cluj 1.834
3. Timiș 1.558
4. Maramureș 1.546
5. Bihor 1.392
6. Mureș 1.385
7. Arad 1.376
8. Iași 1.200
9. Prahova 1.148
10. Brașov 1.131

 

Conform terminologiei Institutului Național de Statistică, ”autocamioanele pentru transport rutier de mărfuri cuprind autoutilitarele și autospecializatele destinate transportului de mărfuri”.

Aici puteți citi topul înmatriculărilor de autoturisme noi și rulate în 2014.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: mercedes-benz.ro)

Tags: ,
florestistiri.ro_1-672x372

Cu Centura de sud la nivel de schiţă, se face o nouă rută de acces dinspre Floreşti…de macadam

O nouă rută de acces din Floreşti spre Cluj-Napoca, cu joncţiune în DN1, va fi disponibilă din această lună, anunţă reprezentanţii primăriei comunei. 

Este vorba de un traseu pe partea de sud a Floreştiului, amenajat din fonduri proprii ale administraţiei publice locale. Noul drum porneşte din strada Tăuţiului, continuă pe deasupra unităţilor militare şi apoi se bifurcă spre DN1 / Avram Iancu pe direcţia Metro sau după 200 de metri tot spre DN1, pe direcţia Polus/Epinvest.

“Acest nou drum, cel de pe sud, va fi unul de macadam şi poate pe viitor chiar îl vom asfalta. Acum se lucrează la rigole şi la calea de rulare. Lăţimea drumului va permite o circulaţie decentă pe două sensuri. Este o nouă legătură spre Cluj care sunt sigur că va fi folosită de mulţi floreşteni, mai ales cei din Tăuţi sau din zona de Sud a comunei, lucru ce va duce la o eliberare a  traficului de pe Avram Iancu / DN1. Iată, dacă autorităţile centrale nu ne ajută deloc, ne descurcăm pe plan local. Am creat acest nou drum pe partea de sud şi, în funcţie de cum evoluează situaţia, anul viitor suntem pregătiţi să asfaltăm drumul de pe partea de nord, cel care face legătura cu zona de Vest a cartierului Grigorescu“, a declarat primarul comunei Floreşti, Horia Şulea.

Primarul punctează că noua tura nu înlocuieşte Centura de ocolire sud.  

“Într-adevăr urmăreşte o porţiune calea viitorului drum de ocolire, dar atât. Drumul de ocolire sud, proiect care continuă, fiind în derulare, va avea un ecartament mult mai larg, e asfaltat, are pistă de biciclete şi trotuare. Acolo urmează să fie mutaţi stâlpii, să se creeze şi o porţiune de drum în totalitate nou, e o lucrare mult mai amplă”.

Proiectul centurii de ocolire a Floreștiului, care ar urma să treacă prin Valea Gârbăului, se află în impas. Horia Șulea a anunțat că se va deplasa în Capitală pentru a obține răspunsuri pe acest subiect. 

Centura ar urma să aibă 4.3 km și va fi prevăzută cu câte o bandă de mers pe sens, trotuare și rigole. Traseul  vizează zona din spatele Polus şi Metro. Concret, centura va începe de pe strada Cetăţii, va continua prin zona din spatele Metro şi Polus, urmând să intre în municipiu prin zona depoului de tramvaie din Mănăştur, cu legătură spre drumul Sf. Ion. Vor exista 7 puncte de legătură cu DN1.

Floreștiul are, conform ultimului recensământ, 22.000 locuitori. Majoritatea acestor oameni vin zilnic în Cluj-Napoca la muncă sau la școală.

Tags: ,
viorel-nistor-672x372

„Business angel” prinde aripi

EDITORIAL de Viorel NISTOR

Motto: „La legea care-a răsărit/ I-o cale-atât de lungă/ Că zeci de ani i-a trebuit/ Scutirii să ne-ajungă”

Parafraza după Eminescu nu-i o figură poetică, ci o tristă constatare economico-legislativă românească.

E clar că tranziția din România ultimilor 25 de ani nu a realizat, printre altele, un lucru – un mediu de afaceri prietenos, sănătos, divers, complementar, dinamic, funcțional și transparent – iar dacă stai bine să te gândești, acesta ar fi fost unul dintre cele mai importante din această perioadă. Căci ne transferam dintr-un mediu economic planificat, centralizat, etatist, obtuz, în care economia funcționa artificial, „pe hârtie”, către un mediu politic deschis, către o economie de piață și o piață concurențială, în care trebuiau să conteze individul și antreprenoriatul. Noul tip de societate, evident capitalistă (fiindcă nici nu exista un alt model) în care banii erau „sângele”, avea nevoie de „brațe”, de „plămâni”, de „inimă” și de alte „organe” care să facă funcțional acest nou organism economico-social. Ei bine, toate aceste funcții trebuiau îndeplinite de cineva. Dacă la nivel social entitatea chemată era individul, din punct de vedere economic, instituția cu rol esențial devenea IMM-ului, adică întreprinderii mici și mijlocii, oglinda fidelă a inițiativei, antreprenoriatului și liberei asocieri într-o societate capitalistă. Pentru individ, există științe (psihologia, sociologia, medicina) care să-i studieze evoluția, metamorfoza și eșecurile și, eventual, să dea diagnostice și soluții, pentru IMM-uri n-a existat așa ceva și nici măcar interes. Ce-am avut, din când în când, a fost câte-o mașinărie politico-birocratică numită Ministerul IMM-urilor, înființată mimetic, dată drept sinecură (să tacă din gură) unor aliați politici de mâna a doua, o instituție îndeobște lipsită de importanță, greutate și influență. Pentru liderii politici români, mereu altceva a fost mai important decât importantul însuși. Mediul de afaceri a fost lăsat de la început în voia sorții, iar prima regulă pe care a cunoscut-o și pe care n-a abandonat-o este cea a haosului.

Cum să faci afaceri în România și cu ce (dacă ai răspuns deja  dilemei de ce)? E-o prea lungă istorie a primilor „capitaliști” români de hârtie (născuți din privatizări frauduloase, falimente bancare, jocuri piramidale și înșelarea premeditată și grosolană a statului) și nu voi insista aici.  S-o luăm „pe bune”, din poziția omului obișnuit, care nu are aspirație la politică și la resursele „inepuizabile” pentru furt ale statului. Prima opțiune sunt tradiționalele economii personale și „bugetul familiei”, o soluție pe care n-o recomandă nimeni niciodată. Cu toate astea, majoritatea antreprenorilor români așa au pornit afacerile personale, punându-și la bătaie siguranța personală, cea materială și a familiei și asumându-și singuri toate riscurile inerente unei afaceri. Căci sursele normale și firești de finanțare dintr-o societate fie nu existau, fie erau risipite, fie erau conectate la altceva. Bunăoară, investițiile străine ori lipseau, ori se concentrau pe domenii nișate și pe afaceri mari; la fondurile europene am avut mereu coeficient redus de atragere (nu insist că-i de plâns); băncile n-au finanțat niciodată cu adevărat economia, fiind preocupate de persoane fizice și de stat, mai solvabile și mai ușor de „executat”; piața de capital a avut doar „perioade” de funcționare și de conectare la resurse, în cea mai mare parte, s-a bucurat de ignoranță, dezinteres și sfidare. S-a mai practicat în afaceri împrumutul „la mână”, între prieteni, sau de la cămătari, dar acestea sunt soluții greșite, nerecomandate, sinucigașe și care, în lipsa unui cadru reglementat, introduc tensiuni, riscuri și dezechilibre în mediul de afaceri. Tocmai aici stă una dintre chei, în atragerea resurselor financiare  individuale, dar într-o formulă legală, transparentă,  instituțională, stimulativă și care să suplinească carențele mari în funcționarea sistemului. Lucru care nu s-a făcut deloc.

E limpede că din acest „mare joc” al tranziției spre economia de piață au lipsit în România tocmai marii jucători ai finanțării afacerilor: statul, în tripla calitate de finanțator, legislator și beneficiar – din prostia și lăcomia liderilor politici; băncile, în calitate de finanțatori și „agenți de ordine” în afaceri – din lăcomie și neasumarea responsabilității și riscului; piața de capital – din necunoaștere și ignorare. Aici ar fi trebuit de multă vreme să-și facă loc niște reguli ale finanțării individuale, prin formula „business angel”, a crowdfunding-ului și altele care să suplinească deficitul, să completeze golurile și să-și ocupe locul predestinat.

E de salutat (cum altfel) votarea  de curând a unei legi pentru „business angel”, dar și pregătirea (ca inițiativă a celor care administrează platforma multifinantare.ro) și sperăm votarea legii crowdfunding-ului, îndelung așteptate. „Business angel” este afacerea așa-zisei întâlniri „providențiale” dintre un antreprenor (să zicem, un individ tânăr, ambițios, instruit, plin de energie, de idei și de dorința de a face) cu un investitor (un individ bogat, deschis, receptiv, dar selectiv și cu pretenții), ca împreună, unul cu ideile și munca, altul cu banii, să facă o afacere reușită. Legea românească apărută curând face ce trebuie să facă demult: asigură scutirea pe impozitul pe dividende pe o perioadă de 3 ani din momentul investirii și scutirea pe impozit la momentul exitului (când diferența este pozitivă). Sigur că nu pare mare lucru, dar sunt forme necesare de susținere și încurajare a afacerilor locale, a afacerilor noi (start-up), a afacerilor mici, dar vitale, ce nu se pot dezvolta altfel. Potrivit noii legi, poate deveni investitor „business angel” orice individ (persoană fizică) dinafara societății care dobândește calitatea de asociat prin aport în numerar la capitalul social al societății,  rezultând emiterea de noi părţi sociale în favoarea sa, dacă investeşte o sumă cuprinsă între 3.000 şi 200.000 de euro. De menționat, spre bună informare, că persoana respectivă nu trebuie să aibă cazier fiscal şi nici condamnări pentru infracţiuni contra patrimoniului, de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală. Totodată, nu trebuie să deţină, ca urmare a investiţiei, mai mult de 49% din capitalul social al societăţii.

Pentru mulți dintre cei interesați (într-un fel sau altul), și această sumă (de la 3 la 200 de mii de euro) pare mare. Totuși, aceste resurse există și ar intra în joc, în condiții de transparență, pentru profituri mai mari decât dobânzile (de nimic) oferite de bănci la depozite. Pe de altă parte, e urgent necesară apariția (cum spuneam) a legii crowdfunding-ului (cu potențial verificat în alte țări) ce ar putea atrage, în diverse forme reglementate,  sume și mai mici pentru finanțarea start-up-urilor, a afacerilor de familie, de interes local, pentru diversificarea și completare a pieței produselor și a serviciilor.

N-ar trebui decât un dram de luciditate și un pic de bunăvoință.

 

 

 

 

Tags: ,
??????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????

Piaţa imobiliară din Cluj, la un nou maxim după criză. Cartierele vechi, în top

Valoarea medie pentru apartamentele de vanzare din Cluj, în luna aprilie 2015, a fost de 1.027 euro/mp, cea mai mare valoare dupa criza imobiliara, arată un studiu Blitz Imobiliare. 

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, s-a înregistrat o creştere de 3,74% a preţurilor publice pentru apartamentele de vânzare din Cluj şi o creştere de numai 1,51% pentru apartamentele de vânzare din Cluj şi vecinătăţi (Floreşti, Baciu, Apahida).

111111

Apartamentele cu 2 camere din Cluj sunt cele care s-au apreciat cel mai mult +6,06%. La polul opus se află apartamentele cu 4 camere din zona Cluj şi vecinătăţi, care s-au depreciat faţă de aprilie 2014 cu -1,42%.

Cele mai scumpe apartamente de vănzare se găsesc în cartierele vechi ale oraşului: Centru, Zorilor, Grigorescu şiGheorgheni, situatie nemainîntâlnită pe piaţa imobiliară clujeană în ultimii ani.

 

Topul cartierelor:

1. Centru 1.195 euro/mp
2. Zorilor 1.109 euro/mp
3. Grigorescu 1.103 euro/mp
4. Gheorgheni 1.097 euro/mp
5. Europa 1.089 euro/mp
6. Buna Ziua 1.041 euro/mp
7. Marasti 1.037 euro/mp
8. Manastur 958 euro/mp

222221

Apartamentele din Floreşti s-au apreciat în luna aprilie, ajungând la valoarea medie de 535 euro/mp, faţă de 527 euro/mp in luna martie.

 

Tags: ,
foto auto adevarul

Clujul, primul la mașini second, al patrulea la cele noi

În 2014, în județul Cluj au fost înmatriculate 10.551 autoturime import de ocazie, și doar 1.491 mașini noi, arată statisticile Institutului Național de Statistică. Cu excepția Bucureștiului, Clujul ocupă prima poziție la noi înmatriculări de automobile second în anul 2014.

Anul trecut, la nivelul întregii țări au fost înregistrate 70.175 înmatriculări de autoturisme noi și 220.219 mașini importate de ocazie. Desigur, cela mai multe sunt în București (43.919 noi și 18.081 de ocazie importate). Județul Cluj mai este devansat de Ilfov, Constanța și Timiș la înmatriculările de autoturisme noi.În ceea ce privește top 10 al județelor în ceea ce privește noile înmatriculări în 2014 de autoturisme noi, acesta arată astfel:

  Județ Înmatriculări autoturisme noi în 2014

1.

Ilfov 2.896
2. Constanța

1.837

3.

Timiș 1.505

4.

Cluj 1.491
5. Prahova

1.402

6.

Brașov 1.356
7. Argeș

1.354

8.

Iași 1.227
9. Bacău

828

10. Galați

788

 

Topul este diferit, conform datelor Institutului Național de Statistică, în ceea ce privește noile înmatriculări din 2014 de autoturisme de ocazie importate. Clujul conduce în top 10 al înmatriculărilor de mașini second, iar clasamentul este următorul:

Județ Înmatriculări autoturisme importate de ocazie

1.

Cluj

10.551

2.

Timiș

10.220

3. Suceava

8.081

4.

Mureș

7.873

5.

Prahova

7.593

6.

Brașov

7.433

7.

Argeș

7.206

8.

Arad

6.766

9.

Dolj

6.612

10.

Bacău

6.318

 

În județul Cluj, în 2014, au fost înmatriculate 40 de motorete și motociclete noi și 382 de ocazie importate și 15 autocare, autobuze ori microbuze noi și 57 second, arată datele Institutului Național de Statistică.

NOTĂ: Conform sursei citate ”Înmatricularile noi de vehicule rutiere cuprind atât vehiculele rutiere înmatriculate pentru prima data în registrul de înmatriculare în circulație din România, cât și vehiculele de ocazie importate.
Nu sunt cuprinse tramvaiele și troleibuzele, vehiculele militare, remorcile din agricultură și vehiculele de locuit. Autoturismul este autovehiculul cu motor, altul decât motocicleta, destinat pentru transportul călătorilor, având cel mult nouă locuri pe scaun, inclusiv soferul. Autocarul, autobuzul sau microbuzul sunt autovehicule pentru transportul calatorilor, cu o capacitate mai mare de noua locuri pe scaune, inclusiv soferul.”

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: adevarul.ro)

Tags: ,
DSC_9249

Aplicaţii în medicină şi educaţie dezvoltate la Cluj, între finalistele premiilor industriei IT din Olanda

Două aplicații realizate la Cluj se află între finalistele premiilor industriei IT din Olanda. Realizate de compania Yonder în parteneriat cu clienții săi, programele oferă servicii în domeniul medical și al educației, urmărind să asigure o calitate mai bună a vieții pentru persoanele care au nevoie de asistență medicală și să faciliteze accesul la educație al grupurilor vulnerabile.

Primul proiect este LARS („Students App Driving Together”) și este dezvoltat de PinkValley, o colaborare între PinkRoccade Local Government și Yonder (cu echipe integrate Cluj și Iași). Aplicația, care conectează părinții ai căror copii merg la aceeași școală și care au domiciliul în aceeași zonă, cu scopul de a ușura transportul copiilor către școală și înapoi acasă, a fost nominalizată la categoria „Proiectul anului în educație”.

A doua nominalizare este pentru portalul de servicii medicale Quli, aplicație realizată pentru o companie olandeză de produse software. O prescurtare de la „Quality of Life”, programul este destinat pacienților cu probleme de sănătate sau nevoi speciale, dar și celor care vor să își monitorizeze starea de sănătate. Utilizatorul are aici la îndemână o fișă medicală accesibilă oricând și poate crea o „rețea” de familie, prieteni și medici cu care să împărtășească informațiile privitoare la propria sănătate, cu accent pe păstrarea intimității sale. Quli îi ajută pe pacienți, în special pe cei cu nevoi speciale și dizabilitate mentală, să aibă o viață cât mai independentă și să prevină bolile printr-un stil de viață sănătos, crescând calitatea vieții și reducând și presiunea pusă pe sistemul de asigurări de sănătate. Quli este primul program de acest gen care a fost conceput încă de la prima schiță pentru a fi concentrat pe nevoile pacienților și beneficiarilor de servicii, și nu pe ale spitalelor, furnizorilor de servicii medicale sau asigurări.

Computable Awards sunt cea mai prestigioasă competiție de specialitate din Olanda și răsplătesc proiectele considerate de succes, inovatoare și sustenabile. Acordate de cea mai mare revistă de IT, Computable, premiile sunt decise pe baza voturilor unui juriu format din specialiști, alături de un vot public.

„Ambele proiecte au fost remarcate pentru creativitate, inovație și impact – elemente definitorii ale muncii noastre. Prin ceea ce facem punem accent pe valoarea pe care o aducem fiecărui proiect. Fie că aceasta se traduce prin folosirea unor tehnologii noi, fie că vorbim de încorporarea unor device-uri de ultimă generație sau de eficientizarea unor procese și arhitecturi de produse, este rolul nostru acela de a contribui la lansarea pe piață a unor produse viabile, sustenabile și care să contribuie la succesul clienților noștri”, declară Mihai Nadăș, Business Unit Director Yonder.

Yonder are în prezent 260 de angajați în România, dintre care 200 în centrul de dezvoltare de la Cluj, iar 60 la Iași.

Tags: ,
dezbatere Clujul are atitudine

Festivalurile, cinematografele și spațiile de evenimente culturale, cele mai apreciate de tineri

Tinerii clujeni apreciază festivalurile, cinematografele și spațiile de evenimente culturale din oraș, în timp ce instituțiile și centrele culturale, muzeele, bibliotecile și galeriile de artă mai trebuie să convingă și să cucerească acest public. Acestea sunt concluziile sondajului desfășurat în luna aprilie prin intermediul site-ului www.clujulareatitudine.ro, în cadrul proiectului „Clujul are atitudine – Tinerii la putere în 2015!” organizat de Asociația Femeilor de Afaceri (AFA) Cluj.

Rezultatele măsurătorii au constituit baza de pornire a dezbaterii publice organizate astăzi la Casino-ul din Parcul Central, dezbatere moderată de jurnalistul Mihnea Măruță și la care au participat reprezentanți ai instituțiilor culturale și publice din oraș, membri ai organizațiilor de tineret, jurnaliști și alte persoane interesate de îmbunătățirea ofertei culturale a Clujului.

„Am dorit să privim orașul și comunitatea locală din perspectiva tinerilor, să le aflăm tendințele de consum cultural și cum văd ei oferta orașului în acest an, când Cluj-Napoca este Capitala Europeană a Tineretului. Rezultatele sondajului și interviurile sunt un punct de pornire al dezbaterii în care sperăm să se implice cât mai mulți actori din domeniul cultural și împreună să găsim soluții viabile de dezvoltare comunitară”,  a declarat Mihaela Rus, președintele AFA Cluj.

Chestionarul de pe site-ul www.clujulareatitudine.ro a fost completat în perioada 6-26 aprilie de 1.182 de persoane. Tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 35 de ani au constituit publicul-țintă, proiectul fiind promovat cu predilecție către aceștia, atât prin mijloace online, cât și offline.  Răspunsurile au fost anonime, fără restricționarea repondenților, iar întrebările au fost de tip „alegere multiplă”, cu mențiunea că nu s-au putut alege ca preferate decât variantele selectate anterior drept cunoscute. Chestionarul nu reprezintă o cercetare de tip sociologic, ci un instrument care să arate tendințele și interesul cultural al tinerilor clujeni.

Potrivit răspunsurilor înregistrate pe site, TIFF (91%), Electric Castle Festival (90%), Jazz in the Park (81%), Comedy Cluj și TIMAF (câte 62%) conduc topul notorietății, în timp ce festivaluri care au debutat anul trecut, precum We Are Rocking the City și Cluj Blues Fest, înregistrează și ele un grad de notorietate de peste 15%. Cele mai atractive festivaluri pentru tinerii clujeni sunt TIFF (71%), Jazz in the Park (64%) și Electric Castle (57%).

Cinematografele se bucură și ele de un grad mare de notorietate în rândul celor care au răspuns la chestionar: câte 97% Cinema „Florin Piersic” și Cinema City din Iulius Mall, câte 94% Cinema City din Polus Center și Cinema „Victoria”. Preferințele repondenților se îndreaptă cu precădere spre „Florin Piersic” (61%) și Cinema City din Iulius Mall (52%), în timp ce 42% aleg și Victoria, iar 34% și Cinema City din Polus Center.

La capitolul „spații de evenimente culturale”, înregistrează o notorietate de peste 80% Cluj Arena, Casino-ul din Parcul Central, Sala Sporturilor „Horea Demian” și Bastionul Croitorilor, în timp ce spații precum teatrele român și maghiar, Fabrica de Pensule, Casa de Cultură a Studenților, Auditorium Maxim ori Muzeul de Artă beneficiază de o notorietate de peste 40%. Capitolul preferințe este deschide de Casino-ul din Parcul Central (64%), urmat de  Cluj Arena, Bastionul Croitorilor și Auditorium Maximum (între 35 și 53%).

În timp ce festivalurile, filmele și spațiile de evenimente sunt interesante pentru tinerii din Cluj, instituțiile culturale, muzeele, centrele culturale, bibliotecile și galeriile de artă mai trebuie să convingă și să cucerească acest public. Gradul de apreciere pentru Filarmonica de Stat „Transilvania”, Fabrica de Pensule, teatrele și operele române și maghiare este cuprins între 19 și 49%, în timp ce notorietatea ajunge la 79% (filarmonica).

În cazul muzeelor, cele mai cunoscute sunt Muzeul Etnografic al Transilvaniei (86%), Muzeul de Farmacie (71%) și Muzeul de Artă (46%). Colecțiile lor sunt considerate interesante de 56% dintre repondenți (Muzeul Etnografic), respectiv 34% (Muzeul de Farmacie) și 24% (Muzeul de Artă). La capitolul „Centre culturale”, topul este condus de British Council (81% notorietate, 58% interes), Institutul Cultural Francez (69% notorietate, 37% interes), Centrul Cultural German (57% notorietate, 25% interes) și Institutul Confucius (54% notorietate și 13% interes), în concordanță cu interesul crescut al tinerilor clujeni pentru limbi străine.

Cea mai cunoscută și frecventată bibliotecă este B.C.U. „Lucian Blaga” (90% din repondenți au auzit de ea și 62% o preferă), urmată de Biblioteca Institutului Francez și biblioteca județeană „Octavian Goga”. La galeriile de artă, topul notorietății este deschis de Galeria Plan B (31%), urmată de Galeria Veche Cluj-Napoca (28%) și Galeria de Artă Cluj-Napoca (23%). Aceeași ierarhie se păstrează și la preferințe, cu mențiunea că procentele înregistrate aici sunt de 21% (Plan B), respectiv 17% (Galeria Veche și Galeria de Artă).

Dezbaterea a pornit de la rezultatele chestionarului, precum și de la interviurile realizate de voluntarii AFA și de vox pop-urile culese de studenții de la FSPAC. Participanții au analizat profilul evenimentelor culturale de succes și modalități de a crește interesul tinerilor pentru zone culturale unde aceștia ajung mai rar, urmând ca dialogul să continue între părțile direct interesate.

Prima ediție a proiectului „Clujul are atitudine” s-a desfășurat în 2012 și a urmărit să îmbunătățească relațiile instituțiilor publice cu cetățenii, pornind de la evaluarea gradului de satisfacție privind eficiența instituțiilor cu care locuitorii intră frecvent în contact. Cea de-a doua ediție, „Clujul are atitudine – Tinerii la putere în 2015”, este organizată în perioada 2 aprilie – 10 mai 2015.

Asociația Femeilor de Afaceri (AFA) Cluj a fost înființată în 2004, la inițiativa Mihaelei Rus, directorul general al Vitrina Advertising. Asociația este formată din femei cu afaceri proprii, funcții de conducere în diverse companii ori care activează în profesii liberale. Printre proiectele desfășurate de AFA se numără „Gala Excelenței la Feminin”, „Ore în Dar”, „Mini-biblioteci pentru sănătate”, „Un oraș pentru o grădină”, conferințele SHEnspire.

 

Tags: ,
Seed For Tech - workshop

Investiţii în startup-uri la Cluj Napoca. Cui i se adresează programul

Antreprenorii sau experții din diverse domenii, care au o idee de produs software și caută un partener pentru implementarea produsului și dezvoltarea afacerii, au posibilitatea de a se înscrie în programul Seed For Tech.

Seed For Tech se constituie sub forma unui program de investiții pentru dezvoltarea de produse software, care însoțește fondatorul în fiecare stadiu de viață al produsului, de la idee la implementare și comercializare. Fondatorii care intră în program vor beneficia de sprijinul unei echipe în dezvoltarea produsului software precum și de sprijin financiar, suport în cercetarea pieței și validarea ideii, consultanță în elaborarea strategiei de marketing, suport logistic și ulterior conexiune cu o rețea de posibili investitori, clienți și mentori. Modelul este structurat în trei faze, fiecare fază adresând un set de aspecte specifice unei etape din dezvoltarea startupului.

 

Programul se adresează antreprenorilor sau fondatorilor care au expertiză într-un domeniu de activitate, au o idee de business și se află în căutarea unui partener împreună cu care să dezvolte produsul și afacerea. Se pot înscrie în program atât antreprenori cu proiecte aflate în stadiul de idee, cât si cei care au format deja o echipă.

 

“Ideea programului a prins contur în urma unor interacțiuni cu diverși potențiali antreprenori. Prea multe idei rămân blocate întru-un stadiu inițial de dezvoltare din cauza unui cumul de probleme. Aceste probleme variază de la lipsa capitalului inițial, a unui partener tehnic, expertiză în zona de marketing sau de business și altele. Împreună cu Fortech, în calitate de investitor și partener de dezvoltare, am reușit să propunem o formulă care să soluționeze aceste provocări. Valoarea adăugată a programului derivă atât din aportul de resurse și expertiză, precum și din orientarea acestuia pe termen lung”, a declarat Mircea Vădan, Investment Manager Seed For Tech.

 

Programul se desfășoară în Cluj-Napoca, începând cu luna aprilie 2015 și este realizat în parteneriat cu Fortech, companie de servicii software cu peste 10 ani de experiență pe piață.

Tags: ,
INVIDIAUOMO IULIUS MALL CLUJ 02

Cel de-al doilea magazin Invidiaumo din România s-a deschis la Iulius Mall (P)

Pasionaţii de fashion şi cumpărături au o nouă surpriză din partea Iulius Mall Cluj. De curând, la etajul mall-ului s-a deschis cel de-al doilea magazin INVIDIAUOMO din România, brandul considerat un punct de referinţă în moda italiană, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Cu ocazia inaugurării, clienţii INVIDIAUOMO din Iulius Mall Cluj vor beneficia de un discount de 30 de lei la fiecare produs cumpărat până pe 10 mai 2015.

INVIDIAUOMO IULIUS MALL CLUJ 01

Caracterizat prin calitatea oferită şi prin cunoaşterea în cele mai mici detalii a profilului clientului, INVIDIAUOMO îi cucereşte pe toţi cei care apreciază stilul vestimentar italian. Articole de îmbrăcăminte cu un croi impecabil, prevăzute cu detalii fine care să le pună în valoare şi realizate în conformitate cu tendinţele actuale sunt propunerile noului magazin.

Indiferent de stilul adoptat, casual, office sau elegant, clienţii Iulius Mall Cluj vor găsi aici piese vestimentare moderne, din materiale de cea mai bună calitate, care oferă un confort sporit şi care sunt adaptabile oricărei ocazii. În plus, gama foarte rar întâlnită de mărimi, ce include numere consecutive, îi permite fiecărui client să aleagă articolul care îi vine perfect.

Colecţia INVIDIAUOMO este focalizată pe cămaşa bărbătească, cu o largă ofertă de materiale uni, cu dungi sau carouri, în culori şi mărimi diferite. La acestea se adaugă pulovere, tricouri polo, pantaloni, jachete şi o vastă gamă de accesorii, precum cravate, butoni, curele şi eşarfe, care se disting prin eleganţă, originalitate şi bun gust. Pentru o ţinută completă, în magazin este disponibilă şi o selecţie de încălţăminte realizată în Italia.

Colecţia INVIDIADONNA este minuţios studiată, astfel încât să răspundă preferinţelor tuturor doamnelor şi domnişoarelor. Cămaşile, puloverele, tricourile polo şi jachetele, create din ţesături elasticizate şi bumbac fin, le permit femeilor să realizeze un look la modă, care să le evidenţieze frumuseţea.

INVIDIAUOMO din Iulius Mall Cluj este cel de-al doilea magazin deschis în România de brandul italian, primul fiind prezent tot în reţeaua IULIUS, la Timişoara. INVIDIAUOMO are o experienţă de peste 40 de ani de magazine în 11 ţări.

 

Tags: ,
constructie buna ziua

Topul cartierelor care au obținut ”verde” pentru construire în aprilie

Zona centrală a municipiului continuă să conducă și în luna recent încheiată în topul autorizațiilor de construire eliberate de Primăria Cluj-Napoca. Locurile următoare sunt ale cartierelor din zona sudică a orașului. În luna aprilie, cea mai mare clădire autorizată are subsol, parter și șase etaje și se va construi pe Calea Mănăștur, conform datelor statistice ale municipalității. Circa 140 de autorizații de construire au fost eliberate în aprilie. Topul lunii precedente, aici.

Pentru Centru s-au eliberat în luna aprilie 19 autorizații de construire, cu una mai puțin decât în luna martie.  Un imobil cu parter, mezanin, cinci etaje și al șaselea retras, de pe strada Ploiești va fi supus unui proces de reconversie. Autorizația a fost emisă pentru beneficiarul SDC Imobiliare și vizează ”reconversie imobil locuințe colective, servicii și comerț”.

Ca și în luna martie, zona sud-estică de extindere a municipiului, Borhanci, s-a situat pe poziția secundă în ceea ce privește  numărul autorizațiilor de construire emise: 14, cu una în plus față de luna martie. Bună Ziua și Europa sunt celelalte două zone de extindere sudică ale municipiului pentru care s-au eliberat câte 12 autorizații de construire. Cel mai mare imobil autorizat în Bună Ziua va fi situate pe strada Theodor Capidan, la vest de Grand Hotel Italia, și va avea 16 apartamente și un regim de înălțime de subsol, parter, 3 etaje și un al patrulea retras. Beneficiar: Gaia International. În ceea ce privește cartierul Europa (Zorilor Sud), cea mai mare construcție autorizată este un imobil colectiv cu trei apartamente, situat pe strada Teo Peter, cu regim de înălțime demisol, parter și două etaje.

Cartierul Mănăștur urmează cu 11 autorizații de construire eliberate în luna aprilie. Cel mai mare cartier al municipiului a beneficiat și de autorizarea celui mai mare imobil. Este vorba despre o clădire cu funcțiuni mixte, cu 28 de apartamente și două spații comerciale, cu subsol, parter și șase etaje. Beneficiarul construcției este Andrei Cosmin Boca, iar imobilul va fi edificat pe Calea Mănăștur 30-32.

Pentru Dâmbul Rotund au fost emise nouă autorizații, iar câte opt lucrări au primit ”verde” în cartierele Mărăști, Iris și zona Făget. Șase autorizații au fost eliberate pentru beneficiari din Gheorgheni, și câte cinci pentru Zorilor și Someșeni. Pentru cartierul Grigorescu au fost autorizate patru lucrări, iar câte trei – pentru Andrei Mureșanu și Aurel Vlaicu.

Gruia, Hasdeu și Lomb au beneficiat de câte două autorizări, iar zona Observator, Bulgaria și Sopor, de câte una.

Notă: În calculul numărului de autorizații pe cartiere au fost luate în considerare toate autorizațiile emise, fie că este vorba de branșamente, împrejmuiri, amplasamente de reclame ori edificări de imobile.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
10429420_969096286451765_8883710414416071245_n

Târg cu 1.100 de job-uri Cluj. Predomină IT-ul, limbile străine, ingineria și economicele

Un număr 1.100 de locuri de muncă vor fi scoase pe piaţă, săptămâna viitoare, la Cluj-Napoca, în cadrul unui Târg de Cariere organizat la Casa de Cultură a Studenţilor. Evenimentul va avea două secţiuni “general” şi “IT” şi se adresează candidaților de toate vârstele și specializările, cu sau fără experienţă.

“E o primăvară bună pentru clujeni din punct de vedere al oportunităților profesionale. Sunt 35 de angajatori înregistrați la Târgul de Cariere Global și alți 30 la cel de IT, așa că oferta de joburi și internship-uri e foarte variată. Pe lângă șansa de a discuta direct cu angajatorii, Târgul de Cariere oferă clujenilor și posibilitatea de a accesa gratuit servicii profesionale de feedback pe CV și de consiliere în carieră. De asemenea, găzduim o serie de workshop-uri specializate, o competiție de programare contra-cronometru ‘Speed Coding Challenge’ și o conferință pentru tinerii IT-iști. Promovăm și o multitudine de oportunități în domeniul educației și al voluntariatului, în instituții private și de stat din România și din străinătate”, a declarat Louisa Olar, managerul evenimentului.

Printre companiile angajatoare se numără nume consecrate pe piaţa locală de muncă: Steelcase, Accenture, Accesa, Bombardier, Bosch, E.ON România, EXL Service, Garmin, Genpact, Endava, Fujikura, Idea Studios, ISDC, Office Depot, Siemens, Sykes, Terapia sau Thomsons, Intacct Development sau Ve Interactive, dar și companii din afara Clujului: Unicredit Business Integrated Services din București, Continental Automotive Systems din Sibiu, Univeral Alloy Corporation din Baia Mare, Nexia Consulting din Oradea, Flextronics din Timișoara, Leoni din Bistrița, Kastamonu din Reghin sau eVision Industry Software din Haga, Olanda.

Ce angajări se fac la Cluj în această primăvară

“Se anunță o primăvară plină la Cluj, din punct de vedere al oportunităților de carieră pentru tinerii profesioniști. Ca de obicei, la târg vom avea o ofertă consistentă de joburi și internship-uri în IT și inginerie, dar în acest sezon observăm un interes special și pentru vorbitorii de limbi străine, cu sau fără experiență de muncă”, a punctat Louisa Olar.

Marii angajatori caută tineri interesați de dezvoltare în carieră.

“În acest moment căutăm aproximativ 20 de colegi noi. Pentru prima jumătate a anului pregătim o serie de evenimente atractive destinate studenților și masteranzilor, cum ar fi un program de internship la care pot participa până la 30 de studenți, cărora le oferim posibilitatea de training și de angajare ulterioară, și deja tradiționalul program de Summer Jobs”, a declarat Lavinia Florea, HR Business Partner al Office Depot, în timp ce “Siemens îi așteaptă pe toti IT-iști pasionați, în căutare de proiecte enterprise destinate unor domenii complexe, dar și pe cei dornici să înceapă o carieră de suport tehnic”, după cum a punctat Răzvan Opriș, Manager local al Siemens Cluj-Napoca.

Accenture, una dintre companiile care participă la Târgul de Cariere încă din 2006, de la prima ediție a evenimentului, vine cu o ofertă de internship atrăgătoare pentru tinerii specialiși IT: “La Accenture te așteaptă o experiența de internship de neuitat, unde vei avea șansa să lucrezi alături de robotul Baxter și experți în cele mai noi tehnologii” (Fülöp Emese, Field HR Associate Manager). Oferte pentru IT-iști are și compania msg systems România: „posturi și programe de internship în domeniile: dezvoltare SAP-ABAP, linia de business Automotive și Asigurări, dezvoltare software în mediul JAVA, testare automatizată şi dezvoltare de soft pentru piaţa financiar-bancară şi auto, servicii de SAP-support”, a precizat Ștefania Deac, HR Specialist în cadrul companiei.

ISDC România, o altă companie de tradiție la TdC, a declarat prin intermediul Adinei Dragoș, HR Manager, că oferă “un număr mare de oportunități de carieră, atât din zona pur tehnică, cât și din zona de testare: Senior & Medior .NET Engineers, Web Developers, Configuration Engineer, Test Automation Engineer. Candidații pe care îi căutăm trebuie să aibă un excelent background tehnic, orientare către detalii și calitate, bune abilități de a lucra într-o echipă, precum și cunostinte avansate de limba engleză.”

“Oferim cel puțin 80 de joburi în domeniul IT, pentru toate nivelele de senioritate: C#, PHP sau Front End developers, Web Designeri, QA Engineers, Technical Support. De asemenea, vara aceasta vom avea și o ofertă de stagii de practică care se adresează în principal studenților și absolvenților de studii cu profil tehnic”, a spus şi Adriana Frătean, managerul Ve Interactive, companie aflată în premieră la Târgul de Cariere. O premieră este și prezența la TdC a companiei Intacct Development, care, conform declarațiilor managerului Marian Crișan, așteaptă să întâlnească la TdC “candidați vorbitori de limbă engleză, indiferent de nivelul lor de experiență”.

Peste 7.500 de clujeni sunt așteptați la cele două evenimente

“La TdC așteptăm cel puțin 7.500 de clujeni, cărora le-am pregătit o campanie complexă de informare. Companiile cu care lucrăm ne spun an de an că mulți dintre candidați vin nepregătiți la eveniment și având așteptări nerealiste în privința carierei lor. De aceea, ținând cont de raportul de 1.500 de joburi la 7.500 de candidați pe care ne propunem să-l avem la TdC – și care e mult mai bun pentru candidați decât cel de pe piața clasică a forței de muncă, ne-am propus, prin această campanie de informare în privința oportunităților de pe piață și a modalităților de a te pregăti pentru carieră, să venim  în sprijinul celor care se pregătesc pentru întâlnirea cu angajatorii”, declară managerul TdC.

Primăvara 2015 – piața muncii în cifre

Cele peste 150 de companii distincte care recrutează la Târgul de Cariere în această primăvară oferă circa 7.700 de joburi sau internship-uri. Ariile de recrutare cele mai active sunt, ca și în anii anteriori, IT-ul, limbile străine, ingineria și economicele.

“IT-ul, sfera ingineriei și limbile străine însumează între 50% și 60% din oferta de joburi prezentată în această primăvară la Târgul de Cariere. Există deci circa 3500 de joburi și pentru tinerii din alte domenii”, dau asigurări organizatorii, care anunță o ofertă de joburi consistentă în finanțe, în industria farmaceutică, în marketing și publicitate, în vânzări și comerț și în domeniul consultanței. De asemenea, sunt prezente la TdC numeroase companii cu oferte pentru muncă necalificată în țară și în străinătate.

Arabesque, Cora, Evalueserve, GI Group, Kuka Systems, Lugera, McDonald’s, Sandoz, Terapia, Veo Worlwide Services și Vinci Energies sunt și ele printre companiile participante în această primăvară la Târgul de Cariere.

Târgul de cariere general va avea loc în perioada 12-13 mai 2015, iar cel IT între 14-15 mai, în intervalul orar 10-16. Accesul este gratuit. 

 

 

Tags: ,
1535457_811013335655918_5458895822169112074_n

Turism cu tricicleta electrică la Cluj

Afacerile cu biciclete, triciclete, trotinete şi scutere electrice de închiriat, atât de populare în marile capitale ale lumii, au luat avânt şi în România. Un astfel de centru de închiriere de “eco bikes” s-a deschis, la sfârşitul lunii aprilie 2015, în Cluj-Napoca, la Cluj Arena.

Ciprian Mihai, proprietarul afacerii, spune că ideea de business i-a venit călătorind în străinătate, unde a observat că vehiculele electrice au devenit în ultimii ani un stil de viaţă. S-a convins însă după ce a vizitat centrul “Myecobike” de la Alba Iulia, deschis încă din 2014.

Investiţia a fost minimă: 15 triciclete şi scutere.

“O astfel de afacere este extrem de accesibilă. O tricicletă costă 3.400 de lei, iar un scuter 4.000 lei. Costurile de întreţinere sunt minime: curentul cu care încarci bateriile, acumulatorii. Consumă cât un bec. Se încarcă în 6 ore, iar autonomia depinde de model: 35 km pentru tricicletă, circa 50 km pentru scuter”, explică antreprenorul.

1907442_810494089041176_5925090249753256693_n

11149446_806618432762075_2354603278198589869_n

 

 

 

11162517_832416350172368_5308845025751318374_n

Vehiculele electrice pot fi utilizate atât de copii, cât şi de adulţi.

“Nu trebuie permis de conducere. Scuterul electric are regim de bicicletă. Evident, persoanele care închiriază trebuie să fie responsabile şi să respecte legea. Sunt foarte uşor de manevrat şi cel mai important, nu poluează”, punctează Ciprian Mihai.

Deşi vremea a fost destul de capricioasă în această primăvară, în cele câteva zile cu soare clienţii au făcut coadă la centrul de închiriere. “Cât ne permite vremea, vom avea deschis de dimineaţa până la lăsarea serii. Am avut clienţi şi clujeni, dar şi turişti. E o modalitate distractivă şi mai rapidă de a vizita oraşul”.

11196302_811717448918840_8967472918669613814_n

11188425_814280978662487_4118835645355110867_n

Fie că e scuter sau tricicletă, închirierea pentru jumătate de oră costă 20 de lei.

În viitor, antreprenorul clujean vrea să mai deschidă două astfel de centre în oraş, între care unul pe Bulevardul Eroilor. De asemenea, se gândeşte să cumpere şi alte modele de vehicule electrice: “poate un model pentru 2 persoane”.

În România, centre de închiriere de “eco bikes” există şi în Alba-Iulia, Timişoara, Oradea (n.red. Felix) şi Iaşi.

(Anca MUREŞAN)

Tags: ,
gourmandises int

O poveste cu delicatesuri în centrul Clujului

Delicatesuri meșteșugite și bine dichisite. E prima senzație când treci pragul nou renovatului Gourmandises, magazinul cu delicatesuri de pe strada Universității. Totul e lucrat manual și nimic nu are conservanți, fie că e vorba de ciocolata belgiană, de foie gras-ul franțuzesc ori de măslinele italiene. Filosofia magazinului: să adune de la mici producători delicatese gătite după rețete tradiționale.

cristi  ioani foto

Într-un centru de municipiu invadat de second-hand să încerci un business cu rafinament poate fi anacronic. „Ideea business-ului a pornit de la un prieten din București care are o franciză – Le Manoir – o firmă cu o tradiție de peste 100 de ani care se ocupă de acest gen de magazine. Astfel de magazine încearcă să adune de la producători mici produse exclusiviste, făcute pe rețete vechi, fără conservanți, oameni care păstrează tradiții și nu sunt orientați doar pe profit. Mulțumirile lor vin de altundeva, nu din profitul pe care îl fac, ci din bucuria oamenilor și din feedback-ul pe care îl primesc de la clienți”, afirmă Cristian Ioani, administratorul Gourmandises.

goumandises ext

Ca să ”umple” magazinul de pe Universității, a început prin a căuta mici producători. ” Încet-încet am colindat lumea, ne-am dus în Italia, în Franța, am luat legătura cu producătorii aceștia mici și așa s-a născut ideea noastră de business.  În principal, producătorii cu care lucrăm noi sunt din Franța și Italia, mai avem din Belgia, Germania, Grecia…. Am încercat să aducem din fiecare țară ce e mai reprezentativ acolo. De aceea am ales Belgia pentru ciocolată, Franța pentru foie gras, Italia, Franța, pentru vinuri datorită climatului bun de acolo. Dar în permanență încercăm să aducem produse noi, în paralel cu diversificarea celor pe care le avem deja. Lucrăm și cu producători tradiționali de la noi din țară, care fac niște gemuri deosebite, siropuri, și am început să lucrăm și cu cramele noi din România, care au o calitate deosebită a vinului, ca de exemplu cea nouă de la Turda, de lângă salină, unde doi investitori clujeni au creat un lucru deosebit”, afirmă antreprenorul.

gourmandises prod 1

În magazinul de pe Universității, cele mai căutate sunt ciocolata și vinurile. ”Cele mai apreciate din produsele noastre sunt vinurile și ciocolata. Toată ciocolata noastră este artizanală, noi nu aducem ciocolată care are termen de valabilitate doi ani, ci doar de trei-patru luni și evident, calitatea produsului este superioară. Cam 40% din vânzări sunt constituite din vin și ciocolată. Ciocolata începe la 12 lei o tabletă și merge până la o cutie de ciocolată care paote ajunge la 120 de lei. Vinurile încep la 35 de lei, sunt vinuri bio-dinamice, ecologice”, spune Cristian Ioani.

gourmandises vin

Între timp, în Gourmandises s-a mai dezvoltat o linie de business. ”A doua linie de business care s-a dezvoltat e formată din cadourile corporate. Multe companii, în momentul de față preferă să-și recompenseze partenerii cu produse de la noi. Avem două vârfuri de vânzări: de Paști și de Crăciun, când, într-adevăr suntem foarte ocupați, pentru că sunt perioade în care toată lumea își urmează visele mai ușor și își permit să achiziționeze produse mai altfel”, povestește administratorul.

gourmandises olive

Cristian Ioani se declară pasionat de ceea ce face, fiind un business dinamic. ”E un domeniu foarte frumos, pentru că în permanență te duci la târguri să promovezi produsele, întâlnești oameni deosebiți care sunt foarte pasionați de ceea ce fac, iar mulțumirea lor este dată de faptul că au un produs bun, sănătos, fără conservanți. Vreau să am o legătură cât mai apropiată cu producătorii mei ca să îmi permit să am niște prețuri cât mai joase. Ținta mea e să încerc să diversific cât mai mult produsele și să ofer clujenilor produse la un raport preț / calitate cât mai bun”, spune antreprenorul.

gourmandises prod

De curând, magazinul a fost renovat și i-a fost modificat design-ul interior. ”Business-ul a pornit acum opt ani. Anul acesta am și renovat spațiul și i-am dat o culoare nouă. Bucurându-ne de această clădire istorică și bănuind că sub această tencuială este ceva frumos, am dat-o jos și acum vedem cum s-a construit la 1800 și ceva o clădire iar noul aspect, cu aceste cărămizi, are un impact bun asupra publicului. Toată lumea este încântată de noul look al magazinului” afirmă omul de afaceri. Ca business este situat la circa 100 de mii de euro annual. ”Cifra de afaceri de circa 100.000 de euro anual în acest magazin. Suntem trei oameni implicați: eu sunt administrator și doi oameni care lucrează în magazine”, conchide Cristian Ioani.

 

Tags: ,
viorel nistor

TVA: piatră unghiulară sau piatră de moară

EDITORIAL de Viorel NISTOR

Puține sunt deciziile politice care să fie înțelese cu adevărat de marele public și la fel se întâmplă în cazul măsurilor economice, cu atât mai mult cu cât și acestea poartă, de cele mai multe ori, amprenta,  încărcătura și destinația politicului. De când premierul Victor Ponta a anunțat, cu emfază, că în România TVA va fi redusă (nu se știa la început cum și cât), subiectul s-a aflat neîncetat în discuție, în diverse forme: fie în registru propagandistic/demagogic (în discursul puterii), fie în registru critic (în poziționarea opoziției), fie „urechistic” (în discuțiile publicului larg), fiecare după calitate, interes și pricepere.

În fond, subiectul, mai mult decât unul de pe agenda zilei sau a săptămânii, merită un interes mai profund și o înțelegere mai pragmatică și realistă în ceea ce privește efectele. Cu TVA nu-i „de joacă”, aceasta ocupând un loc principal în politica fiscală și bugetară a unei țări și având câteva caracteristici unice. TVA-ul, un concept ambiguu, cunoscut de toată lumea, înțeles de prea puțini, este definit ca un impozit indirect  și reprezintă o suma plătită de fiecare consumator pentru fiecare produs cumpărat, la cota actuală, aproape un sfert (24%) din prețul de achiziție al unui bun de consum sau serviciu ajungând în bugetul statului. Fără îndoială, TVA-ul este instrumentul fiscal cu cea mai mare acoperire (pentru toții cetățenii țării), cel mai sigur  și cu implicațiile sociale cele mai evidente (consum, prețuri, nivel de trai). Ca pondere în bugetul consolidat, în 2014 de exemplu, TVA-ul a fost pe locul 2, după CAS (57,6 miliarde lei), cu un aport de aproape un sfert din veniturile bugetare anuale (de 213,8 miliarde). Iată câteva cifre ilustrative pentru a sublinia importanța TVA-ului și locul său în angrenajul bugetar: raportat la anul trecut, sumele din TVA colectat (50,8 miliarde lei) reprezintă mai mult decât dublul impozitelor pe salarii și venit (23,6 mld.) și decât al sumelor strânse din accize (24 mld); în același timp, TVA aduce de peste 4 ori mai mulți bani la buget decât impozitul pe profit (12, 2 mld.).

Toate aceste date și accente vor să arate un singur lucru, că e nevoie de clarviziune, bună-credință și multă responsabilitate atunci când guvernanții „umblă” la TVA, din capul locului, instrumentul cel mai sigur și mai ușor, cel mai „leneș” și mai lipsit de creativitate economico-politică și cel mai la îndemână pentru a obține ceva. În fond, printr-o simplă schimbare de cifră, influențezi viața a 20 de milioane de oameni. Exemplul decisiv de proastă gestionare (aproape de manual) rămâne creșterea cu 5% (de la 19 la 24%) din 2010 (dublată de micșorarea cu 25 % a salariilor) luată de guvernul influențat atunci de Traian Băsescu, despre care tot mai mulți analiști (macro)economici spun că nici n-ar fi fost necesară. Gestul de atunci, în contextul crizei, este perceput acum ca unul de slugărnicie „externă” (față de SUA, Germania și sistemul bancar mondial) și ca unul de cinism și de lăcomie „internă” (pentru a face rost de resurse financiare clientelei politice apropiate). Prin măsura luată, prin deciziile adiacente și prin consecințele generate, vizibile azi, modificarea brutală, intempestivă și lipsită de noimă a TVA s-a dovedit un gest de sinucidere politică.

Acum vorbim despre scăderea TVA-ului și anume de reducerea substanțială a acesteia (cu 15%) pentru alimentele de bază. Sunt deja câteva semne serioase de întrebare în ce privește efectele și eficiența acestei  măsuri de profunzime, cu toate că măsura va fi introdusă abia de la 1 iunie 2015.

  1. Reducerea TVA este o promisiune electorală și trebuia făcută în perspectiva alegerilor din 2016. Justificabilă (probabil) sau nu, ea trebuia pusă în practică pentru a produce efect electoral. Tocmai de aceea, pentru a nu produce un efect contrar, trebuia mai bine explicată și motivată în toate datele.
  2. Deși se prognoza o scădere generalizată a TVA-ului (de la 24% la 19 sau 20%), s-a renunțat la ea pentru o reducere sectorială (alimente de bază și băuturi nealcoolice) mai pronunțată (de la 24% la 9 %). Fără o fundamentare explicită și fără a fi prezentate date comparative certe, s-a preferat măsura (mai) populistă, în defavoarea uneia mai omogene și, probabil, mai sănătoase. Modificarea are certă miză electorală, dar mai puțin una economică.
  3. Decizia politică a acestei schimbări importante a fost luată și anunțată potrivit, mai degrabă, unui calendar personal și de imagine al premierului, decât unui calendar de implementare eficientă. „Pisica cu clopoței nu prinde șoareci”, se spune. Deja este pus sub semnul îndoielii că prețul alimentelor va scădea semnificativ și în concordanță cu scăderea taxei, câtăvreme actorii piețelor implicate (a alimentelor) au început mișcările de poziționare și de mărire a prețului pentru a avea de unde să scadă la momentul legalizării măsurii. Iar cap de listă aici sunt marii retaileri, cei care și știu și pot și vor să controleze piața în sensul maximizării profiturilor lor.
  4. Așteptările românilor în privința scăderii TVA sunt mari, 9 din 10 considerând că măsura este bună (potrivit sondajelor), se înțelege, în sensul în care va genera reducerea prețurilor la alimente. Ratarea acestui efect va genera o atitudine și o reacție contrară pe măsură.
  5. Pe de altă parte, 40 % dintre români consideră că scăderea TVA la alimente va determina creșterea altor taxe și impozite, pentru a acoperi „găurile” bugetare generate.

Așadar, s-ar putea dovedi că o măsură bună, pusă în practică prost, ar putea să coste tot atât cât o măsură proastă. Atât electoral, cât și financiar.

Tags: ,
11138119_924919304198237_4374584856621075015_n

Cum îţi găseşti un job la iarbă verde. Între angajatori, un britanic îndrăgostit de Cluj “victoria cu Manchester m-a adus aici”

În ajun de “1 Mai muncitoresc” clujenii au putut participa la un târg de locuri de muncă…la iarbă verde. Evenimentul a avut loc pe dealul Cetăţuii, în apropiere de Turnul Paraşutiştilor.

Confecţioner încălţăminte, mecanic, tâmplar, agent de vânzări, brutar, lucrător mecanic, şofer, agent turism, inginer, electrician sau casier au fost doar câteva dintre posturile oferite de companiile angajatoare, între care Banca Transilvania, Clujana, Jolidon, Oncos, Madd Electronics Group, Filadelfia, Arabesque, Cemacon, Fibrex, Resido sau Kim Johansen. “Este un târg altfel. Fără standuri şi interviuri clasice. Este un eveniment de networking, care şi-a propus să aducă angajatorii şi candidaţii faţă în faţă, într-un mediu informal. Cei care se decid să aplice pentru un anume job, au la dispoziţie câteva calculatoare şi astfel pot trimite CV-uri”, au explicat iniţiatorii platformei online de recrutare din Cluj-Napoca – infomunca.ro, organizatorii evenimentului. “De asemenea, programul include şi prezentări de companii, cât şi de oportunităţi de internship-uri internaţioanle adresate studenţilor”, au mai spus aceştia.

Cu prilejul târgului, infomunca.ro a lansat un nou serviciu şi anume recrutarea directă pentru firme din România.

“Suntem pe piaţă din 2009, dar în martie 2015 am relansat această platformă online de recrutare. Avem în baza noastră de date circa 130.000 CV-uri şi între 1.600-2.000 de anunţuri de job-uri zilnic, atât în ţară cât şi în străinătate. De la IT, la agricultură. Serviciile noastre sunt gratuite; pentru aplicanţi şi angajatori. Evident, cei ce doresc un plus de informaţie o vor face contra cost. Dincolo de portal, noi suntem şi o agenţie de recrutate. Dacă până acum am oferit serviciile noastre companiilor străine, începând de astăzi întrăm pe piaţa din România. Sperăm ca majoritatea firmelor prezente la târgul de aici să devină colaboratorii noştri”, au declarat reprezentanţii infomunca.ro.

11182045_1044910155537157_4094990068112648231_n

11181202_1044941752200664_216448795635122425_n

11180599_1044944018867104_1641302085196451103_n

Invitatul special al evenimentului de pe dealul Cetăţuii a fost Stuart Wilson, recrutor al companiei britanice ESR Europe Ltd.  Omul de afaceri britanic a aflat de Cluj în decembrie 2012 când echipa de fotbal CFR Cluj a reuşit o victorie istorică în faţa legendarei Manchester United.

11182204_1044910318870474_82024549375115921_n

“M-am uitat pe hartă să văd exact unde este acest Cluj”, a spus amuzat Wilson. La scurt timp a venit în România, în urbea “de pe Someş”. “M-am îndrăgostit de Cluj. E un oraş cosmopolit, plin de viaţă şi de oportunităţi”. În 2014 a decis să-şi deschidă o afacere aici, o firmă de recrutare pentru UK. “Am fost şi în Iaşi, Bucureşti, Târgu Mureş, Valsui, dar cel mai mult îmi place la Cluj. Vin periodic pentru a conduce interviurile de angajare. Nu ştiu dacă am să mă mut vreodată la Cluj, dar dacă ar fi să fie…nu aş ezita”.

Circa 20 de români sunt selectaţi lunar pentru a merge la muncă în Marea Britanie, prin firma de recrutare controlată de Stuart Wilson. Se caută muncitori sezonieri în agricultură, la cules de căpşuni sau ciuperci ori creşterea animalelor, asistent personal îngrijire la domiciliu, dar şi experţi în inseminarea artificială a animalelor.

“În agricultură munca e grea, dar românii sunt oameni foarte harnici. Spre exemplu, un culgător de căpşuni va munci în jur de 3 luni pe an şi va câştiga între 300-450 lire pe săptămână, fără taxe. În general angajatorii oferă şi cazare. Pentru acest gen de muncă sunt preferate femeile pentru că au mai multă dexteritate. Cei ce merg la ciuperci vor munci full-time. Orele extra se plătesc”, a explicat omul de afaceri britanic.

Românii care sunt angajaţi ca îngrijitori de persoane vârstnice au parte de un training de 3 sătpămâni: 1 săptămână de teorie şi 2 în azil, alături de asistenţi. “Contrar nouă, românii sunt obişnuiţi să-i îngrijească pe bătrânii din familie acasă. Dacă candidaţii au şi un background medical sau au lucrat în azile, cu atât mai bine. Salarizare aproximativă: 1.300 – 1.600 lire/lună brut pentru program normal de 40 ore pe saptamana. Insa in acest domeniu, angajatii care doresc pot face si ore suplimentare si care pot ajunge si pana la 20 de ore pe saptamana. De asemenea se fac si ore de noapte, pentru angajatii care accepta acest program. Angajatorul plateste biletul de avion. Cazarea este asigurata contra cost. Masa nu este asigurata”.

Stuart Wilson a ţinut să explice că românii nu sunt văzuţi atât de rău în Marea Britanie pe cât se crede.

“Presa tabloidă e de vină. Îmi aduc aminte de isteria provocată la începutul lui 2014 de ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii din UK. Un singur român a venit în ziua respectivă în Regat. Şi acum e acolo, munceşte şi engleza lui e din ce în ce mai bună. Nu o să vedeţi articole denigratoare în The Times, spre exemplu”.

Participanţii la târg au putut lua o pauză la terasă, la o poţie de gulaş la ceaun şi un suc rece. Evenimentul este inclus în calendarul oficial al Capitalei Europene a Tineretului și introduce în circuitul urban clujean o locație neexploatată, ce va găzdui pe viitor alte manifestări și activități.

22118_1044910402203799_2814828241279798832_n

 

11150364_1044942098867296_9046500363052768294_n

 (Anca MUREŞAN) 

 

Tags: ,