Tag Archives: featured

studenti-1-672x372

Topul facultăților cu cele mai bune perspective de angajare

Facultățile cu profil de inginerie software sau de Limbi Străine sunt cele ai căror absolvenți își găsesc cel mai repede un job bine plătit, imediat după finalizarea studiilor, având, totodată, şansa unei ascensiuni rapide în carieră, conform unei analize realizate de Smartree

„Politehnica, Cibernetica, Limbile Străine şi chiar Medicina sunt acele facultăţi care garantează absolvenţilor că vor găsi foarte uşor un job odată cu terminarea studiilor sau chiar din perioada acestora. În plus, aceşti tineri sunt și cel mai bine plătiți, încă din primul an de activitate”, a declarat Raluca Peneș, HR Coordinator Smartree.

Astfel, potrivit afirmaţiilor sale, salariul unui absolvent al unei facultăți cu profil IT poate începe de la 3.500-4.000 lei net. În ceea ce îi privește pe absolvenții de Limbi Străine, cei care vor avea salarii foarte mari încă de la primul job vor fi cunoscătorii de limbi exotice. Astfel, comparativ cu vorbitorii de engleză, franceză sau italiană, ale căror salarii pot începe de la 2.000 lei net, vorbitorii de limbi străine exotice pot ajunge la un venit lunar de 4.000 lei net.

„Dezvoltarea pieţei locale de outsourcing pe mai multe domenii a adus această nevoie de vorbitori de limbi străine cât mai diverse. Astfel, un tânar care vorbeşte fluent suedeză, daneză, norvegiană, arabă, japoneză sau chineză nu va căuta pentru multă vreme un job”, a mai spus Raluca Peneş.

O altă categorie de absolvenți de care piața muncii are mare nevoie sunt medicii. Aceștia au mai multe opțiuni după ce termină facultatea, având posibilitatea de a se orienta către sistemul de sănătate de stat, dar și către sectorul privat. Acesta include spitalele și clinicile private, în care nivelul de remunerație este mult mai atractiv decât în cazul celor de stat, dar și companiile farmaceutice.

Şi absolvenţii de Agronomie au, în acest moment, şansa de a găsi într-un timp foarte scurt un job plătit foarte bine datorită numărului mare de investitori şi a dezmorţirii activităţii pe acest segment.

Ce absolvenţi au dificultăţi în găsirea unui job

Pe de altă parte, facultățile ai căror absolvenți au mari probleme în a-și găsi un job sunt cele al căror profil nu este bine structurat. În aceste instituții de învățământ metodologia nu este coerentă și nu există nicio specializare pe care absolvenții se pot baza după absolvire.

“Se predau informații din multe domenii, dar nu se pune accent pe ce profesii se pot angaja tinerii absolvenți sau care sunt etapele unei cariere, care trebuie parcurse în mod corect. Astfel de exemple de facultăţi sunt cele care nu au specializare strictă pe un anumit domeniu, precum Management sau Inginerie Economică”, a menţionat Raluca Peneș.

Dar există și facultăți foarte specializate, care nu oferă o perspectivă de angajare foarte bună în acest moment, precum Arhitectura sau Geologia.

Cele mai ofertante domenii în următorii 5 ani

Având în vedere evoluția tehnologiei IT în România și numărul din ce în ce mai mare de investitori străini care își deschid puncte de lucru pe plan local, domeniul ingineriei software va rămâne în topul joburilor oferite de către angajatori.

Alte domenii în care va fi nevoie de specialiști în următorii ani sunt contabilitatea, logistica, HR-ul, în cadrul cărora, dacă abilitățile de bază sunt dublate de cunoașterea unei limbi străine sau chiar două, absolvenții vor găsi aproape garantat un loc de muncă, imediat după finalizarea studiilor.

“Dacă ești vorbitor de engleză și încă o limbă străină, dacă ai cunoștinte elementare într-unul dintre domeniile IT, contabilitate, logistică, HR, software, angajarea în cadrul unei companii de shared services îți este asigurată in proporție de 70 – 80%. Restul de 30 – 20% depinde de modul în care te prezinți la interviu, atitudinea și motivația ta. Dacă ai avut ocazia să lucrezi într-un soft cunoscut pe piață, precum SAP, cu atât mai ușor te vei încadra în profilul căutat de către angajatori”, a încheiat Raluca Peneș.

Tags: , , , , , , ,
index

Untold caută peste 1.200 de voluntari

Peste 1.200 de voluntari vor avea ocazia să lucreze în culisele celui mai bun festival din Europa.

Aşadar, cei interesaţi să intre în echipa voluntarilor Untold 2016 trebuie să aibă 18 ani împliniţi înainte de 1 august 2016 şi să fie în Cluj-Napoca în perioada 3-8 august 2016.

Perioada de recrutare va avea loc între 5 și 11 iulie 2016, iar răspunsurile către voluntari vor fi trimise în perioada 12-14 iulie 2016.

Cei peste 1.200 de voluntari vor fi repartizați în funcție de preferințe, dar și de aptitudinile și abilitățile lor. Cele 10 departamente unde voluntarii pot activa sunt: info point, comunicare, stewards, logistică, greeters, user experience, echipă mobilă, emergency team, eco team și logistică backstage. Colaborarea cu Brigada de Voluntari continuă și anul acesta pe departamentul de acces.

Înscrierile se fac pe site-ul www.untold.com pînă în 11 iulie 2016 inclusiv.

Untold 2016 va avea loc în perioada 4-7 august, iar pe scenă vor urca TOP 5 DJ ai lumii, DIMITRI VEGAS&LIKE MIKE, ARMIN VAN BUUREN, HARDWELL, MARTIN GARRIX, TIESTO alături de alți peste 150 de artiști internaționali de renume, dintre care: AFROJACK, FAITHLESS, PAROV STELAR, Ummet Ozcan, Chase and Status DJ Set, Dannic, Dubfire Live: Hybrid, Dub Fx, Ella Eyre, James Arthur, Jamie Jones, Jeru the Damaja, Kwabs, Lost Frequencies, Mazde, Nahko and Medicine for the People, Netsky DJ Set, Pendulum; Verse DJ Set, Route 94, Rudimental DJ, Sasha, Scooter, Sharam, The Asteroids Galaxy Tour, Y’akoto.

Tags: , , ,
Harta 3D a Romaniei

Actuala politică economică a României trebuie schimbată

Pentru a susţine un nivel ridicat de creştere, 95% dintre conducătorii de companii consideră că actuala politică economică a României trebuie schimbată, relevă un sondaj realizat în rândul membrilor AmCham.

Acelaşi studiu arată că 83% dintre conducătorii de companii din România susţin că legile române sunt neconcludente şi incomplete, a declarat, luni, Ionuţ Simion, preşedintele Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România). “Din punctul de vedere al investiţiilor în România, perspectiva este una pozitivă, cu 46% dintre directori declarând că investiţiile companiilor lor în România vor creşte, în timp ce 49% menţionează că acestea vor rămâne la acelaşi nivel. Totodată, 75% dintre ei susţin că România oferă condiţii bune şi numeroase oportunităţi de afaceri”, a spus Simion.

El a precizat că sondajul a fost realizat în rândul a peste 200 dintre cei 400 de membri ai AmCham şi a avut ca obiectiv identificarea opiniilor şi percepţiei directorilor executivi care conduc afaceri în România asupra progreselor înregistrate de România din perspectiva cadrului legislativ, a administraţiei publice, infrastructurii şi a politicii fiscale şi monetare.

Dezacordul dintre partidele politice şi utilizarea fiscalităţii ca instrument politic au fost principalele cauze pe care le-au precizat peste 75% dintre directorii generali intervievaţi ca fiind vinovate pentru slaba performanţă a politicii economice.

“Încrederea liderilor în Guvern este redusă, 97% dintre aceştia văzând corupţia ca un element care influenţează elaborarea politicilor de către Guvern. 61% declară că fenomenul corupţiei a mutat obiectivul proceselor de elaborare a politicilor de la crearea unui mediu corect şi echitabil la protejarea unui grup restrâns de interese speciale”, a adăugat preşedintele AmCham.

De asemenea, 56% dintre directori consideră că legile şi regulamentele române sunt mai puţin atractive pentru mediul antreprenorial decât în alte ţări ale U.E. pentru că sunt neconcludente şi incomplete.

“În ciuda slabei evaluări în sectoare-cheie ale politicii, 88% dintre directori au declarat că investiţiile lor în România răspund sau le depăşesc aşteptările, iar 100% dintre directorii executivi ai companiilor cu o cifră de afaceri locală de 200 de milioane de euro sau mai mult au declarat acest lucru”, a susţinut şeful AmCham.

De asemenea, este necesară o viziune de creştere economică pentru deceniul următor, reprezentanţii AmCham amintind aici proiectul de ţară care va fi lansat de Guvern în următoarea perioadă. “Salutăm această iniţiativă şi suntem deschişi să ne alăturăm acestui proces în vederea conturării unor direcţii strategice de acţiune”, a mai spus Simion.

AmCham reuneşte peste 400 de companii cu investiţii de cel puţin 20 de miliarde de dolari şi 250.000 de locuri de muncă în total, reprezentând 24% din PIB-ul României. Din cele 400 de companii, 37% sunt cu capital social românesc, 28% companii americane şi 26% companii europene. Totodată, 55% dintre companii sunt multinaţionale, 37% sunt IMM-uri, iar 8% reprezintă organizaţii non-profit.

Tags: , , , ,
inundatie albena 4

Impactul inundaţiilor în 2016 a fost de 61 de milioane de lei

Ministrul Mediului, Cristiana Palmer, a declarat luni, în cadrul Forumului Administraţiei Publice Locale, că impactul inundaţiilor din acest an, fără a lua în calul terenul agricol pierdut, a fost de 61 de milioane de lei.

”Pot să vă spun că dintr-un studiu făcut la Ministerul Mediului, doar până în mai şi iunie, impactul inundaţiilor pe infrastructura noastră de inundaţii, pe diguri şi toată infrastructura de inundaţii, de costă 61 de milioane de lei. Asta fără a lua în calcul terenul agricol pierdut. Din fericire, până acum nu am avut pierderi de vieţi omeneşti în România, în inundaţiile din acest an, dar s-a întâmplat în anii trecuţi. Anul trecut, inundaţiile din Marea Britanie au costat şase miliarde de euro”, a declarat Palmer.

Vicepremierul Vasile Dâncu le-a solicitat autorităţilor locale, într-o videoconferinţă cu prefecţii, desfăşurată săptămâna trecută, să depună în timp util solicitările pentru obţinerea banilor necesari în vederea recuperării pagubelor cauzate de inundaţii.

“Au transmis documente complete solicitate şase judeţe până acum: Buzău, Caraş-Severin, Prahova, Sibiu, Vâlcea şi Vrancea, în sumă de aproximativ 100 de milioane de lei. Au transmis documente incomplete sau care necesită refacere patru judeţe: Alba, Constanţa, Suceava şi Vaslui. Judeţul Caraş-Severin a informat că se va reface situaţia transmisă iniţial ca urmare a înregistrării unor noi calamităţi severe şi marţi”, a spus miercuri purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu.

Tags: , , ,
masini_trafic (1)

Nouă variantă a taxei de timbru

Ministerul Mediului lucrează la o nouă variantă a taxei de timbru, iar până în toamnă ar putea veni cu o versiune echitabilă pentru toată lumea, a declarat, luni, ministrul de resort, Cristiana Pașca Palmer, la Palatul Parlamentului.

“Lucrăm la o nouă variantă de taxă de timbru. Avem un grup de lucru și sper ca, până în toamnă, când reintrăm în activitatea intensă pe domeniul acesta, să venim cu o variantă care sper să fie mai echitabilă pentru toată lumea și inclusiv pentru principiul ‘poluatorul plătește’, care e de fapt fundamentul unei astfel de taxe”, a spus Palmer, citată de Agerpres.

Conform unui comunicat din 13 iunie, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a luat act de Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 9 iunie 2016, cu referire la prevederile OUG 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, iar în acest context a fost constituit un grup de lucru care analizează eventuala modificare a legislației existente, în concordanță cu reglementările naționale și europene în vigoare.

”Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a luat act de Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 9 iunie 2016, cu referire la prevederile OUG 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. În fapt, conform Deciziei, CJUE declară că nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru și autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în același stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă. Totodată, Curtea se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii”, menționează sursa citată.

Tags: , , , ,
1795287_736883979663518_177294558_o

Cum se împarte bugetul pentru Cluj Capitală Culturală

35 de milioane de euro va primi Clujul în cazul în care va fi desemnat Capitală Europeană a Culturii în 2021: 15 milioane de la Primăria Cluj, 10 milioane de la Guvern, 6 milioane de la Consiliul Judeţean Cluj, 1,5 milioane din fonduri europene și 2,5 milioane din sponsorizări.

Acest buget va fi cheltuit în perioada 2017-2022 şi se împarte în trei categorii, urmând să acopere în primul rând costurile programului cultural, mai apoi cheltuielile pentru marketing şi comunicare, iar la final cele cu angajaţii şi colaboratorii, respectiv cele administrative şi logistice.

Conform regulamentului competiţiei europene, oraşele finaliste trebuie să reconfirmare alocarea bugetului din partea noilor consilii locale ale oraşelor în vederea implementării proiectului, în cazul în care acesta devine câştigător. Amintim că în România, în data de 5 iunie 2016, au avut loc alegeri locale. Aşadar, consilierii locali din Cluj-Napoca vor discuta pe marginea unui astfel de proiect de hotărâre în cadrul şedinţei de marţi, 6 iulie 2016.

Potrivit noului HCL, suma totală rămâne aceeaşi însă se modifică alocările anuale.

Dacă iniţial erau prevăzuţi 750.000 euro, pe an, până în 2019 inclusiv, 1,5 milioane euro în 2020, 7.5 milioane euro în anul în care Clujul ar fi Capitală Europeană şi 1 milon de euro în 2022, în noul proiect de hotărâre sumele se împart astfel: 250.000 euro în 2017, 1 milion euro în 2018, 1.750.000 euro în 2019, 8.500.000 euro în 2021 şi 1 milion euro în 2022.

Tot în şedinţa forului local de marţi se va vota un alt proiect ce vizează candidatura Clujului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 şi anume: reconfirmarea Strategiei culturale a Municipiului Cluj-Napoca, parte componenta a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, aprobata prin Hotararea nr. 315/2015.

În finala programului UE au fost selectate oraşele Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Câştigătorul va fi desemnat în toamna acestui an, cel mai probabil în luna septembrie.

CITEŞTE ŞI

Ce bugete au avut alte Capitale Europene ale Culturii (ANALIZĂ)

700 mii lei, în 2016, pentru Cluj Capitală Europeană a Culturii. Schimbări în echipa care coordonează candidatura

 

Tags: , , , , ,
comon-672x372

Com’on Cluj! 445.000 lei pentru proiecte culturale şi sociale pentru comunitate

445.000 de lei este bugetul ediţiei din 2016 Com’on Cluj, programul care finanţează evenimente culturale şi sociale pentru comunitate: 400.000 lei finanţare locală, respectiv 45.000 lei cofinanţarea asigurată de Fundaţia Erste şi BCR. Banii se vor împărţi între circa 60 de iniţiative propuse de grupuri compuse din cel puțin trei tineri stabiliți în Cluj-Napoca, cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de an.

Din aceste fonduri, 325.000 lei se alocă costurilor directe legate de inițiative, acestea fiind completate de costurile legate de derularea întregului demers (promovare, facilitare, asistență, gestiune, monitorizare, raportare).

Proiectele înscrise se pot desfășura doar în municipiul Cluj-Napoca. Bugetul total maxim al unui proiect poate fi de 9.000 lei – din care Com’on Cluj-Napoca poate acoperi maxim 4.500 de lei, asigurarea fondurilor peste această limită fiind responsabilitatea grupului de inițiativă.

Etapele şi calendarul mecanismului de bugetare participativă pentru grupurile de iniţiativă:

23 iulie, ora 23:59: Termenul limită de înscriere a inițiativelor online
23 iulie, ora 16:59: Termenul limită de înscriere a inițiativelor în formă tipărită
13 august: Termenul limită de verificare tehnică a inițiativelor propuse și publicarea listei proiectelor care intră în procesul de vot.
14 august  – 4 septembrie: Perioada de derulare a mecanismului de decizie prin vot.
7 septembrie: publicarea listei câștigătorilor finanțării
7 septembrie – 30 septembrie: înscrierea proiectelor ce doresc să aibă o campanie de strângere de fonduri prin platforma Bursa Binelui.
12 septembrie – 30 noiembrie: Inițiativele sprijinite pot fi realizate în această perioadă (cele care primesc finanțare prin mecanismul de crowdfunding vor putea fi implementate în perioada 1 octombrie – 30 noiembrie)
5 decembrie: Termenul limită pentru depunerea rapoartelor financiare și narative pentru proiectele finanțate.

Regulamentul pentru procesul de selecţie a iniţiativelor poate fi consultat AICI.

451 de proiecte inedite au fost înscrise la ediţia de anul trecut a programului de bugetare participativă.  117 iniţiative au fost selectate pentru finanţare, fiind alocată suma de 500.000 de lei de la bugetul local.

 

 

 

Tags: , , , ,
13529027_1144792615543385_4803425556968609503_n

Cum a fost la Jazz in the Park 2016. Cum poţi dona pentru fondul festivalului

Peste 51.000 de persoane au participat la ediţia din 2016 a festivalului Jazz in the Park, în curtea Muzeului de Artă, pe malul Someșului și în Parcul Central din Cluj-Napoca. 12.200 de euro s-au strâns în fondul prin care se finanţează proiecte pentru comunitate.

Pe scene feativalului au urcat peste 40 de trupe din țară și străinătate, unele pentru prima dată în România sau în Transilvania.

Una dintre cele mai apreciate artiste de jazz din Franța, Hindi Zahra, i-a fascinat pe participanți cu muzica ei, iar 2.000 de persoane au dansat în ploaie la concertul din Parcul Central. La rândul ei, Kovacs a încântat cu energia și vocea ei gravă, în timp ce membrii trupei AaRON, veniți pentru prima dată în România, i-au surprins pe participanți cu influențele lor de stil și cu soundul original.

În plus, la Jazz in the Park 2016 au mai concertat Ours Samplus, Blazzaj, pianistul Bogdan Vaida, Neil Cowley Trio, Platonic Band, Benjamin Kolloch Quartet, Teodora Enache & Benny Rietveld, Aida și Noi, Mihai Dobre, Jazzybirds, Blazzaj, Naked, Hot Club de Cluj, Andrada Codorean&Swing Mob și mulți alții.

„Festivalul din acest an a fost o experiență intensă pentru noi și suntem foarte bucuroși de rezultat. A fost cea mai bună ediție de până acum din multe puncte de vedere: producție, line-up, comunicare. Am avut trei evenimente de promovare pline de energie pozitivă și am încheiat cu un festival de care suntem mândri”, spune directorul festivalului Jazz in the Park, Alin Vaida.

Dacă în primele zile vremea a ținut cu participanții, iar relaxarea a fost la ea acasă, duminică, în ultima zi, a plouat torențial de două ori. Chiar și așa, participanții au sfidat ploaia și mulți dintre ei au dansat în ploaie la concerte.

„În ciuda faptului că ploaia de duminică a influențat numărul de oameni participanți, văd și lucruri bune în asta. În primul rând, am arătat că am știut să reacționăm, atât practic, cât și mental, iar în al doilea rând am apreciat numărul mare de oameni care a rămas la concerte în ciuda condițiilor meteo. Am învățat de la ei că suntem mult mai mult decât un festival cu intrare liberă. Suntem un proiect drag orașului”, crede Alin Vaida.

Extrem de bine primit a fost recitalul de pian susținut la miezul nopții de pianistul Bogdan Vaida, prima inițiativă de a organiza un un astfel de eveniment în parcurile din Cluj, în miez de noapte, dar și concertele care au avut loc pe timpul zilei pe scena specială dedicată muzicii clasice.

Pe lângă concerte, în cadrul festivalului participanții au putut să se bucure de zeci de activități, de la expoziții de sculptură și pictură, până la minigolf, proiecții de filme, jocuri pentru cei mari și pentru cei mici, ateliere de colorat, cățărat, workshopuri de muzică și lansări de carte.

„Obiectivul general a fost să facem o ediție la fel de mare ca cea de anul trecut, dar mai bine pusă la punct și consider că am reușit. Asta ne dă încredere ca pe viitor să facem pași spre o extindere și mai mare”, anunță directorul festivalului, Alin Vaida.

Cine a câștigat concursul Jazz in the Park 2016

Trupa C.A.L.I. Quartet din Iași a câștigat premiul I la Concursul Internațional Jazz in the Park desfășurat pe malul Someșului și va concerta în deschiderea festivalului de anul viitor. Premiul II a revenit trupei Secret Formula din București, în timp ce premiul III a fost câștigat de KOSZIKA & THE HOTSHOTS din Târgu Mureș. Au fost oferite premii pentru compoziție și originalitate formației Munk, dar și alte premii speciale.

Bilete neobligatorii de 12.200 euro. Campania continuă până la 15.000 euro

Intrarea la festival este gratuită, dar în ciuda acestui fapt participanții au cumpărat 5.490 de bilete neobligatorii în valoare totală de 12.200 de euro. Banii strânși vor merge spre susținerea a 3 proiecte selectate de juriu. Organizatorii festivalului vor să mai strângă acum încă 2.800 de euro pentru a putea finanța integral cele 3 proiecte: Măscărici, Moara și Our Environment Remixed. Astfel, în perioada următoare campania de donații continuă AICI.

Tags: , , ,
IMG_0382

Clujul a făcut primul pas în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării

Peste 330 de participanți, 50 de speakeri din 15 țări, 100 de întâlniri matchmaking și patru proiecte menite să transforme Clujul în Capitala Europeană a Inovării. Este bilanțul primei ediții a Conferinței Internaționale a Clusterelor, în urma căreia s-au pus bazele Clusterului de Industrii Creative din Transilvania de Nord și unor parteneriate menite să creeze centre de consultanţă pentru atragerea de fonduri destinate dezvoltării sectorului agroindustrial, precum și tehnologii și materiale noi care să înlocuiască lemnul în construcția „mobilierului viitorului”.

„S-a vorbit mult despre inovare în ultimii ani, însă, în majoritatea cazurilor, ideile au rămas la stadiu de proiect. Tocmai de aceea, ne-am stabilit ca target, la prima ediţie a Conferinţei Internaţionale a Clusterelor, să venim cu câteva iniţiative concrete în domeniul inovării deschise, lucru care s-a şi întâmplat. Am avut ocazia să învăţăm de la cei mai buni specialişti în domeniu cum se aplică inovarea deschisă şi, cel mai important, de ce a venit momentul să depăşim nivelul unui singur cluster şi să trecem la cel următor, de ecosistem, pentru a putea inova cu adevărat”, a explicat Ciprian Morcan, reprezentantul Consorțiului Clusterelor din Transilvania de Nord și unul dintre organizatorii evenimentului.

În cadrul workshopului de industrii creative, organizat de clusterul iTech Transilvania, s-au pus bazele creării unui cluster în domeniu, printr-un acord de colaborare care urmează a fi parafat în perioada următotare. Tot în acest sens, preşedintele Alianţei Industriilor Creative din Europa, Rasmus Wiinstedt Tscherning, a invitat oraşul să devină gazda unei ediţii a Creative Business Cup (CBC). CBC este un eveniment anual care pune faţă în faţă start-up-uri din domenii creative cu investitori şi companii mari din domeniu, iar finala se desfăşoară la Copenhaga.

AgroTransilvania Cluster a pus bazele unui proiect în colaborare cu Academia Română şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, parte a programului Horizon 2020, prin care se va crea, la Cluj, un centru de informare şi transfer tehnologic, iar alte două vor fi inaugurate în Franţa şi Germania. Prin aceste centre, entităţile interesate vor putea afla toate informaţiile despre accesarea fondurilor necesare pentru investiţii în domeniul agriculturii, deschizând, astfel, calea spre dezvoltarea miciilor şi marilor fermieri.

Clusterul Mobilier Transilvan a stabilit un parteneriat cu două clustere din Ungaria pentru un schimb de tehnologii şi know-how, care se va concretiza în perioada 19-22 septembrie, când o delegație din Cluj va vizita orașele Szeged, Pecs și Sopron. Parteneriatul va contribui la implementarea proiectului “Cluster Mobilier Transilvan – cluster inovativ de interes european” în perioada august 2016 – decembrie 2020. Proiectul susține crearea unui „mobilier al viitorului”, în care masa lemnoasă să fie parțial înlocuită cu alte materiale dezvoltate în laborator, mai durabile şi cu un impact redus asupra mediului înconjurător.

Transylvania Energy Cluster va aplica, împreună cu DBFZ Deutsches Biomasseforschungszentrum GMBH, (Leipzig, Germania), la apelul deschis în cadrul programului Horizon 2020 pentru eficienţă energetică: EE 13 Cost reduction of nearly zero energy buildings. Statele membre ale Uniunii Europene şi-au luat angajamentul ca, până la finalul anului 2020 (2018 pentru clădirile publice), toate noile clădiri să primească certificare NZEB, cu un consum de energie aproape de zero.

Invitat special al conferinţei, Markku Markkula, preşedintele Comitetului European al Regiunilor, l-a invitat pe primarul Emil Boc la al 7-lea Summit al regiunilor și orașelor, care va avea loc în zilele de 8 și 9 iulie, la Bratislava.

Prima ediţie a Conferinţei Internaţionale a Clusterelor s-a desfăşurat în perioada 23-24 iunie 2016 și a fost organizată de Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord, care include șase clustere importante: Cluster Mobilier Transilvan, AgroTransilvania Cluster, iTech Transilvania Cluster, TREC – Clusterul de Energie din Transilvania, Cluster Gusturi Transilvane şi Clusterul LifeStyle din Transilvania.

Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord reprezintă peste 260 de entități din domeniul economic, cercetare și inovare și domeniul administrației publice. Companiile reprezentate de aceste clustere au peste 18.000 de angajați și o cifră de afaceri cumulată de peste 1,3 miliarde de euro.

 

Tags: , , , ,
inchiriere_garsoniera_central_cluj_napoca_7400123428538490418

Scad pretenţiile vânzătorilor de apartamente din Cluj. Cât costă metrul pătrat

După intrarea în vigoare a legii dării în plată, luna iunie a fost caracterizată de o evoluție paradoxală a prețurilor pe segmentul rezidențial, conform unei analize imobiliare.ro

În ultimele 30 de zile, Indicele Imobiliare.ro a revenit pe un trend crescător la nivel național: un apartament (nou sau vechi) costă acum, în medie, 1.020 de euro pe metru pătrat util, respectiv cu 1,8% mai mult față de finele lunii mai (când ajungea la 1.002 euro pe metru pătrat util).

În mod interesant însă, pretențiile vânzătorilor din marile orașe ale țării, acolo unde au loc și cele mai multe tranzacții, continuă să se diminueze, atât pe segmentul vechi, cât și pe cel nou – excepție făcând (în cel din urmă caz) doar Constanța și Timișoara.

București:

În Capitală, prețul mediu solicitat pentru apartamentele disponibile spre vânzare a scăzut cu 2,8% în prima lună de vară, de la 1.126 de euro pe metru pătrat util, la 1.094 de euro pe metru pătrat. Vânzătorii de locuințe vechi și-au redus așteptările cu 0,7% (de la 1.075 la 1.068 de euro pe metru pătrat), în vreme ce unitățile locative nou-construite s-au ieftinit în acest răstimp cu 4,2%, de la 1.159 la 1.110 euro pe metru pătrat.

Brașov:

În orașul de la poalele Tâmpei, Indicele Imobiliare.ro a consemnat un declin de 1,6%, de la 915 euro pe metru pătrat în mai, până la 900 de euro pe metru pătrat luna trecută. Locuințele vechi s-au depreciat cu 1%, de la 912 la 903 euro pe metru pătrat util, în vreme ce apartamentele noi au înregistrat un declin mai accentuat, de 4,1% respectiv, de la 926 la 888 de euro pe metru pătrat util.

Cluj-Napoca:

Și orașul de pe Someș a fost marcat de o tendință de scădere a prețurilor luna trecută, suma medie solicitată de vânzători ajungând la 1.200 euro pe metru pătrat util – cu 0,7% mai puțin decât nivelul atins în urmă cu 30 de zile, respectiv 1.209 euro pe metru pătrat. Locuințele vechi s-au ieftinit cu 0,4% (de la 1.250 la 1.245 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 1,4% (de la 1.151 la 1.135 de euro pe metru pătrat).

Constanța:

Orașul de la malul mării este singurul dintre cele șase analizate în care Indicele Imobiliare.ro a consemnat o creștere în ultima lună, de la 956 la 967 de euro pe metru pătrat (o diferență de 1,2%). Apartamentele vechi s-au ieftinit ușor, cu 0,1% (de la 960 la 959 de euro pe metru pătrat), însă cele noi s-au scumpit considerabil, cu 6,2% mai exact (de la 941 la 999 de euro pe metru pătrat).

Iași:

În capitala Moldovei, apartamentele s-au ieftinit, per ansamblu, cu 4% în ultima lună, de la 883 la 848 de euro pe metru pătrat util. La o medie de 860 de euro pe metru pătrat, pretențiile proprietarilor de locuințe vechi sunt acum cu doar 0,1% mai mici decât în mai (când se situau la 861 de euro pe metru pătrat). Unitățile locative noi, pe de altă parte, s-au depreciat cu 7,6% în ultimele 30 de zile, de la 902 la 833 de euro pe metru pătrat.

Timișoara:

În orașul de pe Bega, un apartament poate fi achiziționat cu 0,2% mai puțin decât luna trecută, respectiv cu 991 de euro pe metru pătrat util (față de 993 de euro pe metru pătrat). Cele din blocurile vechi au ajuns la o valoare medie de 987 de euro pe metru pătrat (cu 0,4% mai puțin decât în mai, când costau 991 de euro pe metru pătrat), în vreme ce locuințele din noile ansambluri rezidențiale s-au apreciat cu 0,7% în decurs de 30 de zile, de la 1.006 la 1.013 euro pe metru pătrat.

Tags: , , ,
primaria cluj

Grevă în administraţia locală

Angajaţii administraţiei publice locale, membri de sindicat ai Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA), intră în grevă de o oră, marţi 5 iulie 2016, la începutul programului de lucru. Dacă nu le vor fi rezolvate revendicările, vor intra din nou în grevă o zi întreagă – pe 12 iulie 2016, iar din 19 iulie 2016 intră în grevă pe termen nelimitat.

Sindicaliştii din FNSA spun că personalul care lucrează în consiliile judeţene şi primăriile de pe întreg teritoriul ţării a fost vădit discriminat în raport cu angajaţii din administraţia centrală, care au beneficiat de creşteri salariale de până la 70% prin adoptarea OUG nr. 20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.

Majoritatea angajaţilor din primării şi consilii judeţene au venituri salariale brute apropiate ca valoare cu salariul minim brut pe economie: 1.250 lei de la 1 mai 2016.

Iată revendicările sindicaliştilor din administraţia publică locală:

– Acordarea normei de hrană pentru toţi salariaţii din administraţia publică locală – acolo unde resursele bugetare permit acest lucru. Prin această modificare legislativă se elimină discriminările ca din acelaşi buget local al unei instituţii, unii salariaţi primesc acest drept, iar alţii nu.
– Acordarea voucherelor de vacanţă pentru salariaţii din administraţia publică locală.
– Majorarea salariilor de bază cu 25% pentru funcţionarii publici şi pentru personalul contractual din administraţia publică locală.
– Eliminarea în totalitate a Articolului 31 (4) din OUG nr. 20/2016.

Tags: , , , ,
Targul de Cariere in IT (4)

România are aproape cel mai mic salariu minim din Europa

Companiile din vestul şi din centrul ţării se confruntă cu un deficit major de personal, mulţi alegând să plece la lucru în străinătate sau să migreze către alte companii pentru beneficii în plus sau pentru o mărire simbolică de salariu, spune Marius Ciucă, administratorul Asociaţiei Job Sibiu.

“Piaţa din Sibiu este foarte dinamică, la fel ca în Arad şi Timişoara unde s-a dezvoltat foarte mult zona industrială. Practic, toate aceste companii sunt în război dacă ne referim la recrutarea forţei de muncă. Ele concurează cu companiile din oraş, dar şi cu companiile din zonă (Transilvania -n. red.) şi cu cele din afara ţării. Sunt angajaţi care pleacă din Sibiu şi merg să lucreze în afara ţării sau pleacă la alte companii din oraş pentru o mărire simbolică de salariu sau pentru nişte beneficii în plus”, spune Ciucă.

Asociaţia încearcă să plaseze persoane care fac parte din categoriile cele mai defavorizate pe piaţa muncii, respectiv persoanele de peste 45 de ani, studenţii şi mamele singure:”În momentul de faţă, avem peste 20.000 de studenţi dintre care foarte mulţi vor să lucreze în regim part time, dar este foarte complicat să găsească ceva de lucru pentru că managerii români nu sunt pregătiţi să ofere un program flexibil de muncă”.

Potrivit lui Ciucă, pentru cei care se încadrează în categoria de vârstă 45-50 de ani, cele mai multe oferte din Sibiu sunt pentru job-urile de bonă şi de femeie de serviciu:”O bonă poate să câştige peste salariul minim brut, adică mai mult de 1.200 lei pe lună, în timp ce un vânzător primeşte salariul minim brut plus bonuri de masă. Acum, există o migraţie foarte mare de persoane care vin în Sibiu din Vâlcea şi Craiova, în căutarea unui loc de muncă”.

În prezent, România are aproape cel mai mic salariu minim din Europa (205 euro), salariu câştigat de o treime din cei 4,5 milioane de angajaţi din România.

De asemenea, cu un salariu mediu de sub 2.100 de lei net pe lună (460 de euro), un angajat din România câştigă de cinci ori mai puţin, în medie, decât media plătită la nivelul UE.

Tags: , ,
credite-darea-in-plata

La ce sumă se ridică creditele acordate de bănci în primele 5 luni din 2016

Băncile au acordat în perioada ianuarie-mai credite noi în lei pentru populaţie în valoare de 12 miliarde de lei, în creştere cu 50% faţă de acelaşi interval de timp din 2015, pe fondul scăderii dobânzilor la lei şi al promovării agresive a creditelor în monedă naţională.

Defalcat, creditele noi contractate de populaţie pentru achiziţia de locuinţe au crescut cu 54% în perioada ianuarie-mai şi au atins un volum total de 5 miliarde de lei, în timp ce creditele noi de consum au depăşit 7 miliarde de lei, adică un avans de 44% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, potrivit datelor BNR.

La nivelul lunii mai, creditele de consum au crescut cu circa 5%, atât faţă de luna anterioară, cât şi faţă de mai 2015.

Creditele imo­biliare au crescut însă cu 17% faţă de aprilie şi cu peste 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Volumul total a atins 1,35 miliarde de lei în luna mai. Creditele de consum s-au apropiat de 1,6 miliarde de lei în luna mai.

 

Tags: , , , ,
????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????

Impactul Brexit la nivelul mediului de afaceri din România

Conform rezultatelor definitive ale referendumului, 51,9% dintre britanicii care s-au prezentat la vot au optat pentru ieșirea din Uniunea Europeană, numărul acestora fiind mai mare cu aproximativ 1,3 milioane, comparativ cu numărul votanților care au optat pentru rămânerea în UE.

“Deși această decizie naște foarte multe incertitudini, iar impactul indirect pe termen mediu și lung este foarte greu de anticipat, putem aprecia totuși că impactul direct pe termen scurt, în ceea ce privește România este unul limitat”, se arată într-o analiză Coface.

Din punct de vedere macroeconomic, relațiile bilaterale directe între România și UK sunt limitate:

  • Tranzacții comerciale directe limitate: exporturile orientate către UK pe parcursul anului 2015 au fost de 2,4 MLD. EUR, reprezentând 4,4% din totalul exporturilor și doar 1,5% din PIB, în timp ce ponderea importurilor din UK a fost de 2,5% din totalul importurilor, ajungând la 1,6 MLD. EUR în anul 2015;
  • Tranzacții financiare directe restrânse, în condițiile în care investițiile străine directe provenite din UK au reprezentat 2,5% din totalul ISD în anul 2014, în timp ce sectorul financiar este foarte puțin expus către dețineri de capital direct din UK. Într-adevar,  prin scăderea contribuției UK la bugetul Uniunii Europene, sursele de finanțare prin fonduri europene devin mai limitate. Oricum, relativ la situația țărilor din UE, România nu a exploatat eficient aceste resurse, în condițiile în care gradul de absorbție a fost unul oricum moderat.
  • O expunere socială redusă, în condițiile în care numărul cetățenilor români care lucrează în UK este de aproximativ 180.000, conform estimărilor Eurostat, ceea ce reprezintă doar 7% din totalul cetățenilor români care lucrează în străinătate.

Relațiile comerciale și bilaterale directe între România și UK sunt astfel limitate, iar acest lucru se observă și în ponderea redusă a companiilor locale cu acționariat înregistrat în UK. Pentru a delimita aceste companii, au fost considerate următoarele filtre:

  • Companiile respective au depus declarațiile financiare pentru activitatea desfășurată în anul 2015
  • Au cel puțin un acționar persoană juridică sau persoană fizică care este înregistrată cu sediu social/ adresă de domiciliu în UK;
  • Au fost eliminate companiile care înregistrează în structura de capital investitori instituționali cu sediu operațional în UK care nu sunt deținute 100% de către capital provenind din UK (ex: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare);
  • Nu au fost considerate relațiile de apartenență la mediul de afaceri britanic prin legăturile de management. Cu alte cuvinte, au fost eliminate companiile care înregistrează administrator persoane fizice sau juridice cu sediul în UK, în măsura în care acestea nu înregistrează și cel puțin un acționar provenind din UK.

Astfel, conform înregistrărilor oficiale la Ministerul de Finanțe și Registrul Comerțului, a rezultat un număr de 1.094 de companii locale care înregistrează acționari cu sediul social în UK și îndeplinesc condițiile de mai sus. Acestea reprezintă doar 0,3% din totalul companiilor active din România, dar generează aproximativ 2,2% din totalul cifrei de afaceri a tuturor companiilor înregistrate în România.

Analizând distribuția sectorială în funcție de mai multe criterii, observăm următoarele:

  • 354 dintre acestea nu au înregistrat nicio activitate pe parcursul anului 2015, în condițiile în care nivelul cifrei de afaceri a fost zero, în timp ce încă 248 de companii au raportat un nivel al veniturilor sub 100.000 EUR. Astfel, rămân doar 492 de companii cu venituri peste 100.000 EUR în anul 2015, înregistrând o medie a cifrei de afaceri în acel an de aproximativ 11 MIL. EUR;
  • Durata medie de viață a acestor companii este de 8 ani, în condițiile în care doar 152 dintre acestea au fost înregistrate în ultimii trei ani, și doar 128 de firme au fost înregistrate în perioda 1990-2000. Anul în care investitorii din UK au înregistrat cele mai multe companii noi în România este 2007, respectiv anul aderării în UE, nivel comparabil cu întreaga perioadă 2008-2010, când volumul a scăzut considerabil din cauza efectelor crizei financiare;
  • Cele mai multe companii sunt concentrate în sectoarele de prestări servicii (17%), tranzacții imobiliare (16%); construcții (13%); comerț cu ridicata și distribuție (10%) și IT (8%);
  • În schimb, dacă analizăm dispersia veniturilor la nivel de sector, vom observa câteva industrii diferite. Astfel, veniturile generate de aceste companii sunt concentrate în industria metalurgică (16%), comerț cu ridicata și distribuție (15%), poștă și telecomunicații (14%), IT (12%) și industria alimentară și a băuturilor (7%);
  • Companiile locale care sunt deținute de către investitori provenind din UK au raportat în declarațiile financiare aferente exercițiului 2015 un număr total de 66.637 de salariați, respectiv 2% din totalul locurilor de muncă înregistrate în România în mediul privat. Dintre acestea, cele mai multe sunt concentrate în IT (19%), industria metalurgică (17%), fabricarea produselor textile (13%), industria de mașini și echipamente precum și servicii prestate în general companiilor, fiecare în parte cu o pondere de 8%. Practic, aceste sectoare generează aproximativ două treimi din totalul locurilor de muncă raportate de întreg eșantionul;
  • Având în vedere și specificul obiectului de activitate, cele mai multe investiții pe termen lung finanțate de către investitorii care provin din UK în companiile locale au fost orientate în poștă și telecomunicații, industria metalurgică, industria alimentară și a băuturilor, construcții și tranzacții imobiliare. Practic, aceste 5 sectoare generează aproape 70% din valoarea tuturor activelor imobilizate, indicând astfel și proporționalitatea investițiilor strategice.

Analizând situația financiară a acestor companii, observăm următoarele:

  • Structura de capital a firmelor locale cu acționariat în UK este mai bună decât media înregistrată la nivel național. Astfel, companiile deținute de către investitori din UK înregistrează o îndatorare medie de 70%, comparativ cu media națională de aproape 78%;
  • În ciuda acestui fapt, nivelul mediu de eficiență al acestor companii este foarte scăzut, în condițiile în care profitabilitatea totală este negativă. Astfel, companiile locale, deținute de către investitori care provin din UK, au înregistrat în anul 2015 o pierdere consolidată de 60 MIL. RON. Această situație, corelată cu un grad de îndatorare (finanțări atrase de la bănci, furnizori, stat și entități afiliate) sub media înregistrată la nivel național, implică faptul că firmele respective care au înregistrat pierderi au fost susținute de către acționari prin capitalizarea acestora;
  • În contextul incertitudinilor în creștere cauzate de către Brexit, investitorii care provin din UK probabil nu vor mai putea aloca fonduri suplimentare pentru finanțarea companiilor locale, în condițiile în care acestea din urmă înregistrează pierderi. În acest context, aceste companii vor trebui să treacă printr-un proces de restructurare, iar sectoarele care înregistrează cele mai mari pierderi și vor fi cel mai mult afectate de acest proces sunt (considerăm doar companiile deținute de către investitorii din UK): construcții (-38%), industria extractivă (-30%), agricultura (-24%), industria alimentară și a băuturilor (-24%), tranzacții imobiliare (-19%) și comerțul cu amănuntul (-18%). Sectoarele menționate generează un număr total de aproximativ 6.300 de locuri de muncă, concentrate în 406 companii;
  • La polul opus sunt companii locale foarte profitabile care sunt deținute de către investitorii din UK, sectoarele cu cel mai ridicat nivel de profitabilitate fiind transporturi (17%), industria metalurgică (9%) și fabricarea produselor chimice (6%). Totuși, în condițiile în care gradul de capitalizare al companiilor din sectoarele menționate este foarte ridicat, respectiv 60% (corelat deci cu un grad de îndatorare foarte scăzut, de aproximativ 40%), iar companiile mamă din UK vor avea nevoie de capitaluri pentru stabilizarea problemelor întâmpinate în contextul Brexit, o decapitalizare a acestor sectoare este destul de probabilă, în condițiile în care impozitul pentru dividendele plătite este foarte scăzut, comparativ cu cel înregistrat în trecut. Aceste sectoare generează aproximativ 15.000 de locuri de muncă.

“Investitorii din UK dețin în mod direct doar 1.094 de companii locale, din care doar 492 de firme cu venituri peste 100.000 EUR în anul 2015. Deoarece ponderea veniturilor acestor companii în totalul înregistrat la nivel național nu este decât de 2%, eventuale probleme ale acestor firme nu pot cauza un efect sistemic în rândul economiei private. În schimb, putem vorbi despre anumite riscuri izolate. Astfel, deși aceste companii au un grad acceptabil de capitalizare de 30%, 7 din 10 înregistrează pierderi, iar rezultatul net consolidat la nivel de eșantion este negativ. În acest context, dar și pe fondul incertitudinilor alimentate de către decizia Brexit, investitorii care provin din UK probabil nu vor mai putea aloca fonduri suplimentare pentru finanțarea companiilor locale, în condițiile în care acestea din urma înregistrează pierderi. Astfel, companiile respective vor fi nevoite să se eficientizeze prin măsuri de restructurare în vederea creșterii competitivității”, a declarat Iancu Guda, Director Servicii, Coface România.

 

Tags: , , , , , , , ,
index

Jazz-ul se mută, în weekend, în Parcul Central din Cluj. VEZI line-up-ul

Festivalul Jazz in the Park continuă până duminică la Cluj, iar programul este divers și variat. De pe malul Someșului, evenimentul se mută astăzi în Parcul Central, unde va rămâne până duminică.

Astăzi, vineri, concertele și evenimentele încep la ora 18:00, iar sâmbătă și duminică, încă de la ora 12.

În Parcul Central, unde vor fi amplasate 3 scene pe care se va cânta muzică live, atât jazz, cât și alte stiluri muzicale.

Pentru prima dată, în cadrul festivalului va fi amenajată o scenă dedicată muzicii clasice pe care vor cânta muzicieni cunoscuți la nivel național și internațional, toți absolvenți ai Liceului de Muzică Sigismund Toduță din Cluj-Napoca.

Vineri vor concerta în parc Hot Club de Cluj, câștigătorii concursului Jazz in the Park de anul trecut, Jazzybirds, pianistul lui Adele care vine cu un proiect personal, Neil Cowley Trio și unul dintre headlineri, Kovacs. După ora 23:30 seara continuă la jam sessions în Colin’s
Gastro Pub.

Cei care doresc să-i întâlnească pe artiști pot veni la întâlnirile informale care vor avea loc cu artiștii. Vineri de la ora 16:00 vă puteți întâlni cu membrii trupei Kovacs, iar de la ora 17 cu cei de la Neil Cowley Trio.

Concert de pian la miezul nopții, relaxare și muzică pe timp de zi

Sâmbătă și duminică activitățile și recitalurile încep la ora 12 cu un program de muzică clasică susținut de Bogdan Vaida, Iulia Merca, Tiberius Simu, Nicoleta Ion și Ioana Cadar Freisinger. Sâmbătă vor mai concerta Jazú, Aida și Noi, Naked, Ours Samplus și AaRON.

Sâmbătă, la miezul nopții, Parcul Central va găzdui pentru prima dată un recital de pian susținut de pianistul Bogdan Vaida.

Ziua de duminică începe tot cu muzică clasică, de la ora 12 și continuă cu Mihai Dobre, de la Șuie Paparude, Platonic Band, Benjamin Kolloch Quartet, Andrada Codorean&Swing Mob și Hindi Zahra.

Activități pe toate gusturile la Jazz in the Park

Pe lângă muzica bună, în Parcul Central vor fi amplasate zone dedicate copiilor, jocurilor, artelor și designului, relaxării, sportului și filmului. Cei care doresc să se relaxeze își vor putea întinde hamacul sau pătura în zona chill, persoanele interesate de sport vor putea testa pereții de cățărat și pot învăța să joace minigolf, în timp ce bicicliștii vor avea spațiul lor de unde vor putea închiria și repara biciclete. Pentru cei mai mici participanți vor fi organizate ateliere de pictură și ceramică, jocuri și concerte. Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca vine la Jazz in the Park cu expoziții de pictură și sculptură, workshopuri și cu o prezentare de modă, revista Glamour va descoperi pe tot parcursul festivalului cele mai cool look-uri de festival, iar Târguțu’ Vintage vine cu lucrușoare făcute de mâini iscusite.

După lăsarea serii, scena secundară se transformă în cinematograf unde se vor proiecta scurtmetraje.

Susține Fondul Jazz in the Park

Intrarea este liberă la toate concertele și activitățile de pe malul Someșului și din Parcul Central. Participanții la Jazz in the Park au posibilitatea de a cumpăra un bilet neobligatoriu la festival. Din banii care se vor strânge în Fondul Jazz in the Park vor fi finanțate anul acesta 3 proiecte de artă experimentală.

 

Tags: , , ,
cluj imob

Nord-Vestul pierde teren pe segmentul rezidenţial

În luna mai au fost eliberate 3.707 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 0,9% faţă de luna aprilie şi în creştere cu 1,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor anunţate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Distribuţia în profil regional pentru mai comparativ cu luna aprilie a acestui an evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în urmatoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (-86 autorizaţii), Nord-Est (-72), Sud-Muntenia (-34) şi Vest (-24).

Creşteri s-au înregistrat în regiunile Bucureşti-Ilfov (+140 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+21), Centru (+19) şi Sud-Est (+3).

Comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+53 autorizaţii), creştere reflectată în regiunile Bucureşti-Ilfov (+70 autorizaţii), Nord-Vest (+61), Vest (+59) şi Centru (+39).

Scăderi au fost înregistrate în regiunile Nord-Est (-95 autorizaţii), Sud-Muntenia (-53), Sud-Est (-17) şi Sud-Vest Oltenia (-11).

Tags: , , , , ,