Tag Archives: featured

dulce picant

Drumul mirodeniilor se termină în Mihai Viteazul

Sătulă de ce găsea prin plicurile de condimente, o tânără din Cluj a început să aducă mirodenii curate. Așa s-a născut afacerea ”Dulce picant” și magazinul aferent din Piața Mihai Viteazul.

Anca Rus este tânăra care a pus  cu mai bine de un an în urmă, bazele unui business de nișă care se susține deja . Aduce și prepară mirodenii, condiment, semințe autohtone și de auirea. Marea lor majoritate sunt ținute pe rafturi în bocane transparente, pot fi microsite și amestecate la fața locului.

condimente

”Ideea mi-a venit în urma repetatelor dezamăgiri  în urma utilizării condimentelor la plic, când deschideam plicul și dădeam peste orice altceva dar nu ce scris pe el: de la banala boia, când în plic dai peste cărămidă.  Apoi au venit niște prieteni din Germania cu plante aromate la ghiveci și așa ne-am gândit cum să oferim condimente de calitate. Magazinul l-am deschis de un an și o lună, dar idea are deja doi ani”, își amintește Anca Rus.

O parte din produse sunt de la producători autohtoni, iar o altă parte sunt aduse din India, Coreea și Italia.”Marea majoritate le producem aici, prin măcinare, pe loc”, spune tânăra antreprenor.  ”Diferența dintre un oregano la plic și un oregano de aici? Aroma, miros, faptul că vezi ce cumperi, că poți mirosi ce cumperi și doar dacă îți place cumperi”, explică Anca Rus forma de prezentare a zecilor de borcane cu mirodenii.

Condimentele asiatice, la mare căutare

Clienții magazinului ”Dulce picant” caută și exotismul. ”În general, produsele asiatice sunt cele care trec cel mai bine. Trec bine cele chinezești, fie că vorbim despre sosuri de soia mai aparte, adică obținute prin fermentare, nu prin proces chimic, până la tradiționalul lor condiment ”cinci arome”  ori ciupercile chinezești deshidratate. Dintre ”ale noastre, cea mai căutat este piperul negru și cel mixt, făcut de noi. Apoi este boiaua, pe care o avem la un nivel calitativ net superior față de ce găsește la plic. De asemenea, partea de semințe merge foarte bine, mai ales că multă lume vine și vrea să facă cure de detoxifiere. Se bucură de succes quinoa, chia, semințele de in, mugurii de pin, alunele, nucile”, spune Anca Rus.

Piperul mixt e un mixt al timpului de coacere

”Mixtul de piper îl preparăm după o rețetă a noastră. De regulă, într-un piper mixt, cumpărat din magazine, o să găsiți foarte puțin din cele mai scumpe boabe de piper, cum ar fi piperul verde ori piperul roșu. Aroma e diferită la cel preparat de noi, pentru că nu facem rabat la a folosi piperul scump în cantitatea necesară”, susține antreprenorul.

dulce picant 2

De ce piperul verde e de patru ori mai scump decât piperul negru?, sună întrebarea. ”Fiecare culoare a boabei de piper provine dintr-o anumită perioadă de recoltare. E o singură plantă, iar boabele, pe parcursul coacerii, își schimbă aroma, culoarea. De exemplu, boaba  negră devine albă, pentru că are o coajă care cade. De foarte multe ori, ceea ce găsim noi măcinat la plic este de fapt acea coajă măcinată, care dă culoarea aceea neagră și nu piperul în sine”, explică managerul.

Bărbații preferă hot

Bărbații sunt mai interesați de amestecuri picante. ”Printre cele mai picante sunt piperul Cayenne, condimentul preferat al bărbaților. Nu cred să fi intrat în magazine vreun bărbat care să nu cumpere ceva picant. Paprika afumată e produsă de spanioli printr-un process special de uscare a ardeilor la fum, un produs bine apreciat de cunoscători. Avem și una produsă la noi, o paprika dulce cu aroma naturală de fum, dar și lemon pepper, folosit de britanici foarte mult la carnea albă”, spune antreprenorul.

Gânduri de extindere

Condimentele par a fi o piață bună în Cluj. ”Nu am prea avut coborâșuri, a fost o constanță în vânzări. Ne bazăm foarte mult pe clientul fidel: cine a intrat o dată în magazine sigur a venit și a doua oară. Pentru fidelizare oferim tichete discount de 10% la o a doua achiziție din magazin. Următorul target ar fi partea de HoReCa: acum lucrăm la ofertele de prețuri pentru acest segment.  Momentan avem câteva restaurant care cumpără de la noi”, expică Anca Rus. Intenția este de a intra și în producție. ”Business-ul se susține după un an, avem doi angajați, dar vrem să creștem, pentru că intenția noastră e să intrăm și cu linie de producție proprie, să achiziționăm un deshidrator, astfel ca toate produsele unde se poate – legume ori ierburi – să provină de la producători locali, cât mai bio ori cât mai puțin tratate”, conchide Anca Rus.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
energobit IT

Schimbări în topul celor mai profitabile companii clujene

După depunerea, până pe 30 mai, a rapoartelor financiare aferente anului 2013, au apărut câteva modificări în topul celor mai profitabile afaceri cu sediul în Cluj.

Cel mai mare profit net  al unei companii clujene pe 2013 este de 374,9 milioane de lei, în creștere față de 2012, când a fost de 340,8 milioane de lei, conform rapoartelor instituției. Este vorba de Banca Transilvania, a treia bancă din românia în funcție de active. Banca a a avut cel mai mare profit între companiile clujene și în anul fiscal precedent. Creșterea profitului net față de anul precedent: 10%.

Terapia Ranbaxi ocupă în 2013 aceeeași poziție secundă pe care a ocupat-o și în anul precedent  în topul profitabilității. Conform datelor de pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, în 2013 producătorul clujean de produse farmaceutice a avut un profit net de 109,1 milioane lei, în creștere față de 2021, când a înregistrat un profit de 96,9 milioane de lei. Rata de creștere a profitului net: 12,6%.

MOL Romania Petroleum Products este compania cu sediul în Cluj care este pe poziția a treia în ceea ce privește profitul net realizat în 2013, poziție ocupată și în anul precedent. 89,8 milioane de lei figurează la capitorul venit net pe anul 2013 în dreptul MOL Romania. Este în creștere față de 2012, când a fost de 76,1 milioane de lei. Creșterea profitului net față de anul anterior: 18%.

Un loc în Top 5 cele mai prfitabile companii clujene urcă Emerson. Dacă în 202, cu un profit net de 40,2 milioane lei se situ ape poziția a cincea, rezultatele anului 2013 plasează americanii pe poziția  apatra, cu un profit net de 41,8 milioane lei. Rata creșterii față de 2012: 4%.

Un loc față de anul 2012 cade compania Energobit, singura din top 5 care și-a diminuat profitul față de 2012. Conform site-ului Ministerului Finanțelor Publice, profitul pe 2013 al Energobit a fost în 2013 de 36,8 milioane lei, ceea cee o plasează pe poziția a cincea. Anul precedent, Energobit înregistrase un profit net de 54,1 milioane, ceea ce o plasa, la acea vreme, pe locul al patrulea. Sădere față de anul precedent a profitului net: 32%. 

(Titus CRĂCIUN)

(foto: Ioana TOHAT)

Tags: ,
office depot -career

Cei mai mari consultanți ai Clujului

În Cluj există 616 societăți comerciale cu principalul obiect de activitate ”Consultanță pentru afaceri și management” care au cel puțin un angajat, arată datele Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj.

De departe cel mai mare angajator din domeniul consultanței  în Cluj este Office Depot Service Center, cu 462 de angajați la finele lunii martie. Office Depot a realizat în 2013, conform site-ului Ministerului Finanțelor, o cifră de afaceri netă de aproape 38 de milioane de lei și un profit net de circa 1,4 milioane lei.

Poziția secundă în topul consultanților este deținută de punctul de lucru din Cluj al Iulius Management Center, cu 186 de angajați. Podiumul este închis de Evalueserve, cu 104 salariați cu contracte de muncă active.

Global Distribution Group ocupă cea de a patra poziție a topului, cu 55 de angajați, iar Goodwill Consulting GWC pe cea de a cincea, cu 35 de salariați. Până la poziția a zecea în clasamentul consultanților în funcție de numărul de angajați avem următoarea distribuție: Nihal Business Services (24 angajați), Real Media Consult (23), Wien Oil D&S (22), Centrul de Calcul și Consultanță Cluj (21) și Psihoselect (19).

Partea a doua a Top 20 consultanți este deschisă de KB Logistic, cu 18 salariați, același număr ca și Regional Consulting & Management. Pe pozițiile 13-16 ale clasamentului se situează Camera de Comerț și Industrie, Darian SRS, Integerperform și New R Consulting, fiecare cu câte 17 salariați declarați la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj.

Temco ECL, cu 15 angajați, este pe locul 17, iar pe 18 și 19, la egalitate, cu câte 14 angajați se află Eurotop Consulting și Edelweiss Holding. Locul 20, ultima poziție a topului, este împărțit de cinci companii, toate cu câte 13 angajați: Asante Fin, Luanli Com, Pro Xpert, Mondopan și Media Invest.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: officedepot-career.ro)

Tags: ,
borodi 3

Cum aduni bani pentru propria afacere fără a apela la bănci

Ce au în comun ceasurile Pebble, ochelarii 3D pentru game-ri Oculus ori cel mai înalt turn din capital Columbiei? O nouă formă de finanțare, care începe să fie implementată și la noi.

Este vorba de crowdfunding, adică strângerea de bani de la mase, pe modelul realizării, în secolul al XIX-lea, a Ateneului Român. Doar că acum totul se petrece online.  În America, produsele companiilor mici, care primesc finanțare prin această formă, încep să detroneze produsele multinaționalelor. În românia, prima platform de crowdfunding a fost lansată la finele anului 2012, de un clujean, Mirel Borodi.

Cum se întîmplă în afară?

Pe platformele de crowdfunding se lansează o idee, un proiect, care necesită o finanțare de x euro și încep să vină susținători, care fie primesc acțiuni la viitoarea companie, fie bunuri ori servicii. Mirel Borodi explică cum funaționează lucririle de acest fel peste ocean.

”Proiectele din domeniul tehnologiei sunt cele care fascinează prin numărul foarte mare de susținători. Putem exemplifica prin ceasul Pebble, care a adunat milioane de dolari, putem vorbi și de un succes inițial transformat în eșec. Cei de la Ubuntu au vrut să scoată un telefon pentru care aveau nevoie de circa 30 de milioane de dolari, au reușit să strângă 12 milioane în câteva zeci de zile. Au dat banii înapoi pentru că nu i-au strâns în termen pe toți, deși poate fi considerat un succes de colectare, însă a fost insuficient. În alte țări, de pildă în Columbia, construcția celei mai mari clădiri din centru Bogotei, pe 37 de nivele, s-a realizat prin crowdfunding. Acolo oamenii primeau, în funcție de contribuție, unități de suprafață din imobil. La fel, în zona energiei regenerabile este foarte des întâlnit, unde oamenii, pe lângă că au un randament, se bucură că pot contribui la crearea de energie verde. Acolo randamentele sunt e 5-6%.  Sunt proiecte de cercetare din domeniul medical, dar cam în toate ariile de activitate s-au derulat proiecte prn crowdfunding. Să nu mai vorbim de domeniului muzicii, al filmului, unde a început de fapt acest fenomen, al presei independente, de finanțare a anchetelor jurnalistice, de realizare a filmelor documentare. În vedem și în zona de busines sub două forme: crowdfunding pur, adică vin oamenii și finanțează un proiect și combinat, în care vin și oamenii dar există și un business angel.  Adică dacă vedem că un business este susținut în proporție de 50% de oameni, atunci are șanse să fie viabil și pot și eu, ca business angel, să intru alături de ceilalți. Sigur că poate fi văzut crowdfunding-ul și ca o formă de marketing, în zona pre sales: un produs validat de mase este vandabil. Foarte interesant a fost că la un mare târg de consumatori din America, câștigători nu au mai fost marile corporații consacrate la nivel global, ci produse ale unor companii mici, finanțate prin crowdfunding, prin Kickstarter. Un alt sucecs al acestei forme de finanțare au fost ochelarii 3D Oculus.  Acolo au apărut și discuții aprinse între susținători, căci după e a fost lansat produsul, compania fost vândută cu câteva miliarde de dolari către Facebook.  Cei care au participat inițial au luat doar produsul, respectiv ochelarii 3D pentru jocuri, nu și beneficiile vânzării ulterioare a companiei. Și de aici a apărut problema echității în crowdfounding”, povestește Mirel Borodi.

Cum merge implementarea acestei forme de finanțare în România

Mirel Borodi face un palalelism cu anii 90: ”În anii de după Revoluție, societăți precum Ursus, Farmec, Banca Transilvania, Banca Dacia Felix și altele s-au finanțat de la persoane fizice. Unele au fost eșecuri răsunătoare, altele au avut success, precum Banca Transilvania ori Ursus ori altele.  Asta dorim noi să se întâmple acum: finanțări directe de către oameni a companiilor și proiectelor, atât de către oameni din proximitatea companiilor, dar și de către angajați. Este exact exemplul de succes al Băncii Transilvania care a derulat share options plan, am văzut prin presă că RDS a mai avut acest tip de finanțare și Auchan a apelat la finanțare din partea angajaților”.

Ideea înființării platformei de finanțare a proiectelor multifinatare.ro i-a venit după ce a studiat fenomenul în țările europene și în Statele Unite.  ”Am văzut , pornind de acest concept de investitori de proximitate, care se practica deja în unele țări europene, cum statele europene acordau facilități pentru ei. Atinci am cerut, cred că prin 2011, la Lobby pentru România, când se colectau propuneri, să se acorde unele facilități fiscale pentru cei ce ar investi direct în societăți locale, care apoi crează locuri de muncă. De la acest model de investitor de proximtate am văzut cel mai nou concept : crowdfunding, care era aducerea în spațiul virtual a tot ce înseamnă finanțare directă. Așa am creat platforma multifinantare.ro, al cărei scop era să finanțeze proiecte, business-uri, iar în schimbul banilor primiți, acele companii să ofere acțiuni și obligațiuni. Am pus și o secțiune de creativ, care să ofere în schimbul banilor recompense tangibile, dar de altă natură decât cea financiară, în bunuri și servicii. Așa am ajuns ca în octombrie 2012 să lansăm platforma de crowdfounding multifinantare.ro”, explică Borodi.

Practic, pe platformă, oricine își poate pune proiectul și să ceară finanțare de la cei ce cred în el. ”Au fost undeva peste 50 de proiecte înscrise direct în platformă, ele se pot vedea la proiecte finalizate. Proiectele se înscriu în mod direct, fără să avem noi vreo contribuție, căci asta era și ideea: să punem un instrument facil și transparent de lucru la dispoziția oricărui om care are un proiect”, spune antreprenorul clujean. Pe platformă au fost și proiecte care au atras milioane de lei, de exemplu un proiect de videotelefonie. Însă sumele atrase în acest caz nu au fost majoritare din online. ”Proiectele care au strâns sume mai consistente sunt mai mult finanțate offline decât online. De exemplu, la cei cu telefonia și cei cu led-urile noi am comunicat prin platformă, dar  transferul de bani și discuțiile s-au purtat offline, între ei și furnizorii cae devenit parte în business. Pentru România, ca să vorbim de crowdfunding în termeni reali se pot obține finanțări directe de ordinul a câteva mii de euro. E o piață care abia se formează. Vedem după aproape doi ani că încă nu aveam formată o cultură de a susține, a dona”, apreciază Mirel Borodi.

O platformă și la UBB

De la platforma generalistă au început să apară altele, mai de nișă. ”Am pornit platforma multifinantare.ro ca una generalistă. Am constatat pentru cele peste 600 de platforme de finanțare din lume a apărut un curent de nișare. E greu ca în jurul unei platforme să fie comunități de oameni foarte diverși. Până la urmă, oamenii urmăresc un anumit subiect, o anumită temă. Așa am realizat că platformele ar fi bine să se nișeze pe domenii. Am avut o primă inițiativă cu Universitatea ”Babeș –Bolyai” (UBB) cu care am realizat o platformă dedicată mediului academic și am implemantat pe site-ul universității o platformă e care UBB să își poată pune proiectele, care în principal să poată fi susținute de alumni dar și ce alții, interesați. Sunt, în această primă etapă cinci proiecte înscrise pe platformă: sângele artificial, o tabără de creație, restaurarea frescei din Auditorium Maximum, un muzeu de antropologie și ultimul, cu înlocuirea calculatoarelor de la bibliotecă.  Aceste proiecte au fost postate la sfâșitul lunii aprilie, când a și ieșit în spațiul public platforma UBB. Sângele artificial, de pildă, era deja în proporție de 93% deja finanțat. Sumele care se solicitau nu erau mari, oscilau în jurul valorii de 10.000 de lei. Ne așteptăm să fie finanțate aceste proiecte. Platforma, în afară că aduce în atenția publicului larg proiectele UBB, este folosită și pentru a strânge relația cu alumnii. Această primă nișare poate continua și cu alte universități”, spune fondatorul multifinantare.ro

Moda Europei de nord: proiectele locale

În opinia lui Mirel Borodi, o direcție în care va merge crowfunding-u este cea a proiectelor locale. ”A doua nișare pe care am considerat-o oportună este cea a proiectelor locale. Cei care ar susține o mică făbricuță de lapte sunt locuitorii din proximitatea ei. Nu ar veni unul din București să o susțină decât dacă ar avea un randament financiar extraordinar. E un avantaj din punct de vedere al controlului dacă ești în proximitatea acelui business. Știu că anul trecut a fost lansat, de către primărie, ideea bugetului participativ, iar finanțarea participativă ar veni ca o mânușă peste bugetarea participativă.  Astfel de platforme de finanțare a proiectelor locale le-am văzut atât în nordul Europei cât și în Canada. Proiectele care prezentau interes pentru public puteau fi co-finanțate atât de oameni cât și de administrație”, susține antreprenorul.

O ”trezire” a proiectelor pentru Cluj ar putea avea loc sub umbrela lupte pentru statutul de capitală europeană. ”Am considerat că ideea de Cluj Capitală Culturală Europeană 2021 trebuie să îi aducă pe toți clujenii alături de acest concep. Acum un an și jumătate, citeam un articol în care directorul Terapia, Dragoș Damian, spunea că dacă fiecare clujean ar da un singur euro pentru acest proiect am strânge undeva la 300.000 de euro și am începe deja cu un buget consistent pentru a putea aplica la competiția pentru capitală culturală europeană. Și atunci, ne-am gândit că sub această umbrelă am putea să organizăm întâlniri, să creăm o zonă în care oamenii care au proiecte frumoase pentru Cluj să vină să ceară finanțare de la cei ce și le-ar dori să le vadă implementate. Putem să ne gândim la un subsol din centru care să nu fie neapărat bar ci un cuptor care să realizeze sticla de Cluj, cu simbolistica Clujului, o a doua poate fi – și asta cred că va apare pe platformă – un mic loc unde să se recondiționeze un spațiu vechi cu toate elementele epocii. Oamenii pot veni cu proiecte care să înfrumusețeze Clujul și să ceară finanțare de la cei ce cred în ele și le vor în Cluj”, apreciază fondatorul primei platforme de crowdfunding.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: ,
carrion

Top 20 transportatori ai Clujului

În Cluj sunt înregistrate 1.224 de societăți comerciale care au ca principală activitate transportul rutier de mărfuri. Cel  mai mare transportator are bine peste 1.000 de salariați. În schimb, există 273 de societăți clujene cu acest obiect de activitate cu un singur angajat.

Carrion Expedition este de departe cel mai mare transportator rutier de mărfuri  cu sediul social în Cluj. Are, conform înregistrării de la finele lunii martie de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Cluj, 1.159 de angajați. Deși termenul de depunere a declarațiilor fiscal a expirat pe 30 mai, pe site-ul Ministerului Finanțelor, în dreptul Carrion Expedition figurează rezultatle financiare ale anului 2012. Atunci, compania a realizat o cifră de afaceri de peste 208 milioane de lei și un profit net de circa 815 mii lei. Sursa business-ului: Spania.

Poziția secundă a topului angajatorilor din transporturile de marfă revine GBT Logistic, o societate înființată la Cluj de mai puțin de un an, cu proveniență scandinavă. Avea 740 de angajați la finele lui martie conform datelor ITM Cluj, iar rapoarte financiare nu sunt încă publice.

Trota România închide podiumului angajatorilor clujeni din transporturi, cu 354 de salariați cu contracte de muncă active, la finele lunii martie ale anului curent. Compania e relativ nouă pe piața clujană, înregistrarea la Registrul Comerțului datînd din 2011. În cifra anul 2012, cifra de afaceri a societățiii a fost de circa 29 de milioane de lei, iar profitul net de aproape 750 de mii de lei.

Până la poziția a zecea, topul transportatorilor clujeni în funcție de numărul de angajați arată astfel: Logistic E Van Wijk (307 salariați), Arcese Transport (305 angajați), Spiktrans (298), HBT Internationale Transporte (225), VOS Logistic România (175), Trans Sese (113) și EIT Truck Service (93 de salariați).

În a doua parte a clasamentului, începând cu locul 11 în funcție de numărul de angajați în transportul de mărfuri, avem următoarea configurație:

Euro Fleet Transport (92 de angajați), Routier European Transport (87), Lucarem Impex (68), Maxim Invest (61), Simer Impex (49), LG Trans (47), Valtrans (47), MillerLogistic (46), Eda Construct (42) și Cartranlog (40 de salariați activi)

(Titus CRĂCIUN)

 

 

 

 

 

Tags: ,
cora

Promoțiile începutului de săptămână în Cluj

Supemarket-urile și hipermarket-urile din Cluj ”stau cu garda jos” și anunță reduceri mai mari de 30% la o seamă de produse.

În Cora, până pe 3 iunie, reduceri de 20% sunt la toată gama de televizoare și de paste făinoase, 25% este discount-ul la orice fel de bicicletă, iar vopseaua de păr Syoss este redusă cu 30%, ajungând la 14,99 lei tubul. Kilogramul de mici (vită/porc) este la 11,99 lei, iar salamul ardelenesc de Cris-Tim îl puteți lua la 21,70 lei per kg. Berea Tubor la pachet de 8 doze, din care una gratis, costă 18,89 lei. Arctic are, în Cora, reduceri de 20% la mașina de spălat (prețul nou e de 1.099 lei) și la combinele frigorifice (1.199 lei).

Promoțiile la câteva sute de produse din Carrefour vin pe principiul ”al doilea cumpărat este la jumătate de preț”, adică o reducere de 25% la ambele produse. Astfel, la două cutiide detergent capsule Persil (câte 48 de bucăți într-o cutie) prețul este de 89,32 lei. Două tablete de ciocolată Milka de pot fi cumpărate la 5,79 lei, iar două cutii de suc de mere Aroma, de câte 3 litri – la 25,67 lei. Salamul săsesc de la Cris-Tim la 300 g bucata este la 17,28 lei pentru o pereche.

Discounter-ul german Lidl își începe săptămâna cu ”Gata de antrenament”oferind îmbrăcăminte wellness de damă la 24,99 lei, la același preț fiind și bustiera light level. Încălțămintea de sport damă este la 59,99 lei. A doua parte a sătămânii la Lidl este pusă  sub umbrela ieșitului la iarbă verde. Pătua de picnic cu bază de aluminiu 2 metrei pe doi este la 4,49 lei geanta frigorifică de 15 litri e la 31,99 lei,. Varianta de cutie grigorifică ce se contectează la alimentarea mașinii este 139 de lei.

La Billa, untul Covalact este redus cu 26%, până la 6,62 de lei, jambonul de piept de pui Aldis, cu 29% (adică 27,5 lei per kg) iar cârnații polonezi de la Meda, cu 24% (18,9 lei per kg). Crema de brânză Monor costă 13,90 lei, după aplicarea unei reduceri de 30%, iar salata Rucola de 125 g, după ce a fost scăzut 30% din preț a ajuns la 4,49 lei caserola.

Până pe 3 iunie, rețeaua Penny Market reduce la jumătate de preț detergentul lichid de 1,5 litri, producție sun brandul Penny:iar costă 8.49 lei. 30% este reducerea la piersici și nectarine, ajunse la 6,99 lei, iar kg de lile da pangaius este redus cu 24% adică,     la 9,50 lri f

(redacția catcostaclujul.ro)

Tags: ,
tiff deschidere

TIFF 13, buget de 1,3 milioane de euro și două proiecte noi

Proiecţiile a peste 200 de filme, acomodarea a 700 de invitaţi, organizarea a zeci de expoziţii, concerte, petreceri şi alte evenimente conexe, chirii, salarii şi felurite taxe se traduc prin 1,3 milioane de euro. Adică 10 zile de festival. Adică ediţia din 2014 a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF).

Buget în aer

Anul acesta, TIFF serbează 13 ani. Cu emoţii. Cu doar 10 zile înainte de debutul festivalului, finanţarea stătea sub semnul întrebării: : erau în joc 2 milioane de lei, sumă solicitată Ministerului Culturii.

Ministrul Kelemen Hunor a reuşit pe ultima sută de metri să facă rost de bani printr-o hotărâre de guvern. Şi-a dus astfel la bun sfarşit promisiunea făcută la Cluj-Napoca, în 8 mai. “Sunt convins că vom putea asigura o finanţare corespunzătoare pentru TIFF. Solicitările organizatorilor se ridică la 2 milioane de lei. Sunt convins că vom avea înţelegere, deschidere, din partea colegilor din cabinet, din partea premierului şi a celor de la Finanţe, şi vom putea asigura o finanţare corespunzătoare. Va depinde şi de posibilităţile fondului de rezervă”, spunea Kelemen.

Mulţumiri amare şi oda ipocriziei

Drept urmare, după clasicul “welcome” rostit în faţa a circa 1.000 de cinefili prezenţi la Gala de deschidere de la Casa de Cultură a Studenţilor, Tudor Giurgiu, directorul TIFF, şi-a început discursul cu câteva mulţumiri adresate “oamenilor care cred în cultură şi în festival”.

I-a mulţumit lui Kelemen “că în ciuda moşternirii potrivnice de la minister, s-a bătut ca festivalul să aibă parte de finanţarea firească din fiecare an”. Pe lista mulţumirilor a urmat edilul Emil Boc. TIFF a primit de la bugetul local 550.000 de lei, cu 100.000 de lei mai mult ca în 2013, iar asta după ce organizatorii s-au plâns că primăria nu susţine consistent un festival consacrat din oraş, dar, în schimb, alocă mii de euro pentru o artistă care are doar două piese în repertoriu, Loreen, adusă să cânte în Cluj-Napoca de Zilele Oraşului. (n.red. Pentru o prestaţie de 50 de minute, artista a încasat 37.000 de euro. Municipalitatea a precizat că banii nu au fost alocaţi din bugetul local, ci au provenit din donaţii şi sponsorizări). Zero cuvinte vizavi de Consiliul Judeţean Cluj.

tudor giurgiu

Cum şi mulţumirile au avut gust amărui, Giurgiu a continuat în aceeaşi notă şi a povestit audienţei cum a luat o lovitură sub centură din partea unor foşti sponsori.

“Nu aş vrea să le mulţumesc unor foşti sponsori. Nu am să îi nominalizez, dar poate sunt acum în sală şi se ştiu ei. Nu îmi place ipocrizia. Azi cer invitaţii, dar acum şase luni când şefii lor de la Bucureşti îi întrebau cât de rentabil este festivalul, ei le răspundeau că TIFF-ul nu le aduce nicio vânzare. Sponsorii care doresc să se implice în viaţa urbei trebuie să se obişnuiască să vadă şi dincolo de cifre”, a punctat Giurgiu.

Bani de la Primărie pentru filmul transilvănean

În materie de cifre, seara a continuat cu două veşti bune pentru Cluj şi pentru cinematografia transilvăneană.

Primarul Emil Boc de a anunţat că oraşul va avea, în premieră în România, un fond de dezvoltare locală pentru susţinerea cinematografică.

“TIFF este un brand de Cluj şi vreau să ne uităm la viitor. Avem câteva ambiţii, printre care faptul că oraşul doreşte să devină un centru de producţie cinematografică. Este un obiectiv care figurează în strategia Primăriei pentru perioada 2014 – 2020 şi se va concretiza prin două proiecte : un centru de industrii creative, finanţat din fonduri europene, un Hollywood transilvănean, şi prin crearea, în premieră în România, a unui fond de dezvoltare locală pentru susţinerea cinematografică”, a spus Boc.

tiff casa de cultura 2

Transilvania Film Festival Fund (TFFF) a fost creat cu scopul de a descoperi și susține noi talente din regiunea Transilvaniei. Va sprijini dezvoltarea și producția a până la trei scurtmetraje și / sau documentare realizate în Transilvania, oferind sprijin financiar, dar și consultanță în ultima etapă a producției, din punct de vedere creativ, marketing și distribuție. Județele eligibile sunt Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureș, Sălaj și Sibiu. TIFF va decide anual cuantumul granturilor care se vor acorda, dar ele nu vor depăși 3000 euro per proiect.

Transilvania Pitch Stop (TPS) este un eveniment organizat în colaborare cu Transilvania Talent Lab, în cadrul TIFF, cu scopul de descoperi și sprijini o selecție puternică de proiecte de lungmetraj ale cineaștilor români aflați la primul sau al doilea film. O comisie de selecție va alege un număr de maxim șase proiecte, care vor fi prezentate ulterior în cadrul sesiunii de pitching.

Pentru proiectele selecționate, regizorul și producătorul vor lua parte la atelierele special concepute pe durata Transilvania Talent Lab. Cei selectați vor forma grupuri de lucru – echipele și trainerii.

Vor fi acordate două premii, în urma votului profesioniștilor prezenți la Transilvania Pitch Stop: TPS Development Award (premiu în numerar) și TPS Production Award, constând în servicii de producție și/sau post-producție.

Salvează “Depozitul de Filme” cu 1 leu

tiff sala

 

Clujenii se ţin mari cinfeili şi mari consumatori de cultură. Giurgiu le-a lansat o provocare. Pe principiul “1 leu pentru Ateneu” se doreşte salvarea “Depozitului de Filme” din Cluj-Napoca. Este nevoie de 7.000 de euro, iar proiectul face parte din campania “Salvaţi marele ecran”.

“Avem 217 filme la TIFF, e o ediţie de maturitate, încercăm să inovăm şi în acest an. Pentru mine, provocarea majoră este să conving clujenii să investească suflet şi puţini bani în proiectul “TIFF salvează depozitul de filme”, depozit care este, acum, un loc plin de gunoaie şi lăsat în paragină de peste opt ani şi pe care ne propunem să îl revitalizăm. Proiectul face parte din campania “Salvaţi marele ecran”, în care iniţiem o amplă dezbatere despre cinematografele din România, o ţară în care 78 la sută dintre oraşe nu au nicio sală de cinema. În ţară mor sălile de cinema şi nimănui nu-i pasă, sălile sunt în pericol”, a spus Giurgiu.

“Depozitul de Filme” din Cluj-Napoca a fost depozit al RADEF Româniafilm şi este, în prezent, un spaţiu părăsit, plin de mii de pelicule de film abandonate. Spaţiul va fi deschis, provizoriu, ca spaţiu de proiecţie pentru TIFF.

În cadrul Galei, a avut loc o transmisie în direct de la “Depozitul de Filme” din municipiu, care ar putea deveni, peste zece ani, primul muzeu al filmului din România.

(Cosmin FOSTI)

Tags: ,
uioreanu-curtea-de-apel-660x330

Uioreanu şi oamenii de afaceri Bene şi Pogăcean, ARESTAŢI preventiv pe 30 de zile

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, şi oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, reţinuţi de procurorii DNA pentru fapte de corupţie, au fost arestaţi preventiv, joi seară, de magistraţii Curţii de Apel Cluj, transmite mediafax.ro.

Curtea de Apel Cluj a emis, joi seară, mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele şefului CJ Cluj, Horea Uioreanu, şi a oamenilor de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean.

Şedinţa de judecată a magistraţilor Curţii de Apel Cluj a durat peste cinci ore.

Tiberiu Ban (foto), unul dintre avocaţii lui Horea Uioreanu, a declarat că decizia Curţii de Apel Cluj va fi atacată în termen de 48 de ore, iar contestaţia va fi judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

av-ban-2-300x200

“Domnul Uioreanu şi-a menţinut declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi în declaraţia dată în faţa judecătorului de la Curtea de Apel. Contează care sunt temeiurile care justifică luarea unei astfel de măsuri. Sunt anumite părţi din acuze pe care nu le contestă sub nuanţa formulată de procurori”, a spus Ban.

La ieşirea din sala de jucată, niciunul dintre cei trei nu a făcut declaraţii.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, şi oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean, reţinuţi de procurorii DNA pentru fapte de corupţie, au fost duşi, joi, după ora 14.30, la Curtea de Apel Cluj, cu propunerea de arestare preventivă.

Uioreanu a fost reţinut, miercuri seară, de procurorii anticorupţie, după aproximativ şase ore de audieri la sediul DNA Cluj, unde fusese adus în urma unor percheziţii făcute la sediul CJ şi la locuinţa sa.

De asemenea, au fost reţinuţi omul de afaceri Ioan Bene, proprietarul Napoca Construcţii SA, firma care a realizat noua pistă a Aeroportului “Avram Iancu” din Cluj-Napoca, şi Vasile Pogăcean, asociat şi administrator SC Sinai Comimpex SRL Iclod.

Potrivit DNA, Uioreanu este urmărit penal pentru cinci infracţiuni de luare de mită, dintre care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv şapte acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator (două acte materiale) şi complicitate la spălare de bani.

În acelaşi dosar este urmărit penal şi omul de afaceri Vasile Pogăcean, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL Iclod, pentru două infracţiuni de dare de mită, ambele în formă continuată (10 acte materiale, respectiv două acte materiale).

DNA susţine că există probe potrivit cărora preşedintele CJ Cluj, omul de afaceri Vasile Pogăcean şi alte persoane ar fi comis fapte de corupţie, “în contextul alocării unor resurse bugetare de la bugetul Consiliului Judeţean Cluj pentru plata unor contracte finanţate de instituţia judeţeană, respectiv pentru încheierea de noi contracte sau acte adiţionale la acestea, pentru organizarea de licitaţii trucate, scopul urmărit fiind de a obţine foloase materiale necuvenite”.

Din probele de la dosar rezultă, potrivit DNA, că în perioada aprilie 2013-mai 2014, Uioreanu i-a cerut lui Pogăcean să-i dea mită 693.224 lei, reprezentând 15% din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma Sinai Comimpex SRL, suma fiind pretinsă tocmai pentru ca, în calitatea sa de şef al CJ Cluj, să aloce sumele vizate de omul de afaceri.

“După ce a primit, în avans, o primă tranşă în cuantum de 40.000 lei, Uioreanu Horea Dorin, în lunile mai şi octombrie 2013, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, a propus Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, alocarea de fonduri bugetare, prin OUG 28/2013, unor anumite comune (Fizeşul Gherlii, Câţcău, Iclod, Bonţida) pentru lucrări pe care primăriile respective le aveau în derulare cu SC Sinai Comimpex SRL, în detrimentul altor comune. Aşadar, pentru anul 2013, urmare a demersurilor efectuate asupra preşedintelui CJ Cluj, prin mecanismul de alocare bugetară reglementat prin OUG 28/2013, SC Sinai Comimpex a beneficiat de suma totală de 3.174.000 lei”, mai arătau anchetatorii.

Pentru 2014, potrivit celor convenite de Uioreanu cu Pogăcean, pentru lucrări realizate de SC Sinai în comunele Bonţida şi Fizeşul Gherlii au mai fost alocate, în mod preferenţial, fonduri de la bugetul Consiliului Judeţean Cluj în cuantum de 1.447.497 lei.

În schimbul acestor alocări bugetare, în perioada aprilie 2013-mai 2014, Vasile Pogăcean i-ar fi dat mită lui Horea Uioreanu 174.500 lei.

Omul de afaceri Ioan Bene, proprietarul Napoca Construcţii SA, firma care care a construit noua pistă a Aeroportului din Cluj, este, de asemenea, vizat în acest dosar.

“În cursul anului 2011, a fost încheiat contractul de lucrări între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA, în calitate de achizitor şi asocierea SCC Napoca SA – SC Icco Systems SRL- SC Geo Arc SRL, în calitate de executant, având ca obiect prima etapă de executare, finalizare şi întreţinerea lucrării «Pistă de decolare aterizare de 3.500 metri şi suprafeţe de mişcare aferente» la un preţ de 32,4 milioane de euro, durata contractului fiind stabilită la 3 ani, respectiv până la 5 septembrie 2014. Finanţarea investiţiei urma a fi asigurată din bugetul judeţului”, se arată într-un comunicat al DNA Cluj de joi.

Procurorii DNA arată că, pe parcursul executării contractului, acestuia i s-au făcut 24 de acte adiţionale, care au crescut valoarea contractului până la suma totală de peste 42 milioane de euro.

“Probaţiunea administrată în prezenta cauză a stabilit că, pe fondul cointeresării materiale a preşedintelui CJ Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, omul de afaceri Bene Ioan, deţinătorul societăţii de construcţii SC Napoca SA, a convenit cu acesta să realizeze în continuare lucrări din etapa a doua a proiectului, în sensul de a construi platforma de parcare aeronave Apron 4, în lipsa oricăror forme legale şi transparente de evaluare şi acordare a unei astfel de lucrări finanţate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenţei şi transparenţei stabilite de legiuitor prin OUG 34/2006 (în lipsa oricărei documentaţii, licitaţii, contractări)”, se mai arată în comunicatul DNA.

Procurorii susţin că, în urma celor convenite cu Uioreanu, Ioan Bene a dispus angajaţilor săi construirea platformei Apron 4, lucrare ce a fost începută la finele lunii octombrie 2013 şi finalizată în luna martie 2014.

“De asemenea, pentru a dispune alocări de resurse de la bugetul CJ Cluj pentru plăţile efectuate la lucrările de la contractul menţionat, precum şi pentru alte proiecte aflate în derulare, tot cu finanţare de la bugetul judeţean, în perioada octombrie 2012 – martie 2014, omul de afaceri Ioan Bene a remis preşedintelui CJ Cluj, Horea Uioreanu, suma totală de 278.000 lei, după cum urmează: în luna octombrie 2012 suma de 100.000 lei, în martie 2013 suma de 40.000 lei, în aprilie 2013 suma de 20.000 euro (echivalent a cca. 86.000 lei), la data de 8 septembrie 2013 suma de 5.000 euro (echivalent a cca. 22.000 lei), la data de 5 octombrie 2013 suma de 20.000 lei, la data de 6 martie 2014 suma de 10.000 lei”, se subliniază în comunicat.

De asemenea, în cursul lunii mai, Bene a mai remis preşedintelui CJ Cluj suma de 22.320 de lei (echivalentul a 5.000 de euro), sumă ce a reprezentat achitarea unui contract având ca obiect un sondaj de opinie comandat de edilul judeţului în contextul campaniei electorale privind alegerile europarlamentare din 25 mai .

“Probaţiunea dosarului a stabilit că, pentru a disimula mita primită, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, la înţelegere cu Bene Ioan, a solicitat reprezentantului societăţii ce a efectuat sondajul de opinie încheierea fictivă a unui contract cu SC Napocamin SRL, deţinută de omul de afaceri Bene Ioan, sens în care au fost întocmite, în fals, contractul nr. 1.8/12.05.2014, precum şi factura fiscală nr. 034/23.05.2014 ce purta asupra sumei de 22.320 lei. Practic, prin încheierea actelor false s-a încercat disimularea adevăratei convenţii între părţi, acte menit să ascundă adevărata natură a provenienţei a banilor, cunoscând că acesta constituie obiect al infracţiunilor corelative de dare şi luare de mită”, se mai arată în comunicat.

Potrivit DNA, în această cauză au fost făcute, miercuri, percheziţii la 11 adrese din Cluj-Napoca, la domiciliile unor persoane, la sediile unor societăţi comerciale şi la instituţii publice, între care sediul Consiliului Judeţean Cluj, Aeroportul Cluj, Facultatea de Construcţii, locuinţa şefului CJ Cluj, Horea Uioreanu, a şefei Direcţiei de Dezvoltare şi Investiţii de la Consiliul Judeţean Cluj, Mariana Raţiu, şi a consilierului judeţean Ioan Petran, preşedinte al PNL Cluj-Napoca şi conferenţiar la Facultatea de Construcţii a Universităţii Tehnice din Cluj.

Tot miercuri, la sediul DNA Cluj au fost audiate şi alte persoane, între care directorul Direcţiei de Dezvoltare şi Investiţii din CJ Cluj, Mariana Raţiu. Ea a spus că a fost întrebată despre o investiţie finanţată de Aeroportul “Avram Iancu”, în valoare de 15 milioane de lei, şi că a pus la dispoziţia anchetatorilor documente.

De asemenea, a fost audiat secretarul CJ Cluj, Simona Gaci, în calitate de martor. Gaci declara, la ieşirea de la DNA Cluj, că a dat declaraţii în legătură cu o platformă care urmează să fie construită la aeroportul din Cluj.

La rândul său, consilierul judeţean Ioan Petran, preşedinte al PNL Cluj-Napoca şi conferenţiar la Facultatea de Construcţii a Universităţii Tehnice din Cluj, audiat tot în calitate de martor, declara, la ieşirea din sediul DNA, că a fost chestionat cu privire la un contract de sponsorizare de 5.000 de euro din campania electorală. “Era o suspiciune legată la partid, de sponsorizarea respectivă, dar vreau să vă spun că 5.000 de euro sunt zero într-o campanie electorală. E vorba despre campania electorală care tocmai s-a încheiat”, spunea Petran.

Horea Uioreanu, aflat la primul mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, este membru al PNL din 1990, iar pentru o perioadă a condus filiala municipală Cluj-Napoca a PNL, apoi a fost vicepreşedinte al organizaţei judeţene.

În 14 septembrie 2013, Horea Uioreanu a candidat la funcţia de preşedinte al PNL Cluj, dar alegerile au fost anulate, în 20 septembrie, de conducerea centrală a PNL, nemulţumită de modul în care acestea au fost organizate, iar Horea Uioreanu a fost numit preşedinte interimar al filialei.

(mediafax.ro)

(sursa foto: clujust.ro)

Tags: ,
David N Farr_14--621x414

EXCLUSIV: Boss-ul global al Emerson vine la Cluj

David N. Farr, CEO companiei Emerson vine să viziteze campusurile din Cluj și Bihor ale companiei în jurul mijlocului lunii viitoare, ne-au declarat surse din piață. Farr va sosi la Cluj la bordul jet-ului companiei și va fi însoțit de membri ai board-ului Emerson.

David Nelson Farr este american, născut în 1955. A terminat chimia și lucrează în Emerson din 1981. Este CEO al Emerson din 2000 și i-a succedat lui Charles F. Kight, care a ocupat această poziție timp de 27 de ani. Oficialii Emerson Cluj nu au putut fi contactați pentru mai multe detalii legate de vizita lui Farr. În 2011, publicația Forbes l-a plasat pe poziția 25 în topul executivilor cel mai bine plătiți din lume. Farr a mai fost de câteva ori în campusul de la Cluj.

Emerson Electric este una dintre cele mai mari companii la nivel global, cu vânzări în 2013 de circa 25 de miliarde de dolari, conform raportului financiar de pe site-ul oficial al companiei. Profitul  brut în anul de referință 2013 a fost de circa 10 miliarde de dolari, iar valoarea salariilor nete a depășit 2 miliarde de dolari la nivel global.

La Cluj, Emerson ocupă parcul Tehnologic Tetarom 2 de pe bulevardul Muncii. În 2012, conforma datelor de pe site-ul Ministerului Finanțelor, Emerson a realizat o cifră de afaceri de circa 310 milioane de lei și un profit net de circa 40 de milioane de lei, fiind a cincea cea mai profitabilă companie cu sediul în Cluj. La finele lunii martie, Emerson avea înregistrați la Inspectoratul Teritorial de Muncă 1.967 de salariați cu contracte de muncă active. Emerson este la Cluj al doilea cel mai mare aangajator al județului, după Fujikura Automotive România.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto; livemint.com)

Tags: ,
uioreanu foto IT

Uioreanu, reținut și propus spre arestare preventivă.UPDATE: Și Ioan Bene e reținut

UPDATE: Uioreanu, liderul Consiliului Județean Cluj, a  reținut 24 de ore de procurorii DNA.

Procurorii DNA au dispus reținerea pentru 24 de ore a președintelui CJ, Horea Uioreanu. Uioreanu, alături de omul de afaceri Vasile Pogăcean, va prezentat Curții de Apel Cluj cu propunere de arestare preventivă, arată clujust.ro.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Cluj au dispus inceperea urmăririi penale față de presedintele CJ Cluj Horea Uioreanu si fata de omul de afaceri Vasile Pogacean.

Potrivit comunicatului DNA, citat de clujust.ro sunt cercetati:

UIOREANU HOREA DORIN, preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, sub aspectul săvârşirii infracțiunilor concurente de:
– 5 infracţiuni de luare de mită, dintre care 2 în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale)
– fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator (2 acte materiale)
– complicitate la spălare de bani

2. POGĂCEAN VASILE, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL Iclod, sub aspectul săvârşirii infracțiunilor concurente de:
– două infracţiuni de dare de mită, ambele în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 2 acte materiale)

Procurorii DNA spun ca “În cauză, există indicii concrete privind săvârşirea de către suspectul Uioreanu Horea Dorin, preşedinte al CJ Cluj, de către inculparul Pogăcean Vasile, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL, precum și de către alte persoane, a unor fapte de corupţie, în contextul alocării unor resurse bugetare de la bugetul Consiliului judeţean Cluj pentru plata unor contracte finanţate de instituţia judeţeană, respectiv pentru încheierea de noi contracte sau acte adiţionale la acestea, pentru organizarea de licitaţii trucate, scopul urmărit fiind de a obţine foloase materiale necuvenite.
Din probele de la dosar rezultă că, în perioada aprilie 2013-mai 2014, suspectul Uioreanu Horea Dorin a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile remiterea, cu titlu de mită, a unei sume totale de 693.224 lei, constând într-un procent de 15% din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma Sinai Comimpex SRL aparţinând omului de afaceri, suma fiind pretinsă tocmai pentru ca, în calitatea sa de conducător la instituţiei judeţene să aloce sumele vizate de omul de afaceri.
După ce a primit, în avans, o primă tranşă în cuantum de 40.000 lei, Uioreanu Horea Dorin, în lunile mai şi octombrie 2013, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Cluj, a propus Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, alocarea de fonduri bugetare, prin OUG 28/2013, unor anumite comune (Fizeşul Gherlii, Câţcău, Iclod, Bonţida) pentru lucrări pe care primăriile respective le aveau în derulare cu SC Sinai Comimpex SRL, în detrimentul altor comune.
Aşadar, pentru anul 2013, urmare a demersurilor efectuate asupra preşedintelui CJ Cluj, prin mecanismul de alocare bugetară reglementat prin OUG 28/2013, SC Sinai Comimpex a beneficiat de suma totală de 3.174.000 lei.

Pentru anul 2014, potrivit celor convenite între preşedintele CJ Cluj Uioreanu Horea Dorin şi omul de afaceri Pogăcean Vasile, pentru lucrări realizate de SC Sinai în comunele Bonţida şi Fizeşul Gherlii au mai fost alocate, în mod preferenţial, fonduri de la bugetul Consiliului Judeţean Cluj în cuantum total de 1.447.497 lei.”

UPDATE 2: Și omul de afaceri Ioan Bene a fost reținut

Procurorii DNA au emis ordonanța de reținere pentru 24 de ore pe numele omului de afaceri Ioan Bene, patron al firmei Napoca Construcții, care a construit noua pistă a Aeroportului Internațional ”Aveam Iancu” Cluj. 

Bene este acuzat de dare de mită.

 

Informațiile anterioare, din cursul dimineții arătau astfel:

Procurorii DNA ancheteză mai multe contracte închetaie de Consiliul Judetean (CJ) Cluj, între care cel pentru construirea noii piste a aeroportului și contracte cu firma actualului arhitect șef al CJ Cluj, scrie clujust.ro.

Potrivit sursei citate, primele locații percheziționate de dimineata au fost sediul din Piata 1 Mai al societății Napoca Construcții SA, deținută de omul de afaceri Ioan Bene. De asemenea, au fost percheziții la firmele Panpetrol și Napoca Security, amândoua din grupul Ben & Ben. Au urmat perchzitii la Aeroportul International ”Avram Iancu” Cluj, de unde procurorii au mers la sediul Consiliului Judetean Cluj.

Serviciul Român de Informații a monitorizat persoane implicate în anchetă încă de la sfârșitul anului 2012.

Procurorii au sigilat dis de dimineață trei birouri din Consiliul Judetean: al președintelui Horea Uioreanu, al arhitectului șef Claudiu Salanța si al directorului de dezvoltare Mariana Rațiu.

În pararelel au avut loc perchezitii la domiciliul lui Horea Uioreanu, la Facultatea de Construcții, la Aeroportul Cluj, la domiciului omului de afaceri Ioan Bene și în încă șapte  locatii, sedii de firme și domicilii. Firma lui Ioan Bene a construit noua pista a aeroportului.

La Facultatea de Constructii este profesor consilierul judetean IoanPetran, presedinte PNL Cluj-Napoca.

Presedintele Horea Uioreanu a fost adus la sediul CJ cu aceeasi mașina a DNA cu care a fost dus mai demult Sorin Apostu. Uioreanu nu a dorit sa dea declarații jurnalistilor. Perchezitia biroului are loc de față cu el.

Directorul Mariana Rațiu a fost adusă de procurori DNA la Consiliul Judetean. Si biroul ei era sigilat. Mariana Rațiu este cea care semnează contractele, a doua după Horea Uioreanu.

Mai multe pe www.clujust.ro

 

(Vom reveni)

(Foto: Ioana TOHAT)

Tags: ,
featured marco si bogdan

Plămada campionilor: cum au reușit să realizeze unul dintre cele mai puternice branduri de Cluj

Pe unul nu au putut să îl stăvilescă opreliștile orânduirii socialiste, celălalt, în capitalism, nu a renunțat , cu toată opoziția tatălui său conservator. S-au intersectat pentru întâia oară în 2006, la Brașov. La Cluj au pus bazele a ceea ce avea să devină în scurt timp unul dintre brand-urile de referință nu doar ale județului.

”La prima mea întâlnire cu el știți ce mi-a făcut? Mi-a spus, ”Măi, io mi-aș pune cauciucurile astea”. Iar el și-a pus exact opusul. Era la Raliul Brașovului, în 2006. Eu tocmai am ieșit campion și a apărut el și ce și-a zis: ”Deci cine a ieșit campion? Hai să îi trag un șpiț”. Așa își amintește mutiplul  campion de raliuri Bogdan Marișca de prima sa întâlnire cu un alt mare campion Marco Tempesteni. Nu după mult timp, cei doi pun baza a ceea ce avea să devină Napoca Rally Academy (NRA).

Bogdan Marisca-Marc Banca - Subaru Impreza R4 - Raliul Aradului 2014 - 15

”Asta e varianta lui”, intervine Marco Tempestini. ”Ne-am întâlnit, într-adevăr, la Raliul Brașovului, în 2006, când am debutat (în Campionatul Național de Raliuri din România – n.red.); era el, care era supanumit ”Prințul” și Titi Aur considerați piloți de referință și am zis să ne cunoaștem, mai ales că era de la Cluj. Eram adversari atunci, dar ne-am apropiat. Suntem două firi diferite, gândim în maniere diferite, dar avem foarte multe în comun, iar asta ne-a apropriat. Eu am venit cu ideea că dacă Clujul este un pol așa serios pentru motorsport și are așa tradiție, ar fi bine să ne punem toți împreună. Și ne-am mai întâlnit, am avansat și când am stabilit că putem face ceva împreună, am pus pe masă punctele cardinale pentru noi, ne-am implicat și cred că am ajuns să facem lucruri interesante.”

Cum este perceput brandul Napoca Rally Team aici și aiurea

tempestini

În afara notorietății de acasă, Tempestini spune că NRA a devenit reper și în Europa. ”Eu mă simt, clar, clujean (a venit aici în 1997 – n.red.), dar de drept sunt mai puțin clujean decât Bogdan. Cred că în acest moment Napoca Rally Academy este pentru Cluj ceva ce toată lumea cunoaște și recunoaște. Avem partenerii noștri care sunt lângă noi și tot timpul se implică în acțiunile noastre. Și ne place să sperăm că am adus pentru blazonul Clujului ceva mai mult decât cred unii. Sigur, în România nu este încă așa cunoscută valoarea motorsportului ca în afară, dar în Europa, Napoca Rally Academy este văzută, în acest moment, ca un vector de profesionalism, ca o participare cu tineri în competiții și pentru implicările sociale. Așa e văzută în Europa, sper să fie așa văzută și la Cluj”, spune Marco Tempestini, la rândul său și campion european.

cu pilotii

Pentru Bogdan Marișca, societatea clujeană este asemeni întregii societăți. O alimentezi, se mișcă. „Eu aș aduce un exemplu: în 2012, evenimentul cu cea mai mare audiență din centrul Clujului a fost superspeciala de la Transilvania Rally. Și asta pentru că în Cluj există, de mulți ani, o cultură a ceea ce înseamnă motorsportul. Dar e genul de societate care respectă cutumele societății românești: o ții și o alimentezi – răspunde, nu a alimentezi – în câțiva ani nu mai e interesată. După care, dacă începi să faci lucrurile serios, vine iarăși lângă tine, pentru că există dorință, pasiune, curiozitate și disponibilitate pentru genul de semnale pe care le transmitem. Dar pentru asta trebuie multă muncă. E genul de activitate pe care trebuie să o împingi permanent. Societatea din Cluj nu e mai inertă decât restul societății României și a celorlalte țări din zonă. Dar trebuie să muncești foarte mult. Drumul pe care trebuie să împingi povestea asta nu este neapărat neted”, spune campionul clujean.

”U” Cluj, excepția lui Tempestini

Marco Tempestini a făcut o comparație între percepțiile performanței în Treviso, orașul său de baștină și Cluj. Concluzia: asemănările sunt izbitoare, cu o singură excepție. ” Eu pot să fac o comparație, pentru că e mă trag din Treviso, din nord estul Italiei, zonă ce a fost în permanență motorul ecnomic al țării. Așa se spune și despre Ardeal. Ca să fac o glumă, probabil că oamenii sunt prea ocupați să lucreze ca să fie tot timpul atenți la tot ce se întâmplă. La Treviso vedeam exact același lucru ce se întâmplă și la Cluj. Echipele de volei, de baschet – tot timpul Treviso a avut echipe de top – s-au chinuit foarte mult să umple sala, pentru că trevigianii spun tot timpul că sunt obișnuiți să aibă performanță și nu merg la sală. Dacă e o finală de Champions League, da, e plin, dar în rest, ei spun că sunt prea ocupați să facă treabă.  Eu am simțit la Cluj aproape la fel, cu o excepție: dragostea pentru ”U”, care, clar, e ceva aparte. Dar în afară de aceasta, eu am văzut și la Cluj că punctual, toate performanțele, evenimentele strâng multă lume. În rest, în alte orașe ar veni mai mulți și în afara acelor momente punctuale”, spune Marco Tempestini.

Au devenit modele, dar au avut eroi

Și unul și celălalt au pornit în raliuri ”sănătos”, adică având eroi. ”Eu cred că generația noastră avea mult mai mult în sânge ideea de a avea un model. Acum copii sunt mult mai puțin atrași de eroi, ci mai mult de o idee, o pasiune. Eroul, de fapt eroii mei când eram mic au fost doi piloți care, din păcate, nu mai sunt. Primul care mi-a strârnit pasiunea a fost Henri Toivonen, un finlandez extrem de spectaculos, care a murit la un raliu în Corsica, iar al doilea cred că a fost idolul a 99% dintre tinerii piloți: scoțianul Colin McRae. Lângă acești doi mari eroi ai mei am mai pus și alți, mai aproape de mine: Franco Cunico, Pianezzola, italieni cu care puteam să vorbesc și care au trasat un drum pe care am vrut să îl urmez”, își amintește Tempestini.

Bogdan Marișca rememorează eroii săi și deplânge lipsa faptul că modelele au fost date acum jos de pe soclu, devenind un soi de semi-prieteni. ”Primele contacte cu motorsportul au fost undeva prin anii 70, când aici, pe Calea Turzii în jos se organizau niște concursuri la care participa un public foarte numeros. Apoi au apărut ceva accidente urâte și au fost sistate acele curse. La începutul anilor 80, când era penuria accea de benzină și toate acele lipsuri, eu mergeam la bunicii mei la Brașov, care stăteau pe drumul de Poiană și unde se organizau competiții și mai vedeai câte o mașină. Brașovul a fost un puternic pol de motorsport. Atunci, la acea vreme, noțiunea de idol era mut mai ușor de stabilit. Acum, într-o lume a comunicării de orice fel, online, offline, de toate felurile, povestea asta e mai diluată pentru că ai acum acces la orice informație. Credința celui ce are un idol este că te ridici spre idol de jos. Acum, cu accesul deplin la informații, devii oarecum foarte familiar cu idolul. Adică el pleacă din zona de idol înspre o zonă de semi-prieten. Or, pe vremea aceea, pentru că nu aveai acces la tot felul de informații, orice informație pe care o primeai era ca un fel de cadou, de oportunitate. Deci în acele vremuri, uitându-mă la acei piloți, i-am poziționat foarte sus. Acum, dacă te uiți pe forumuri, sunt oameni care își permit să vorbească extrem de urât despre sportivi mari, artiști, ori orice alți performeri. Și nu e ok. Pentru că nu înțelege omul care e prețul pe care îl plătește cineva ca să ajună acolo.

Revenind, pe vremea aceea, piloți precum Ștefan Vasile ori Laci Balint (Dumnezeu să îl ierte!), piloți la Dacia care și afară aveau rezultate, erau niște semizei pentru mine. Evident, și astăzi respectul meu e neștirbit”, spune Marișca.

Copiii lor și raliurile. Câteva lucruri complicate.

Bogdan Marișca nu l-ar împinge pe micul Marc pe acest drum: ”Eu am o problemă: știu care e prețul pe care l-am plătit pentru a ajunge aici. Mă scald și supraviețuiesc din foarte multe puncte de vedere dar sunt cu foarte multe lucruri nerezolvate. Să îmi mai atârn o piatră de gât pentru ca fiul meu să facă asta, mi-e greu: pentru că mi-e teamă că ne înecăm cu toții. Dacă vrea să facă asta, să fie sănătos. Îl ajut cât pot, dar nu vreau să îl împing pe drumul ăsta, pentru că e un drum pe care trebuie să investești foarte multe resurse, energie și finanțe până când să ajungi să îți dai seama dacă poți să faci ceva pe acest drum. Sigur, trebuie să ai și foare mult noroc, însă povestea asta înseamnă zi de zi, săptamână de săptămână, lună de lună, energii și resurse financiare alocate. Dar fiul meu Marc nu are decât cinci ani și mai este timp. Cred că, totuși, am făcut o greșală :) : l-am pus pe un circuit de al nostru omologat de la Târgul Secuiesc pe un cart de vreo două ori și mă mai întreabă, așa, pe nepusă masă, când îl mai duc, ”că îți mai amintești, tati?”. Cred că în mintea lui au rămas ceva puncte de reper și asta mă cam doare, pentru că ar trebui să fiu acolo, cu el, în mintea lui. Și nu știu ce să fac…Nu vreau să îi spun nici ”Du-te!”, nu vreau să îi spun nici ”Stai!”.

marco si simone

La Marco Tempestini situația e mai limpede acum, așa cum nu afost pentru el când era tânăr: fiul său, Simone, concurează cu succes la nivel european.  ”Nu l-am îndreptat pe Simone pe acest drum. Dar la fel cum va fi și pentru Marc, care crește acum și va putea să fie alături de Bogdan la fiecare concurs și poate să trăiască mult mai intens, așa s-a întâmplat și cu Simone, pe la 7-8-9 ani. Eu nu l-am împins niciodată și nu m-am gândit că poate fi așa cum până acum a demonstrat că este, dar l-am ajutat. Eu am trăit situația exact invers cu tatăl meu, care a fost împotriva motorsportului. Eu eram gata să debutez la 22 de ani, dar tata, care este un tip mai clasic, mi-a explicat foarte clar: ”Sigur că poți mergi, dar ar trebui să îți cauți și un alt loc unde să locuiești, să te ocupi și cu cheltuielile pentru studiu și pentru tot”. Pentru el nu era admisibil acest tip de sport. Așa că, deși a rămas pasiunea mea, am pus-o într-un sertar, am facut alte sporturi de performanță, tenis, yachting, squash, la nivel înalt, național, în fiecare caz, sporturi agreate de tatăl meu :). După aproape 8 ani, motosportul a ieșit din sertar. Un prietem mi-a spus că are o mașină și ar vrea să o testez. De acolo a repornit tot. Nu mai trăiam cu tata și nici nu mai depindeam de el economic. Deci știu cât mi- fost de greu să renunț la pasiune în acei ani. În momentul în care Simone mi-a spus că vrea să încerce, am spus ”Ok. Te ajut cu tot ce pot”. Și cred că a fost ok.

 Business-ul  Napoca Rally Academy

Napoca Rally Academy a devenit un business estimat la sute bune de mii de euro, conform lui Tempestini. În afară de partea de club sportiv, în NRA mai sunt și alte paliere de afaceri. ”Napoca Rally Academy lucrează pe mai multe paliere, cu mai multe pachete. Noi nu vindem doar motorsport ci și pachete personalizate, în funcție de client. Unii parteneri cumpără și motorsport și safety driving și team building ori alte evenimente. Complexul de business Napoca Rally Academy, dacă e să facem un calcul consolidat, valorează, la acest moment, între 600.000 și 700.000 de euro.”, apreciază Tempestini.

NRA campioana europeana FIA ERC PRoduction Cup

La capitolul ”evenimente”, deja au loc la ”masa bogaților”. ”De exemplu, peste zece zile mergem la un eveniment organizat de Ford Europe cu 13 instructori de ai noștri. Sunt doar câteva țări din Europa care sunt gazda unor astfel de evenimente: Franța, Germania, Belgia, Spania, Anglia, Italia iar România a intrat acum. E un eveniment organizat de Ford pe partea de safety driving. Și s-au uitat: ”Cine poate să ofere un astfel de număr de instructori în România?”. NRA, precizează Bogdan Marișca.

De fapt, componentele de safety driving și de defense driving au un loc de cinste la NRA.” Partea de safty driving este foarte apreciată în Occident și începe, încet, să se dezvolte și în România, chiar dacă mai lent. Firmele mari, multinaționalele, care au parcuri auto serioase, își fac calcule și văd că nu e eficient costul pe kilometru în România.  Media șoferilor din România este alcătuită din conducători foarte neatenți, foarte nepregătiți, iar asta ce înseamnă pentru un autovehicul de flotă din firmă costuri de întreținere mai mari, accidente mai dese, consum de combustibil mai mare. Managerii își fac calculele și văd că prin safety driving aceste costuri scad considerabil. De aceea, în ultima perioadă avem foarte multe solicitări. Dar, la momentul actual – și cred că Bogdan e de acord cu mine – e ca și cum ai conduce pe noroi. Faci un efort mare, însă viteza nu e cea dorită. După care, după ce scapi de noroi, viteza devine cea optimă. Aceasta este fotografia business-ului nostru în România în acest moment. Dacă ne uităm, însă, pe potențial, putem spune că sunem foarte mulțumiți, însă dacă ne uităm după rezultatele de la lună la lună, vedem că e mai dificil decât ar trebui să fie”, conchide Tempestini.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: Napoca Rally Academy)

 

 

 

Tags: ,
polus carrefour

Ofertele săptămânii în Cluj. De Ziua Copilului

În jurul zilei de 1 iunie, hipermarket-urile și supermarket-urile din Cluj includ oferte adresate părinților pentru odrasle.

Hypermarketul Carrefour propune o reducere de 30 % la toată gama de papetărie școlară Disney, conform catalogului retailer-ului. Tot 30% se oferă reducere la toată gama de coloriaj Bic și la gama de coloriaj Toy Color. O altă promoție este realizată de Carrefour împreună cu compania italiană de produse pentru copii Chicco. Astfel, pentru achiziția de produse Chicco de minim 100 de lei din hipermarket-urile Carrefour  se poate câstiga o excursie pentru toată familia la Dineyland Paris, conform sursei citate.

Lidl anunță pentru această săptămână minpuzzle-uri cu licență, cu 260 de piese la 9,99 lei, machete auto (scara 1:64), 4 modele, la 34,99 lei per set, păpuși (5 modele) la 39,99 lei dar și trotinete pentru copii la prețul de 99,99 lei, arată piblicația săptămânala a discounter-ului. Oferte sunt și la capitolul dulciuri, cu jeleuri cu fructe la 300 grame cu 3,99 lei, pachete cu trei înghețate pe băț cu miere și nuga (360 g) la 6,99 lei Kinder Chocolate (100 g) la 3,99 lei ori Nutella (350 g) la 9,99 lei.

Până în 27 mai, hipermarket-ul Cora reduce cu un sfert prețurile la toată gama de biciclete, împlicit la cea de copii, pe baza cardului Cora.

Hipermarket-ul Kaufland, parte în același grup german împreună cu Lidl și  Handelshof, își începe promoțiile pentru Ziua Copilului cu DVD-urile cu desene animate la preț de 2,99 lei, cărțile cu abțibilduri – 9,99 lei, jucăriile de plus din gama Mickey Mouse și prietenii – începând de la 33,99 lei. Tricicleta Big Flippy se găsește acum la 34,99 lei, conform site-ului hipermarket-ului. Consola portabilă Seroiux, cu 150 de jocuri incluse și ecran de 2,7” este la 99,99 lei.

Supermarket-ul Profi vine cu reduceri de 35% pentru set tiara și bijuterii pentru prințesă (4,99 lei), cu 25% pentru peștii cu ochi de silicon (2,99 lei), cu 23% reducere la setul de două mașinuțe Team Sterz (9,99) și cu 22% discount seturile de vehicule de jucărie (26,99 lei). Jeleurile Haribo scad cu 17% și ajung la 2.89 lei, iar păpușile din basme ajung, după o reducere de 5%, la 32,99 lei.

(redacția catcostaclujul.ro)

Tags: ,
gala afa 2

11 clujence de top, premiate de Asociația Femeilor de Afaceri

Asociaţia Femeilor de Afaceri (AFA) Cluj a premiat aseară, în cadrul ediţiei a doua a Galei Excelenţei la Feminin, 11 doamne ale Clujului care s-au remarcat prin activitatea lor excepţională. Evenimentul a avut dublă semnificaţie, doamnele din AFA sărbătorind cu această ocazie şi cei 10 ani de implicare a Asociaţiei în comunitate.

Gala a avut loc la Centrul de Cultură Urbană Casino şi a fost organizat în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca, sub egida Zilelor Clujului, se arată într-un comunicat al AFA.

mihaela rus

Clujul a avut întotdeauna femei frumoase, distinse, talentate şi implicate în comunitate. Asociaţia Femeilor de Afaceri şi-a propus să onoreze an de an, prin Gala Excelentei la Feminin, aceste femei care activează în domenii diferite, unele foarte mediatizate, altele mai puţin. Ne dorim ca efortul, talentul şi implicarea lor să fie recunoscute şi apreciate de întreaga comunitate. Premierea acestor adevărate doamne este o mare bucurie pentru noi, mai ales că Asociaţia Femeilor de Afaceri sărbătoreşte, anul acesta, 10 de la înfiinţare, iar Gala Excelenţei la Feminin este o excelentă ocazie să ne întâlnim cu toţi prietenii şi susţinătorii noştri”, a declarat  în deschiderea Galei Mihaela Rus, preşedinte fondator AFA Cluj şi general manager Vitrina Advertising.

Gala de premiere a fost deschisă de Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, care a acordat primul premiu al serii doamnei Laura Văleanu. O veritabilă ambasadoare pentru Cluj şi România, Laurei Văleanu i s-a decernat acest premiu pentru meritele sportive extraordinare, ea fiind singura sportivă din ţară care s-a calificat la Jocurile Paralimpice de Iarna de la Soci 2014.

laura valeanu

În cadrul Galei, la categoria Cultură, ministrul pentru Dialog Social, doamna Aurelia Cristea, i-a înmânat premiul de excelenţă actriţei Diana Buluga, fondatoarea teatrului independent Create.Act.Enjoy.

diana buluga

Distincţia pentru categoria Media Management i-a revenit Mihaelei Orban, director executiv al revistei Sinteza şi al săptămânalului regional Transilvania Reporter şi a fost acordată de către preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horia Uioreanu.

mihaela orban

Consulul onorific al Franţei la Cluj, Pascal Fesneau i-a înmânat apoi premiul pentru categoria Dezvoltare Economică şi Socială Steluţei Racolţa, preşedinte al Asociaţiei Patronale a Furnizorilor de Formare.

Premiul categoriei Administraţie Publică a fost adjudecat de Ligia Subţirică, arhitect-şef al oraşului Cluj-Napoca, şi a fost acordat de către Ludger Thol, președinte al Clubului Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Nordul Transilvaniei.

Vasile Dâncu, preşedintele Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie, a fost cel care a anunţat câştigătoarea distincţiei pentru Comunicare Corporatistă: Laura Petrehuş, PR Manager al Băncii Transilvania.

laura petrehus

Carmen Socaciu, profesor universitar doctor şi prorector la USAMV, a fost premiată la categoria Cercetare Ştiinţifică de către preşedintele fondator al Centrului de Afaceri Transilvania Cluj, Radu Mleşniţă.

Premiul pentru Jurnalism a fost acordat Danei Gherman, redactor-şef cotidianului online voceatransilvaniei.ro, de către Iosif Pop, preşedinte fondator al Consiliului Civic Local Cluj.

La categoria Dezvoltare şi Inovaţie în Medicină premiul a fost înmânat de Dana Gânscă, director general al Centrului Medical Medsan, Teodorei Mocan, cercetător al Departamentului de Nanomedicină al Institutului de Gastroenterologie-Hepatologie.

Celebrul pictor Nicolae Maniu a oferit premiu pentru Inovaţie Disruptivă Ninei Moldovan, CEO al Liberty Technology Park Cluj.

nina moldovan

La categoria Implicare în comunitate câştigătoarea a fost Gabriela Fătuşanu, coordonator al proiectului Centrul Comunitar pentru Tineret, din cadrul Asociaţiei Christiana Cluj, iar premiul a fost oferit de Laszlo Pacso, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului Business Days.

Alături de doamnele din Asociaţia Femeilor de Afaceri, la Gală au mai participat peste 200 de persoane – oameni de afaceri, politicieni, reprezentanţi ai societăţii civile şi jurnalişti. Seara a fost desăvârșită de un minunat concert în aer liber susţinut de grupul Anatholis.

 

 

Tags: ,
telemea napolact (2)

Proprietarul Napolact mută la Cluj producția de brânzeturi din Carei și cea de ambalare din Tårgu Mureș

Compania olandeză FrieslandCampina România, proprietarul Napolact, a anunțat relocarea producției de brânzeturi de la Carei și activitatea de tăiere și ambalare a brânzei de la Târgu Mureș la fabrica de la Baciu, județul Cluj.

Condițiile de piață dificile, provocate în special de cererea extrem de scăzută, obligă FrieslandCampina România să adopte aceste măsuri, potrivit unui comunicat de presă al FrieslandCampina România. Odată cu relocarea capacității sale de producție, compania își va îmbunătăți eficiența și performanța și va continua să investească în creșterea brandului Napolact și în îmbunătățiri tehnologice’’, se mai arată în comunicatul de presă.

“Decizia nu a fost una ușoară și este gestionată cu o atenție specială privind drepturile angajaților. Vom oferi tot sprijinul nostru celor afectați de acest proces”, a declarat Jan Willem Kivits, director general FrieslandCampina România.

Potrivit Friesland, consumul de produse lactate a scăzut cu mai mult de 6% pe an în ultimii cinci ani, forțând astfel compania să opereze sub capacitatea de producție în toate fabricile, iar centralizarea producției de brânzeturi într-un singur loc va sprijini compania să-și îmbunătățească performanța. Procesul de centralizare a producției se va finaliza în ianuarie 2015, potrivit estimărilor. În acest moment, în fabrica din Carei lucrează aproximativ 130 de persoane, care vor primi tot sprijinul companiei în conformitate cu contractul colectiv de muncă, inclusiv plăți compensatorii și asistență în identificarea noilor locuri de muncă.

“Centralizarea producției de brânzeturi are ca scop îmbunătățirea fundamentală a performanței noastre, deoarece capacitatea de producție existentă nu mai este sustenabilă. În acest moment, fabrica noastră din Carei operează la mai puțin de 30% din capacitate. Această schimbare este un pas necesar pentru a putea face față provocărilor pieței, pentru a continua să investim în mărcile noastre locale și pentru a asigura continuitatea afacerii noastre”, a mai declarat Jan Willem Kivits.

Principalul obiectiv al procesului de centralizare este reducerea capacității de producție excedentare și creșterea eficienței, ceea ce va permite companiei FrieslandCampina să continue să investească în brandul Napolact și în noi tehnologii. FrieslandCampina este prezentă pe piața din România cu brandurile Napolact, Milli, Oke și Dots și comercializează produse precum lapte de consum, iaurt, brânză, unt și gustări pe bază de lapte.

(redacția catcostaclujul.ro)

 

 

 

 

 

Tags: ,
francesca

Francesca, povestea tăvilor cu ciocolată de casă

Povestea Francescăi începe aproape acum trei ani. În Piața Muzeului, este unul dintre locurile mici și discrete care care adugă un iz de savoare Clujului. Și muuuultă ciocolată. Și numai de casă. De la doamna Erzsi.

”Denumirea vine să respecte spiritual locului, fiind în vecinătatea Bisericii Franciscanilor. Apoi, fiind un concept bazat pe frumos, nu putea să fie decât un nume feminin”, povestește Dinu Gherman, unul dintre cei trei asociați ce au deschis Francesca, devenită una dintre cele mai chic cafenele ale Clujului.

dinu gherman

Au pornit de la un hobby, dar nu au știut nimic despre business. ”Noi suntem trei asociați care nu ne-am regăsit în niciun local din zonă, chiar dacă ieșeam mai rar. Și atunci ne-am zic că cea mai bună treabă ar fi să ne facem un locșor al nostru în care să ne simțim ca acasă. Acest concept a venit în întâmpinaea dorințelor noastre interioare, pe care am vrut să le împărțim și cu alții. Deci, inițial, nu l-am pornit ca business ci l-am pornit ca hobby. Poate că dacă știam ”cu ce se mănâncă” , câte dificultăți sunt, poate că eram mai reticenți în a porni. Nefiind în domeniu, le-am descoperit pe parcurs”, rememorează Gherman.

Hobby-ul trebuie să se susțină. A apărut și Francisc

Atragerea prietenilor ”acasă” s-a făcut cu ajutorul  social media și a unui blog. Ținut de un ursuleț de plus. ”Am concretizat dorințele și aspirațiile noastre într-n mod dinamic, în interacțiune cu oamenii, cu piața, până la urmă, pentru că oricât ar fi fost de hobby la început, tot trebuia să se susțină. Știți ce înseamnă chiriile în centrul Clujului. Aceasta a fost principal dificultate, apoi cum îți aduci clienții, neavând bugete de publicitate. Am apelat la social media, iar ursulețul acesta de plus care locuiește în permanență aici are un blog drăguț, care e citit și vin și oameni de acolo. Pentru că acest concept de Francesca trebuia să fie feminin, s-a simțit nevoia și a unui spirit masculin. Ursulețul e Francisc. Ursulețul a venit de la asociata mea de acasă, dintr-o familie de circa 1.000 de ursuleți, care stau toți într-o camera de apartament”, spune Dinu Gherman.

Primii clienți care au început să aprecieze conceptual de casă au fost străinii și Bucureștenii: ”La început au venit străinii, apoi bucureștenii și abia apoi clujenii. Ne-a fost mai greu să ne facem cunoscuți pe piața locală. De anul trecut a crescut mult numărul străinilor care vin aici, la Cluj. Încet, încet au început să ne cunoască și clujenii”.

Varanta extinderii, exclusă

Dinu Gherman spune că business-ul a ajuns să se suțină, însă exclude variant relocării ori extinderii. ”Business-ul se susține pe el și asta am și intenționat. Nu am căutat nici extindere, nici să luăm terasă cu 50 de mese. Nu, vreau să rămână așa mic și cochet , să răspundă, în continuare, acelorași expectanțe: să nu industralizăm, să fie mic, să fie producția de casă. În momentul  în care am mai deschide o Francesca, deja s-ar schimba lucrurile. Foarte multă lume ne-a cerut să mergem să facem o Francesca și la București. Am spus că nu putem face asta, noi trăim în Cluj, avem joburi aici, deci nu putem face în București o Francesca decât dacă ne clonăm și noi și bucătăreasa. Avem un angajat, o domnă, Erzsi, care știe să facă și chestiunile tradiționale, de casă, dar știe să aducă și bucătărie modernă. E școlită în afară, în Ungaria. Producția noastră este mică, așa cam cât să ajungă pentru o zi. Sigur, dacă avem ceva evenimente e ceva mai mult. Deci nu vrem să trecem de conceptul de casă și să industrializăm”, spune Gherman.

Valuri de ciocolată de casă

Tăvile cu ciocolată de casă cu te miri ce tronează în Francesca. ”Produsele de aici, făcute în casă, au trecut testul pieței, pentru că ce nu a trecut nu l-am mai făcut. Sigur, baza e ciocolata de casă cu multiplele sale sortimente. Dar e o întrebare foare grea care din sortimente e el mai iubit, pentru că depinde foarte mult de gusturi. Există ciocolată cu ghimbir și piper Cayene, picante, pe care mulți o adoră. Unt cei care nu sunt în sfera ciocolatei picante și le place cea cu cireșe și cu rom. Ori cea simplă, ori cu alune ori nuci. Sunt foarte multe sortimente de ciocolată de casă și fiecare își are prieteni de-ai nostril de casă. Nu îi numesc clienți pentru că la noi e o atmosferă mai informală. Toată lumea se cunoaște cu toată lumea. Apoi mai avem prăjiturile de casă tradiționale dar și cele mai din sfera mai actuală a bucătăriei, cum ar fi brownie cu merișoare, prăjitură cu castane și ciocolată, cu castane și vișine. Și sigur, există și segmentul de băuturi: avem și cafea bio. Am mers și spre zona aceasta, de bio și de fairtrade. La noi încă nu e foarte împământenit, dar în Occident conceptu de fairtrade a prins foate bine și s-a transformat și într-o mișcare socială de sprijinire a micilor producători”, conchide Gherman.

(Titus CRĂCIUN)

 

 

Tags: ,
oameni pe strada_3 (1)

Cu cât au fost mai mari salariile clujenilor în martie față de media națională

Câștigul salarial mediu net la nivelul județului Cluj a fost mai mare cu 33 de lei față de media națională, arată datele Direcției Județene de Statistică din Cluj.

În judeţul Cluj, câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna martie 2014 a fost de 2.398 lei şi cel net de 1.739 lei. Câştigul salarial mediu net din luna martie 2014 a fost cu 3,6%  mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2013, se arată într-o informare a Direcției  Județene de Statistică (DJS) Cluj. Câştigul salarial mediu nominal net la nivelul întregii țări a fost în martie de 1.706 lei, în creştere cu 4,9% (80 lei) comparativ cu februarie şi cu 5,5% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, conform Institutului Național de Statistică.

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii martie 2014 în Cluj, a fost de 11.495 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă  3,3%, cu 0,7% mai mică faţă de rata şomajului înregistrată în luna martie din anul 2013. Din numărul total al şomerilor 45,3% sunt femei şi 67,3% reprezintă muncitori, arată datele DJS.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: ,