Tag Archives: featured

it-specialist

1 din 11 clujeni lucrează în IT (STUDIU)

Numărul companiilor din IT la nivel național a crescut în perioada 2011-2016 de la 9.823 la 14.339, previzionându-se că se va depăși numărul de 17.000 la finalul anului 2017, conform Studiul Național al Pieței de IT, realizat de Clusterul de IT al ARIES Transilvania. 

Practic în cei 6 ani de zile, s-au înregistrat cu aproape 50% mai multe firme cu profil informatic. Totodată, cifra de afaceri cumulată a firmelor de IT s-a dublat in ultimii 6 ani, în contextul în care segmentul IT deține o pondere din ce în ce mai crescută în economia națională, depășind, împreună cu domeniul tehnologiilor comunicării, 6% din PIB.

Evoluția industriei de IT la nivel național este una semnificativă: în 2016 avem 14.339 firme în care lucrează peste 100.000 de angajați, numărul acestora crescând cu 75% in ultimii 6 ani. Creșterea ponderii start-up-rilor în ansamblu pieței, prin dublarea numărului acestora în cei 6 ani de referință, ne indică și apariția pe piață a tinerilor antreprenori, promotorii de noi idei, noi soluții și o nouă atitudine în business, completând astfel companiile cu experiență care au crescut în ritm susținut în ultimii ani.

Capacitatea acestor start-up-uri de a rezista unei concurențe puternice constituie una din mizele pieței de IT, miză care suscită interesului tuturor specialiștilor, fiind una din premisele continuității cu succes a acestui domeniu.

Capacitatea de business dezvoltată de companiile de IT este reliefată și de dublarea cifrei totale de afaceri în 6 ani. O piață de aproape 5 miliarde de euro reprezintă, un segment important în orice calcul previzionist.

Evoluând o perioadă în ritmul celorlalte centre de dezvoltare a sectorului informatic (Iași, Timișoara), Cluj-Napoca a reușit să decoleze și să câștige “înălțime” în ultimii ani, ajungând la o amplitudine care îi permite să se considere principalul pol de business IT, după București.

Numărul de companii de IT a crescut în Cluj-Napoca cu peste 75% față de 2011, mult peste media națională. Iar dacă vom lua în calcul și noile companii apărute în urma programelor guvernamentale de genul “Start-up Nation”, la această oră putem deja discuta despre dublare acestui număr. Ca altă caracteristică ce individualizează acest centru de IT, putem menționa ponderea mult mai mare a companiilor care produc software (cod CAEN 6201) decât media națională. Și procentul start-up-urilor clujene este superioară mediei naționale, lucru care ne arată infuzia de tinerețe și toate atuu-rile asociate ei, pe care Cluj-Napoca le aduce acestui domeniu.

În cele 1.235 de companii din IT, din Cluj-Napoca lucrează 14.036 angajați, reprezentând 8,7% din total salariatților municipiului Cluj-Napoca (161.610 pe 2016– conform datelor INS). Astfel, 1 din 11 angajați clujeni lucrează în IT. Dacă luăm în considerare și alte forme de colaborare (PFA, microîntreprinderi), numărul clujenilor care lucrează în IT depășea, la nivelul anului 2016, 20.000 de persoane. 

”Acest studiu este un instrument de lucru valoros pentru companii, pentru administrație, pentru universități și de ce nu, chiar și pentru cetățeni, fiind un produs profesionist de studiu relevant pentru a-l lua în calcul când organizezi strategii pe termen mediu și lung.Rezultatele dintr-o comunitate se văd atunci când toți membrii ecosistemului își dau mâna și lucrează împreună pentru dezvoltare. La Cluj, noi am acceptat propunerea Consiliului Consultativ pentru Antreprenoriat și IT – creat pentru a oferi orașului o strategie actualizată de Smart City, pe care, după ce o vom aplica, vom putea rezolva multe dintre problemele de azi ale orașului. Aplicațiile oferite Clujului de companiile de IT responsabile și asumate ca parteneri în comunitate ne aduc atât servicii online pentru cetățeni, dar și recunoașterea internațională în domeniile de impact, de la sport la guvernanță participativă.” a spus primarul Emil Boc la prezentarea publică a studiului.

La nivel național, se observă un trend de scădere a numărului de companii mici cu 1-4 angajați și o creștere a numărului de companii fără nici un angajat. Dacă în 2011 ponderea companiilor de IT care nu aveau nici un angajat era de 27%, în 2016, acest procentaj a crescut la 35,5% din totalul firmelor de IT. Acest trend este unul îngrijorător din perspectiva faptului că, rata de creștere a angajării de personal nou este în scădere relativă și numărul companiilor de IT fără nici un angajat reprezintă o treime din totalul companiilor de IT. Astfel tot mai multe companii de IT găsesc dificil să recruteze resursa umană și tot mai mulți angajați din IT preferă să își înființeze propria companie, fapt care se reflectă și în evoluția numărului de startup-uri.

”Noi am încercat ca asociație profesională și cluster de IT să schimbăm paradigma de lucru. Noi credem că este mult mai important să nu mai așteptăm de la administrație soluții sau rezolvări la problemele comunității, ci să parcurgem noi acel ”extra mile”, venind către autorități, cu deschidere, punând la dispoziție forță de muncă super calificată, capabilă să genereze aplicații, soluții care să crească întreaga comunitate. Antreprenorii locali din IT își asumă dificultățile pieței, precum lipsa forței de muncă și încă ponderea prea mare de outsourching în activitățile economice ae companiilor și încearcă să meargă către singura soluție pe termen lung – inovația. Mai mult, acest proces este absolut esențial să fie transferabil către restul orașelor din România” a declarat președintele ARIES Trasnilvania, Voicu Oprean, CEO al companiei clujene de IT, AROBS Transilvania.

”Aceste parteneriate, pe care ARIES T le-a inițiat și le încurajează în comunitatea noastră, au transformat Clujul într-un laborator, prin participarea experților companiilor la găsirea de soluții la problemele orașului, pilotarea și testarea lor în viața reală. Devenim, astfel, un  ”living lab”, un laborator viu – concept de inovare deschisă aplicat în lume în cele mai inovative capitale” a explicat Bianca Muntean, director executiv al ARIES Transilvania, clusterul regional de IT.

În intervalul 2011-2016, numărul startup-urilor aproape s-a dublat (de la 1.806 startup-uri în 2011, la 3.795 startup-uri în 2016), iar ponderea lor din totalul companiilor a crescut de la 18,4%, în 2011, la 26,5%, în 2016.  Remarcăm ponderea mare a startup-urilor din Cluj-Napoca, unde, în decurs de 6 ani, creșterea acestui gen de business a fost de 281%, aproape triplându-se numărul de startup-uri din 2011.

Tags: , , , ,
iohannis-465x390

Iohannis: Promovarea statului de drept, lupta împotriva corupţiei sunt valori care nu pot fi negociate

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj de Ziua Constituţiei, precizând că “promovarea statului de drept şi a independenţei justiţiei, lupta împotriva corupţiei, asigurarea integrităţii în funcţiile şi demnităţile publice sunt valori constituţionale care nu pot fi negociate”.

„În orice democraţie, Constituţia este expresia cea mai înaltă a valorilor unei naţiuni şi asigură acea legătură de încredere între cetăţeni şi instituţiile statului, esenţială pentru dezvoltarea solidă şi durabilă a oricărei societăţi. Sub imperiul Legii Fundamentale, de la a cărei adoptare prin referendum sărbătorim astăzi 26 de ani, românii se dovedesc mai uniţi ca niciodată în jurul unor principii fundamentale, pentru a căror respectare militează activ, fără a mai accepta niciun pas înapoi. Promovarea statului de drept şi a independenţei justiţiei, lupta împotriva corupţiei, asigurarea integrităţii în funcţiile şi demnităţile publice sunt valori constituţionale care nu pot fi negociate, îngrădite sau eliminate”, se arată în mesajul transmis de şeful statutului.

Şeful de stat îndeamnă, în finalul mesajului, ca toate instituţiile statului să ţină cont “nu doar de litera, ci şi de spiritul Legii Fundamentale, condiţie indispensabilă pentru buna guvernare a societăţii româneşti.”

 

Tags: , ,
bani_salariu_60222100

Românii bogați au avut venituri de 7,2 ori mai mari decât cei săraci

Persoanele din gospodăriile considerate bogate au obținut venituri de 7,2 ori mai mari decât cele din gospodăriile sărace, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS). 

‘În anul 2016, persoanele din gospodăriile considerate bogate au obținut un volum total de venituri de 7,2 ori mai mare decât persoanele din gospodăriile considerate sărace. Indicele inegalității veniturilor a avut o creștere accelerată până în anul 2015, când a atins și maximul perioadei (8,3%), însă în 2016 a scăzut la valoarea atinsă și în 2014. Cum era de așteptat, inegalitate mai mare a veniturilor bănești disponibile se înregistrează la persoanele cu vârsta sub 65 de ani, față de cele cu vârsta peste 65 de ani care sunt dependente numai de venituri din transferuri sociale’, se arată în document.

Conform sursei citate, în anul 2016, deficitul median relativ a fost de 36,2%, adică se poate spune că persoanele sărace au avut în medie un venit bănesc disponibil care a reprezentat 63,8% din valoarea pragului de sărăcie stabilit pentru acest an.

‘Pe ansamblu, deficitul median relativ este mai crescut la bărbați decât la femei, ceea ce înseamnă că persoanele sărace de sex feminin se situează la o distanță relativ mai mică față de pragul de sărăcie. În anul 2016, această diferență s-a accentuat cu 2,6 puncte procentuale (37,6% la masculin față de 34,8% la feminin). Deficitul median relativ de venituri cu care se confruntă populația săracă a avut un trend crescător din 2013 până în 2015 (de la 33,6% până la 38,2%), în 2016 scăzând ușor la 36,2%’, precizează INS.

Deficitul median relativ este un indicator de profunzime a sărăciei, care semnifică ‘distanța’ la care se află venitul unei persoane sărace până la nivelul pragului, de la care persoana ar înceta să mai fie considerată săracă, calculat ca procent din pragul de sărăcie.

 

Tags: , , , , ,
bancnote

Investiţiile în economia naţională au crescut cu 10,3% în al treilea trimestru

Investiţiile nete în economia naţională în al treilea trimestru al anului au crescut cu 10,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 20,4 miliarde lei (4,4 miliarde euro), arată datele publicate vineri de Institutulul Naţional de Statistică (INS).

Creştere din al treilea trimestru a fost înregistrată la toate elementele de structură: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 22,8%, alte cheltuieli cu 11,7% şi la lucrările de construcţii noi cu 0,1%.

În perioada ianuarie-septembrie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 3,6%, până la 50 miliarde lei (10,8 miliarde euro).

Avansul a fost înregistrat la următoarele elemente de structură: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 6,6% şi la lucrările de construcţii noi cu 1,4%. Investiţiile în alte cheltuieli au scăzut cu 1,6%.

”Pe activităţi ale economiei naţionale în perioada 1.I-30.IX.2017, comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2016, se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în construcţii, cu 6,2 puncte procentuale. Mai mult de o treime (35,2%) din investiţiile nete, au fost orientate către industrie, fiind în creştere cu 2,0 puncte procentuale faţă de perioada 1.I-30.IX.2016”, se arată în comunicat.

Tags: , , ,
constr aprilie

Nord-Vestul, în topul construcţiilor noi

Numărul de locuinţe construite în al treilea trimestru al anului a crescut cu 27% faţă de aceaşi perioadă a anului trecut, până la fost de 16.315, arată datele publicate vineri de Institutulul Naţional de Statistică (INS).

Pe medii de rezidenţă, în trimestrul III 2017, cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban (58,1%).

“Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în trimestrul III 2017, faţă de trimestrul III 2016, numărul locuinţelor terminate a crescut atât din fondurile private cu 3302 locuinţe cât şi din fondurile publice cu 162 locuinţe”, se arată în comunicat.

Distribuţia în profil regional evidenţiază o creştere a numărului locuinţelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (+1031 locuinţe), Nord‐Vest (+1027), Sud‐Est (+961), Vest (+668) şi Sud‐Vest Oltenia (+89). Scăderi s‐au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti‐Ilfov (‐125 locuinţe), Nord‐Est (‐109) şi Sud‐ Muntenia (‐78).

În primele nouă luni ale anului, au fost date în folosinţă 39.372 locuinţe, în creştere cu 2.415 locuinţe, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

“Pe medii de rezidenţă, în perioada 1.I‐30.IX.2017, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, ca pondere reprezentând 57,8% din total. Repartiţia pe surse de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în perioada 1.I‐30.IX.2017, faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent, a crescut atât numărul locuinţelor realizate din fonduri private, cu 1683 locuinţe cât şi numărul locuinţelor realizate din fonduri publice cu 732 locuinţe”, se arată în comunicat.

 

Tags: , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Economia României pentru următorii doi ani. Nord-Vestul, în top

Regiunea Nord-Vest se află în topul câștigurilor salariale medii nete, numărului mediu de salariați şi al creșterii economice, în următorii doi ani, potrivit Prognozei în profil teritorial, varianta de toamnă, publicată de Comisia Națională de Prognoză (CNP).

Cele mai mari salarii medii lunare vor continua să fie realizate în București, în următorii doi ani, câștigul salarial mediu net în Capitală urmând să crească de la 3.304 lei în acest an, la 3.639 lei în 2018 și 3.957 lei în 2019, potrivit CNP. La polul opus se află câștigurile salariale din județul Harghita, care vor ajunge la 2.001 lei anul viitor și la 2.160 lei în 2019, de la 1.776 lei în acest an.

Potrivit CNP, regiunea București-Ilfov rămâne pe primul loc în ceea ce privește câștigurile salariale medii nete, cu sume de 3.535 lei în 2018 și 3.844 lei în 2019, urmată de regiunea Vest – 2.570 lei (2018) și 2.803 lei (2019) și Regiunea Nord-Vest, 2.460 lei (2018) și 2.690 lei (2019). Cele mai mici salarii nete lunare vor fi realizate, în următorii doi ani, în Regiunile Sud-Est, respectiv 2.143 lei în 2018 și 2.295 lei în 2019, și Nord-Est, 2.250 lei în 2018 și 2.415 lei în 2019.

Cel mai mare număr mediu de salariați va fi în regiunea București – Ilfov, cu peste 1,12 milioane de angajați anul viitor și 1.16 milioane de angajați în 2019, urmată de Regiunea Nord – Vest, cu 705.300 angajați (2018) și, respectiv, 732.100 angajați (2019) și Regiunea Centru, cu 664.500 angajați (2018) și 689.100 angajați (2019).

Cel mai semnificativ avans al produsului intern brut va fi consemnat, anul viitor, în regiunile Nord-Vest și Sud-Est (5,8%), iar în 2019 clasamentul pe regiuni se modifică, Nord-Vest rămânând în top, cu o creștere economică de 6%, urmată de regiunea Centru, cu un procent similar. La polul opus, creșteri mai mici ale PIB vor fi realizate, anul viitor, în regiunile Sud-Vest Oltenia (5,3%) și București – Ilfov (5,3%) iar în 2019 în București – Ilfov (5,3%) și Sud-Est și Vest (5,6%).

Cele mai reduse rate ale șomajului anul viitor vor fi în regiunile București – Ilfov (1,4%), Vest (2,1%) și Nord – Vest (2,7%). Pe de altă parte, rate semnificative ale șomajului vor fi înregistrate în regiunile Sud – Vest Oltenia (7,1%), Sud – Est (5,9%) și Sud Muntenia (4,9%). Pentru 2019, regiunile cu cele mai scăzute rate ale șomajului rămân București – Ilfov (1,3%), Vest (2%) și Nord – Vest (2,6%), iar la polul opus sunt Sud – Vest Oltenia (6,8%), Sud Est (5,6%) și Nord – Est (4,9%).

La nivel național, prognoza CNP indică pentru următorii doi ani un avans al PIB de 5,5% (2018) și, respectiv 5,7% (2019), în scădere de la 6,1% în acest an, un câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei/salariat (2018) și 2.834 lei/salariat (2019), în creștere de la 2.355 lei/salariat în acest an și o rată a șomajului de 3,9% (2018) și 3,7% (2019), în scădere de la 4,2% în 2017.

Tags: , , ,
Vacanta_de_vara

Guvernul a decis să nu acorde nici în 2018 tichete cadou şi indemnizaţii de vacanţă

Guvernul a decis să nu acorde nici anul viitor tichete cadou şi indemnizaţii de vacanţă, iar angajările în administraţia publică vor fi permise doar cu regula “1 la 2″, în scopul menţinerii în anul 2018 a ţintei de deficit bugetar sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit măsurilor adoptate miercuri de Executiv.

Guvernul a adoptat proiectul de buget pe 2018, în care sănătatea, educaţia şi investiţiile sunt prioritare.

Totodată, Guvernul a anunţat că a aprobat o serie de măsuri fiscal-bugetare prin aplicarea cărora se urmăreşte sustenabilitatea cheltuielilor publice şi menţinerea în anul 2018 a ţintei de deficit bugetar sub 3% din PIB.

”Ordonanţa de urgenţă aprobată astăzi include măsuri în ce priveşte restricţia de achiziţii de autoturisme, mobilier, aparatură birotică, având în vedere necesitatea de a utiliza cât mai eficient resursele bugetare, precum şi necesitatea alocării fondurilor destinate investiţiilor pentru derularea obiectivelor de investiţii”, se arată în comunicat.

Potrivit actului normativ, în anul 2018, ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice au obligaţia de a reduce cu 10% cheltuielile cu bunurile şi serviciile aferente întreţinerii şi funcţionării instituţiei. Sunt prevăzute şi excepţii, de exemplu, măsura nu se aplică pentru acţiunile şi activităţile specifice pregătirii şi exercitării Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

”Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru se va compensa numai cu timp liber corespunzător. Prin excepţie, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare în luna iunie 2017”, se arată în comunicat.

În plus, nivelul indemnizaţiilor acordate veteranilor şi văduvelor de război, persoanelor persecutate din motive politice şi etnice şi altor categorii de persoane, precum şi a celor acordate membrilor unor academii sau urmaşilor se menţine la nivelul acordat în luna decembrie 2017.

O altă măsură stabileşte suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice, începând cu 1 ianuarie 2018, până la 31 decembrie 2018. Ordonatorii de credite pot aproba ocuparea unui procent de maximum 50% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data de 1 ianuarie 2018, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, potrivit Executivului.

În plus, se menţine procedura de plată eşalonată, pe cinci ani, a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale obţinute de personalul din sectorul bugetar, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018. Una din măsurile incluse în ordonanţa de urgenţă aprobată astăzi vizează stabilirea unei valori fixe a punctului-amendă contravenţională privind circulaţia pe drumurile publice.

”Astfel, pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018, se plafonează punctul-amendă la suma de 145 lei, cât este în prezent, fără a se majora în funcţie de salariul minim brut pe economie garantat în plată”, se arată în comunicat.

Tags: , , ,
export3

Software-ul românesc, în mâinile străinilor

Sectorul IT&software românesc, unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei, tinde să devină ringul marilor jucători internaționali, în condițiile în care tot mai multe startup-uri românești, întreprinderile mici și mijlocii, se confruntă cu condițiile tot mai vitrege din piață, provocate pe de o parte de concurența acerbă a multinaționalelor și pe de alta de deciziile fiscale controversate și de absența unor măsuri de stimulare economică, arată datele unui studiu realizat de KeysFin.

Dacă pe ansamblu, industria software din România se află pe un trend pozitiv, cu potențialul de a asigura peste 10% din PIB în următorii ani, de la 6% în prezent, în interiorul industriei, fenomenulconcentrării afacerilor în mâinile unui număr redus de jucători, în special multinaționale, tinde să devină tot mai acut.

Statistica arată că mai mult de 60% din industria software este controlată, în prezent, de marii investitori străini. Dacă în 2012, cea mai mare parte din piață aparținea IMM- urilor, în 2016 s-a ajuns ca marii jucători să dețină 36%, iar fenomenul tinde să se acutizeze.

“Dacă în 2012, firmele mici și mijlocii generau 25% din cifra de afaceri, cu 10% mai mult decât corporațiile, în 2016, procentele s-au schimbat substanțial. Cele mai mari 40 de firme din piață au ajuns să domine piața (36%), cu afaceri de peste 50 de milioane de euro fiecare. Spre comparație, cele 17.000 de microîntreprinderi, în general startup-uri, înregistrează venituri sub un milion de euro. Segmentul de mijloc, al firmelor mici și medii, s-a subțiat considerabil, adunând numai 1216 firme, majoritatea lor cu venituri sub 8 milioane de euro”, afirmă experții de la KeysFin.

Cele mai noi date din piață, din septembrie 2017, arată că în România activau 19.068 firme de software, în creștere cu peste 1.000 față de 2016 (17.421) respectiv cu mai mult de 8.000 peste nivelul din 2012 (11.090 firme active). Afacerile sectorului, în 2016, erau de 4,8 miliarde de euro, față de 3 miliarde în 2012, cu un profit de 571 milioane euro, dublu față de acum cinci ani.

Din punct de vedere al reprezentării la nivel regional, mai mult de 42% dintre firme activau în București (7771 companii), urmate de cele din Nord-Vest (15,2%), unde erau înregistrate 2809 societăți.

CINE FACE JOCURILE ÎN SOFTWARE-UL ROMÂNESC

Datele KeysFin arată că cele mai mari afaceri în sectorul IT&software românesc le realizează Oracle. Gigantul IT și-a relocat în România o parte semnificativă din activitate, iar business-ul companiei pe piața locală a trecut, astfel, de 200 milioane euro în 2016.

În topul investitorilor, compania este urmată de IBM, cu afaceri de 179 milioane euro, Ericsson (160 mil.euro), Bitdefender (100 mil. euro) și Endava (69 milioane euro). Statistica arată, totodată, că 60% din piață aparține, în prezent, firmelor străine, primii trei mari investitori (Olanda, Germania și SUA) concentrând mai mult de jumătate din afaceri.

Din punct de vedere al numărului de firme cu capital străin, cele mai multe aveau capital german (324), urmate de cele cu investitori din Italia (260), Franța (209) și SUA (176).

BĂTĂLIE CRUNTĂ ÎN PIAȚA DE RECRUTARE

Intrarea jucătorilor străini a influențat în mod semnificativ evoluția pieței muncii în acest sector. Forța financiară semnificativă a acestora a determinat o adevărată migrație a angajaților din micile companii.

Astfel s-a ajuns ca primii cinci angajatori din acest sector (Oracle, IBM, Ericsson, Comdata și Endava) să absoarbă peste 12.000 de angajați, reprezentând 12% din totalul angajaților din industrie.

Intrarea jucătorilor străini în piață a determinat o creștere spectaculoasă și a costurilor cu forța de muncă, cu 42% față de anul de referință 2012. Dacă acum cinci ani, firmele asigurau un cost mediu de 13.600 euro/angajat, în 2016 s-a ajuns la 19,394 euro.

Cu toate acestea, productivitatea muncii în acest sector a avansat ceva mai lent, de la 43.793 euro/angajat în 2012, la 46.415 euro/angajat în 2016.

“Firmele mari au atras 65% din forța de muncă din acest sector. Un indicator semnificativ care arată dezechilibrul din această industrie, controlată tot mai mult de multinaționale. În aceste condiții s-a ajuns ca 47,6% dintre firmele din acest sector să nu înregistreze niciun angajat în 2016”, afirmă experții de la KeysFin.

“Este un fenomen pe care l-am constatat și în alte sectoare ale economiei, precum metalurgia. În studiul recent, dedicat acestui sector, arătam că, din momentul în care România nu a mai fost atractivă pentru investitorii mari, industria metalurgică s-a prăbușit, iar consecințele sociale au fost pe măsură. Absență unui echilibru în astfel de industrii poate determina consecințe semnificative din punct de vedere economic și social”, spun analiștii KeysFin.

Vestea bună este că firmele românești, fie ele microîntreprinderi, mici sau mijlocii, au început să se adapteze efectelor globalizării. Și-au focusat business-urile pe segmente de nișă, pe inovație și dezvoltarea de software de ultimă generație și mai puțin pe activități de suport, acolo unde marile companii dețin mare parte din piață.

“Concurența acerbă a dus inovația românească în sectorul software la un standard competitiv la nivel internațional. IMM-urile au învățat să-și reconsidere capitalul uman, investind în asigurarea unor condiții salariale și de muncă competitive, în promovarea inovației în acest sector. În plus, este de remarcat numărul mare de startup-uri, semn că tinerii IT-iști continuă să aibă încredere că pot reuși pe cont propriu în acest domeniu”, spun experții de la Starbyte, una dintre cele mai cunoscute firme IT din sectorul de TechFin din România.

CUM ARATĂ PERSPECTIVELE INDUSTRIEI SOFTWARE ROMÂNEȘTI

Datele KeysFin arată că perspectivele industriei sunt pozitive, urmând ca acest sector să își dubleze afacerile, în următorii 10 ani, și să ajungă să reprezinte o componentă semnificativă a Produsului Intern Brut.

“Software-ul românesc a devenit un obiectiv cu adevărat strategic pentru economia românescă și este nevoie ca și statul să vină și să aibă un sprijin tot mai activ. În condițiile în care piața a ajuns să fie dominată de multinaționale, este absolut nevoie de dezvoltarea unui mecanism de susținere a sectorului IMM, prinfacilități fiscale, prin simplificarea accesului la finanțările europene, prin dezvoltarea unor parcuri investiționale, precum fac, de exemplu, autoritățile din Israel. În condițiile în care economia mondială se bazează tot mai mult pe software, susținerea inovației și tehnologiei trebuie să devină un obiectiv strategic pentru România, mai cu seamă că țările din jurul nostru, precum Bulgaria, au investit masiv în acest segment, iar concurența la nivel global este tot mai mare”, afirmă analiștii de la Starbyte.

Potrivit datelor Comisiei Europene, piața de software europeană ar urma să crească semnificativ în următirii trei ani și să atingă nivelul de 280 de miliarde de euro în 2020, cu peste 30 de miliarde de euro peste nivelul din acest an.

Tags: , , ,
premierul-mihai-tudose-despre-remanierea-ministrului-sanatatii-465960

Guvernul a aprobat proiectul bugetului pentru 2018. Ce ministere primesc cei mai mulţi bani

Guvernul a anunţat miercuri că a adoptat proiectul de buget pe 2018, în care sănătatea, educaţia şi investiţiile sunt prioritare.

“Aprobarea bugetului de stat, una dintre cele mai importante acte normative pe care le emite Guvernul şi în pofida tuturor criticilor corului bocitoarelor, este un proiect bun pentru un an bun, bazat pe cifre care nu sunt nicidecum optimiste, ci mai puţin decât pesimiste, aş putea spune. Avem în vedere o creştere economică de doar 5,5%, în condiţiile în care toată lumea prognozează o creştere mai mare a PIB-ului. Prevede venituri estimate cu 30,9 miliarde de lei mai mari faţă de 2017 şi este pentru prima dată când PIB-ul României depăşeşte 200 de miliarde de euro. Suntem consecvenţi în ceea ce priveşte priorităţile – Sănătate, Educaţie, Infrastructură, creşterile fiind de 17% la Sănătate, 16% la Educaţie, iar pe Investiţii o creştere cu 42% faţă de 2017″, a spus la începutul şedinţei de guvern premierul Mihai Tudose.

El a mai precizat că la Agricultură au fost alocaţi cu 23,6% mai mulţi bani faţă de anul în curs, afirmând că acest domeniu este unul dintre principalele motoare de creştere.

“28,4 miliarde de lei va fi ţinta de fonduri europene atrase pentru 2018. Aşa, o ţintă realistă, eu cred că o s-o depăşim la anul, dat fiind faptul că ajung la maturitate tot ceea ce s-a lucrat anul acesta, proiecte pe care le-am implementat. Va fi anul Centenarului – sunt sume prevăzute, sunt proiecte”, a mai spus premierul.

La rândul său, ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat cifrele din proiectul de buget de stat pe 2018.

Tags: , , ,
24899767_1562020980553388_5401050486240739294_n

Clujul a câştigat titlul de “Oraş European al Sportului 2018”

În cadrul unei ceremonii desfăşurate, miercuri, la Parlamentul European din Bruxelles, municipiul Cluj-Napoca a primit titlul “European City of Sport 2018”.

“Acest titlu câştigat azi reprezintă o recunoaştere europeană a viziunii şi eforturilor comunităţii noastre în susţinerea investiţiilor în domeniul infrastructurii sportive, a politicilor publice de promovare a sportului de masă şi a recunoaşterii evenimentelor sportive de nivel naţional şi european organizate în oraşul nostru. Alături de titlul de Capitală Europeană a Tineretului câştigat în anul 2015, acest nou titlu va contribui şi mai mult la creşterea vizibilităţii oraşului nostru în plan internaţional, la includerea Clujului în reţeaua europeană a oraşelor care promovează politici aplicate în domeniul sportului precum şi la continuarea promovării politicilor din domeniul sportului în oraşul nostru”, a declarat primarul Emil Boc.

Cluj-Napoca în cifre sportive:  25 de facilități sportive,

  • peste 100 de asociații sportive active,
  • 5 cluburi sportive importante,
  • echipe în ligile naționale,
  • o asociație paralimpică (Centrul Lamont)
  • 38 de sporturi practicate la nivel profesionist sau semi-profesionist în municipiu.

Facilități sportive:

Complexul Sportiv Gheorgheni, Sala Polivalentă, Cluj Arena, Parcul Central ”Simion Bărnuțiu”, Parcul sportiv ”Iuliu Hațieganu” și Stadionul CFR Cluj, alături de proiecte noi pentru dezvoltarea unor investiții în infrastructura sportivă.

Accesul la facilitățile sportive pentru persoane fizice, gratuit sau prin taxe modice, cum este cazul Bazei sportive Gheorgheni sau a Parcului ”Iuliu Hațieganu” unde studenții au gratuitate, iar restul platesc sume foarte mici sunt aspecte punctate în aplicație.

Facilitățile oferite prin finanțări locale pentru proiecte dezvoltate de companii și ONG-uri se numără, la rândul lor, printre avantajele Clujului în această competiție.

Voluntariatul sportiv este un alt aspect important, fiecare eveniment de anvergură a beneficiat de echipe numeroase de voluntari care au contribuit la buna desfășurare a activităților, care duc în timp la educarea unei generații pentru respectul și atașamentul pentru mișcare și sport.

Beneficiile obținerii titlului ”Oraș European al Sportului” sunt oportunitatea de a capitaliza toate investițiile din ultimii ani, creșterea numărului de locuitori implicați în activități sportive pentru îmbunătățirea calității vieții, socializare sau performanță. Apartenența la un grup select de orașe europene care au obținut acest titlu în trecut, precum Cagliari (2017), Kosice (2016), Bordeaux (2015), Cordoba (2014), Guimaraes (2013), Firenze și Bilbao (2012), Parma (2011), Innsbruck (2008), Leicester (2007) și prelurea unor modele de bună practică în domeniul sportiv sunt avantaje de necontestat pentru Clujul sportului. De asemenea, un astfel de titlu ne deschide perspective reale pentru candidatura la titlul de Capitală Europeană a  Sportului, pentru anul 2021 sau 2022.

Evenimente și activități propuse în calendarul 2018:

  1. Evenimente de masă – creșterea bazei piramidei în sport, prin dezvoltarea unor programe de inițiere teoretică și practică pentru copii, adolescenți și adulți începători & utilizarea tuturor facilităților deja existente conform unor programe ce urmează a fi stabilite.

Programe de incluziune socială prin activitate fizică, destinate seniorilor. Promovarea programului ”City of Sport”  în cadrul unor evenimente deja existente.

2. Evenimente profesioniste

Găzduirea unor evenimente sportive de nivel internațional și oportunitatea unui eveniment major. Un exemplu ar fi organizarea unui eveniment internațional de tenis, prin care cei mai buni tenismeni din lume să vină la Cluj pentru un turneu demonstrativ și practicarea tenisului la nivel de masă, mai ales în rândul copiilor, iar ulterior o posibilă selecție pentru performanță.

3.Conferințe, workshop-uri și alte activități conexe, pe teme de interes sportiv precum fair-play-ul și siguranța la evenimentele sportive, Management și marketing Sportiv, Programe de reconversie profesională a sportivilor de performanță, sau programe de instruire și pregătire a antrenorilor.

Candidatura Clujului pentru statutul de ”Oraș european al Sportului anului 2018” se încadrează într-o strategie pe termen mediu, care vizează să reprezinte un obiectiv intermediar către  aplicația mai competitivă pentru titlu de Capitală Europeană a Sportului anului 2021. 

Tags: , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Contextul economic actual “frânează” imobiliarele la Cluj

Pe parcursul lui noiembrie, apartamentele disponibile spre vânzare la nivel național s-au apreciat cu 0,7%, ajungând la 1.171 de euro pe metru pătrat util (față de o medie de 1.163 de euro pe metru pătrat la finele lui octombrie). 

Această tendință ascendentă poate fi pusă pe seama scumpirilor din orașele mai mici, unde locuințele sunt și mai ieftine. În orașele mai mari, însă, precum București, Timișoara sau Iași, unde locuințele s-au scumpit constant în ultimul an, apetitul cumpărătorilor s-a diminuat ca urmare a creșterii ROBOR și a instabilității cursului de schimb valutar – fapt ce a afectat, în mod firesc, și prețurile. Contextul economic actual a fost resimțit înclusiv în Cluj-Napoca, unde pretențiile proprietarilor au stagnat practic în perioada analizată, arată o analiză imobiliare.ro. 

București:

În cel mai mare oraș al țării, suma medie solicitată pentru un apartament, indiferent de anul construcției, s-a diminuat ușor, cu 0,2% mai exact, de la 1.274 la 1.271 de euro pe metru pătrat util. Tendința de scădere a fost susținută în mod exclusiv de segmentul unităților locative noi, care s-au ieftinit cu 1,6%, de la 1.337 la 1.316 euro pe metru pătrat util; locuințele vechi, pe de altă parte, s-au scumpit cu 1%, de la 1.196 la 1.208 euro pe metru pătrat util.

Brașov:

În orașul de la poalele Tâmpei, Indicele Imobiliare.ro a înregistrat un avans de 1% în noiembrie, de la 990 la 1.000 de euro pe metru pătrat util. În urma acestei creșteri, Brașovul atinge pragul psihologic de 1.000 de euro pe metru pătrat util în ceea ce privește prețul mediu al apartamentelor. Locuințele din blocurile vechi s-au apreciat cu 0,7% în ultima lună de toamnă (de la 994 la 1.001 euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 2,5% (de la 973 la 997 de euro pe metru pătrat util).

Cluj-Napoca:

Prețurile apartamentelor din capitala Transilvaniei au avut o evoluție vizibil mai temperată luna trecută, consemnând doar o variație neglijabilă, de 0,1%, de la 1.446 la 1.447 de euro pe metru pătrat util. Interesant este că locuințele din blocurile vechi, care sunt și cele mai scumpe, s-au ieftinit ușor, respectiv cu 0,3%, de la 1.511 la 1.506 euro pe metru pătrat util. Unitățile locative nou-construite s-au apreciat însă cu 0,4% în acest răstimp, de la 1.377 la 1.383 de euro pe metru pătrat util.

Constanța:

Dintre marile orașe analizate, Constanța este cel în care apartamentele s-au scumpit cel mai mult în noiembrie, așteptările vânzătorilor majorându-se cu 2,3%, de la 1.059 la 1.083 de euro pe metru pătrat util. Cel mai semnificativ avans a avut loc pe segmentul locuințelor din blocurile vechi, care s-au scumpit cu 2,4%, de la 1.058 la 1.083 de euro pe metru pătrat util. Unitățile locative noi s-au apreciat și ele, însă cu 1,8%, de la 1.065 la 1.084 de euro pe metru pătrat util.

Iași:

În capitala Moldovei a avut loc cea mai semnificativă scădere de preț luna trecută, respectiv 2,7%, de la 997 la 970 de euro pe metru pătrat util. Astfel, deși la finele lui octombrie se situa foarte aproape de pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat util, Iașiul a dat destul de mult înapoi, fiind acum singurul dintre cele șase mari orașe analizate constant de Imobiliare.ro în care prețurile se situează sub această valoare. Apartamentele vechi s-au ieftinit cu 0,6% în noiembrie (de la 928 la 922 de euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 2,5% (de la 1.025 la 999 de euro pe metru pătrat util).

Timișoara:

În orașul de pe Bega, Indicele Imobiliare.ro a înregistrat o scădere de 0,6% a prețului mediu solicitat de vânzători, de la 1.140 la 1.133 de euro pe metru pătrat util. Apartamentele vechi s-au ieftinit cel mai mult, cu 0,9% mai exact, de la 1.141 la 1.131 de euro pe metru pătrat util; locuințele din cadrul noilor ansambluri rezidențiale au consemnat doar o scădere ușoară, de 0,1%, de la 1.138 la 1.137 de euro pe metru pătrat util.

 

Tags: , , , , ,
capsule

Taxa “clawback” este cauza numărul unu pentru care dispar medicamentele ieftine, susţine “Primer”

PRIMER – Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reunește 16 situri de manufactură din țară – semnalează de jumătate de an că taxa “clawback” este cauza numărul unu pentru care dispar medicamentele ieftine din farmacii și spitale și nu sunt înregistrate altele noi, blocând accesul pacienților la terapiile uzuale.

“Semnalăm de 6 luni că se adâncește criza medicamentelor ieftine din cauza taxei “clawback”. Autoritățile nu pot sau nu vor să înțeleagă că această taxă, aplicată medicamentelor sub 25 lei, produce efecte devastatoare pentru populație, sistemul sanitar și industria de medicamente”.

“Am explicat în repetate rânduri la Parlament, Ministerul Sănătații, Ministerul Finanțelor Publice și la CNAS că în condițiile în care taxa “clawback” – un impozit pe cifra de afaceri aplicat exclusiv în industria medicamentelor – ajunge să reprezinte 25% din prețul unui medicament ieftin, acesta devine nerentabil iar producătorii au dificultați în a-l produce în continuare. Am arătat prin calcule economice că taxa “clawback” reprezintă 5 lei, adică 25% din costul unui medicament care la producător este 20 lei și în farmacie sau spital 25 lei. Dacă scădem costurile de producție, de desfacere și celelalte taxe și impozite rezultă practic că aceste produse au rentabilitate zero. Situația este și mai gravă pentru medicamentele sub 15 lei, care dau pierderi de 1-2 lei” , a declarat Dragoș Damian, Director Executiv PRIMER.

Primer_logo

Politizarea excesivă a subiectului medicamentelor și găsirea altor explicații cum ar fi metodologia de calcul al prețului la medicamente sau exporturile paralele nu-și au locul și nu conduc la soluții reale pentru stoparea dispariției medicamentelor ieftine, cele care costă in farmacie sau în spital sub 25 lei.

“Semnalele pe care le dau serviciile de urgență, spitalele și medicii referitor la dificultățile aprovizionarii cu medicamentele esențiale injectabile sau perfuzabile sunt adevărate, iar criza medicamentelor ieftine nu poate fi rezolvată altfel decât printr-un dialog cu producatorii locali care fabrică majoritatea medicamentelor sub 25 lei care se afla în aparatele și trusele de urgență din toată țara”, a mai precizat oficialul PRIMER.

“România are cel puțin 5 situri industriale de manufactură de produse injectabile și perfuzabile în care pot fi fabricate aproape toate medicamentele deficitare, acesta fiind răspunsul pe termen lung la criza din sistem – cu toate acestea, autoritățile preferă rezolvări  fără perspectivă, iar noi nu am fost contactați de niciun oficial pentru a găsi împreuna soluții, deși ne-am exprimat în repetate rânduri disponibilitatea” a conchis Damian.

Taxa “clawback” s-a majorat în mod nejustificat și inexplicabil în ultimii doi ani, în ciuda scăderii prețurilor la medicamente de acum doi ani, ajungând la 20%, adică o creștere în T3 2017 cu 30% față de T3 2016 și cu aproape 60% față de T3 2015. Estimările PRIMER arată că taxa “clawback” va crește la 25-30% în 2018, putând conduce la situații mai grave decât cele din prezent.

PRIMER reitereaza că scutirea de la plata obligației de tip “clawback” a medicamentelor care costă sub 25 lei reprezintă singura măsura care poate genera efecte durabile asupra accesului pacienților la medicamentele uzuale din farmacii și spitale. Nicio tară din Uniunea Europeană nu mai aplică impuneri fiscale suplimentare la acest nivel de preț, întelegând să reducă presiunea fiscală asupra medicamentelor ieftine, asigurându-le acestora un acces neîngrădit în așa fel încât să contribuie la scăderea costurilor din sistemele sanitare. Este momentul ca și în România să fie oprită aplicarea obligației de plată de tip “clawback” pe acest segment de medicamente.

Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din țară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
salariile-in-lipsa-crizei

Anul 2018 va aduce o migrare masivă a forţei de muncă între companii

Peste 60% dintre angajaţi nu se aşteaptă la o mărire a salariului în următoarele şase luni, aproape 65% resimt un volum mai mare de stres la locul de muncă, iar 60% îşi doresc să îşi schimbe locul de muncă în anul care urmează, potrivit unui sondaj realizat de platforma Undelucram.ro.

„Schimbările legislative în materie de salarizare, impozitare şi contribuţii anunţate pentru începutul anului viitor îi fac pe angajaţii români să nu mai fie la fel de optimişti în privinţa viitorului lor pe piaţa muncii. Împreună cu elemente percepute a fi negative, specifice companiilor pentru care lucrează, aceste schimbări îi determină pe angajaţi să se aştepte la un an cu mai multă muncă depusă, mai mult stres şi mai puţini bani”, se arată în sondajul efectuat de Undelucram.ro, o platformă dedicată angajaţilor din România.

Anul 2018 va aduce o migrare masivă a forţei de muncă între companiile care îşi desfăşoară activitatea în România, potrivit răspunsurilor oferite în cadrul sondajului. Astfel, nu mai puţin de 60% din respondenţi au spus ca îşi doresc să îşi schimbe locul de muncă în anul care urmează. Deciziile de a părăsi actualul loc de muncă par a fi voluntare, având în vedere că 48,3% din angajaţi nu se tem că vor fi concediaţi în următoarele şase luni.

Pentru a-şi schimba locul de muncă în anul care urmează, 61,86% din participanţi au spus că sunt dispuşi să participe la cursuri de specializare, 40,9% din respondenţii sondajului şi-au declarat disponibilitatea de a fi relocaţi în alt oraş decât cel în care se află acum pentru a începe o nouă carieră.

Mai mult, 44,8% consideră că în prezent sunt mult mai puţine oportunităţi de angajare decât erau în urmă cu şase luni.

61% din angajaţi nu se aşteaptă la niciun fel de mărire a salariului în următoarele şase luni, iar aproape 70% din aceştia se aşteaptă la o evoluţie negativă a veniturilor, exprimându-şi opinia că trecerea contribuţiilor în sarcina lor le va scădea salariul.

Conform studiului, 52,8% cred că, pe lângă salariile mai mici pe care le vor avea de anul viitor, vor fi afectaţi şi de un bonus în scădere comparat cu cel de anul trecut.

Dacă la sfârşitul lui 2016 angajaţii plănuiau deja concediile pentru 2017, acum 55,3% din ei nu mai fac acest lucru, spunând chiar că se aşteaptă să îşi permită mai puţină relaxare anul viitor.

Angajaţii români susţin că şi mediul de lucru se degradează treptat, 64% reclamă faptul că pe parcursul ultimelor şase luni volumul de muncă a crescut, pe când sprijinul oferit de companie sau colegi pentru desfăşurarea activităţii a rămas la fel (51%).

Chiar şi cu un volum mai mare de muncă, mediul de lucru, procedurile sau eficienţa fie au rămas la fel ca până acum (41,6%), fie s-au înrăutăţit (41,8%). Acest lucru conduce la un volum mai mare de stres, resimţit de 64,5% din angajaţi, se arată în studiu.

În ciuda faptului că în ultimul an au evoluat din punct de vedere profesional în cadrul companiilor pentru care lucrează (56,7%), doar 18,7% consideră că mai pot avansa pe scara ierarhică la actualul loc de muncă. Astfel, 40,3% din angajaţi nu mai au încredere în viitorul companiilor pentru care lucrează.

Sondajul a fost efectuat în mediul online în perioada 15 octombrie – 15 noiembrie 2017. La întrebări au răspuns 1.318 persoane cu vârste cuprinse între 19 şi 45 de ani. Fiecare întrebare a avut trei variante de răspuns.

Undelucram.ro este o comunitate online a angajaţilor din România, cu peste 50.000 de membri activi pe platformă şi peste 150.000 de evaluări lăsate de utilizatori despre companiile la care lucrează, interviurile de angajare sau ofertele salariale.

Tags: , , ,
regele-mihai-mircea-rosca

Programul integral al funeraliilor Regelui Mihai

Casa Regală a României a publicat, miercuri, programul oficial al funeraliilor regale, sicriul cu corpul neînsufleţit al Regelui Mihai I urmând să ajungă pe 13 decembrie, la ora 11.00, pe aeroportul Otopeni, înmormântarea fiind programată pentru 16 decembrie, la Curtea de Argeş.

Miercuri, 13 decembrie 2017, la ora 11.00, sicriul cu corpul neînsufleţit al Majestăţii Sale Defuncte Regele Mihai I va ajunge la Aeroportul Otopeni, de unde va fi transportat cu maşina la Castelul Peleş. Evenimentul se va desfăşura în prezenţa Şefului Familiei Regale, Margareta, Custodele Coroanei române, şi a membrilor Familiei Regale, a reprezentanţilor instituţiilor Statului, ai Bisericii Ortodoxe şi ai Casei Majestăţii Sale. Presa va avea acces la ceremonie. Publicul nu va avea acces la eveniment.

Miercuri, 13 decembrie 2017, la ora 14.00, corpul neînsufleţit al Regelui va fi aşezat în Holul de Onoare al Castelului Peleş. Custodele Coroanei şi Familia Regală vor fi prezenţi la Sinaia.

Programul vizitei oficialităţilor pentru a transmite condoleanţe la Castelul Peleş este următorul:

– Ora 14-15: Instituţia Preşedintelui României, Preşedinţia Republicii Moldova, Membrii Guvernului României şi ai Guvernului Republicii Moldova, Membrii Parlamentului României şi ai Parlamentului Republicii Moldova.
– Ora 15-16: Reprezentanţii Instituţiilor Statului, centrale şi locale.
– Ora 16-17: Reprezentanţii Corpului Diplomatic, ai Uniunii Europene, NATO şi ai Organizaţiilor Internaţionale.
– Ora 17-18: Reprezentanţii Academiei Române şi Academiei de Stat a Republicii Moldova, ai Bisericii Ortodoxe, ai Bisericii Catolice şi ai celorlalte instituţii ale Credinţei.

Publicul nu va avea acces pe durata şederii sicriului la Domeniul Regal Sinaia. Presa va avea acces pe terasa Castelului Peleş şi, în anumite intervale orare, în Holul de Onoare.

Miercuri, 13 decembrie 2017, la ora 18.00, corpul neînsufleţit al Majestăţii Sale Defuncte va fi transportat de la Castelul Peleş la Sala Tronului din Palatul Regal de pe Calea Victoriei, unde va ajunge la ora 20.30. Ceremonia va avea caracter privat. Publicul şi presa nu vor avea acces în Sala Tronului pe durata ceremoniei. Presa va avea acces doar la intrarea în Palatul Regal.

Toţi cei care vor dori să depună flori şi să se închine la catafalcul Majestăţii Sale Defuncte vor putea veni la Sala Tronului de la Palatul Regal:

-miercuri, 13 decembrie 2017, între ora 21.00 şi ora 24.00;
-joi, 14 decembrie 2017, între ora 08.00 şi ora 22.00;
-vineri, 15 decembrie 2017, între ora 08.00 şi ora 22.00.

Intrarea este liberă, iar accesul presei este permis.

Sâmbătă, 16 decembrie 2017, la ora 10.30, un scurt serviciu religios va fi oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal. Presa nu va avea acces în Sala Tronului pe durata ceremoniei.

La ora 10.55, sicriul cu corpul neînsufleţit al Regelui Mihai va fi aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului Regal. Acolo va avea loc o scurtă ceremonie religioasă şi militară. Accesul publicului în Piaţa Palatului este liber, în zonele special amenajate pentru participanţi. Accesul presei este liber.

La ora 11.15, sicriul va fi aşezat în maşina mortuară.

De la ora 11.25 la ora 12.15, cortegiul funerar va merge, cu viteză redusă, pe traseul Piaţa Palatului Regal – Calea Victoriei – Splaiul Independenţei – Piaţa Unirii – Intrarea pe Dealul Mitropoliei.

De la ora 12.30 la ora 14.00, la Catedrala Patriarhală va avea loc slujba de înmormântare. Publicul şi presa nu vor avea acces în catedrală.

Între ora 14.00 şi ora 18.20, cortegiul funebru se va deplasa la Curtea de Argeş, pe ruta Piaţa Unirii-Piaţa Universităţii -Piaţa Romană-Arcul de Triumf, -Chitila -Titu -Găeşti -Topoloveni -Piteşti -Curtea de Argeş. Cortegiul funerar nu se va opri, de-a lungul călătoriei, dar va încetini viteza în localităţi.

Sâmbătă, 16 decembrie 2017, la ora 18.45, va avea loc slujba de îngropare a Regelui Mihai I în Noua Catedrală de la Curtea de Argeş. Ceremonia va fi privată, în prezenţa Custodelui Coroanei, a Familiei Regale a României şi a membrilor Familiilor Regale străine prezenţi la eveniment. Publicul va avea acces doar în faţa porţii de intrare în parcul Arhiepiscopiei de Argeş. Presa va avea acces în faţa Noii Catedrale de la Curtea de Argeş.

Prezenţa presei nu va fi permisă în incinta Noii Catedrale, nici înainte, nici pe parcursul ceremoniei de îngropare. Noua Catedrală nu va putea fi vizitată în primele 7 zile după înmormântare.

Totodată, Familia Regală anunţă mare doliu pentru 40 zile şi doliu timp de trei luni. Marele doliu şi doliul se referă la prezenţa publică a membrilor Familiei Regale.

Cărţi de condoleanţe sunt deschise, începând de miercuri, la Castelul Peleş, la Palatul Regal şi la Palatul Elisabeta. Ele sunt la dispoziţia publicului timp de 40 de zile de la data decesului.

Mesaje de condoleanţe pot fi transmise online la http://www.familiaregala.ro/mesaje, mai precizează Casa Regală.

Tags: , , , ,
autostrada

Autostrada Târgu-Mureș – Câmpia Turzii va fi terminată în 2019

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunţă că a eleborat şi depus Aplicaţia de finanţare pentru proiectul privind construcţia autostrăzii Târgu Mureş-Ogra-Câmpia Turzii, în valoare de 1.826.928.177,05 de lei.

Proiectul ”Construcţia autostrăzii Târgu Mureş-Ogra-Câmpia Turzii” vizează asigurarea unei legături între municipiul Târgu Mureş şi municipiul Cluj Napoca, cu asigurarea continuităţii sectorului de autostradă 2B Câmpia Turzii-Cluj Napoca Vest (Gilău), cu sectoarele 2A şi 1C. Proiectul prevede  construcţia, până în 2019, a 51.796 km de autostradă nouă 2×2 împreună cu 4,7 km de drum de legătură 2×2 spre Târgu Mureş, a 13 poduri, 30 de pasaje, două viaducte, o parcare, un Centru de Mentenaţă şi Coordonare, un spaţiu de Service, un punct de lucru pentru mentenaţă şi 5 intersecţii rutiere (dintre care 4 intersecţii rutiere şi 1 intersecţie semi-rutieră).

De asemenea se va imbunătăţi capacitatea şi performanţa reţelei de transport prin creşterea vitezei de deplasare, reducerea numărului de accidente, minimizarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a poluarii aerului în zona de impact a proiectului, spune CNAIR.

Valoarea totală a  proiectului este de 1.826.928.177,05 lei (inclusiv TVA) si va fi finantat prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 75% contribuţia Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regională -1.513.061.739,95 lei, 25% contribuţia naţională (bugetul de stat)-378.265.434,99lei, iar restul de 313.866.437,10lei reprezintă valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile.

Tags: , , ,
dolari

Consiliul UE a identificat 17 ţări considerate “paradisuri fiscale”

Miniştrii Finanţelor din statele Uniunii Europene au elaborat, marţi, o listă cu sancţiuni care vizează 17 ţări considerate “paradisuri fiscale”, printre acestea numărându-se Coreea de Sud, Tunisia şi Emiratele Arabe Unite, informează site-ul cotidianului Le Figaro.

“Am adoptat astăzi, la nivelul UE, o listă a statelor care nu depun eforturile necesare pentru combaterea evaziunii fiscale. Lista neagră cuprinde 17 ţări”, a declarat marţi după-amiază Bruno Le Maire, ministrul francez al Economiei şi Finanţelor.

Decizia Consiliului Uniunii Europene este o reacţie la recentele scandaluri generate de campaniile “LuxLeaks” (2014), “Panama Papers” (2016) şi “Paradise Papers”, prin care au fost dezvăluite date despre personalităţi implicate în activităţi de evaziune fiscală.

Lista va fi negociată şi va trebui aprobată de Consiliul European. Pe prima listă sunt incluse 17 ţări şi teritorii – Bahrain, Barbados, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Grenada, Guam, Insulele Marshall, Macao, Mongolia, Namibia, Palaos, Panama, Samoa, Insulele Samoa americane, Santa Lucia, Trinidad-Tobago şi Tunisia.

Lista va fi actuializată constant.

Tags: , ,