Tag Archives: featured

00172227_large

CJ actualizează PUZ-ul pentru proiectul spitalului regional din Cluj

Consiliul Judeţean îi răspune premierului Dăncilă, care susţine că nu este suficient teren pentru realizarea spitalului regional din Cluj, că va actualiza PUZ-ul conform proiectului actual transmis de Ministerul Sănătății.

Președintele Consiliului Județean Cluj a inițiat un proiect de hotărâre pentru aprobarea Protocolului de asociere între Consiliul Județean și Ministerul Sănătății, proiect ce va fi supus spre aprobarea deliberativului județean în cadrul ședinței extraordinare convocate pentru data de mâine, vineri, 23 februarie 2018. În esență, protocolul are drept scop facilitarea derulării și respectarea termenelor de implementare a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgență Cluj.

“Am decis să inițiez acest proiect de hotărâre, pentru care am și convocat consilierii județeni în regim de urgență, întrucât nimeni nu este mai interesat decât noi de construirea acestui Spital Regional și pentru că ne dorim ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. În acest fel, continuăm, într-o nouă etapă și într-o formă și mai avansată, ajutorul pe care l-am dat constant pe parcursul anilor acestui proiect cu adevărat strategic pentru întreaga regiune”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

Conform protocolului, Consiliul Județean Cluj va actualiza Planul Urbanistic Zonal necesar realizării pe terenul de 14 hectare a obiectivului de investiții în noua formă, prin actualizarea celui existent conform proiectului actual transmis de Ministerul Sănătății. Totodată, Consiliul Județean va elabora, pe baza datelor tehnice transmise de Minister, documentațiile tehnico-economice necesare realizării infrastructurii tehnico-edilitare. În același timp, forul județean va realiza, sub rezerva asigurării finanțării de către Ministerul Sănătății, branșamentele, racordurile și drumurile de acces necesare în scopul bunei funcționări a obiectivului. Nu în ultimul rând, Consiliul Județean va asigura susținerea logistică, la nivel local, a implementării proiectului de edificare a Spitalului Regional de Urgență Cluj. Totodată, în perspectiva demarării efective a lucrărilor de construcție, Consiliul Județean va finaliza eliberarea amplasamentului de vegetația și construcțiile existente aflate în proprietatea privată a Județului Cluj.

Reamintim în acest context faptul că forul administrativ clujean a fost primul dintre autoritățile din țară vizate de construirea unui spital regional, respectiv Cluj, Iași și Craiova, care a finalizat în bune condiții întreaga procedură prin care s-a pus la dispoziție un teren propice amplasării spitalului regional de urgență. Pentru a ajunge în etapa finală, Consiliul Județean a derulat o procedură laborioasă prin care a dezmembrat terenul în cauză și s-a ocupat de evaluarea suprafeței transmise pentru construirea spitalului, a adoptat hotărârea 167/26.07.2017 de modificare a HCJ nr. 258/29.11.2016 prin care terenul a fost transferat din domeniul public al județului Cluj în domeniul public al Statului Român. Ulterior, Consiliul Județean a acționat pentru înscrierea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate asupra terenului al Statului Român și a înițiat demersurile necesare în vederea casării și, respectiv demolării construcțiilor dezafectate existente pe terenul în cauză. Astfel, în data de 1 noiembrie 2017, Consiliul Județean Cluj a predat Ministerului Sănătății, prin intermediul unui protocol de predare-primire, terenul pe care urmează să fie edificat viitorul Spital Regional de Urgență de la Cluj, situat în comuna Florești, Str. Avram Iancu, nr. 370-374.

Tags: , , , , , , ,
3-harta

Topul judeţelor pentru investitiţii străine. Unde se situează Clujul

 Banca Naţională a inclus pentru prima dată în studiul său asupra investiţiilor străine datele defalcate pe judeţe în ceea ce priveşte soldul de investiţii directe la 31 decembrie 2016, iar discrepanţele sunt uriaşe. 

Investiţii străine directe reduse înseamnă o cifră de afaceri consolidată a com­paniilor rezidente în judeţul respec­tiv foarte redusă. Astfel, judeţul Gorj e al treilea cel mai slab judeţ din punctul de vedere al cifrei de afaceri în 2016, cu un rulaj de doar 7,1 miliarde de lei. Vecini de clasament sunt Teleor­man, cu 5,5 mld. lei afaceri şi doar 98 mil. eu­ro investiţii atrase, şi Giurgiu, cu 5,5 mld. lei afaceri şi 127 mil. euro investiţii atrase. De altfel, cele şapte judeţe aflate sub limita de 100 de milioane de euro investiţii străine directe – Vaslui, Vrancea, Mehedinţi, Brăila, Botoşani, Teleorman, Gorj – au afaceri de maximum 8 miliarde de lei pe an.

3-top-judete

 

La polul opus, judeţele care au atras investiţii străine directe de peste 1 miliard de euro – Dolj, Cluj, Alba, Constanţa, Mureş, Braşov, Prahova, Arad, Argeş şi Timiş – au afaceri de peste 20 de miliarde de lei şi până la 54 de miliarde de lei. Nu întâmplător Timiş, judeţul care are cel mai mare stoc de investiţii străine directe atrase în afară de zona Bucureşti – Ilfov, în valoare de 3,5 miliarde de euro, are şi cel mai mare rulaj al companiilor, adică al cifrei de afaceri totale a companiilor rezidente în judeţul Timiş: 54,3 miliarde de lei. Aici intră şi companii străine (pondere de 62%), şi companii cu capital majoritar românesc (38%).

Mai multe AICI. 

Tags: , , ,
cluj-napoca

Dinamismul pieţei imobiliare. Oraşele regionale, precum Cluj, motoare de creştere

România a înregistrat un an 2017 foarte bun din punct de vedere al pieţei imobiliare, în contextul unei creşteri economice care a depăşit performanţele celorlalte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE), iar dinamismul pieţei va continua şi pe parcursul anului 2018, fiind dublat de noi cereri şi tendinţe în Capitală şi mai ales în marile oraşe regionale din ţară, potrivit unui raport al companiei de consultanţă imobiliară Colliers International.

Economia românească a crescut anul trecut cu 7%, faţă de 2016, cel mai mare avans din 2008 până în prezent, arată primele estimări publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).

”Principalul factor care susţinut consumul a fost creşterea salariilor, venită ca urmare a măsurilor luate de guvern şi a încordării pieţei muncii, care credem că se va dovedi a fi sustenabilă prin prisma diferenţei mai mari dintre productivitate şi costul forţei de muncă din România faţă de ţările din regiune”, se arată în raport.

În acest an, creşterea economiei va încetini până la un nivel mai sustenabil, spre 5%, ca urmare a reducerii stimulentelor fiscale, a înăspririi politicii monetare, a accelerării inflaţiei şi a unui leu mai slab, aspecte ce vor pune presiune şi pe încrederea consumatorilor, nu doar pe salariile reale, consideră Silviu Pop, Head of Research în cadrul Colliers International Romania.

”De asemenea, ne aşteptăm ca marile oraşele regionale din România – Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov – să contribuie cu o pondere mai mare la PIB în următorii ani: buna calitate a vieţii pe care o oferă acestea influenţează mişcarea migratorie a populaţiei în defavoarea Capitalei, iar costurile operaţionale scăzute şi numărul mare de studenţi din domeniul IT&C ar putea determina marile companii să se extindă în restul ţării”, a declarat Silviu Pop.

Anul trecut, creşterea economică a încurajat interesul investitorilor pentru România, ceea ce a dus la o îmbunătăţire calitativă a pieţei. Totuşi, prelungirea fazei de negociere a amânat unele tranzacţii pentru 2018, lichiditatea din 2017 rămânând aproape neschimbată la 960 milioane euro, potrivit raportului.

”Cele mai mari tranzacţii au fost parteneriatul dintre Iulius Group şi Atterbury Europe – estimat la 200 milioane euro – şi vânzarea hotelului Radisson Blu către Cerberus Capital Management şi Revetas Capital (169 milioane euro)”, se arată în raport.

2018 va reprezenta un an de cotitură pentru piaţa de investiţii, mai ales din prisma segmentului de birouri, potrivit Colliers. Astfel, dacă până acum erau tranzacţionate clădiri de birouri cu o suprafaţă medie de 20.000 mp, pentru perioada următoare sunt incluse proiecte cu o suprafaţă medie de peste 50.000 mp.

”Prin urmare, volumul de investiţii pe piaţa de birouri ar putea creşte de la 160 milioane euro în 2017 la 500 milioane euro în 2018. De asemenea, volumul total de investiţii estimat pentru anul acesta va depăşi pragul de un miliard euro, iar randamentele pentru proiectele de retail, birouri şi industrial ar putea scădea cu 25-50 puncte de bază”, se arată în raport.

În Bucureşti, piaţa de birouri a avut parte de o creştere moderată, înregistrând noi livrări de 123.000 mp ce au dus stocul de spaţii moderne la un total de 2,3 mil. mp. Această valoare este mai mică decât estimările iniţiale şi este rezultatul întârzierilor provocate de lipsa forţei de muncă, de obţinerea avizelor de construcţie şi de dezvoltatorii care au dorit să-şi îmbunătăţească rata de preînchiriere a proiectelor, potrivit raportului.

”Cu toate acestea, suprafaţa totală închiriată în spaţii de clasa A a însumat 320.000 mp, iar cererea nouă a depăşit pragul de 150.000 mp, valoarea din urmă fiind un maxim al ultimilor ani. Segmentul de IT&C a rămas principalul motor al cererii, generând 44% din activitatea de închiriere (140.000 mp). Cele mai active zone au fost Floreasca/Barbu-Văcărescu şi CBD (Central Business District) – 19% din totalul tranzacţiilor, urmate de Piaţa Presei/Expoziţiei şi Centru-Vest”, se arată în raport.

Dezvoltatorii devin din ce în ce mai prudenţi, astfel că anul acesta în Capitală vor fi livraţi 185.000 mp de birouri clasa A, cererea totală fiind estimată în jurul a 300.000 mp, iar cea netă la 135.000 mp.

”Problema infrastructurii cu care se confruntă zona de nord a Bucureştiul va determina extinderea stocului din zone precum Centru-Vest sau îndreptarea atenţiei către noul pol din Expoziţiei. Totodată, atractivitatea oraşelor regionale va fi, la rândul ei, susţinută de un pipeline generos: dacă în prezent stocul total de birouri din cele patru mari oraşe regionale este de 3,5 ori mai mic decât cel al Bucureştiului, acesta va creşte în 2018 cu 150.000 mp, fapt ce va reduce ecartul faţă de Capitală”, se arată în raport.

Tags: , , , , ,
portofel-cu-bani

România are al treilea cel mai mic salariu minim pe economie din UE

În luna ianuarie 2018, Bulgaria avea cel mai mic salariu minim pe economie din Uniunea Europeană, 261 de euro pe lună, urmată de Lituania, 400 de euro, şi România, 408 euro, arată datele publicate vineri de Eurostat.

La nivel general, salariul minim pe economie este mai mic de 500 de euro pe lună în statele membre din estul UE şi de peste 1.000 de euro în nord-vestul UE, în frunte fiind Luxemburg (1.999 de euro pe lună), Irlanda (1.614 euro), Olanda (1.578 euro), Belgia (1.563 euro), Germania şi Franţa (ambele cu 1.498 de euro pe lună).

Comparativ, salariul minim federal în SUA era de 1.048 de euro pe lună în ianuarie 2018.

În UE, doar 22 dintre cele 28 de state membre au un salariu minim pe economie, ţările care nu au un astfel de salariu fiind: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.

Eurostat precizează că cel mai mare salariu minim din UE este de aproape opt ori mai mare decât cel mai mic. Însă decalajele salariale în rândul statelor membre sunt mai mici dacă sunt eliminate diferenţele de preţuri. Exprimate la paritatea standard a puterii de cumpărare (PPS), salariul minim din Bulgaria este de 546 PPS şi de 1.597 PPS în Luxemburg ceea ce înseamnă că cel mai mare salariu minim din UE este de aproape trei ori mai mare decât cel mai mic. În România, salariul minim exprimat în paritatea standard a puterii de cumpărare este de 808 PPS, mai mare decât cel de 787 PPS din Portugalia.

Tags: , , ,
kovesi

Kovesi, despre revocare:Voi urma procedura legală şi mă voi prezenta să răspund, punct cu punct, tuturor afirmaţiilor

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, după ce ministrului Justiţiei a demarat procedura de revocare din funcţie, că va urma procedura legală şi va răspunde, “punct cu punct, tuturor afirmaţiilor prezentate de ministru”.

Voi urma procedura legală şi mă voi prezenta, oricând este nevoie, să răspund, punct cu punct, tuturor afirmaţiilor prezentate de ministrul Justiţiei”, a transmis Laura Codruţa Kovesi printr-un comunicat de presă.

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.

“Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA. Prezentul raport va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi către preşedintele României pentru a analiza şi decide în raport cu competenţele instituţionale pe care fiecare le are”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei.

 Acesta a mai afirmat că acţiunile Laurei Codruţa Kovesi pot pune în pericol însăşi activitatea instituţiei.

“DNA trebuie să continue să funcţioneze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul şef ale cărui acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin comportament discreţionar, sfidarea Parlamentului, contestarea deciziilor CCR. Statul de drept este statul în care acţiunea fiecărei autorităţi publice este reglementată prin lege, se supune legii în spiritul valorilor democratice”, a spus Toader.

Ministrul Justiţiei a prezentat 20 de critici la adresa procurorului şef al DNA, acesta fiind curpinse într-un raport care, potrivit lui Toader, ar fi urmat să fie făcut public de joi seara, lucru care nu s-a întâmplat, site-ul ministrului fiind blocat. De asemenea, biroul de presă al instituţiei nu a transmis raportul nici prin e-mail jurnalistilor acreditaţi.

Tags: , , ,
tudorel-toader-a-facut-anuntul-la-care-nu-se-astepta-nimeni-in-plin-scandal-in-justitie-ministrul-vrea-sa-272456

Revocarea lui Kovesi. Cele 20 de capete de acuzare aduse procurorului şef al DNA

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a propus, joi, revocarea procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi, după ce a prezentat un raport privind activitatea managerială de la DNA care s-a bazat pe 20 de categorii şi fapte. Printre acuzaţii se află: comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA, implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic.

Vă prezentăm în continuare cele 20 de puncte enumerate de Tudorel Toader, reţinute în perioada februarie 2017-februarie, în raportul privind activitatea DNA 2018.

1. În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an au fost înregistrate 3 conflicte în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional. 3 conflicte în care CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA. Am arătat că în sine constataterea unuia singur nu are aptitudinea de a revoca conducătorul instituţiei care a provocat conflictul.

Concluziile sunt diferite când încălcarea Constituţiei atunci când încălcările devin sistematice. În mai puţin de jumătate de an, DNA a fost chemată în faţa CCR pentru încă două conflicte de natură constituţională.
În opinia mea, această încălcare de la treia chemare este cu atât mai imputabilă cu cât în precedent Curtea spusese procurorul nu se poate substitui decidentului. Este un bilanţ semnificativ. dacă examinăm cea mai recentă statistică a CCR care relevă că numărul deciziilor în care se constată conflicte juridice de natură constituţională au fost 13, dintr-un număr de 39 pronunţate.

2. În al doilea rând, prin decizia 68, ce a format obiect de analiză, CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal.

Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la MJ a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are.

3. CCR a reţinut că dna Kovesi a refuzat să se prezinte în faţa comisiei de anchetă. Şi de această dată CCR a constatat că prin refuzul de prezentare s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă.

CCR a stabilit că procurorul şef refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de evenimente de interes public deosebit. A mai stabilit că prin acest refuz nu respectă acel comportament necesar loial.

Curtea a statuat că prin refuzul procurorului şef este împiedicată activitatea parlamentului.

4. În al patrulea rând, prin decizia nr 757/2017, legată de achetarea privind elaborarea a două hotărâri de Guvern, CCR a statuat că unitatea de Parchet nu are competenţa de a începe ancheta penală cu privire la oportunitate. Nu există nicio modaliate de control asupra oportunităţii actului administrativ. Aceste considerente practic le reiau pe cele din decizia 68. Văzând din partea cealaltă îşi pui întrebarea cum cu jumătate de an în umă CCR statuează, ulterior sub considerentul că e vorba de HG nu OUG au fost verificare aceleaşi aspecte.

5. DNA s-a erijat în evaluator, inclusiv în privinţa oportunităţii.

Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracţiune.

6. În al şaselea rând. Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicat au reprezentat simple opinii. Nu poţi să exprimi simple opinii când te referi la demnitatea unei persoane.

7. În al şaptelea rând, trei conflicte de de natură constituţională.

8. În al 8-lea rând, am reţinut comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar. Am solicitat în iunie 2017, realizarea unui control la DNA. Se consemnează o serie de dificlcutăţi, retinându-se indicii cu privire la împiedicarea activităţii de inspecţie.

9. Raportul relevă comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA.

Implicarea în achetele altor procurori. A supravegheat ancheta în cazul OUG 13.

10. Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic

11. În al 11-lea rând, cu prilejul unor evenimente publice: contestarea actelor şi autoritătii CCR, a învinovăţit CCR punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte şi recuperarea unor prejudicii.

12. Procurorul şef a contestat însăşi Constituţia ţării.

13. Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituţionale. Afirmaţiile sunt fără precedent, au afectat imaginea României.

14. La nivelul PE, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia.

15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preş, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare de „decapare” este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie.

16. Creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate. Se raportează numărul de inculpaţi trimişi în judecată în 2016 şi se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitaţi. Dai un calcul la o bază alta decât cea factuală.

17. Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri.

18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede.

19. Tergiversarea soluţionării unor cauze.

20. Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e ni să-i lauzi.

 

Tags: , , , , , ,
aeroport-cluj-napoca

Încă trei noi zboruri europene de pe Aeroportul Cluj

Wizz Air anunță o nouă expansiune și crearea de locuri de muncă pentru baza din Cluj. O aeronavă suplimentară Airbus A320 se va alătura flotei locale, ceea ce va face ca numărul total să ajungă la șapte aparate de zbor, precum și lansarea a noi rute spre Viena în Austria și Lyon în Franța.

Noua aeronavă care va sosi în noiembrie va asigura suplimentarea cu 21 de frecvențe săptămânale, inclusiv pe cele șapte rute populare din Cluj spre Roma, Londra Luton, Doncaster, Madrid, Dortmund, Paris și București. Extinderea operațiunilor WIZZ în 2018 până la un număr de șapte aeronave moderne, va crea locuri suplimentare de muncă și va face ca numărul angajaților direcți să ajungă la mai mult de 250. De altfel, sesiuni de recrutare sunt deja programate pentru 5 martie și 4 aprilie, în Cluj.

Wizz Air a prezentat și orarul de iarnă 2018 pentru Cluj. În următoarele două săptămâni, prețurile pentru acest sezon vor fi disponibile numai pentru membrii WIZZ Discount Club. Pasagerii care deja își pregătesc vacanțele sau escapadele de weekend, vor descoperi acum din Cluj 36 de destinații spre 18 țări din Europa și în afara ei. În 2017, peste 1,8 milioane de pasageri s-au bucurat de prețurile scăzute Wizz Air, de sistemul de rezervare extrem de ușor, dar și de serviciile excelente de la bord din și spre Cluj, ceea ce a însemnat o creștere față de anul anterior de peste 31%.

 RUTE NOI WIZZ AIR DE LA CLUJ

 

Ruta Zile de operare Începe din Tarife de la*
VIENA, AUSTRIA Miercuri, duminică 30 mai 2018 69  RON
Marți, joi, sâmbătă 28 octombrie 2018
Luni, miercuri, vineri, duminică 20 noiembrie 2018
LYON, FRANȚA Marți, sâmbătă 20 noiembrie 2018 99 RON

 

 

FRECVENȚE WIZZ AIR CRESCUTE DIN CLUJ PENTRU IARNA 2018

 

Destinație Zboruri săptămânale
Doncaster De la 2 la 3
Dortmund De la 4 la 5
Madrid De la 4 la 6
Roma Fiumicino De la 4 la 7
București De la 10 la 13
Paris Beauvais De la 6 la 9
Londra Luton De la 19 la 21
Tags: , , , , , , ,
Femeie de afaceri cu bani

Băncile critică plafonarea dobânzilor la credite: Trimite clienţii IFN-urilor în braţele cămătarilor

Proiectul de lege privind plafonarea dobânzii efective anuale (DAE) la creditele acordate populaţiei (ipotecare şi de consum) a luat prin surprindere băncile, dar şi IFN-urile, iar principala mişcare pe care industria financiară o va face va fi demararea unui studiu de impact la nivel de industrie, scrie Ziarul Financiar.

„Pur şi simplu, ideea plafonării ne-a luat prin surprindere, atât pe noi, cât şi pe IFN-uri. Suntem foarte avansaţi în procesul de a comanda un studiu de impact la o entitate independentă pe care să ni-l asumăm la nivel de industrie“, a afirmat Bogdan Preda, director executiv al Consiliului Patronatului Bancar (CPBR).

Aceeaşi poziţie o are şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB), care punctează că această iniţiativă ar putea avea un impact major asupra consumatorilor, instituţiilor de credit şi a economiei.

„Vom reveni cu o analiză de impact detaliată în scurt timp pentru ca toţi decidenţii şi publicul să înţeleagă nu numai impactul de instanţa întâi dar şi pe cel de instanţa a doua. Această iniţiativă are un impact major asupra consumatorilor, instituţiilor de credit şi a economiei“, a declarat Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB.

Deocamdată, proiectul de lege privind plafonarea dobânzilor la credite a primit avizul favorabil al senatorilor din comisiile de buget, economică şi juridică. Aceştia au stabilit ca dobânda efectiva anuală (DAE) pentru creditele ipotecare să nu depăşească cu de 2,5 ori dobânda de referinţă a Băncii Naţionale (în prezent de 2,25%). În cazul creditelor de consum, dobânda maximă care poate fi percepută a fost stabilită la 18%. Senatorii au decis ca aceste prevederi să se aplice băncilor şi IFN-urilor şi doar împrumuturilor noi. În prezent DAE la un credit de consum în lei ajunge la circa 10%, în timp ce dobânda la un credit ipotecar în lei se situează la circa 4-5%. În cazul IFN-urilor dobânzile sunt mult mai mari, trecând de 100%.

Citiţi continuarea articolului pe zf.ro

Tags: , , ,
cluj-napoca-my-favorite

“Orașe durabile”. Tema Întâlnirilor Europene din Transilvania 2018

În perioada 14 – 16 martie 2018, Ambasada Franței în România și filiala din Cluj-Napoca a Institutului Francez din România organizează Întâlnirile Europene din Transilvania.

Tema din acest an abordează problema “Orașe durabile” , aleasă în contextul în care oraşele de astăzi se confruntă cu provocarea de a se dezvolta şi de a se transforma pentru a realiza o tranziţie ecologică semnificativă, pentru a-şi schimba politicile administrative astfel încât să permită ameliorarea calităţii vieţii şi o dezvoltare economică care protejează resursele teritoriale.

Michèle Ramis, Ambasadoarea Franței în România, Ciprian Roșca, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Hervé Boisguillaume, directorul proiectului “Orașul durabil”, sunt personalitățile ce vor susține prezentările la ediția de anul acesta, alături de alți 20 de experți în administrație publică, din Franța și din România. În acest an Întâlnirile europene din Transilvania își propun să abordeze problematica orașului durabil, tradusă în provocări și oportunități pentru colectivitățile locale sau „Cum reușim să facem tranziția spre un oraș mai durabil?”.

Întâlnirile Europene din Transilvania sunt organizate, din 2010, prin parteneriate cu autoritățile locale, universități, asociații locale și companii franceze și românești. Evenimentul reunește, timp de trei zile, decidenți locali, reprezentanți de înalt nivel din mediul de afaceri, cadre universitare și reprezentanți ai societății civile în jurul unei teme legate de dezvoltarea teritorială în Europa.
În cadrul UTCN, întâlnirile vor avea loc miercuri, 14 martie 2018, cu o detaliere a atelierelor de discuţie in documentul atasat.

Tags: , , ,
1

Spitalul regional din Cluj. Premierul îi cere soluţii preşedintelui CJ

Premierul Viorica Dăncilă a solicitat, joi, la Adunarea generală a UNCJR, ca preşedinţii CJ Iaşi, Cluj şi Dolj să se implice în soluţionarea proiectelor care vizează spitalele regionale, ea semnalând întârzieri majore în realizarea acestora.

„O situaţie particulară o reprezintă spitalele regionale. M-am întors de la Bruxelles, iar ceea ce am discutat cu comisarul pentru politici regionale m-a îngrijorat foarte mult. De aceea, rog cei trei preşedinţi ai Consiliilor judeţene Iaşi, Cluj şi Dolj să se implice în deblocarea situaţiei terenurilor – şi aici mă refer la Cluj şi la Craiova, dar şi pentru dezvoltarea proiectelor de utilităţi publice, acces la amplasament, PUZ-uri şi alte obiective”, a spus Dăncilă.

Premierul a arătat că a constatat întârzieri majore în realizarea acestor proiecte. „Din acest motiv, numai cu implicarea dvs., acestea se pot transmite către Comisia Europeană pentru finanţare. Nu vreau însă să subliniez că vina este a preşedinţilor Consiliilor judeţene. Ştiu că s-au întâmpinat multe greutăţi, dar cred că datoria noastră este să soluţionăm aceste probleme”, le-a spus Dăncilă preşedinţilor de CJ.

Premierul a atras atenţia că gradul de absorbţie a fondurilor europene nu este satisfăcător, ea arătând că există chiar de risc de decomitere a unei sume de 800 de milioane euro pe Programul Operaţional Regional.

Legat de spitalul regional de la Cluj, în 16 februarie 2018, Dăncilă spunea că mai este nevoie de teren pentru construirea acestui obiect şi anum 1,4 hectare. 

Şi Comsisarul european Corina Creţi a declarat zilele trecute că, “aşa cum arată lucrurile în prezent, este puţin probabil ca lucrările să înceapă în 2019, autorităţile naţionale trebuie să accelereze demersurile pentru finalizarea studiilor de fezabilitate şi începerea implementării cât mai curând posibil. Un proiect de o asemenea anvergură pentru România necesită toată atenţia celor implicaţi”

În luna noiembrie a anului trecut, Consiliul Județean Cluj a predat Ministerului Sănătății, prin intermediul unui protocol de predare-primire, terenul pe care va fi edificat viitorul Spital Regional de Urgență de la Cluj. Procedura de predare-primire a inclus și o vizită în teren, pe amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgență, situat în comuna Florești, Str. Avram Iancu, nr. 370-374.

Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest.

CJ Cluj a identificat atunci un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro.

După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ Cluj, noul preşedinte al instituţiei Alin Tişe (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii Spitalului Regional de Urgenţă.

Potrivit proiectului, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urma să aibă 800 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport.

Tags: , , , ,
aeroport cluj

Zbor de la Cluj spre Franţa, dar nu la Paris

Deşi s-a zvonit că Blue Air va introduce zboruri de la Cluj-Napoca spre Paris şi Bruxelles, compania a anunţat oficial lansarea unei rute noi. E drept, spre Franţa. Este vorba despre Nisa, pe Aeroportul Coasta de Azur – Nisa, al treilea cel mai important aeroport din hexagon.

Perioada de operare: 06 iunie 2018 – 19 septembrie 2018

Cluj – Nisa – în fiecare zi de miercuri – 15:15 (decolare) – 17:05 (sosire)
Nisa – Cluj – în fiecare zi de miercuri – 17:50 (decolare) – 21:05 (sosire)

“Ne bucurăm să putem oferi și pe noul program de vară conexiuni directe între Cluj-Napoca și Nisa. Vom continua să adaptăm continuu grila de rute, dar și programul de operare, în funcție de cerințele pasagerilor noștri și ne menținem angajamentul de a oferi oportunități de călătorie variate, la prețuri convenabile. Blue Air este o companie mereu atentă la vocea pasagerilor, astfel că întreaga noastră dezvoltare, procesul continuu de îmbunătățire a serviciilor, menținerea standardele ridicate de confort și siguranța zborului sunt realizate tocmai pentru a valida așteptările pasagerilor noștri”, a declarat Tudor Constantinescu, Director Comercial Blue Air.

Din Cluj-Napoca se poate zbura cu Blue Air spre destinaţiile Birmingham, Bucuresti, Constanta, Dublin, Liverpool, Londra Luton, Nisa, Tel Aviv.

Tags: , , , ,
00170290_large

Camera de Conturi a constatat plăţi nelegale de peste 65 de milioane de lei la Primăria Cluj-Napoca

Camera de Conturi Cluj a constatat plăţi nelegale de peste 65 de mil. lei efectuate de Primăria Cluj-Napoca în anul 2016, pentru Compania de Transport Public, pentru asociaţii şi fundaţii dar şi pentru stimulente salariale ale propriilor angajaţi. Municipalitatea a contestat raportul în instanţă.

Potrivit Raportului Camerei de Conturi Cluj pe anul 2016, publicat pe site-ul Curţii de Conturi a României, cea mai mare sumă imputată Primăriei Cluj-Napoca este 25,2 milioane de lei şi a fost plătită Companiei de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca, sub formă de transferuri pentru investiţii, având în principal destinaţia plăţi de troleibuze articulate noi, „fără respectarea cadrului legal aplicabil, respectiv aceste sume să fie aprobate în lista de investiţii anexă la bugetul local al municipiului ClujNapoca aferent anului 2016”.

De asemenea, în anul 2016 au fost efectuate plăţi nelegale în sumă de 17,2 milioane de lei reprezentând drepturi salariale acordate necuvenit tuturor angajaţilor din aparatul de specialitate al primarului şi a unor servicii şi direcţii din Primărie, prin includerea în salariul de bază a unor stimulente, în condiţiile în care unii angajaţii ai entităţii nu aveau atribuţii şi nu au contribuit la administrarea creanţelor fiscale,

„Municipiul Cluj-Napoca a decontat în afara cadrului legal cheltuieli de transport pentru anumite categorii de persoane, fără îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru toţi beneficiarii de astfel de facilităţi (ex. pensionari fără domiciliul stabil în Cluj-Napoca, abonamente decontate integral deşi au fost emise în a doua parte a lunii). Pentru lucrările de <<Reparaţii curente de urgenţă şi întreţinere la unităţile de învăţământ preuniversitar>> efectuate în anul 2016, au fost încheiate contracte subsecvente la preţuri mai mari decât cele stabilite în acordurile cadru, cu încălcarea prevederilor legale. Prejudiciul este de 2,5 milioane de lei”, se arată în raport.

Inspectorii Camerei de Conturi Cluj au constatat şi plăţi nelegale de peste 13 milioane de lei cauzate de acceptarea şi decontarea unor cheltuieli contrar prevederilor legale privind serviciile de dezinsecţie, mai mari decât cele real datorate, cauzate de creşterea frecvenţei de execuţie a tratamentelor de dezinsecţie sau de majorarea artificială a suprafeţelor prevăzute în contract, pentru serviciile efectuate la instituţiile de învăţământ de pe raza municipiului Cluj–Napoca.

În raport se reclamă şi acordarea nelegală de finanţări nerambursabile în sumă de 253.000 de lei, pentru organizarea proiectului ”Napoca Music Events” şi a proiectului ”Daydreaming” în cadrul cărora au fost organizate concerte, activităţi generatoare de venit, fiind acordate nelegal finanţări nerambursabile de peste 1,1 milioane de lei unor asociaţii şi fundaţii, în condiţiile în care acestea au desfăşurat şi realizat activităţi care au generat profit.

Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat corespondentului MEDIAFAX că municipalitatea se află în procedură judiciară în instanţele de judecată şi îşi susţine contestaţia cu privire raportul Camerei de Conturi Cluj, în ceea ce priveşte anumite aspecte, precum cele legate de finanţarea proiectelor culturale.

„Primăria Cluj-Napoca sprijină evenimente culturale majore precum TIFF-ul şi ne dorim să putem face acest lucru în continuare, având în vedere faptul ca suntem un oraş mare, dezvoltat şi efervescent”, au spus sursele citate.

Tags: , , , ,
00172156_large

Bicicletă cu plăcuţe multilingve, parcată în curtea Primăriei Cluj

Asociaţia „Musai-Muszáj” a protestat în centrul Clujului faţă de întârzierile municipalității în a monta plăcuțele multilingve la intrările în oraş. Evenimentul a avut loc la un an de la decizia Tribunalului Cluj prin care primăria a fost obligată să pună inscripţii şi în maghiară la intrările în oraş. 

Andras Bethlendi, membru al Grupului de Iniţiativă ”Musai – Muszaj”, a declarat, miercuri, că Primăria Cluj-Napoca a amplasat doar 4 astfel de indicatoare multilingve în loc de 16 câte ar fi trebuit potrivit unei sentinţe judecătoreşti emisă anul trecut.

”În urmă cu un an am câştigat procesul împotriva Primăriei Cluj-Napoca privind obligarea acesteia de a amplasa inscripţii multilingve la intrările şi ieşirile în oraş, dar sentinţa nu a fost aplicată. Din cele 16 indicatoare multilingve au fost amplasate doar 4, iar noi cerem şi montarea celorlalte 12. Pentru a atrage atenţia asupra acestei cereri, am dus o bicicletă cu o inscripţie multilingvă a municipiului Cluj-Napoca în română, maghiară şi germană din Piaţa Unirii până în parcarea din curtea Primăriei unde aceasta va rămâne până când vor fi amplasate şi restul de 12 indicatoare. Marţi am iniţiat executarea silită a sentinţei de anul trecut şi am notificat Prefectura Cluj despre aplicarea deficitară a unei decizii a instanţei”, a afirmat Bethlendi.

Acesta a subliniat că acţiunea a avut loc cu de Ziua Internaţională a Limbii Materne, când s-a reamintit Primăriei clujene că respectarea drepturilor lingvistice ale comunităţii maghiare şi respectarea sentinţelor judecătoreşti nu sunt opţionale.
Emil Boc spune că “este vorba despre o mică furtună într-un pahar cu apă”.

Este o mica furtună într-un pahar cu apă. După cum puteţi observa, cele mai importante intrări în municipiu, cu cea mai mare vizibilizate şi impact concret au aceste plăcuţe multilingve amplasate. Dacă vă uitaţi la Floreşti, cea mai aglomerată rută din România, are aceste plăcuţe. La fel şi cea dinspre aeroport. La fel la Baciu sau pe Calea Turzii. Mai sunt aici de reglementat câteva probleme şi mă refer aici la intrarea dinspre Chinteni şi la cea dinspre Gheorgheni – Borhanci. Se vor reglementa în perioada următoare. Au fost câteva probleme tehnice care sunt în curs de soluţionare şi vor fi amplate şi aceste plăcuţe”, a declarat edilul Emil Boc în cadrul matinalului Realitatea FM Cluj.

Edilul mai spune că, din respect faţă de tradiţiile oraşului şi pentru comunitatea urbană, în 23 februarie, de ziua de naştere a fostului rege al Ungariei, ansamblul statuar Matei Corvin din Piaţa Unirii va fi iluminat şi pus astfel în valoare.

Primarul Clujului anunţase în 7 aprilie 2017 că Primăria a decis amplasarea de indicatoare multilingve la intrările în oraş în limbile română, maghiară şi germană, dar şi o inscripţie în limba latină care atestă ridicarea la rang de municipiu în perioada romană, în anul 124 d. Hr.

Emil Boc a declarat atunci într-o conferinţă de presă, că decizia a avut la bază propunerea formulată de o comisie de experţi de la Facultatea de Istorie a UBB.

”Pentru a găsi o soluţie la problema indicatoarelor de la intrările în Cluj-Napoca m-am adresat UBB şi am cerut un punct de vedere privind modul de rezolvare care să sublinieze dimensiunea multiculturală, istorică şi europeană a oraşului. Experţii de la Facultatea de Istorie – Ovidiu Ghitta, Mihai Bărbulescu şi Radu Ardevan, propun pentru intrările în oraş indicatoare multilingve cu denumirile în română, maghiară şi germană – Cluj-Napoca, Kolozsvar, Klausenburg, la care se adaugă o inscripţie în latină cu prima denumire de la ridicarea la rang de municipiu, probabil în anul 124 d. Hr – Municipiul Aelium Naponcense ab Imperatore Hadriano Conditum (117 – 138) – care să reflecte dimensiunea istorică din antichitate până în prezent. Aceste denumiri vor fi amplasate pe panouri stardard prevăzute de lege pentru intrările în localităţi şi vom începe demersurile pentru amplasarea acestora”, a spus Boc.

Potrivit acestuia, odată decizia luată, se sting şi conflictele juridice din acest caz după ce Tribunalul Cluj a obligat Primăria Cluj-napoca în luna februarie să amplaseze indicatoare şi în limba maghiară, astfel că municipalitatea nu va depune recurs.

”Primul oraş declarat oficial municipiu pe teritoriul de astăzi al României a fost Clujul. Soluţia găsită este validată ştiinţific şi istoric, este una care uneşte, nu dezbină, am obligaţia să respect trecutul, dar şi să îndrept comunitatea spre viitor, este o soluţie europeană care să consolideze statutul de oraş multilingv, tolerant, paşnic, civilizat. Clujul este un model al artei de a trăi împreună”, a mai spus Emil Boc.

Tribunalul Cluj a decis, în 21 februarie, să îl oblige pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuţe indicatoare la intrările în Cluj-Napoca şi cu denumirea în limba maghiară a oraşului.

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, Simona Trestian, declarase atunci că magistraţii au admis o cerere de amplasare a plăcuţelor bilingve formulată de Asociaţia Minority Rights.

”Tribunalul Cluj a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociaţia Minority Rights în contradictoriu cu primarul municipiului Cluj-Napoca având ca obiect obligaţia de a face. Obligă pârâtul (primarul municipiului Cluj-Napoca – n.r.) la inscripţionarea pe aceleaşi tăbliţe indicatoare a denumirii localităţii Cluj-Napoca şi în limba maternă a minorităţii etnice maghiare. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare la Curtea de Apel Cluj”, a spus Simona Trestian

Tags: , , , , , ,
00170290_large

Curtea de Conturi: Finanţări nerambursabile ilegale pentru ONG-uri la Cluj

Primăria Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj au acordat finanţări nerambursabile nelegale unor fundaţii şi asociaţii în anul 2016, conform celui mai recent raport la Curţii de Conturi. Suma estimată a abaterilor se ridică la 2 milioane de lei, respectiv 12.000 de lei.

Menţionăm că cele două administraţii acordă anual finanţări nerambursabile de la bugetele locale atât pentru proiecte de cultură, cât şi pentru cele sportive.

Primăria Cluj-Napoca: finanţări de 16,2 milioane lei, abateri de 2 milioane lei

Un număr de 254 de ONG-uri au primit în 2016 de la Pimăria Cluj-Napoca suma de 11,7 milioane de lei pentru proiecte culturale, în timp ce 37 de structuri sportive au beneficiat de 4,5 milioane de lei bani publici.

Conform raportului Curţii de Conturi 2016:

– Au fost acordate nelegal finanțări nerambursabile, pentru organizarea proiectului “Napoca Music Events” și a proiectului “Daydreaming” în cadrul cărora au fost organizate concerte, activități generatoare de venit; – 253.000 lei

Cele două evenimente au fost organizare de Asociaţia Cultural Urbană, care a primit de la municipalitate 240.000 lei (90.000 lei pentru Daydreaming, respective 150.000 lei pentru Napoca Music Events) din cei 750.000 ceruţi.

– Au fost acordate nelegal finanțări nerambursabile unor asociații și fundații, în condițiile în care acestea au desfășurat și realizat activități care au generat profit; – 1.122.000lei

– Au fost acordate finanțări nerambursabile de la bugetul local, la mai multe asociații sau fundații, care nu au prezentat documente justificative corespunzătoare; – 638.000 lei

Articolul integral AICI. 

Tags: , , , , , ,
drumuri-judetene-cluj

Lucrări de întreţinere pe 38 de drumuri din Cluj

Consiliul Judeţean Cluj a publicat prezentarea grafică a lucrărilor de reabilitare și modernizare, respectiv de întreținere curentă și periodică ce vor fi executate în anul 2018 pe nu mai puțin de 64 de drumuri județene.

“Desigur, nu ne vom opri aici, lucrăm intens la pregătirea de noi și noi documentații tehnice și la obținerea avizelor și acordurilor necesare astfel încât să putem suplimenta ulterior această listă cu noi și noi sectoare de drumuri județene care să fie reabilitate”, transmit reprezentanţii CJ Cluj.

Lucrări de modernizare și reabilitare:

1. DJ108C Mănăstireni – Călata -Mărgău
2. DJ107N Gura Rîșca – Someșu Rece
3. DJ107N Băișoara – Valea Ierii
4. DJ109B Fundătura – Cornești
5. DJ107F limită Județ Alba – Luncani
6. DJ107L Petrești – Lita
7. DJ182E Chiuiești – Mănăstirea Cășiel
8. DJ105T Cluj – Napoca – Coruș – Berindu
9. DJ161E Habadoc – Buza – Feldioara-Hodaie
10. DJ109D Jucu de Sus – DN1C
11. DJ108N Aghireșu – Lim. Jud. Sălaj
12. DJ103J Săcuieu Vlădeasa
13. DJ107P Gilău – Someșu Rece – Mărișel – DN1R
14. DJ107M Luna de Sus – Băișoara – Buru – lim. Jud.AB
15. DJ109A Chinteni – Vultureni – Recea Cristur – Dealu Jurcii
16. DJ150 Viișoara – Ceanu Mare – Frata – Mociu
17. DJ107R Muntele Băișorii – Muntele Mare
18. DJ108B limită Județ Sălaj – Bobâlna – Viile Dejului
19. DJ151C limită Județ Mureș -Tritenii de Jos
20. DJ 161C Iclod – Aluniș
21. DJ 161C Aluniș – Corneni
22. DJ161A Iuriu de Câmpie – Ceanu Mare
23. DJ108N Aghireșu – Lim.Jud. Sălaj
24. DJ103H Săcuieu – DJ108C
25. DJ109D Jucu de Sus – DN1C
26. DJ161B Turda – Bogata – Călărași

Lucrări de întreținere curentă și periodică:

1. DJ103G pe sectoarele: DN75 – Cheia – Cheile Turzii / Tureni – DN1(E60) / DN1(E60) – Ceanu Mic – Aiton / Gheorgheni – Centura Ocolitoare – Borhanci
2. DJ103H Bologa – Săcuieu
3. DJ103K DN1(E60) Capușu Mare – Rîșca (DJ107L)
4. DJ103T DN1(E60) Feleacu – Releu Feleacu
5. DJ105S Centura Ocolitoare – Pata – Boju
6. DJ107J Valea Ierii (DJ107N) – Cerc
7. DJ107M pe sectoarele: DN1(E60)Luna de Sus – Vlaha – Săcel / Săcel – Iara – Buru – Lim. Jud. AB
8. DJ107P DN1(E60)Gilau – Someșul Rece – Mărișel – DN1R
9. DJ107R Băișoara (DJ107M) – Stațiune M. Băișorii
10. DJ107S Gura Râșca (DJ107N) – Măguri Răcătau
11. DJ108C pe sectoarele: Leghia – DN1(E60) / DN1(E60) – Ardeova
12. DJ109 Rascruci (DN1C) – Borșa – Fodora – Așchileu Mic
13. DJ109A Chinteni – Vultureni – Dealu Jurcii (DJ108B)
14. DJ109B Cornești – Tiocu de Sus – Oșorhel (DJ108B)
15. DJ109C Gherla – Fizesu Gerlii – Sântioana – Țaga – Cămărașu (DN16)
16. DJ109D pe sectoarele: Săcălaia – Sic / Coasta – Vișea
17. DJ150 Viisoara – Frata – Mociu
18. DJ150A Luna – Aeroport Luna
19. DJ161A Apahida – Cojocna – Iuriu de Campie
20. DJ161B Turda – Ploscoș
21. DJ161 DN16 Gădălin – Bonțida – DN1C – Dabîca – Panticeu – Sărata
22. DJ161D pe sectoarele: Nires (DJ172F) – Unguraș – Valea Ungurașului / Ceaba – Sânmartin – DJ109C
23. DJ161G pe sectoarele: Vaida Cămărașu – DN16 / DN16 – Căianu
24. DJ161K DN16 – Bărăi
25. DJ764B DN1 – Baraj Drăgan
26. DJ161E Habadoc – Diviciori
27. DJ103G pe sectoarele: Podeni – Moldovenești / Cheile Turzii – Săndulești
28. DJ103J Alunișu – Săcuieu (DJ103H) – Vișagu
29. DJ103M DN1(E60)Valcele – Rediu – Aiton
30. DJ107N Valea Ierii (DJ107J) – Plopi – Gura Rașca
31. DJ107T Mărișel – Măguri Răcătău – Măguri
32. DJ109S Deuș – Sânmartin – Giula – Borșa
33. DJ109V Pădureni – Satu Lung – Giula (DJ109S)
34. DJ161C Corneni – Pintic
35. DJ161J DN16 – Roșieni – Geaca
36. DJ108K Lim.BH – DJ764B Baraj Drăgan
37. DJ182F DN17(Cuzdrioara) – Valea Garboului – DN18B
38. DJ105T Săliștea Veche – Berindu

Tags: , , ,
semafoare

Modificări de semaforizare în centrul Clujului

Primăria Municipiului Cluj-Napoca anunţă modificari în ceea ce privește funcționarea semafoarelor la intersecția Bulevardul 21 Decembrie 1989 – str. F.J.Curie.

Circulația mijloacelor de transport în comun și a bicicletelor pe axa E-V, respectiv V-E, se va desfășura atât în faza dedicată, pe culoarea verde a semaforului „BUS”, cât și în faza de traversare a pietonilor pe bulevard, pe culoarea galben intermitent, cu obligativitatea asigurării prealabile și acordării de prioritate pietonilor angajați în traversare.

Tags: , , ,