Tag Archives: Eurostat

01 oameni pe strada trecere de pietoni rp

România, cea mai periculoasă ţară din UE pentru biciclişti şi pietoni

Rata deceselor în rândul pietonilor în accidente de trafic rutier este cea mai ridicată în România, înregistrându-se 37 de decese la un milion de locuitori. Vecinii bulgari deţin şi ei primul loc în statisticile UE în cazul accidentelor în care sunt implicate autoturisme, arată un studiu Eurostat.

Numărul de decese înregistrate în accidentele de circulaţie rutieră în Uniunea Europeană a fost estimat la aproximativ 25.000 în 2017, ceea ce înseamnă că au avut loc 50 de accidente mortale la un milion de locuitori.

Numărul anual de decese pe drumurile UE a fost de aproximativ 25.000 din 2013 până în prezent. Numărul se află în scădere faţă de cele 43 de mii de accidente mortale înregistrate în 2007. Decesele în accidente auto au reprezentat aproape jumătate (46%) din totalul accidentelor rutiere fatale în 2017, urmate de decesele în cazul pietonilor (21%), motocicliştilor (15%), bicicliştilor (8%).

În statele membre ale UE, Bulgaria ocupă cel mai mare loc în categoria autoturismelor cu 64 de decese la un milion de locuitori (potrivit datelor din 2016), la polul opus se află Malta cu 11 decese.

Tags: , , , ,
cluj imob

Clujul este peste Bucureşti: zone verzi, spaţii pietonale, transport în comun

Locuitorii din Bucureşti sunt printre cei mai nemulţumiţi europeni când vine vorba de oraşul lor, arată un studiu Eurostat. În acelaşi studiu, Clujul este mai bine situat decât capitala.

Studiul Eurostat a încercat să determine cât de mulţumiţi sunt europenii de oraşele lor. Aşa au aflat că 93 la sută dintre locuitorii din Viena, Geneva, Luxemburg, Stockholm, Oslo sunt mulţumiţi de spaţiile verzi, adică de calitatea parcurilor, dar mai ales de mărimea lor, conform stirileprotv.ro. La Cluj, sunt 70 la sută. După ce oficialii au asfaltat şi construit blocuri în parcuri sau pe spaţiile verzi, Bucureştiul a ajuns la coada clasamentului şi este considerat de locuitori un oraş extrem de poluat. De altfel, din cauza poluării din Capitală, Braşov şi Iaşi, România a fost dată în judecată de Comisia Europeană şi riscă să plătească amenzi şi de 100 de mii de euro pe zi.

Când vine vorba de pieţele sau de zonele pietonale, cei mai mulţumiţi europeni trăiesc în Luxembourg, Viena, Zürich, Stockholm şi Helsinki. Aerisite, cu clădiri bine îngrijite, aceste spaţii publice îi relaxează pe locuitorii oraşelor. La Cluj, 70 la sută din populaţie s-a declarat mulţumită. Alături de Roma, Valetta şi Atena, Bucureştiul este la coada clasamentului.

Diferenţe uriaşe faţă de vestul Europei s-au văzut şi când bucureştenii au fost întrebaţi dacă sunt mulţumiţi de transportul în comun. Mai bine de 90 la sută din locuitorii oraşelor Zurich, Viena, Helsinki au răspuns pozitiv. La Cluj sunt 69 la sută, iar la Bucureşti, nici jumătate.

Primăria Capitalei nu a comentat studiul realizat în 2015 şi făcut public săptămâna trecută. Potrivit Eurostat, cu puţine excepţii, cei din Oslo, Zurich, Vilnius, Stockholm sunt încântaţi să locuiască în oraşele lor. Din păcate, la coada clasamentului sunt bucureştenii. Întrebaţi dacă vor sau nu să locuiască în capitala ţării, 83 la sută au răspuns că da, 15 la sută o fac mai mult de nevoie decât de plăcere. Mai rău decât noi sunt cei din Atena şi din Roma. Dar pe italieni şi pe greci poţi să-i înţelegi, în condiţiile în care au un flux uriaş de turişti.

Tags: , , , ,
locuri-de-munca5

România, printre ţările UE cu cele mai puţine joburi ocupate de persoanele cu vârsta între 55 şi 64 de ani

România se clasează pe locul 5 în topul ţărilor din Uniunea Europeană, unde gradul de ocupare a forţei de muncă pentru persoanele cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani a fost cel mai scăzut în 2017, arată un raport Eurostat.

Cele mai mici rate de ocupare a forţei de muncă au fost înregistrate în Grecia (38,3%), Luxemburg (39,8%), Croaţia (40,3%), Slovenia (42,7%) şi România (puţin peste 43%). La polul opus, rata cea mai înaltă de ocupare a locurilor de muncă pentru această grupă de vârstă a fost observată în Suedia (76,4%), urmată de Germaniei (70,1%), Danemarca (68,9%), Estonia (68,1%), Lituania (66,1%), Ţările de Jos (65,7%) şi Regatul Unit (64,1%).

Comparativ cu 2016, rata de ocupare a forţei de muncă pentru cei cu vârste cuprinse între 55 şi 64 ani a crescut în 2017 în toate statele membre şi peste jumătate din populaţia cu vârste între 55 şi 64 de ani a fost angajată în 20 de state membre ale UE, arată studiul.

În privinţa persoanelor mai tinere, în 2017, rata de ocupare a forţei de muncă în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani în UE a fost de 72,2% (comparativ cu 2016, când fusese 71,1%).

Tags: , ,
5-alimente-pe-care-sa-nu-le-pui-in-cosul-de-cumparaturi_size1

Eurostat: România este campioana Europei la creşterea preţurilor

România este pe primul loc în ceea ce priveşte rata anuală a inflaţiei în martie 2018, înregistrând o creştere de 4% a Indicelui Armonizat al Preţurilor de Consum (IAPC), arată datele communicate miercuri de Eurostat.

Biroul de statistică al Comisiei Europene – Eurostat – ia în calcul IAPC, astfel că în raportarea citată apare o inflaţie de 4% în martie 2018 în România, în loc de 5% cât fusese Indicele Preţurilor de Consum (IPC).

 Cele mai mari rate anuale ale inflaţiei s-au înregistrat în România (4%), Estonia (2,9%), Slovacia şi Lituania (ambele 2,5%), iar cele mai scăzute rate anuale au fost în Cipru (-0,4%), Grecia (0,2%) şi Danemarca (0,4%).

 

Comparativ cu luna februarie, rata anuală a inflaţiei a scăzut în şase state membre, a rămas stabilă în şase şi a crescut în cincisprezece state.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 1,3% în martie 2018, de la 1,1% cât înregistra în februarie, iar în aceaşi perioadă din anul precedent rata a fost 1,5%.

În Uniunea Euopeană, inflaţia a fost de 1,5% în martie 2018, în creştere faţă de 1,4% cât înregistra în februarie, iar în aceaşi perioadă din anul precedent rata a fost de 1,6%.

În martie 2018, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei din zona euro a provenit din servicii (0,67 puncte procentuale), urmată de alimente, alcool şi tutun (0,41 puncte procentuale), energie (0,20 puncte procentuale) şi produse industriale non-energetice (0,07 puncte procentuale).

Tags: , , ,
targ-joburi-506x372

Două regiuni din România au înregistrat cel mai semnificativ declin al numărului de angajaţi

În regiunile din Uniunea Europeană, cel mai semnificativ declin al numărului de angajaţi în 2016 s-a înregistrat în Nord-Est (minus 3,8%) şi Sud-Vest Oltenia (minus 3%) din România, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică Eurostat.

În 231 de regiuni din UE (84%) a crescut în 2016 numărul de angajaţi, în alte 32 de regiuni a scăzut, iar în 12 regiuni a rămas stabil.

Cea mai mare creştere a numărului de angajaţi în 2016 s-a înregistrat în Podkarpacie (7,9%) şi Opolskie (5,9%) în Polonia, şi Ciudad Autonoma de Mellila (4,8%) în Spania, iar cel mai semnificativ declin în Nord-Est (minus 3,8%) şi Sud-Vest Oltenia (minus 3%) din România, Vielkopolskie (minus 2,5%) în Polonia, Severoiztochen (minus 2,3%), în Bulgaria, şi Slaskie (minus 2,2%), în Polonia.

La nivelul UE, numărul de angajaţi a crescut cu 1,2% în 2016.

În 21 de regiuni din UE, creşterea numărului de angajaţi a depăşit 3%. Şase din aceste regiuni sunt în Polonia şi în Marea Britanie, câte două în Italia şi în Spania, şi câte una în Ungaria, Portugalia, Cipru, Malta şi Slovacia. În aceste regiuni au fost cu 604.000 mai mulţi angajaţi în 2016.

În 32 de regiuni din UE, numărul de angajaţi a scăzut în 2016. În 17 din aceste regiuni, declinul a fost de peste 1%. Şase din aceste regiuni sunt în Polonia, patru în Marea Britanie, trei în România, două Bulgaria şi câte una în Grecia şi Italia. În aceste regiuni au fost cu 278.000 mai puţini angajaţi în 2016.

Tags: , , ,
oameni economica

România, pe primele locuri în UE, după ponderea liber-profesioniștilor în totalul persoanelor angajate

Uniunea Europeană înregistra, anul trecut, 30,6 milioane de liber profesioniști, persoane cu vârsta între 15 și 64 de ani, reprezentând 14% din totalul persoanelor angajate, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

Dintre statele membre, în Grecia aproape o treime (29%) dintre persoanele ocupate erau liber profesioniști în 2016, iar în Italia o cincime (21%). Pe locurile următoare se situează Polonia (18%) și România, la egalitate cu Olanda, Spania și Cehia, peste media de 14% consemnată în UE.

La polul opus, liber profesioniștii reprezentau mai puțin de 10% din totalul persoanelor angajate în Danemarca (8%), Germania, Estonia, Luxemburg și Suedia, toate cu 9%.

La nivelul UE, profilul liber profesioniștilor este următorul: două treimi (67%) sunt bărbați, peste jumătate (55%) au o vârstă de peste 45 de ani, o treime (35%) au studii universitare și peste două treimi (71%) nu au alți angajați.

Majoritatea liber profesioniștilor lucra în 2016 într-unul dintre următoarele sectoare economice: vânzări cu amănuntul sau angro, reparația de vehicule cu motor și motociclete (4,8 milioane de persoane sau 16% din totalul liber profesioniștilor din UE), agricultură, păduri și pescuit (4,4 milioane de persoane sau 14% din total), construcții (3,9 milioane de persoane sau 13% din total) și activități profesionale, științifice sau tehnice, cu 3,7 milioane de persoane sau 12% din totalul liber profesioniștilor din UE.

Tags: , , ,
zona-euro

Eurostat: România a avut un deficit bugetar de 3% din PIB, în 2016

Un număr de patru state membre ale Uniunii Europene, printre care și România, au avut un deficit guvernamental (calculat pe baza metodologiei ESA, sistemul conturilor europene – n.r.) egal sau mai mare de 3% din PIB, potrivit unei estimări preliminare publicate luni de Eurostat.

Spania a înregistrat un sold negativ de 4,5% din PIB, Franța un deficit de 3,4% din PIB iar România și Marea Britanie un deficit de 3% din PIB.

În schimb, la finele lui 2016, România se situa în rândul statelor membre UE cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale raportată la Produsul Intern Brut (37,6%), un nivel mai mic fiind înregistrat doar în Estonia (9,5% din PIB), Luxemburg (20% din PIB), Bulgaria (29,5% din PIB) și Cehia (37,2% din PIB). La nivelul UE un număr de 16 state membre aveau în 2016 un nivel al datoriei guvernamentale mai mare de 60% din PIB.

Potrivit Eurostat, în 2016 deficitul guvernamental și datoria, atât în zona euro cât și în UE 28, a scăzut comparativ cu 2015. În zona euro, deficitul guvernamental a scăzut de la 2,1% din PIB în 2015 până la 1,5% din PIB în 2016, în timp ce în UE a scăzut de la 2,4% până la 1,7%. În ceea ce privește datoria guvernamentală, în zona euro a scăzut de la 90,3% din PIB la finele lui 2015 până la 89,2% la finele lui 2016, în timp ce în UE a scăzut de la 84,9% până la 83,5%.

Eurostat subliniază că nu a făcut modificări la datele raportate de statele membre.

Datele Eurostat diferă față de cifrele prezentate în execuția bugetului general consolidat pe 2016, potrivit căreia anul trecut s-a încheiat cu un deficit de 18,3 miliarde de lei, respectiv 2,41% din PIB, în creștere cu aproape un punct procentual față de soldul negativ de 1,47% din PIB înregistrat în 2015.

La începutul acestui an, Comisia Europeană a estimat că în 2016 deficitul bugetar în termeni ESA ar urma să crească până la 3% din PIB, limita prevăzută în Tratatul de la Maastricht. Bugetul de stat pentru anul trecut a fost construit pe un deficit de 2,95% din PIB.

Cât privește estimările pentru acest an, potrivit previziunilor economice de iarnă publicate la jumătatea lunii februarie de Executivul comunitar, în România deficitul public ar urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2017, față de 3,2% cât estima în toamnă.

La începutul acestei luni, ministrul Finanțelor Publice, Viorel Ștefan, a afirmat că ministerul pe care îl conduce va face un program convingător pe care îl va trimite Comisiei Europene până pe 25 aprilie, prin care va explica faptul că România se va încadra în deficitul bugetar de 3% din PIB

Tags: , , , ,
locuinta final

Piaţa imobiliară din România, singura în scădere din UE

Prețul locuințelor în Uniunea Europeană a crescut cu 1,5% în trimestrul al treilea al anului trecut comparativ cu trimestrul al doilea, însă România este singura țară membră în care prețul locuințelor a scăzut, cu 0,7%, de la un trimestru la altul, potrivit datelor publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ cu trimestrul precedent, în perioada iulie-septembrie 2016, cele mai mari creșteri de prețuri la locuințe s-au înregistrat în Malta (5,4%), Irlanda (4,7%), Estonia, Lituania și Ungaria (toate cu o creștere de 3,4%). În zona euro, prețul locuințelor s-a majorat cu 1,3%.

În ritm anual, trimestrul al treilea 2016 comparativ cu perioada similară a lui 2015, prețul locuințelor a crescut cu 3,4% în zona euro și cu 4,3% în Uniunea Europeană. Cele mai mari creșteri anuale de prețuri au fost înregistrate în Ungaria (11,6%), Letonia (10,8%) și Bulgaria(8,8%). În România prețul locuințelor a înregistrat o creștere de 7,1% în trimestrul al treilea 2016 comparativ cu perioada similară a lui 2015.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), numărul locuințelor construite în România, în primele 9 luni ale anului, a fost de 36.957 unități, în creștere cu 18,5% față de aceeași perioadă din 2015. La nivelul trimestrului III 2016, datele INS arată că au fost construite 12.851 de locuințe, în creștere cu 1.211 locuințe, față de același interval din anul precedent.

Apartamente cu 12,99% mai scumpe în 2016 la Cluj

2016 a reprezentat un an al creșterilor continue a prețurilor apartamentelor din Cluj-Napoca și din vecinătăți.

Preţul mediu al apartamentelor de vânzare pe Cluj, condorm blitzimobiliare.ro, a ajuns în 2016 la 1,184 euro/mp cu 119 euro mai mult decât în anul precedent, iar pe Cluj și vecinătăți, media înregistrată a fost de 1,025 euro/mp, cu 118 euro/mp mai mult față de 2015. Procentual, această creștere a însemnat 12,99%.

Mai multe AICI. 

Tags: , , , , , ,
Harta 3D a Romaniei

România, codaşă în UE în ceea ce privește PIB-ul per capita în 2015

Bulgaria, România și Croația au fost anul trecut țările din Uniunea Europeană cu cel mai redus Produs Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) – aproximativ jumătate față de media înregistrată în restul statelor membre – potrivit datelor publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Acest indicator a variat anul trecut de la 47% din media UE în cazul Bulgariei, 57% din media UE în cazul României, 58% din media UE în cazul Croației până la 267% din media UE în Luxemburg, 128% din media UE în Austria și Olanda, 127% din media UE în Danemarca, 124% din media UE în Germania și Suedia.

De asemenea, Bulgaria, Croația și România au avut anul trecut cel mai mic consum individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), din UE.

În 2015, în Uniunea Europeană, consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat în PPS a variat de la 53% din media Uniunii Europene în cazul Bulgariei, 58% din media UE în cazul României și 59% din media UE în cazul Croației, până la 137% în cazul Luxemburgului și 123% din media UE în cazul Germaniei.

Tags: , , , , ,
steaguri-UE

România a avut cea mai mare creștere economică din UE în T1 2016 comparativ cu T4 2015

Cu o creștere a PIB de 1,6% în primul trimestru al acestui an comparativ cu precedentele trei luni, România a înregistrat cel mai mare avans economic dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform unei estimări publicate marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), transmite Agerpres.

Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro a urcat cu 0,6% în primele trei luni din 2016, după un avans de 0,4% în precedentele trei luni, în timp ce Uniunea Europeană a înregistrat o expansiune de 0,5%, similară cu avansul înregistrat în precedentele trei luni.

Cele mai mari creșteri din UE în perioada ianuarie — martie 2016 s-au înregistrat în România (1,6%), Cipru (0,9%), Spania, Lituania, Austria și Slovacia (toate cu 0,8%), Bulgaria și Germania (ambele cu 0,7%). Singurele scăderi au fost raportate în Ungaria (minus 0,8%), Grecia (minus 0,5%) și Polonia (minus 0,1%) în timp ce o creștere zero a fost înregistrată în Estonia.

De asemenea, în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară din 2015, România și Suedia au înregistrat cea mai mare creștere economică din UE, de 4,2%, urmate de Slovacia (3,7%) și Spania (3,4%). Singurul declin a fost raportat în Grecia (minus 1,4%).

Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro a înregistrat în ritm anual o creștere de 1,7% în primele trei luni din 2016, în timp ce Uniunea Europeană a consemnat un avans de 1,8%.

Tags: , , ,
flacara aragaz

România, cele mai scăzute prețuri din UE la gazele naturale pentru consumatorii casnici, la sfârșitul anului trecut

România a consemnat cel mai mic preț mediu (exprimat în euro) la gazele naturale destinate consumatorilor casnici (3,4 euro per 100 kWh), în cea de-a doua jumătate a anului trecut, tariful reprezentând mai puțin de jumătate din prețul mediu din UE 28 (7,1 euro per 100 kWh), conform datelor publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citatte de Agerpres.

Ajustat la puterea de cumpărare (PPS), cele mai mici prețuri la gazele naturale destinate consumatorilor casnici se înregistrau în Luxemburg (4 PPS per 100 kWh), Marea Britanie (5,1 PPS per 100 kWh), Estonia (5,3 PPS per 100 kWh), Belgia (5,6 PPS per 100 kWh) și Danemarca (5,7 PPS per 100 kWh), iar cele mai mari prețuri în Portugalia (12,6 PPS per 100 kWh), Spania (10,4 PPS per 100 kWh), Grecia și Suedia (ambele cu 9,2 PPS per 100 kWh), Cehia (9,1 PPS per 100 kWh) și Italia (9 PPS per 100 kWh).

Pe de altă parte, în cea de-a doua jumătate a anului trecut, taxele și cotizațiile au avut o contribuție importantă în prețul gazelor pentru consumatorii casnici în Danemarca (57% din preț), România (47%), Suedia (45%) și Olanda (44%). De cealaltă parte, cea mai mică contribuție în preț a taxelor și cotizațiilor a fost consemnată în Marea Britanie (5%), Luxemburg (14%), Bulgaria, Cehia, Irlanda, Lituania și Slovacia (17%).

Și la energia electrică destinată populației România se situează printre țările cu prețuri scăzute în UE, cu un tarif de 13,2 euro pentru 100 de kWh, prețuri mai mici fiind înregistrate doar în Bulgaria (9,6 euro pentru 100 de kWh), Ungaria (11,5 euro pentru 100 de kWh), Lituania (12,4 PPS per 100 kWh), Malta (12,7 PPS per 100 kWh), Cehia și Estonia (ambele cu 12,9 PPS per 100 kWh) și Croația (13,1 PPS per 100 kWh). Cele mai ridicate prețuri se înregistrează în Danemarca (30,4 euro pentru 100 de kWh) și Germania (29,5 euro pentru 100 de kWh).

În schimb, atunci când sunt ajustate la puterea de cumpărare, cele mai mici prețuri la energia electrică destinată populației erau în Finlanda (12,3 PPS pentru 100 de kWh), Suedia (14,6 PPS per 100 kWh), Luxemburg (14,7 PPS per 100 kWh) și Franța (15,2 PPS pentru 100 de kWh), iar cele mai mari erau în Portugalia (29,3 PPS pentru 100 de kWh), Germania (28,3 PPS pentru 100 de kWh), Spania și România (ambele cu 26,5 PPS pentru 100 de kWh).

La nivelul UE, în perioada cuprinsă între cea de-a doua jumătate a anului 2014 — și a doua jumătate a anului 2015, prețul la energia electrică destinată populației a crescut cu 2,4%, la 21,1 euro, pentru 100 de kWh.

În cazul gazelor naturale destinate consumatorilor casnici, în perioada cuprinsă între a doua jumătate a anului 2014 și a doua jumătate a anului 2015, prețul a scăzut cu 1,7%, la 7,1 euro per 100 kWh.

Tags: , , ,
steaguri-UE

România a avut cea mai mare creștere economică din UE în primul trimestru

Cu o creștere a PIB de 4,2% în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, România a înregistrat cea mai mare creștere economică în ritm anual din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform unei estimări preliminare publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citată de Agerpres.

De asemenea, în primul trimestru al acestui an comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, România a înregistrat a doua mare creștere economică din UE, 1,6%, un avans mai mare în rândul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene fiind înregistrat doar de Slovacia, 1,7%. Dealtfel, potrivit datelor Eurostat, Slovacia a înregistrat ea de a doua cea mai mare creștere în primul trimestru al acestui an comparativ cu aceeași perioadă din 2015: 3,6%. Cea de a treia creștere este a Spaniei, cu 3,4%. În ceea ce-i privește pe vecinii României din UE, economia Bulgariei a crescut în perioada de referință menționată cu 2,9%, iar a Ungariei, cu 0,5%. Datele preliminare relevă că deocamdată, doar economiei Greciei a scăzut (-1,3%).

statistica Q1 2016

Atât zona euro cât și Uniunea Europeană au înregistrat, în primul trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul patru al anului trecut, o creștere economică de 0,5%, ușor mai mare decât cea înregistrată în trimestru patru 2015 comparativ cu trimestrul al treilea. În schimb, în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, zona euro a înregistrat o creștere de 1,5% iar UE 28 un avans de 1,7%, în ambele cazuri fiind vorba de o ușoară încetinire comparativ cu trimestrul precedent.

În ceea ce privește România, datele Eurostat sunt similare cu estimările semnal, publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS), conform cărora produsul intern brut (PIB) a crescut, ca serie brută, în primele trei luni din 2016, cu 4,3% în comparație cu perioada similară din anul anterior. Pe serie ajustată sezonier, PIB a înregistrat o creștere cu 4,2% față de același trimestru din anul 2015. Comparativ cu ultimul trimestru al anului trecut, în primele trei luni din 2016 PIB-ul a crescut cu 1,6%, ca serie ajustată sezonier.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul acestei luni de Comisia Europeană, Executivul comunitar estimează că economia românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2016, susținută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creștere să încetinească la 3,7%.

Tags: , , , , , , , ,
autostrada feat

Soluție de la Cluj la probleme de infrastructură ale României

Comisia de Transport și Turism din cadrul Parlamentului European a fost prezentă, ieri, la Cluj-Napoca unde a participat la o dezbatere cu reprezentanții instituțiilor regionale și locale pe tema îndeplinirii premiselor de accesare a fondurilor structurale pe domeniul transportului, în particular elaborarea Master Planului General de Transport al României şi al Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a Zonei Metropolitane Cluj (PMUD).

12888561_991782347577257_8490066500631355487_o

În cadrul acestei întâlniri, primarul Emil Boc a ridicat problema infrastructurii din România, mai precis decalajul de competitivitate pe acest segment dintre țările membre UE de dinainte de criză și cele ce au aderat ulterior, cum este și cazul țării noastre, Bulgariei sau Croației. Mai mult, a înaintat o propunere Comisiei Europene care să permită recuperarea acestui decalaj.

“Obiectivul nostru este să ajungem la nivelul de dezvoltare al țărilor din Uniunea Europeană. Noi, alături de Croația și Bulgaria, suntem printre ultimii care am intrat în UE. Pentru a reduce decalajul de competitivitate, infrastrucura este elementul cheie. Nu putem fi competitivi cu Olanda, Germania, Italia dacă nu refacem această diferență. România nu a avut șansa pe care au avut-o alte țări din UE când, în perioade în care nu a fost criză economică, au fost deficite mari – de 7-9% sau datorii ca Grecia de 150% din produsul intern brut. Am intrat în UE la momentul crizei și a venit Parlamentul European și a spus regula de aur: deficit de 3%, datorii publice de maximum 60% din PIB. Noi ne-am făcut reformele interne foarte dure și am coborât deficitul sub 3% de la 9 %, iar datoria publică a României este de 42% din PIB, mult sub maxima de 60%. În condițiile în care România va fi ținută în continuare sub regula deficitului de 3% (educație, fondul de pensii, sănătate), de unde să ai resurse financiare pentru infrastrucură? Pentru construcție de autostrăzi, de centuri ocolitoare. Banii europeni sunt puțini. Maste Plan. Nu e suficient ca să acopere necesarul României pentru infrastructură”, a declarat Boc.

Deficit special pentru cheltuielile de infrastructură

“Și atunci ce soluție, pe care să o aveți în discuție cu Comisia Europeană, propun? Poate și pentru Croația, poate și pentru Bulgaria. Regula de aur, deficit de 3%, pe care ne obligăm să o respectăm în toalitate, să permită anual un procent de deficit numai pentru cheltuieli de infrastructură. De 1-2%. Pe proiecte aprobate special de România în parteneriat cu Comisia Europeană și care să ne permită să putem realiza construcția de autostrăzi, centuri ocolitoare, drumuri expres, pentru a putea face față la această interconectivitate. Altfel ce se întâmplă? Banii pe care trebuie să îi punem ca confinanțare la infrastructură la proiectele naționale fac parte din acest deficit, deci noi trebuie să luăm bani de la educația, de la pensii, de la sănătate. Imposibil să recuperezi decalajul față de celelalte țări din UE. Cred că Comisia Europeană trebuie să aibă o altfel de abordare față de aceste țări ce au probleme de instrastructură, este și o sursă de creștere economică internă. E adevărat ce spune și Comisia Europeană. Banii pe care noi îi avem îi cheltuim ineficient, am pierdut bani. Pentru noi a fost primul exercițiu 2007-2013. Nu am fost pregătiți, am învățat”, a conchis acesta.

autostrada

Amintim că centura metropolitană a Clujului a devenit prioritate națională. A fost inclusă în Master Planul General de Transport al României 2014-2020 și va primi 153 de milioane de euro de la Guvern.

alternativa1

Citește și:

Autostrada Transilvania VIDEO cu stadiul lucrărilor 2016

Ce autostrăzi se vor construi, în 2016, în România. Buget de 4.23 miliarde lei

 

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
groapa gunoi

Românii produc cel mai puțin gunoi din Europa, însă sunt codași la reciclare

România ocupă prima poziție în clasamentul celor mai puține deșeuri municipale generate per persoană, arată ultimele date Eurostat. În schimb, îmensa parte a deșeurilor nu este reciclată ci doar depozitată în gropi de gunoi.

În Uniunea Europeană, media cantității de deșeuri municipale în 2014, potrivit ultimului studiu Eurostat, era de 475 de kilograme, cu 10% mai scăzută decât ”vârful” înregistrat în 2002, de 527 kg per capita. Din 475 de kg per persoană, circa 465 kg  este supusă tratării. Astfel, 28% este reciclat, 28% este depozitat în gropi de gunoi,  27% este incinerat și 16% este compostat. Acestea sunt valorile medii la nivelul UE.

În ceea ce privește tratarea gunoiului în România, în 2013 doar 5% era reciclat, 11% era tratat prin compostare, 2% – incinerat iar 82%, depozitat în gropi de gunoi.

Cu mai puțin de 300 de kilograme de gunoi municipal per persoană, România (254 kg per persoană, dar cu datele valabile pentru 2013), Polonia (271 kg per persoană) și Letonia (281 kg per persoană) conduc în topul țărilor care generează cele mai puține astfel de deșeuri. Nu departe se situează  Cehia (310 kg per persoană) și Slovacia (321 kg per persoană).

La polul opus, Danemarca este țara în care se producea, în 2014, cea mai mare cantitate de deșeuri municipale per capita: 759 kg, fiind urmată de Cipru (626 kg per persoană), Germania (618 kg per persoană), Luxembourg (616 kg), Malta (600 kg), Irlanda (586 kg), Austria (565 kg), Olanda (527 kg), Franța (511 kg) și Grecia (509).

eurostat gunoaie

Diferențe mari sunt și în ceea ce privește tratamentul deșeurilor după colectare. Astfel, în 2014, cele mai mari procente de reciclare a deșeurilor sunt întâlnite în Slovenia și Germania (47%). Compostarea deșeurilor municipale este cea mai frecventă în Austria (32%), Olanda (27%) și Belgia (21%). Împreună, tratamentele de reciclare și compostare se apropie de două treimi în Germania (64%), succedată de Slovenia (61%), Austria (58%), Belgia (55%) și Olanda (51%).

În privința incinerării deșeurilor, Estonia (56%), Danemarca (54%) și Finlanda și Suedia (cu câte 50%) sunt țările care au cel mai ridicat procentaj de astfel de tratamente pentru deșeuri.

În schimb, cele mai mari procente de deșeuri colectate în depozite de gunoi sunt în Letonia (92%), Malta (88%), Croația (83%), România (82% în 2013), Grecia (81% în 2013), Slovacia (76%), Cipru (75%) și Bulgaria (74%).

Potrivit Eurostat, în sens larg, deșeurile municipale sunt cele generate de cetățeni, dar pot fi incluse și cele ce provin de la unele instituții publice ori mici afaceri și care sunt colectate de către municipalități. Nu sunt incluse deșeurile din agricultură și industrie.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , , , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

România rămâne cu cinci regiuni între cele mai sărace 21 din UE. Între acestea şi cea de Nord-Vest

Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE (PIB pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare – 50% din media UE), potrivit Eurostat. Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

Tot în categoria regiunilor aflate sub 50% din media UE se situează şi regiunea Sud-Est a României, însă aici PIB pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare este la 49,5% din media europeană, foarte aproape de pragul de 50%.

Singura regiune a României care trece de media UE este Bucureşti-Ilfov, cu 129%. Uşor peste jumătate din media europeană se situează regiunea Vest – cu 58%, precum şi Centru – cu 52%, potrivit Eurostat.

Cele mai sărace regiuni din UE sunt Severozapaden (Bulgaria), cu 30% din medie, şi Mayotte, potrivit unui raport al biroului de statistică al UE, Eurostat, care utilizează date din 2014.

Cea mai bogată regiune a UE a rămas centrul financiar londonez, unde PIB pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare s-a situat la 539% din media UE.

Doar 21 de regiuni au consemnat un PIB pe cap de locuitor cu cel puţin 50% peste media europeană. În această categorie, Germania este prezentă cu cinci regiuni, Olanda şi Marea Britanie cu câte trei, Austria cu două, iar cu câte una Belgia, Cehia, Danemarca, Irlanda, Franţa, Slovacia, Suedia şi Luxemburg.

Tags: , , , , ,