Tag Archives: europarlamentare

1_3_186552_1559627341_03294_fav

PNL- 10 mandate, PSD- 9 mandate, USR-PLUS – 8 mandate/ Cine sunt candidaţii care merg la Bruxelles

Biroul Electoral Central (BEC) a dat publicităţii, luni, rezultatele finale, la o săptămână după alegerile europarlamentare şi referendumul pentru justiţie.

În ceea ce priveşte alegerile europarlamentare, PNL are 2.449.068 de voturi valabil exprimate şi a obţinut 10 mandate de europarlamentar, PSD are 2.040.765 de voturi valabil exprimate şi a obţinut 9 mandate de europarlamentar, Alianţa 2020 USR-PLUS are 2.028.236 de voturi valabil exprimate şi a obţinut 8 mandate. Formaţiunile ProRomânia, Partidul Mişcarea Populară şi UDMR au obţinut, fiecare, câte două mandate de europarlamentar.

Astfel, candidaţii care vor merge în Parlamentul European sunt:

PNL:

Ioan-Rareş Bogdan
Mircea-Gheorghe Hava
Siegfried Vasile Mureşan
Vasile Blaga
Adina-Ioana Vălean
Daniel Buda
Dan-Ştefan Motreanu
Gheorghe Falcă
Cristian-Silviu Buşoi
Marian-Jean Marinescu

PSD:
Rovana Plumb
Carmen-Gabriela Avram
Iulian-Claudiu Manda
Cristian-Vasile Terheş
Dan Nica
Maria Grapini
Tudor Ciuhodaru
Adrian-Dragoş Benea
Victor Negrescu

USR-PLUS:
Dacian Julien Cioloş
Cristian Ghinea
Dragoş-Nicolae Pîslaru
Clotilde-Marie-Brigitte Armand
Ioan-Dragoş Tudorache
Nicolae-Bogdănel Ştefănuţ
Vlad-Marius Botoş
Ramona-Victoria Strugariu

UDMR:
Iuliu Wikler
Lorant-Gyorgy Vincze

PMP:
Traian Băsescu
Eugen Tomac

Pro România:
Victor Ponta
Corina Creţu

În cazul europarlamentarilor ProRomânia, Victor Ponta a anunţat încă din luna februarie că nu va merge în Parlamentul European, locul său urmând a fi luat de următorul candidat, respectiv fostul premier Mihai Tudose.

REFERENDUM

Potrivit datelor finale centralizate de Biroul Electoral Central (BEC), la referendumul pe teme de justiţie, din 7.922.591 de participanţi, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile. Numărul voturilor exprimate cu „Nu” pentru prima întrebare este de 1.059.678, în timp ce pentru a doua întrebare este de 1.038.916.

Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente a fost de 18.267.256, iar numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale care s-au prezentat la urne a fost de 9.352.472. Numărul voturilor valabil exprimate a fost de 9.069.822, iar numărul voturilor nule 274.415.

Tags: , , , , ,
stampila-vot

Cine sunt românii interesați de politică (studiu IRES)

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a publicat un studiu privind interesul pentru politică a celor care au votat la scrutinele din 26 mai.

Potrivit studiului IRES, românii cei mai interesați de politică sunt mai degrabă bărbați (54%), tineri și maturi cu vârsta de cel mult 50 de ani (27% au între 18 și 35 de ani, același procent au între 36 și 50 de ani), 60% locuiesc în mediul urban și 46% provin din sudul țării. 44% au studii medii, iar 46% au venituri maxime de 1.500 lei/lunar. Un interes similar față de politică și în cele mai mari proporții îl au atât angajații la privat, dar și pensionarii. 70% folosesc internetul și 59% utilizează Facebook.

80% dintre ei au votat și pentru europarlamentare, și pentru referendum, și majoritatea dintre ei s-au decis să participe la scrutinul din 26 mai înaintea campaniei electorale (72% în cazul celor care au votat pentru europarlamentare, 56% în cazul atitudinii față de referendum).
80% dintre ei spun că nu au fost îndemnați direct să nu participe sau nu la referendum.
Peste 80% dintre ei au votat DA la ambele întrebări ale referendumului.

Votanții Alianței 2020 au participat, aproape în unanimitate, atât la europarlamentare, cât și la referendum, iar majoritatea s-au decis să participe la ambele voturi înainte de începerea campaniei electorale.

Peste jumătate dintre ei (53%) au încredere multă și foarte multă în Klaus Iohannis, 38% în Dacian Cioloș și manifestă încredere scăzută față de Liviu Dragnea (81%), Victor Ponta (79%), Călin Popescu-Tăriceanu (73%).

68% dintre aceștia cred că direcția în care merge țara este greșită, în timp de 32% apreciază că direcția este bună.

Prin comparație, cei care nu sunt interesați de politică, sunt într-o proporție mai mare femei (56%), sunt maturi (33% au între 36 și 50 de ani) și sunt angajați la privat. Procente mai ridicate decât în cazul celor interesați de politică au luat decizia de a participa la vot pe durata campaniei electorale și au votat NU la întrebările de referendum. Încrederea în Președintele României este negativă, 58% dintre acești respondenți declarând că au puțină și foarte puțină încredere în Klaus Iohannis.
Conform studiului IRES, trei sferturi dintre ei cred că direcția în care merge țara este greșită, în timp ce un sfert cred că direcția este bună.

Tags: , , , ,
1_3_186316_1559031707_08875_fav

REZULTATE FINALE! Distanţă infimă între PSD şi Alianţa USR-PLUS. VEZI clasamentul

Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat rezultatele finale la alegerile europarlamentare de duminică, 26 mai 2019.

Partidul Naţional Liberal a obţinut, la alegerile europarlamentare de duminică, 27% din voturile alegătorilor, Partidul Social Democrat – 22,5%, iar Alianţa 2020 USR-PLUS – 22,4%, potrivit rezultatelor finale furnizate de Biroul Electoral Central.

1. PNL – 27%

2. PSD – 22,5%

3. USR-PLUS – 22,4%

4. PRO România – 6,6%

5. PMP – 5,7%

6. UDMR – 5,4%

7. Alții – 6,1%

13.000 de voturi între PSD și USR-PLUS

Rezultatele finale oficiale ale alegerilor europarlamentare 2019 arată că PNL este câștigătorul detașat, cu 27 la sută din voturi. Pe locul al doilea este PSD, cu 22,5 la sută din voturi, urmat foarte aproape de Alianța 2020 USR-PLUS, care are 22,4 la sută din voturi. Practic, 13.000 de voturi au făcut diferența între PSD și USR-PLUS, iar specialiștii sunt de părere că dacă n-ar fi fost o proastă organizare a votului în diaspora și toți românii care doreau ar fi putut să voteze, USR-PLUS ar fi avut un procentaj mult îmbunătățit, scrie digi24.ro.

Prezență record la vot

Conform datelor BEC, la alegerile europarlamentare din 2019 prezența la urne a fost de 49,02%, mai exact au votat 8.954.959 de români, în timp ce, la alegerile parlamentare din 2016, prezența la vot a fost de doar 39,5%. La Cluj, prezența la vot a fost de 61,11%, județul situându-se, astfel, pe locul doi în țară după Ilfov (64,03%).

Tags: , , , ,
1_3_186316_1559031707_08875_fav

Europarlamentare 2019 | Câte voturi au primit partidele la Cluj (DATE BEJ)

Datele Biroului Electoral Județean (BEJ) confirmă că Alianța 2020 USR PLUS a obținut cele mai multe voturi valabil exprimate în județul Cluj, fiind urmată de PNL și PSD.

USR-PLUS – 119.302
PNL- 110.944
PSD – 39.474
UMDR – 36.502
PMP – 15.786
PRO România – 13.590
ALDE – 10.560

Pe listele electorale permanente au fost înscriși 609.462 de alegători, iar la urne s-au prezentat un număr de 292.434 de alegători. De asemnea, un număr de 81.096 de alegători s-au prezentat la urne pe liste suplimentare. Numărul total al voturilor valabil exprimate este de 367.460, iar cel al voturilor nule este de 6.039. În județ au fost deschise 664 de secții de votare.

Tags: , , , ,
partide

HARTA voturilor pe județe! Unde a câştigat USR şi care sunt fiefurile PSD

Rezultatele parţiale la alegerile europarlamentare arată că până la această oră PSD a obţinut cele mai multe voturi, la nivelul judeţelor. PSD a câştigat 19 judeţe, PNL 14, USR PLUS 5, iar UDMR şi-a adjudecat 4 judeţe.

Potrivit rezultatelor parţiale la europarlamentare, PSD a câştigat în cele mai multe judeţe, 19, dar a pierdut în altele care erau considerate fiefuri ale partidului. Printre acestea, se numără Vrancea, unde social-democraţii au fost învinşi de liberali.

PNL a câştigat în 14 judeţe, în unele dintre ele în detrimentul PSD, dar a şi pierdut în unele judeţe, care în ultimii ani au votat constant cu liberalii. Este vorba de Cluj, Timiş, unde USR PLUS a reuşit să îi devanseze pe liberali. USR PLUS şi-a adjudecat mai multe judeţe. Atfel, pe lângă Cluj şi Timiş, Alianţa a câştigat în Iaşi, Sălaj şi Braşov. UDMR şi-a adjudecat voturile din 4 judeţe: Satu Mare, Mureş, Covasna şi Harghita.

Voturi pe judeţe – rezultate parţiale
Alba: PNL -46,5%

ARAD PNL – 35,7%

ARGEŞ PSD – 30,04%

BACĂU PSD – 27,8%

BIHOR PNL – 34,46%

BISTRIŢA-NĂSĂUD – PNL 38.28%

BOTOŞANI – PSD 33.04%

BRAŞOV – USR PLUS 30,17%

BUZĂU – PSD 33,46%

CARAŞ-SEVERIN – PNL – 31,7%

CLUJ – USR PLUS – 30,16%

CONSTANŢA – încă se numără, PNL şi USR-PLUS despărţite de câteva zeci de voturi

COVASNA – UDMR 69,00%

CĂLĂRAŞI PNL – 33,54%

DOLJ PSD- 40,83%

DÂMBOVIŢA PSD: 32,85%

GALAŢI PSD-26,9%

GIURGIU – PSD 39,7%

GORJ PSD- 31,95%

HARGHITA – UDMR 83,23%

HUNEDOARA – PSD 29,57%

IALOMIŢA PSD – 31,35%

IAŞI USR PLUS – 26,8%

ILFOV PNL – 26,35%

MARAMUREŞ PNL – 28,07%

MEHEDINŢI PSD – 43,07%

MUN. BUCUREŞTI – USR PLUS 40,62%

MUREŞ UDMR 34,59%

NEAMŢ PSD – 29,07%

OLT PSD-44,57%

PRAHOVA PNL 28,34%

SATU MARE UDMR – 33%

SIBIU PNL-48%

SUCEAVA PNL -33.78%

SĂLAJ USR PLUS – 24,7%

TELEORMAN – PSD 48%

TIMIŞ USR-PLUS: 32,34%

TULCEA PNL – 27,79%

VASLUI PSD – 30,52%

VRANCEA PNL-37,1%

VÂLCEA PNL –30,55%

Tags: , , ,
1_3_186277_1558944987_05267_fav

USR – PLUS câştigă judeţul Cluj, dar şi municipiul Cluj-Napoca (VEZI PROCENTELE pentru 99% din voturi)

Alianța 2020 USR-PLUS a câştigat atât judeţul Cluj, cât şi municipiul Cluj-Napoca, urmată de Partidul Naţional Liberal (PNL), în urma numărării a 99% din voturile exprimate.

Județul Cluj

32,35% – USR
30,24 % – PNL
10,77% – PSD
9,95% – UDMR
4,39& – ALDE
4,4% – PMP

Municipiul Cluj-Napoca

42% – USR
26% – PNL

Judeţul Cluj (fără municipiul Cluj-Napoca)

36% – PNL
19,59% – USR

La închiderea urnelor (ora 21.00), la Cluj, prezența la vot a fost de 61,07% la europarlamentare, (locul 2 pe țară după Ilfov cu 63,97 %) și de 56,40% – (tot locul 2 pe țară, după Ilfov 56,99%).

Tags: , , , ,
stampila-vot

Europarlamentare 2019. Lista candidaţilor pe partide

România va avea în total 32 de europalamentari la Bruxelles. Numărul total de euroaleşi, din toate cele 28 de state membre, este de 751.

Partidul Social-Democrat (PSD):

1. Rovana Plumb,

2. jurnalista Carmen Avram,

3. senatorul Claudiu Manda,

4. preotul Cristian Terhes,

5. Dan Nica, europarlamentar

6. Maria Grapini, europarlamentar

7. deputatul Tudor Ciuhodaru

8. Dragoş Benea

9. Fost ministru pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu

10. Andi Cristea,

11. Natalia Intotero,

12. Gabriela Zoană, europarlamentar

13. Bianca Gavriliţă 1

14. Emilian Pavel

15. Doina Pană

Partidul Naţional Liberal (PNL):

1. Rareş Bogdan, jurnalist

2. Mircea Hava, primar Alba Iulia

3. Siegfried Mureşan, europarlamentar

4. Daniel Buda, europarlamentar

5. Adina Vălean, europarlamentar

6. Vasile Blaga, fost co-preşedinte PNL,

7. Dan Motreanu, fost deputat

8. Gheorghe Falcă, primar Arad

9. Cristian Buşoi, europarlamentar

10. Marian-Jean Marinescu, europarlamentar

11. Vlad Nistor

12. Mihai Ţurcanu, europarlamentar

13. Violeta Alexandru

14. Ligia Ionescu Popescu 1

15. Laura Dumitru.

Alianţa 2020 USR-Plus:

1. Dacian Cioloş, preşedintele PLUS,

2. Cristian Ghinea (USR),

3. Dragoş Pîslaru (PLUS)

4. Clotilde Armand (USR)

5. Dragoş Tudorache (PLUS)

6. Nicolae Ştefănuţă (USR)

7. Vlad Botoş (USR),

8. Ramona Strugariu (PLUS)

9. Vlad Gheorghe (USR),

10. Alin Mituţă (PLUS)

11. Anamaria Naomi Reniuţ (PLUS),

12. Valeriu Nicolae (PLUS)

13. Oana Ţoiu (PLUS)

14. Radu Ghelmez (USR)

15. Liviu Iolu (PLUS).

Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE)

1. Norica Nicolai,

2. Daniel Barbu,

3. Renate Weber,

4. Ovidiu Silaghi,

5. Varujan Vosganian,

6. Andrei Gerea,

7. conf. univ dr. Radu Silaghi Dumitrescu de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj,

8. deputatul Eusebiu Pistru,

9. Horia Victor Toma fost europarlamentar şi

10. Tudor Tim Ionescu de la organizaţia de tineret ALDE

Partidul Mişcarea Populară (PMP):

1. Traian Băsescu

2. Eugen Tomac –preşedinte PMP,

3. Ioana Constantin – consultant management şi Comunicare

4. deputatul Marius Paşcan,

5. Preşedintele PMP Călăraşi Simona Vlădica,

6. deputatul Robert Turcescu,

7. Teodora Desagă –consilier parlamentar,

8. vicepreşedinte PMP Petru Movilă,

9. deputat Cătălina Bozianu,

10. preşedintele PMP Argeş Cătălin Bulf

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR):

1. Eurodeputat Iuliu Winkler

2. Loránt Vincze, preşedinte al Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN)

3. Csilla Hegedüs, vicepreşedinte executiv al UDMR

4. Csongor Oltean, preşedintele Conferinţei Tineretului Maghiar

5. europarlamentarul Csaba Sógor

PRO România:

1.Victor Ponta,

2. comisarul european Corina Creţu,

3. fostul premier Mihai Tudose,

4. fostul premier al Rep. Moldova Iurie Leancă,

5. Geanina Puşcaşu,

6. Gabriela Podaşcă, deputat

7. Cristian Cosmin,

8. Ioana Petrescu,

9. Mihai Sturzu,

10. Ionela Danciu

Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR):

1. Ilie Năstase,

2. Anghel Iordănescu,

3. Luminiţa Adam, vicepreşedinte al partidului, avocat,

4. Claudiu Ciprian Tănăsescu, europarlamentar

5. Mircea Manolache, preşedintele organizaţiei Iaşi,

6. Constantin Tomescu, viceprimarul sectorului 6 Bucureşti,

7. Gheorghe Bică, prof. univ., vicepreşedinte UNPR,

8. Roman Apostol-Picu, jurist, viceprimar al municipiului Galaţi,

9. Laura Berbecaru,

10. Ene Dinga, prof. univ.

Partidul România Unită (PRU):

1.Bogdan Diaconu,

2.Andrei Piticaş,

3. Ionuţ Stuparu,

4. Ioan Constantinescu,

5. Sorin Deac,

6. Narcis Someşfelean,

7. Ştefan Lungu,

8. Laura Vicol

PRODEMO:

1. Alexandrescu Vasile Constantin,

2. Burduşel Emilian Aristide

Partidul Social Democrat Independent (PSDI):

1. George Cornel Comşa,

2. Mariana Carmen Dăscălescu,

3.Radu Stancu,

4. Sergiu Plîngău

Partidul Blocul Unităţii Naţionale (BUN):

1. Alexandru Vulpoiu,

2. Costel Stanciu,

3.Saveta Ionisei,

4. Manuela Aciubotăriţei

Partidul Socialist Român (PSR):

1. Marin Badea,

2. Violeta Mercea,

3. Petrică Dima,

4. Corneliu Reigler

Candidaţi independenţi:

Gregoriana Carmen Tudoran, George-Nicolae Simion, Peter Costea

Tags: , , , , ,
1_3_186051_1558510819_03679_fav

EUROPARLAMENTARE. Campanie inedită la Cluj. Tinerii te scot la vot VIDEO

Scopul campaniei inițiate de Federația Tinerilor din Cluj și Cluj for Youth este să responsabilizeze și să motiveze tinerii din Cluj și din România să participe activ la Alegerile Europarlamentare din data de 26 mai.

”Decât să…Mai bine ies la vot” este mesajul campaniei care se desfășoară, atât în mediu online cât și offline, în perioada aprilie-mai 2019.

“România este țara din Uniunea Europeană cu una dintre cele mai scăzute prezențe la vot. În 2014, doar 20% dintre tinerii români au votat pentru Parlamentul European, deși această categorie de electorat se regăsește cel mai mult în valorile europene.

În mediul online, campania ”Mai bine ies la vot” s-a desfășurat pe rețelele de socializare, prin publicarea de materiale foto și video. Un moment important în promovarea campaniei a pornit în data de 9 mai, cu o serie de mesaje video de la artiști, influenceri, bloggeri, antreprenori și lideri ai comunității de tineret, care au acceptat provocarea de a personaliza mesajul ”Decât să…Mai bine ies la vot”. Au acceptat să se implice în campanie Dj Shiver, Bob Rădulescu, Corina Brandușan, Mircea Bravo și mulți alții au venit cu mesaje către comunitatea clujeană. În campanie s-au implicat și organizațiile de tineret din Cluj, care au preluat mesajul ”Mai bine ies la vot” și l-au diseminat către comunitățile tinerilor și studenților”, transmit organizatorii campaniei.

Federația Tinerilor din Cluj este structură umbrelă, din care fac parte 32 de ONG-uri și entități de tineri și studenți din Cluj-Napoca. FTC are scopul de a investi în tineret și studenți pentru o dezvoltare urbană sustenabilă și responsabilă și de a susține comunitățile de tineri și studenți din Cluj-Napoca și județul Cluj.

Tags: , , , , ,
1_3_185404_1556870572_01068_fav

Îndemn la vot VIRAL de la Cluj ! „Așa o zis bunica!” VIDEO

„Noi nu am avut de ales. Acum voi, când aveți de ales, lăsați pe altul să aleagă în locul vostru?”, este mesajul unei bunici într-un clip video realizat de vloggerul clujean Mircea Bravo prin care îndeamnă oamenii să iasă la vot în 26 mai, la alegerile europarlamentare.

Mircea Bravo, un vlogger din Cluj-Napoca a lansat un video prin care îi îndeamnă pe oameni să meargă la vot, pentru alegerile europarlamentare. Clipul se numește ”Așa a zis bunica” și transmite mesajul serios, într-o cheie umoristică. Acesta îi cere bani bunicii pentru a-și duce prietena la Paris, exact în perioada alegerilor. Mai departe, bunica îi explică efectul absenței la vot: ”noi n-am avut de ales”. Clipul a fost vizionat de milioane de internauți.

Alegerile europarlamentare vor avea loc în 26 mai 2019.

Tags: , , , , ,
vot

Cum votează românii, pe regiuni. Iată ce partide preferă

Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) a dat publicității două infografice bazate pe datele din ultimul studiu de tip omnibus.

Conform acestora, principalul partid din Moldova este Partidul Social Democrat cu 35%, urmat de Partidul Național Liberal al cu 20% și Partidul Mișcarea Populară cu 14%. Urmează Alianța  2020 cu 12% și, apoi, ALDE și Pro România cu 11% fiecare, a scris stiripesurse.ro

În Muntenia, avansul PSD este și mai mare, partidul având 44%. Următorul partid este PNL cu 25% urmat de ALDE  cu 11%, Alianța 2020 cu 7% și PMP cu 6%.

În Transilvania, principalul partid este Partidul Național Liberal cu 29%, urmat de UDMR și Alianța  2020 cu 18% fiecare iar PSD urmează abia pe locul patru cu 16%. Totuși, distanța dintre locurile 2-4 este nesemnificativă statistic (2%).

Dacă privim la distribuția în funcție de mediul de rezidență, PSD este votat în mediul rural preponderent (38 versus 28%). PNL are o ușoară preponderență urbană (25% versus 22%). Alianța  2020 are o preponderență mai clară în favoarea mediului urban (15% versus 9%). ALDE , PMP și Pro România au o distribuție relativ echilibrată, conform sursei citate.

Tags: , , , , , , , , ,
vot

Tinerii din Cluj, încurajaţi să meargă la VOT! Campanie în Parcul Central

După scăderea drastică a numărului de tineri care au votat la Alegerile Europarlamentare din 2014 (doar 28% din tineri cu vârstă cuprinsă între 18-24 ani au votat), obiectivul campaniei este de a crește semnificativ implicarea tinerilor și a numărului de voturilor la alegerile care urmează (26-29 mai, 2019).

Sâmbătă, 30 martie 2019, caravana echipei European Youth Forum #ChangeIsComing pentru Alegerile Europarlamentare va ajunge la Cluj-Napoca. Evenimentul este deschis publicului larg și va avea loc în Parcul Central „Simion Bărnuțiu”, din Cluj-Napoca.

„Drumul către un nou Parlament European trebuie să includă tinerii! În 2014, doar 20% dintre tinerii din România au votat la Alegerile Europarlamentare. Generația noastră trebuie să își facă vocea auzită cu privire la unele dintre cele mai provocatoare probleme ale Europei și să facă parte din soluția de abordare a acestora. Partidele și candidații europeni, de asemenea, trebuie să recunoască oportunitatea imensă de a interacționa cu tinerii și să pună accent pe îngrijorările tinerilor votanți; Mulți dintre ei simțindu-se privați de drepturi prin austeritate, excludere socială și rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor. Suntem încântați să vedem impactul pe care îl are caravana #ChangeIsComing Roadshow în mobilizarea participării tinerilor în luna mai”, a declarat Anna Widegren, Secretarul general al echipei European Youth Forum.

Caravana  #ChangeIsComing Roadshow la Cluj-Napoca va oferi posibilitatea tinerilor și publicului larg să facă parte din Alegerile Europene, oferind:

  •  Oportunități pentru interviuri și discuții cu politicieni și candidați locali;
  •  Aplicația de comparație politică oferită de echipa European Youth Forum va permite participanților să analizeze și să compare opinii și interese din fiecare campanie electorală ale partidelor candidate;
  • Un video booth  în care participanții vor putea înregistra un mesaj de 20 de secunde pentru candidații Alegerilor Europarlamentare;
  •  ”Activist bootcamp” – o sesiune de training pentru a învăța tinerii cum să se implice în campaniile politice sau să inițieze propria campanie;
  •  Informații de la voluntarii echipei European Youth Forum despre cât de important este votul fiecăruia și cum pot votanții să se asigură că opinia lor este auzită;

Caravana #ChangeIsComing Roadshow  și-a propus să ajungă în opt orașe europene, după cum urmează:

  • 19 martie,  Amiens, Franța
  • 22 martie, Barcelona, Spania
  • 25 martie, Roma, Italia
  • 27 martie, Maribor, Slovenia
  • 30 martie, Cluj-Napoca, România
  •  2 aprilie, Krakow, Polonia
  • 5 aprilie, Berlin, Germania
  • 13 aprilie, Brussels, Belgia

În noiembrie 2018, echipa European Youth Forum a publicat documentul ‘Policy Platform for the European Elections 2019’ care face referire la zece idei pentru a susține Partidele Politice Europene și candidații, crescând nivelul de implicare (#YouthUp) al tinerilor la Alegerile Europarlamentare.

 

Tags: , , , , ,
vot

Europarlamentare 2019. Românii sunt nehotărâţi: PSD şi PNL, la egalitate

Ultimul sondaj INSCOP Research relevă că PSD și PNL se află aproape la egalitate în intenția de vot pentru alegerile europarlamentare.

Disponibilitatea românilor de a se prezenta la urne la alegerile europarlamentare din luna mai a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă ”sigur nu voi vota”, iar nota 10 înseamnă ”sigur voi vota”. 11,7% dintre respondenți au ales varianta 1, 3,7% varianta 2, 4,4% varianta 3, 3,7% varianta 4. Varianta 5 a fost aleasă de 7,9% dintre respondenți, în timp ce pentru varianta 6 au optat 5,4% dintre români, pentru varianta 7 7,5%, iar pentru varianta 8 11,2%. 10,3% dintre respondenți au ales varianta 9, în timp ce doar 26,1% au declarat că vor merge sigur să voteze. 8,2% reprezintă non-răspunsuri

Comparativ cu luna noiembrie 2018, se remarcă o scădere cu 2,9% a celor care declară că sigur nu vor vota, în contextul în care apropierea alegerilor pentru Parlamentul European duce la creșterea interesului pentru scrutinul din mai.

În ceea ce privește opțiunile de vot ale românilor, la întrebarea generică – Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul European, și ar candida următoarele partide, cu candidaţii cărui partid sau alianţă aţi vota? – 29,7% dintre respondenți nu s-au hotărât cu cine vor vota, 11,7% declară ferm că nu vor merge la vot, iar 4,1% nu știu sau nu au răspuns la această întrebare.

Dintre românii care își exprimă o opțiune de vot, reprezentând 54,5% din eșantion, 27,8% intenționează să voteze cu PSD, iar 26,7% cu PNL. Urmează USR cu 10%, ALDE cu 9,2% și PLUS cu 7%. De precizat că sondajul a fost demarat înainte de finalizarea negocierilor dintre USR și PLUS pentru formarea Alianței 2020, motiv pentru care cele două formațiuni au fost testate separat. Ar mai depăși pragul electoral Pro România, care este cotată cu 6,6% din intenția de vot, și UDMR care ar obține 5,1%. Pentru PMP și-au exprimat intenția de vot doar 4,4% dintre respondenți, în timp ce 1,5% au ales PNȚCD și 0,8% DEMOS.

Comparativ cu luna noiembrie 2018, procentele cu care este cotat PSD rămân aproape neschimbate  (27,4% în noiembrie, față de 27,6% în ianuarie – februarie), în timp ce PNL câștigă 2,6 procente din intenția de vot. Celelalte partide nu înregistrează evoluții majore.

Opțiunile de vot publicate în cadrul acestui studiu sociologic reflectă opiniile alegătorilor raportate la un eșantion reprezentativ de aproape 55% din populația cu drept de vot rezidentă în România. La alegerile europarlamentare din luna mai 2019, intenția de vot va fi influențată suplimentar de numeroși factori precum activitatea partidelor politice, evenimente de impact pe agenda publică, lista finală de candidați pe care o va prezenta fiecare partid, prezența efectivă la urne în ziua votului sau volumul voturilor din afara țării.

Conform datelor prezentate, cel puțin șase partide și alianțe politice românești au șanse ridicate de a trece pargul electoral și a trimite reprezentanți în Parlamentul European.

Sondajul Inscop Research a fost realizat în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionaului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1080 persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Tags: , , , , , ,
vot

Sondaj europarlamentare. PSD este în scădere, PNL în creștere. Cum stau USR și Cioloș

În data de 26 mai 2019 vor avea loc alegeri europarlamentare pe tot continentul. În România se definitivează în aceste zile listele de candidați.

Politico.eu prezintă cel mai recent sondaj privind starea partidelor românești. Aşadar, în luna ianuarie PSD ar fi obținut 29,16 (11 mandate), în timp ce în februarie partidul este cotat la 25,85% (10 mandate). La alegerile din 2014, cei de la PSD au obținut 37,6% (16 mandate), informează stiripeurse.ro.

1

Cei de la PNL au parte de o ușoară creștere, față de luna precedentă. Predicțiile Politico arată că PNL ar obține 22,53% (8 mandate), în timp ce în luna precedentă, liberalii erau cotați la 21,58% (8 mandate).

De o creștere are parte și ALDE. Dacă în luna ianuarie ar fi obținut 10,7% (4 mandate), în februarie, ALDE a crescut la 12,59 (5 mandate).

USR și PLUS sunt luate separat, alianța dintre cele două partide fiind una proaspătă. USR este în ușoară creștere și ajunge la 10,93% (4 mandate), în timp ce în ianuarie erau cotați la 9,62% (3 mandate). De asemenea, PLUS este cotat la 8,61% (3 mandate), în timp ce în ianuarie erau la 5,11% (2 mandate).

Pro România este în ușoară scădere. Dacă în ianuarie ar fi obținut 8,31% și două mandate, în februarie partidul ar obține 7,92% și două mandate.

Trebuie precizat faptul că în această perioadă au avut loc mișcări pe scena politică. USR și PLUS au făcut alianță, în timp ce Pro România a făcut o serie de transferuri răsunătoare. Efectele mutărilor se vor vedea, cel mai probabil, în sondajele din luna martie.

Tags: , , , , , ,