Tag Archives: europa

portofel-cu-bani

Avertismentul investitorilor şi autorităţilor din Europa: Dobânzile mici pun pensiile în pericol

Din cele mai puternice economii ale Europei vin avertismente că dobânzile extrem de mici produc dezastru în industria pensiilor şi că populaţia încă nu realizează acest lucru.

Soluţiile propuse de experţii din domeniu includ forţarea companiilor să efectueze injecţii masive de capital în sche­mele lor de pensii, reducerea bene­ficiilor sau majorarea vârstei de pensio­nare de-a lungul şi de-a latul Europei. Însă aceste opţiuni sunt periculoase pentru politicieni şi pot declanşa proteste sociale, scrie Financial Times, citat de Ziarul Financiar.

Din Germania, autoritatea de supra­veghere financiară BaFin a atenţionat că în curând schemele de pensii ar putea fi forţate să reducă plăţile către pensionari din cauza dobânzilor mici. Dobânda de politică monetară a BCE, banca centrală a zonei euro, este la minimul record de 0,25%, iar cea pentru depozite la -0,4%.

Alfred Gohdes, şeful diviziei din Frankfurt a Willis Towers Watson, cea mai mare firmă de consiliere pentru in-vestitori instituţionali, a descris inter-venţia BaFin drept „neobişnuită“

„În Germania, un singur fond de pensii a mai redus beneficiile. S-a în­tâm­plat în urmă cu 10 ani. Acum, probabili­tatea este mare ca beneficiile să fie reduse din nou dacă persistă dobânzile mici. Sistemul de pensii este otrăvit lent“, a spus el.

Problema este că randamentele obligaţiunilor guvernamentale, investi­ţiile preferate ale fondurilor de pensii, sunt foarte jos sau chiar negative. Yiel­durile bondurilor germane cu scadenţa la 10 ani sunt aproape de zero, iar cele ale titlurilor cu maturitatea mai mică de cinci ani sunt deja negative. „Dobânzile ultramici ale bondurilor germane au aruncat în haos planurile de pensii. Dobânzile ar trebui să crească la 5% pentru a atenua criza. Dar nu văd să se întâmple aşa în următorii trei ani“, spune Amin Rajan, analist la Create Research.

În Franţa, în urmă cu câteva săptă­mâni şeful celui mai mare fond public de pensii de acolo a avertizat că multe fonduri de pensii din Europa vor fi distruse dacă BCE nu revine asupra politicii de dobânzi foarte reduse.

„Multe fonduri de pensii din Europa vor face implozie în următorii 2-3 ani“ dacă BCE îşi va continua politica do­bânzilor mici, a declarat Philippe Desfossés, directorul executiv al ERAFP, fondul de pensii de 24 de miliarde de euro al funcţionarilor publici din Franţa.

Tags: , , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

Şapte factori majori care au adus UE în pragul dezastrului

Uniunea Europeană este pe punctul de a se destrăma, arată un nou raport al Economist Intelligence Unit (EIU).

Potrivit Gândul, documentul numit „Europa, forţată până la limită” vorbeşte despre problemele critice cu care se confruntă continentul şi identifică şapte factori majori care zguduie din temelii economia şi stabilitatea sa politică. Una dintre cele mai mari ameninţări este criza refugiaţilor – cea mai acută de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Există, totuşi, şi nenumărate probleme pe care continentul le are în interior şi pe care oficialii luptă cu greu pentru a le înăbuşi, cum ar fi criza datoriilor Greciei şi modificările fără precedent ale politicii monetare.

Brexit – zbucium politic şi economic garantat

EIU arată că referendumul din Marea Britanie, care va decide soarta statului în raport cu Uniunea Europeană – Brexit -, este o problemă majoră pe care o are continentul. „Dacă britanicii vor vota pentru ieşirea din UE, măsura va atrage un zbucium economic şi politic, deşi, în mare parte, aceasta va avea efecte pe termen relativ scurt”, se arată în raportul citat.

„Ne aşteptăm deja ca moneda să se deprecieze pe măsură ce ne apropiem de data referendumului, dar un vot pro-Brexit va declanşa o nouă scădere acută, pe fondul unei evaluări serioase a potenţialelor costuri implicate de părăsirea UE.

Investitorii vor fi îngrijoraţi în ceea ce priveşte capitalul şi impactul asupra economiei, care ar putea determina subminarea statutului de refugiu fiscal al Marii Britanii”, consemnează EIU.

Experţii estimează, însă, că după şocul iniţial va exista o întoarcere graduală la o stabilitate a pieţei, dar încrederea investitorilor va fi destul de greu de recuperat, iar marjele de credit vor fi mai largi decât înainte, reflectând, astfel, riscuri mult mai mari asociate creditorilor britanici. Incertitudinea asupra perspectivelor economice va conduce şi la o creştere a economiilor şi la o întârziere a deciziilor de investiţii, care, în cele din urmă, vor avea efecte asupra ritmului de creştere economică.

Oricum ar fi, una dintre cele mai mari probleme este legată de efectele pe care le-ar putea avea asupra Uniunii Europene. „Un răspuns probabil la părăsirea UE de către Marea Britanie ar putea fi intensificarea eforturilor de cultivare a unei integrări politice supranaţionale, mai ales în zona Euro. Riscul ca toate acestea să conducă la o criză de legitimitate politică în UE şi, mai departe, la un val de susţinere în statele membre a partidelor eurosceptice nu trebuie subestimat”, mai arată raportul EIU.

Economia Greciei este încă fragilă

Vinerea trecută, Grecia a fost de acord să ia în continuare măsuri pentru a dovedi că economia naţională se reface şi, în consecinţă, pentru a debloca mai multe fonduri. Oricum, EIU notează că este de văzut dacă actualul guvern de la Atena sau oricare altă structură politică este în stare să implementeze măsurile propuse prin al treilea plan de salvare.

„Grexit ar reprezenta un eşec politic uriaş pentru blocul comunitar, cu potenţiale consecinţe destabilizante care ar zdrobi orice fel de principiu al ireversibilităţii”, completează raportul citat.

Europa a alunecat într-o zonă de politici monetare fără precedent

Citeşte continuarea pe Gândul.info 

Tags: , , ,
12295295_1670974426503730_9019311654451218010_n

Industriile creative generează 3% din PIB-ul global. Care este situația în Europa (studiu)

Toate cele 11 industrii creative și culturale (Culture and Creative Industries – CCI) – publicitate, arhitectura, carte, gaming, muzică, film, presa scrisă, artele spectacolului, radio, TV şi arte vizuale – fac parte integrantă și joacă un rol din ce în ce mai important în economia globală. În anul 2013, acestea au generat venituri de 2.250 miliarde USD (3% din PIB-ul mondial) şi au asigurat 29,5 milioane locuri de muncă. Vânzările globale generate de aceste industrii sunt mai mari decât cele din serviciile de telecomunicații şi depășesc PIB-ul Indiei. 1% din populația activă a lumii este angajată în industriile creative, depășind populaţia Coreii de Sud, sau numărul total al locuitorilor din Paris, New York şi Londra la un loc. Acestea sunt rezultatele primului studiu care analizează industriile creative la nivel global, intitulat Cultural Times, realizat de EY pentru Confederaţia Internaţională a Societăţilor de Autori şi Compozitori.

În cadrul celor 11 industrii, două tipare ies în evidenţă:

Distribuţia de masă versus agilitatea de acţiune: Artele vizuale şi televiziunea sunt piesele de rezistență din acest angrenaj, deținând peste o treime din valoarea economică generată de CCI (39% din vânzări şi 35% din locurile de muncă). Cu doar 6% din angajaţi şi 4% din vânzările CCI, radioul şi sectorul jocurilor se situează pe ultimele locuri și sunt cele mai puțin dezvoltate, însă evoluează în piețe dinamice.

Venituri versus volum de muncă: Publicitatea, ziarele şi revistele, precum şi arhitectura reprezintă sectoarele CCI care generează cele mai mari venituri (38% din totalul vânzărilor CCI) raportate la numărul de angajaţi (doar 22% din locurile de muncă per ansamblul CCI). Pe de altă parte, cu 46% din locurile de muncă și doar 17% din venituri, muzica, filmul, artele spectacolului şi cărțile sunt cele care generează cele mai multe locuri de muncă.

Forţa de muncă din industria creativă: tânără, talentată şi cu spirit antreprenorial

Angajații din industriile creative se diferențiază de forța de muncă din alte industrii:

Sunt tineri: Activităţile creative contribuie în mod semnificativ la angajarea tinerilor. În Europa, sectoarele CCI au angajat în 2013 mai multe persoane cu vârsta cuprinsă între15 şi 29 de ani decât oricare alt sector. În Europa Centrală şi de Est, în medie, tinerii au ocupat cu 1,3% mai multe locuri de muncă în economia creativă decât în cadrul economiei în ansamblul ei.

Au productivitate ridicată: Locurile de muncă din unele din industriile culturale și creative CCI contribuie la PIB cu mai mult decât media pe ansamblul economiei. În China, sectorul de film şi televiziune a generat în anul 2011, per angajat, o valoare adăugată cu 78% mai mare decât valoarea medie din economie, conform Oxford Economics.

Sunt independenţi şi au spirit antreprenorial: Sectoarele CCI au fost dintotdeauna fragmentate, iar activitatea creatoare a fost generată de afaceri mici şi de indivizi. Mai mult de jumătate (53%) din dezvoltatorii canadieni de jocuri spun că sunt operatori independenţi. În SUA, artiştii au o probabilitate de 3,5 ori mai mare de a fi proprii lor angajați decât în restul economiei americane.

Au un nivel ridicat de educaţie: Angajaţii din industriile creative şi culturale sunt, de obicei, mai educați decât media. În Brazilia, angajaţii CCI aveau, în anul 2010, cu 17% mai mulţi ani de pregătire decât media națională a forţei de muncă.

Piaţa europeană a industriilor culturale și creative

Europa reprezintă a doua piaţă ca mărime, cu venituri de 709 miliarde USD (32% din veniturile globale totale) şi 7,7 milioane de locuri de muncă (26% din numărul total de locuri de muncă în sectoarele CCI de la nivel global). Economia culturală a Europei îşi are rădăcinile în istorieşi continuă să fie un generator de tendinţe pe scena globală.

Economia creativă din Europa este stimulată de un puternic suport public, prin intermediul achiziţiilor, stimulentelor financiare şi fiscale, subvenţiilor şi locurilor de muncă din sectorul public. În anul 2013, guvernele din cadrul UE28 au alocat aproape 68,6 miliarde USD din cheltuielile publice serviciilor culturale. Acest larg suport public este acum ameninţat de reducerile bugetare. Înainte de criza financiară din anul 2008, cheltuielile publice cu serviciile culturale înregistrau o rată anuală de creștere de 5%; de atunci, însă, ele au scăzut cu o medie anuală de 1%. Deşi reprezintă doar 1% din cheltuiala publică, suportul guvernamental continuă să aibă un rol esențial în stimularea acestor industrii.

Punctul forte al sectoarelor CCI europene este reprezentat de concentrarea unică de instituţii de artă şi de patrimoniu. Şapte din cele mai vizitate zece muzee din lume se găsesc în Europa (de ex: trei în Paris, două în Londra) şi 30 din “Oraşele Creative” definite de UNESCO sunt europene – fapt care face din Europa o destinaţie culturală de clasă mondială, ce a atras 52% din turismul internaţional în anul 2013.

O forţă de muncă extrem de talentată în domeniul cultural

Cu o populaţie densă şi educată, o piaţă puternică pentru cultură şi o moştenire istorică unică, Europa este renumită pentru liderii corporatişti din industriile creative: Universal Music Group conduce industria muzicală, în vreme ce Endemol conduce sectorul de televiziune. Printre liderii europeni din industria de publishing se numără Pearson şi Hachette Book Group. Ubisoft şi Supercell sunt lideri în domeniul jocurilor video, iar Publicis şi WPP în advertising. De asemenea, Europa este un loc al creării şi dezvoltării de noi modele de afaceri, cum ar fi Spotify şi Deezer din domeniul serviciilor de online streaming pentru muzică.

Economia creativă şi culturală europeană este construită pe două direcţii de învăţare: o concentrare puternică de creatori şi o reţea densă de şcoli de artă şi cultură. Forţa de muncă europeană din domeniul cultural include peste 500.000 de scriitori şi peste 1 milion de compozitori de muzică şi creatori de texte.

Europa este regiunea de unde provin cei mai mulţi creatorişi dispune de o concentrare unică de şcoli şi universităţi care dezvoltă abilităţi specifice industriilor creative şi culturale. În Europa, există peste 5.500 de universităţi, şcoli pre-universitare şi şcoli post-universitare. Printre şcolile dedicate artei şi culturii se numără unele din cele mai prestigioase şcoli mondiale de arhitectură, arte interpretative, film, arte vizualeşidesign.

Construirea unui mediu legislativ echitabil

Competiţia generată de nou veniţi, precum așa-numitul grup GAFA (Google, Apple, Facebook şi Amazon) şi Netflix au pus în pericol fluxurile istorice de venituri. Această competiţie a generat, totodată, modele inovatoare de venituri, cum ar fi aplicaţiile speciale şi streaming-ul. Pentru a menţine intactă forţa creativă şi culturală a Europei, cadrul legislativ al Uniunii Europene privind protecţia drepturilor de autor, precum şi cel referitor la comerţul electronic trebuie adaptat ameninţărilor reprezentate de noii actori digitali. De asemenea, este necesară susținerea afacerilor creative emergente care au fost ţinute pe loc întrucât nu reuşesc să menţină o cotă decentă de venit din conţinutul creat.

Sprijinirea afacerilor creative pentru creşterea liderilor culturali de mâine

Europa este afectată de lipsa unui număr semnificativ de companii de mărime medie în sectoarele creative. Companiilor de dimensiuni mai mici le lipsesc resursele financiare pentru a se extinde. Comisia Europeană a estimat, în cadrul unui studiu din 2013, că nevoia financiară pentru afacerile CCI europene s-ar situa între 8,7 miliarde USD şi 14,5 miliarde USD. Europa a manifestat lentoare în dezvoltarea de noi campioni digitali. Ca să rămână un pionier în cadrul revoluţiei CCI, de natură disruptivă, Europa trebuie să înveţe să creeze campioni digitali.

Sectoarele CCI reprezintă, incontestabil, nişte piloni cu mare potential ai economiei globale, însă ei se pot dovedi fragili, dacă nu sunt îngrijiţi. Guvernele din întreaga lume încep să conştientizeze adevărata valoare economică a sectoarelor CCI, însă provocările la adresa creşterii acestora abundă. Sectoarele CCI au nevoie de o structurare mai bună, de politici de suport şi de o protecţie puternică a conţinutului creat. Pentru stimularea reală a potenţialului lor economic, este necesar să găsim unui echilibru între creaţie, acces la creaţie (distribuţie) şi grijă faţă de moştenirea culturală. Sperăm ca acest raport unic al EY să contribuie la o mai bună înţelegere a acestor provocări şi la o abordare mai eficientă pentru dezvoltarea pe termen lung a creativităţii şi culturii,” concluzionează Elena Badea, Head of Brand, Marketing and Communication, EY Romania.

(foto: Expoziția Centrală ZAIN Cluj)

Tags: , , , , ,
locuri-de-munca5

Românii migrează cu munca spre nordul Europei. Câţi bani au trimis în 2015 în ţară

Românii care muncesc în străinătate tind tot mai mult spre nordul continentului, în ţări precum Germania, UK, Suedia sau Norvegia, lăsând în urmă preferinţele pentru Spania, Italia sau Grecia, a declarat miercuri Radu Pojoga, directorul regional MoneyGram pentru Europa de Sud-Est.

“Vedem un trend al românilor care lucrează în Spania, Italia, Grecia şi ţările din sud se duc către nordul continentului, Germania, UK, Suedia, Norvegia. Unde sunt banii acolo se duc şi românii”, a afirmat Pojoga într-o conferinţă de presă, cu ocazia deschiderii unui nou sediu principal în Bucureşti.

Cei mai mulţi bani au fost transferaţi anul trecut către România din Italia – 1 miliard dolari, Spania – 792 milioane dolari, Germania – 451 milioane dolari, urmate de Ungaria – 220 milioane dolari, Statele Unite ale Americii – 199 milioane dolari, Israel şi UK – 104 milioane dolari fiecare, Canada – 98 milioane dolari, Austria – 76 milioane dolari şi Franţa – 58 milioane dolari, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Principalele ţări care primesc bani din România sunt Spania (127 milioane dolari), Moldova (109 milioane dolari) şi Italia (71 milioane dolari).

Intrările de anul trecut au plasat România pe locul al cincilea în Europa Centrală şi de Est.

“Trendul după ce criza economică s-a încheiat a început să fie crescător, chiar dacă diferenţa de la 2013 la 2014 a fost în scădere, potrivit cifrelor Băncii Mondiale- banii intraţi în România anul trecut au fost de 3,43 miliarde dolari, faţă de 3,6 miliarde dolari în 2013 -, noi suntem pe un trend crescător, datorită majorării numărul de parteneri şi a locaţiilor de retail”, a mai spus Pojoga.

Valoarea medie a unei tranzacţii realizate prin serviciul de transfer de bani MoneyGram este de 300 de euro, similară celei de anul trecut. Totodată, business-ul companiei a crescut în primele nouă luni cu peste 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cele mai multe transferuri se realizează în perioada sărbătorilor de Paşte şi Crăciun, dar şi pe perioada verii, când românii se duc în Spania sau Italia pentru muncă sezonieră.

MoneyGram are business-ul împărţit pe trei segmente, respectiv bancar (colaborează cu BCR, UniCredit Bank, Alpha Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Libra Bank şi Marfin Bank), de retail (Carrefour, Orange) şi segmentul de Forex (Speed Transfer, Smith&Smith şi case de schimb valutar).

Cea mai mare pondere, de circa 50% o au transferurile realizate pe zona de retail (inclusiv forex), datorită programului prelungit de lucru şi în timpul weekend-ului.

“Românii nu se mai duc către bănci, ci către retail, în special case de schimb valutar, Carrefour şi Smith&Smith”, a precizat oficialul companiei.

Compania a ajuns la 3.500 de locaţii în România.

Reprezentanţii MoneyGram apreciază că piaţa din România are potenţial de creştere, luând în considerare gradul scăzut de bancarizare al populaţiei comparativ cu alte state.

Tags: , , ,
panorama_cluj

Piața imobiliară din Cluj revine la nivelul de dinaintea crizei economice

Apartamentele din municipiul Cluj-Napoca au înregistrat o scumpire-record în luna august 2015: metrul pătrat a ajuns la o valoare medie de  1.070 euro, cel mai ridicat nivel din acest an şi de după criza imobiliară. Pentru toate apartamentele din zona Clujului, din municipiu şi vecinătăţi, s-a atins pragul de 900 euro/mp, de asemenea o valoare superioară celorlalte luni ale anului 2015, arată o analiză realizată de Blitz Imobiliare.

“Aşa cum ne-am obişnuit deja, apartamentele cu 2 camere se situează ca valoare peste indicele mediu al oraşului, fiind locuinţele cu cea mai mare valoare din punct de vedere al preţului raportat la suprafaţa utilă: 1.101 euro/mp”, precizează analiştii imobiliari.

chart-2-cartiere

chart-1-general

În numai trei luni apartamentele din Cluj au câştigat în medie 3,5%. Principalele cauze:

Creşterea cererii în special pentru acele locuinţe care se încadrează în normele programului Prima Casa, apartamente cu 1-3 camere, precum şi condiţiile de creditare tot mai permisive, au facut ca piaţa imobiliara să crească în ultimele luni într-un ritm mai alert faţă de începutul anului.

Pulsul pe cartiere

Apartamentele din cartierele Clujului au avut parcursuri diferite în luna august. Astfel, media preţurilor publice din Centru, Gheorgheni, Grigorescu şi Bună Ziua a fost mai mică decât în luna anterioară, în vreme ce apartamentele din Marasti, Zorilor si Europa s-au scumpit. Preţul mediu public al apartamentelor din Manastur a fost în luna august acelaşi cu preţul mediu din luna iulie.

preturi-cartiere

Tags: , , , , , , , , , ,