Tag Archives: euro

cod-fiscal

La cât vor ajunge cursul euro-leu şi ROBOR, în 2018. Previziunile analiştilor CFA

Analiştii financiari certificaţi (Certified Financial Analists – CFA) se aşteaptă ca în acest an cursul să treacă pragul de 4,7 lei/euro, indicele ROBOR la 3 luni să urce spre 3% şi ca inflaţia în următoarele 12 luni să crească la 3,7%, arată un sondaj publicat luni de CFA România.

„În luna ianuarie 2018, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a crescut cu 5 puncte până la valoarea de 46 puncte. Această evoluţie s-a datorat componenţei de anticipaţii a indicatorului. Astfel, indicatorul condiţiilor curente s-a redus, cu 1,8 puncte, până la valoarea de 57,2 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 8,4 puncte până la valoarea de 40,4 puncte”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

În ceea ce priveşte cursul de schimb, „este de remarcat că peste 90% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4.7168 (în creştere cu 170 pips faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior), în timp ce pentru orizontul de 12 luni valorea medie a cursului anticipat este de 4.7643 (valoare în creştere cu 215 pips faţă de cea înregistrată în luna anterioară)”.

Potrivit CFA, „sunt de remarcat (consistente cu anticipaţiile de majorare a raţei inflaţiei) anticipaţiile de majoare a ratelor de dobândă (faţă de valorile actuale) la leu atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni), cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 97%, şi respectiv 92% dintre participanţii la sondaj anticipând această evoluţie”. Astfel, „rata medie a ROBOR cu scadenţă de 3 luni anticipată peste 12 luni este 2,95% (comparativ cu o valoare de 3,21% înregistrată în exerciţiul anterior), iar yield-ul la obligaţiunile suverane denominate în lei cu scadenţă de 5 ani este de 4,60% (comparative cu valoarea de 4,48% înregistrată în exerciţiul anterior)”, arată datele sondajului.

Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente-referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii şi anticipaţiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Potrivit CFA, p lângă întrebările necesare pentru calculul indicatorului de încredere macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rată inflaţiei, raţele de dobândă, cursul de schimb leu/euro, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.

Administrat de către CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar, care pregăteşte şi testează candidaţii în domeniul eticii şi standardelor profesionale, analizei situaţiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei şi evaluării diverselor instrumente financiare şi de investiţii.

Astăzi, în lume, există peste 140.000 de deţinători ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliaţi la cele 147 societăţi membre ale CFA Institute.

CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (UŞĂ). CFA România este una dintre cele 147 de societăţi membre ale CFA Institute. În prezent, CFA România are peste 215 membri, majoritatea deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®) sau candidaţi pentru unul din cele 3 nivele ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu. Profesioniştii care sunt membri CFA România lucrează pentru instituţii de reglementare, instituţii supranaţionale, instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanţă, sectorul public, instituţii de învăţământ, companii care activează în diverse sectoare economice etc.

De asemenea, „rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (februarie 2019/februarie 2018) a înregistrat o valoare medie de 3,71% (valoare relativ similară cu de cea înregistrată în exerciţiul anterior). Peste 90% dintre participanţi anticipează o majorare a raţei inflaţiei în următoarele 12 luni”.

Ca urmare, pentru scadenţele pe termen scurt, sunt anticipate dobânzi real-negative, în sensul că bonusurile oferite de bănci vor fi depăşite, procentual, de rata inflaţiei.

Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică, a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011, reprezentând un indicator prin care cuantifică anticipaţiile analiştilor finaniari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA.

Tags: , , , , ,
cluj imob

Cumpătare în piaţa rezidenţială din România. Ce spun dezvoltatorii

Creşterea dobânzii de referinţă la creditele în lei, ROBOR, dincolo de pragul de 2%, alături de moneda europeană care se apropie cu paşi repezi de 4,7 lei pentru un euro au dus la o încetinire a vânzărilor pe piaţa rezidenţială, mai ales în contextul în care toţi dezvoltatorii comunică preţul în euro, iar devalorizarea leului atrage o scumpire a acestora.
„În ultimele două luni ale anului s-a văzut o atenţie mai mare a cumpărătorilor pe partea de rezidenţial. Nu a mai fost acelaşi avânt pentru a cumpăra cât mai repede, ci o chibzuinţă mai mare din partea cumpărătorilor. Ei au luat în calcul mult mai bine cum arată pentru ei din punct de vedere financiar dacă va mai creşte cursul, dobânda. Am văzut şi cumpărători care au optat pentru instrumente care reduc aceste riscuri precum opţiuni legate de cursul de schimb, sau să discute cu banca o dobândă fixă. Cumva această presiune este şi un bun educator pe piaţă, am văzut acum o cumpătare mult mai mare în cererile de cumpărare”, a explicat antreprenorul Ovidiu Şandor, care prin Mulberry Development dezvoltă proiectul ISHO din Timişoara, care include birouri, rezidenţial şi un hotel Radisson Blu.
Tags: , , , , ,
BCR - ATM - LEU NOU

Leul se depreciază din cauza dezechilibrelor economice şi politice

Deprecierea leului, consemnată în ultimele zile, are loc pe fondul dezechilibrelor din economie şi din viaţa politică, iar dacă acestea vor persista euro ar putea ajunge la 4,75 lei, a declarat pentru MEDIAFAX analistul economic Dragoş Cabat.

„Asupra cursului acţionează mai multe cauze, cea mai importantă fiind majorarea deficitelor din economie – deficitul bugetar, deficitul de cont curent şi cel comercial. Dezechilibrele acestea şi – evident – cele politice depreciază leul. Deficitul bugetar determină Guvernul să se împrumute tot mai mult, importurile cresc faţă de importuri şi toate acestea duc la o cerere tot mai mare de valută. Iar cererea de valută scumpeşte valuta”, a explicat Dragoş Cabat.

„Dacă aceste dezechilibre vor persista, în perioada următoare vom rămâne pe acest trend de depreciere şi ne îndreptăm spre cotaţia de 4,75 lei/euro, cel puţin, până spre jumătatea acestui an. Sau mai devreme, dacă balanţele economiei nu se stabilizează”, a mai spus analistul. El a arătat că Guvernul are nevoie de tot mai mulţi bani, lucru care îl determină să se împrumute, ceea ce va finfluenţa, de asemenea, evoluţia cursului valutar.

Referindu-se la comportamentul Băncii Naţionale, Dragoş Cabat consideră că aceasta „nu mai susţine cursul, pentru că asta ar însemna să consume bani din rezerva valutară doar pentru un control temporar”.

Euro a fost cotat marţi la un nou maxim istoric, al treilea la rând, cotaţia oficială afişată de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,6679 lei/euro, în creştere cu 0,05% faţă de valoarea din ziua precedentă.

Vineri, 19 ianuarie, moneda europeană a depăşit, în premieră, pragul de 4,66 lei.

Pe piaţa valutară interbancară moneda europeană a oscilat marţi între 4,6645 şi 4,6698 lei, având însă şi momente când a trecut pragul de 4,67 lei/euro.

Tags: , , , , ,
it-specialist

Finanţări de până la 3 milioane Euro pentru startup-uri şi firme româneşti din IT

GapMinder, fond de investiții de capital de risc care vizează startup-uri inovatoare din România, își anunță intrarea pe piața locală, cu un buget inițial de 26 milioane de euro.

Fondul va investi în următorii ani în firme aflate în faza de seed sume de până la 1 milion de euro și, potențial, încă 3 milioane de euro per firmă în runde ulterioare, precum și în start-up-uri aflate la prima rundă de investiții sau în faza de accelerare, în care investițiile vor fi de până la 100.000 euro. Cine poate să aplice pentru aceste finanţări.

Sunt vizate companii inovatoare de tehnologie cu potențial ridicat de expansiune internațională, din domenii precum cele ale serviciilor IT și software, securitate cibernetică, inteligență artificială, transformare digitală, soluții IT pentru sănătate, FinTech etc.

Mai multe detalii  AICI. 

Tags: , , , , ,
152049_euro_billete_cambio.jpg_1328648940

Euro creşte spre 4,64 lei

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat vineri un curs de referinţă de 4,6365 lei/euro, în creştere cu 0,13% faţă de nivelul atins joi, în linie cu tendinţa regională.

Joi, euro a ajuns la nivelul de 4,6304 lei.

Vineri, leu s-a depreciat în raport cu euro, în linie cu tendinţa regională. Alte monede din regiune, precum zlotul plonez şi forintul maghiar, s-au depreciat în faţa euro.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, s-a apreciat de la 3,8425 lei la 3,8484 lei.

Cursul francului elveţian a crescut de la 3,9389 lei la 3,9394 lei.

 

Tags: , , , ,
zona-euro

Cursul BNR: Euro scade la 4,6412 lei; dolarul coboară la 3,8603 lei

Cursul de schimb afişat de Banca Naţională a României (BNR) în data de 3 ianuarie 2018.

Dolarul australian AUD 3,0245
Leva bulgărească BGN 2,3730
Dolarul canadian CAD 3,0842
Francul elveţian CHF 3,9623
Coroana cehă CZK 0,1815
Coroana daneză DKK  0,6235
Lira egipteană EGP 0,2177
Euro EUR 4,6412
Lira sterlină GBP 5,2425
100 Forinţi maghiari HUF 1,5010
100 Yeni japonezi JPY 3,4393
Leul moldovenesc MDL 0,2251
Coroana norvegiană NOK 0,4758
Zlotul polonez PLN 1,1132
Rubla rusească RUB 0,0673
Coroana suedeză SEK 0,4721
Lira turcească TRY 1,0260
Dolarul american USD 3,8603
Randul sud-african ZAR 0,3124
Realul brazilian BRL 1,1841
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,5940
Rupia indiană INR 0,0608
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3625
Peso-ul mexican MXN 0,1987
Dolarul neo-zeelandez NZD  2,7438
Dinarul sârbesc RSD 0,0390
Hryvna ucraineană UAH 0,1385
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,0510
Kuna croată HRK 0,6236
Bahtul thailandez THB 0,1196
Gramul de aur XAU 163,1042
DST XDR 5,5074

 

Tags: , , , ,
anaf

Finanţele împrumută miliarde de euro în 2018 pentru deficitul bugetar

Ministerul Finanţelor va împrumuta aproximativ 48 – 50 de miliarde de lei de pe piaţa internă în anul următor, similar cu nivelul propus pentru acest an, în timp ce aproximativ 4,5 – 5 miliarde de euro urmează să fie atraşi de pe pieţele externe, în creştere comparativ cu 2017, potrivit Programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2018.

“Ministerul Finanţelor Publice are în vedere atragerea de resurse financiare de pe pieţele externe prin emiterea de euroobligaţiuni într-un volum de 4,5 – 5 miliarde de euro (echivalent), în funcţie de evoluţiile, condiţiile şi oportunităţile oferite de aceste pieţe, şi efectuarea de trageri din împrumuturi contractate de la instituţiile financiare internaţionale în valoare de aproximativ 0,2 miliarde de euro. Ministerul Finanţelor Publice are în vedere, de asemenea, emiterea unui volum de titluri de stat pe piaţa internă în anul 2018 în sumă de 48 – 50 de miliarde de lei, cu o structură a maturităţilor 30%/50% (termen scurt versus termen mediu şi lung”, se precizează în documentul citat.

Împrumuturile de pe piaţa internă vor fi realizate prin emiterea de certificate de trezorerie cu discont pe termen scurt, de până la un an, inclusiv, obligaţiuni de stat de tip benchmark pe termene medii şi lungi precum şi titluri de stat pentru populaţie, care să reprezinte circa 8% din valoarea titlurilor de stat emise pe piaţa internă, respectiv aproximativ 4 miliarde de lei.

În anul 2018, necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental este de aproximativ 74 miliarde de lei iar volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Finanţe este determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de -2,97% din produsul intern brut (aproximativ 27 miliarde de lei) şi de volumul datoriei de refinanţat anul viitor, în sumă de aproximativ 47 miliarde de lei.

“Ţinând cont de obiectivul limitării riscului valutar cât şi de cel al dezvoltării pieţei titlurilor de stat, deficitul bugetar urmează să fie finanţat în proporţie de circa 75% de pe piaţa internă şi respectiv 25% de pe piaţa externă”, se mai arată în prospectul publicat de MFP.

Ministerul Finanţelor menţionează, de asemenea, că poate relansa emisiuni de titluri de stat denominate în euro pe piaţa internă care să poată fi redeschise periodic, în contextul identificării unei cereri importante pentru astfel de instrumente din partea investitorilor locali.

Volumul indicativ al emisiunilor de titluri de stat pe piaţa internă va fi anunţat trimestrial. Pentru primul trimestru din 2018 acest volum este cuprins între 12 şi 14 miliarde de lei, reprezentând titluri de stat care vor fi lansate pe piaţa interbancară.

În ceea ce priveşte programul Tezaur, de emisiuni de titluri de stat destinate populaţiei, în primele trei luni ale anului viitor va fi lansată o emisiune cu scadenţa la 2 ani, care va avea perioada de subscriere între 22 ianuarie şi 16 februarie, şi alta, cu scadenţa la 3 ani şi perioada de subscriere 5 – 30 martie.

“Începând cu al doilea trimestru al anului 2018, persoanele fizice rezidente vor putea subscrie în fiecare lună titluri de stat emise în cadrul programului Tezaur, perioadele de subscriere şi caracteristicile specifice titlurilor de stat oferite urmând să fie menţionate în cadrul prospectelor de emisiune”, se mai arată în prospectul citat.

Pentru anul 2017, Ministerul Finanţelor a programat împrumuturi de 2,3 – 3 miliarde de euro (echivalent) de pe piaţa externă şi de 48 – 50 miliarde de lei de pe piaţa internă.

În acest an, Ministerul Finanţelor a “ieşit” de două ori pe pieţele externe. În luna aprilie, Finanţele au atras 1,75 miliarde de euro printr-o emisiune de euroobligaţiuni în două tranşe. Prima a fost o emisiune nouă, în valoare de 1 miliard de euro, cu o maturitate de 10 ani şi un cupon de 2,375%. Cea de-a doua, în valoare de 750 de milioane de euro, a reprezentat redeschiderea emisiunii lansate în octombrie 2015, cu maturitatea iniţială de 20 ani şi cu un cupon de 3,875%.

Ulterior, în octombrie, statul a vândut obligaţiuni de un miliard de euro pe pieţele internaţionale, prin redeschiderea emisiunii din aprilie.

Randamentul, în octombrie, a fost 2,16% cererea totală fiind mai mare de 2,7 de ori decât oferta. În aprilie, obligaţiunile au fost plasate la randamente de 2,375%, în cazul emisiunii noi, şi de de 3,875% pentru cea de-a doua.

România beneficiază de rating favorabil investiţiilor, “investment grade”, din partea celor patru agenţii de evaluare financiară. Astfel, Standard & Poor’s (S&P) a confirmat marţi ratingurile pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală ale României la “BBB minus/A-3″, perspectiva asociată fiind stabilă. De la Moody’s, România beneficiază de calificativul Baa3 pentru datoria pe termen lung, din partea Fitch Ratings, ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală ale României sunt “BBB minus” iar agenţia de rating japoneză JCR a reconfirmat în primăvară calificativul ţării la BBB/BBB+ pentru datoria pe termen lung în valută şi în moneda locală. Perspectiva asociată ratingurilor este stabilă

Tags: , , , , ,
152049_euro_billete_cambio.jpg_1328648940

Curs valutar: Leul continuă să se deprecieze, pentru a treia zi consecutiv

Cotaţia oficială afişată vineri, la ora 13.00, de Banca Naţională a României este de 4,6390 lei/euro, după ce euro a depăşit oficial pragul de 4,6 lei miercuri şi apoi a urcat la 4,6267 lei, în şedinţa de joi. Potrivit jurnaliştilor de la Ziarul Financiar, principalele cauze sunt deficitul comercial şi revoluţia fiscală.

Nivelul de peste 4,6 lei/euro nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul istoric de 4,6397 lei/euro.

Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, miercuri, analistul financiar Claudiu Cazacu.

Referindu-se la posibilele evoluţii în perioada imediat următoare, analistul a arătat că riscurile sunt „mai degrabă spre deprecierea leului decât spre apreciere”. „Tendinţele speculative nu vor duce neapărat la o depreciere ultrarapidă, dar eventualele reveniri sub pragul de 4,6 vor mai fi doar temporare. De acum discutăm de un nou palier al cotaţiilor – între 4,6 şi 4,7 lei/euro”, a mai spus Claudiu Cazacu.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, joi, că spre deosebire de monedele ţărilor vecine, leul românesc are o tendinţă de depreciere care este de durată mai mare, iar presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale.

Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Tags: , , ,
zona-euro

Euro scade; dolarul creşte

Cursul de schimb afişat de Banca Naţională a României (BNR) în data de 6 octombrie 2017.

Dolarul australian AUD 3,0386
Leva bulgărească BGN 2,3405
Dolarul canadian CAD 3,1079
Francul elveţian CHF 3,9931
Coroana cehă CZK 0,1771
Coroana daneză DKK 0,6150
Lira egipteană EGP 0,2213
Euro EUR 4,5775
Lira sterlină GBP 5,1114
100 Forinţi maghiari HUF 1,4678
100 Yeni japonezi JPY 3,4622
Leul moldovenesc MDL 0,2219
Coroana norvegiană NOK 0,4878
Zlotul polonez PLN 1,0634
Rubla rusească RUB 0,0677
Coroana suedeză SEK 0,4800
Lira turcească TRY 1,0822
Dolarul american USD 3,9107
Randul sud-african ZAR 0,2850
Realul brazilian BRL 1,2399
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,5878
Rupia indiană INR 0,0599
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3422
Peso-ul mexican MXN 0,2113
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,7721
Dinarul sârbesc RSD 0,0384
Hryvna ucraineană UAH 0,1460
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,0647
Kuna croată HRK 0,6098
Bahtul thailandez THB 0,1169
Gramul de aur XAU 159,5551
DST XDR 5,4975

 

Tags: , , ,
104177190-merkel_berlin.1910x1000

Euro a scăzut după alegerile din Germania

Euro a scăzut faţă de majoritatea monedelor, după anunţarea sondajelor efectuate în urma alegerilor din Germania, potrivit cărora formaţiunea cancelarului Angela Merkel s-a clasat pe primul loc, iar partidul de extremă-dreapta a obţinut poziţia a treia, potrivit Bloomberg.

„Investitorii vor urmări anunţurile în legătură cu politica monetară, mai ales având în vedere faptul că Alternativă pentru Germania nu este doar naţionalistă, ci este şi împotriva monedei euro, într-o oarecare măsură”, a declarat Mitul Kotecha, reprezentant Asia FX şi Barclays Bank.

Euro a scăzut cu 0,3%, până la valoarea de 1,1917 dolari, iar lira sterlină a scăzut cu 0,4%, până la 1,3553 dolari.

Aurul a scăzut cu 0,4%, până la 1.292,40 dolari pe uncie, iar ţiţeiul brut West Texas Intermediate a scăzut cu 0,4% până la 50,45 de dolari pe baril.

DAX Index, indicele bursier care cuprinde 30 dintre cele mai mari companii din Germania, a scăzut cu 0,1%, luni dimineaţă, cea mai mare scădere din ultima săptămână.

Indicele FTSE 100 al bursei de la Londra a scăzut cu 0,4%, cea mai mare scădere din ultima săptămână.

The Stoxx Europe 600 Index a scăzut cu 0,04%.

Uniunea Creştin-Democrată, formaţiunea cancelarului Angela Merkel, se clasează pe primul loc, cu 32,5%, în urma scrutinului parlamentar din Germania, fiind urmată de Partidul Social-Democrat, cu 20%, şi de Alternativă pentru Germania, cu 13,5%, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne.

Tags: , , ,
zona-euro

Ministrul de Externe: România ar putea să adopte moneda euro în 2022

România ar putea adera la zona euro în 2022, odată ce venitul celor mai săraci cetăţeni va creşte, a declarat ministrul de Externe Teodor Meleşcanu, pentru cotidianul polonez Rzeczpospolita, citat de Reuters.

„Deja întrunim în prezent toate cerinţele formale, am putea să ne alăturăm uniunii monetare chiar mâine, dar ne temem că va avea un efect negativ asupra veniturilor pensionarilor şi a celor mai săraci”, a declarat Meleşcanu pentru cotidianul polonez.

„Cred că vom adopta moneda euro în cinci ani, în 2022”, a adăugat ministrul.

Din zona euro fac parte 19 state. Cel mai recent, Lituania, s-a alăturat în 2015.

Tags: , , ,
zona-euro

România nu va adera la zona euro până nu finalizează reformele structurale la care s-a angajat

Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, a declarat, duminică, la Alba Iulia, că România s-a angajat la îndeplinirea unor reforme structurale extrem de importante şi nu se va putea vorbi de aderarea ţării noastre la zona euro până ce aceste reforme nu vor fi îndeplinite.

„Ceea ce este important din punctul nostru de vedere, al Comisiei Europene, este ca înainte de a stabili data ţintă este foarte important de stabilit toţi paşii care trebuie să se întâmple până când România poate să adere. Ei sunt cunoscuţi şi printre primii paşi sunt nişte reforme structurale extrem de importante la care România s-a angajat dar pe care nu le-a finalizat şi nu putem vorbi de aderare înainte de finalizarea acestor reforme structurare. În acelaşi timp întreaga zonă euro este într-un mare proces de reformă şi este important pentru ţările care nu sunt state în zona euro, precum România, să participe la acest proces de reformare pentru că atunci vor avea un cuvânt de spus la felul în care va arăta această zonă euro atunci când România va fi pe deplin stat membru” a spus Angela Cristea.

Ea a adăugat că în tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană nu există o dată limită pentru aderarea la zona euro, iar acest lucru se va întâmpla când ţara va fi pregătită.

„Nu avem în tratatul de aderare  obligaţii de aderare la moneda euro. Nu am stabilit o dată limită pentru că este foarte important atât pentru România cât şi pentru restul zonei euro ca aderarea la această zonă să se facă atunci când statul este pregătit, când mediul de afaceri este pregătit pentru această aderare pentru că vorbim nu numai de criterii nominale ci mai ales de criterii reale. Şi când spunem reale ne referim la nivelul de trai spre exemplu. În cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană nivelul de trai a crescut destul de mult, România a recuperat într-o mare măsură decalajele faţă de media europeană” a mai spus Cristea.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat, duminică, la Alba Iulia, împreună cu şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România la o conferinţă în care au dialogat cu cetăţenii despre politicile europene.

Tags: , , , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

Cu cât a crescut datoria externă totală a României în primele 6 luni din 2017

Datoria externă totală a crescut cu 1,8 miliarde de euro în perioada ianuarie-iunie, iar datoria pe termen lung a însumat 69,4 miliarde de euro la 30 iunie (73,6 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,6% faţă de 31 decembrie 2016, a comunicat luni Banca Naţională a României (BNR).

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2017 nivelul de 24,86 miliarde de euro (26,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,3% faţă de 31 decembrie 2016.

Potrivit BNR, în perioada ianuarie-aprilie 2017, datoria externă totală a crescut cu 1,7 miliarde de euro.

„Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 23,5% în perioada ianuarie-iunie 2017, comparativ cu 27,4% în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 aprilie 2017 a fost de 6,3 luni, nivel comparabil cu cel de la 31 decembrie 2016”, se arată într-un comunicat al BNR.

„Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt – calculată la valoarea reziduală – cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2017 a fost de 85,9 la sută, comparativ cu 90,1 la sută la 31 decembrie 2016”, a precizat banca centrală.

Tags: , , ,
zona-euro

Nu există altă opțiune pentru România decât aderarea la zona euro

Din perspectiva politicii monetare nu există altă opțiune pentru România decât aderarea la zona euro, iar problema este când și cum, a declarat, miercuri, Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), la forumul “România 10 ani în UE. Progrese, perspective de dezvoltare, provocări”.

“Doresc să exprim cu claritate punctul de vedere al Băncii Naționale cu privire la aderarea României la zona euro. Din perspectiva politicii monetare nu există altă opțiune pentru România decât aderarea la zona euro. Putem discuta cum și când, dar nu cu scopul de a amâna sine die, ci din dorința de a face o trecere lină atunci când economia va fi suficient de competitivă și de pregătită”, a spus Liviu Voinea.

Acesta a relatat o discuție avută cu uu agent de pază de la o farmacie care l-a întrebat dacă prin trecerea la euro salariul lui va scădea. Voinea i-a explicat că prin trecerea la euro salariul lui nu va scădea pentru că moneda locală, leul, va dispărea, iar în acest fel salariul lui poate să scadă doar față de alte valute.

“Iată că oamenii sunt preocupați de aspectul trecerii la euro și că este util să explicăm în ce constă acesta în cele mai mici detalii. Nu este prima oară când sunt întrebat lucruri concrete despre trecerea la euro. De exemplu, am un văr în Drobeta-Turnu Severin, pensionar și el și soția, care era preocupat de faptul că pensia soției sale, de 900 de lei, ar urma să se transforme în două bancnote de 100 de euro. Deși având aceeași valoare, impactul psihologic de a vedea că după o muncă de o viață primești două hârtii nu trebuie subestimat. Și aceste două exemple din viața reală vorbesc despre faptul că trecerea la euro nu înseamnă o simplă schimbare de bancnote sau de monede. Este un proces complex, cu implicațiile dintre cele mai diverse și profunde și fără îndoială nu poate fi declanșat decât de o decizie politică bazată pe un larg consens în societate”, a spus Liviu Voinea.

Tags: , ,
zona-euro

Comisia Europeană: Economia zonei euro va creşte cu 1,6% în 2017

Comisia Europeană îmbunătăţeşte prognoza pentru creşterea economică a zonei euro la 1,7% în 2017, de la 1,6%, şi menţine prognoza privind creşterea din Uniunea Europeană, cu 1,8% în 2017 şi cu 1,9% în 2018, potrivit prognozei economice de primăvara publicată joi.

Creşterea globală, excluzând UE, este aşteptată să ajungă la 3,7% anul acesta şi la 3,9% în 2018 de la 3,2% în 2016. Per total, exporturile nete sunt aşteptate să nu influenţeze creşterea PIB-ului zonei euro în 2017 şi 2018.

Inflaţia în zona euro este prognozată să crească de la 0,2% în 2016 la 1,6% în 2017, înainte să se întoarcă la 1,3% în 2018, în urma reducerii efectului creşterii preţului la petrol.

În zona euro, şomajul este aşteptat să scadă la 9,4% în 2017, apoi la 8,9% în 2018 – cel mai scăzut nivel din 2009. În Uniunea Europeană, şomajul este aşteptat să scadă la 8% în 2017 şi la 7,7% în 2018 – cea mai scăzută rată din 2008.

Tags: , , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Isărescu: România trebuie să adopte euro la un moment dat; problema e când și nu dacă

România trebuie să adopte euro la un moment dat, iar problema e când, și nu dacă, pentru că noi nu avem opțiunea opt-out, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la “Good Governance Summit”.

“Din perspectivă juridică, adoptarea euro este ceva ce s-a realizat, pentru că, exceptând Anglia și Danemarca, România nu are opțiunea de opt-out (opțiunea de te opune — n. r.) din uniunea economică și monetară. Aceasta înseamnă că România trebuie să adopte euro la un moment dat. Pentru România, problema este când, și nu dacă, pentru că noi nu avem opțiunea opt-out”, a spus Mugur Isărescu, citat de agerpres.ro.

Acesta a subliniat că gestionarea procesului de adoptare a euro este lăsată la discreția statelor, în ciuda angajamentului de jure de a adopta această monedă.

Potrivit lui Isărescu, România îndeplinește criteriile nominale de la Maastricht, însă, pe lângă acestea, este nevoie și de convergență reală.

De asemenea, guvernatorul a precizat că statele care au adoptat euro — Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia, Slovenia — sunt țări mici, au o situație geopolitică diferită de a României și un nivel de convergență reală diferit. Țările mai mari, cu un regim de curs de schimb flexibil, cum ar fi Ungaria, Polonia, Republica Cehă și România, sunt mai prevăzătoare în ceea ce privește adoptarea euro, iar situația lor este diferită. Niciuna dintre aceste țări nu a anunțat o dată pentru adoptarea euro, a adăugat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a atras atenția asupra faptului că o zonă cu o monedă unică nu este un loc pentru economii cu probleme de competitivitate și că este nevoie de reforme structurale finalizate pentru a avea succes.

Tags: , , ,