Tag Archives: euro

152049_euro_billete_cambio.jpg_1328648940

Curs valutar: Leul continuă să se deprecieze, pentru a treia zi consecutiv

Cotaţia oficială afişată vineri, la ora 13.00, de Banca Naţională a României este de 4,6390 lei/euro, după ce euro a depăşit oficial pragul de 4,6 lei miercuri şi apoi a urcat la 4,6267 lei, în şedinţa de joi. Potrivit jurnaliştilor de la Ziarul Financiar, principalele cauze sunt deficitul comercial şi revoluţia fiscală.

Nivelul de peste 4,6 lei/euro nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul istoric de 4,6397 lei/euro.

Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, miercuri, analistul financiar Claudiu Cazacu.

Referindu-se la posibilele evoluţii în perioada imediat următoare, analistul a arătat că riscurile sunt „mai degrabă spre deprecierea leului decât spre apreciere”. „Tendinţele speculative nu vor duce neapărat la o depreciere ultrarapidă, dar eventualele reveniri sub pragul de 4,6 vor mai fi doar temporare. De acum discutăm de un nou palier al cotaţiilor – între 4,6 şi 4,7 lei/euro”, a mai spus Claudiu Cazacu.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, joi, că spre deosebire de monedele ţărilor vecine, leul românesc are o tendinţă de depreciere care este de durată mai mare, iar presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale.

Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

Tags: , , ,
zona-euro

Euro scade; dolarul creşte

Cursul de schimb afişat de Banca Naţională a României (BNR) în data de 6 octombrie 2017.

Dolarul australian AUD 3,0386
Leva bulgărească BGN 2,3405
Dolarul canadian CAD 3,1079
Francul elveţian CHF 3,9931
Coroana cehă CZK 0,1771
Coroana daneză DKK 0,6150
Lira egipteană EGP 0,2213
Euro EUR 4,5775
Lira sterlină GBP 5,1114
100 Forinţi maghiari HUF 1,4678
100 Yeni japonezi JPY 3,4622
Leul moldovenesc MDL 0,2219
Coroana norvegiană NOK 0,4878
Zlotul polonez PLN 1,0634
Rubla rusească RUB 0,0677
Coroana suedeză SEK 0,4800
Lira turcească TRY 1,0822
Dolarul american USD 3,9107
Randul sud-african ZAR 0,2850
Realul brazilian BRL 1,2399
Renminbi-ul chinezesc CNY 0,5878
Rupia indiană INR 0,0599
100 Woni sud-coreeni KRW 0,3422
Peso-ul mexican MXN 0,2113
Dolarul neo-zeelandez NZD 2,7721
Dinarul sârbesc RSD 0,0384
Hryvna ucraineană UAH 0,1460
Dirhamul Emiratelor Arabe AED 1,0647
Kuna croată HRK 0,6098
Bahtul thailandez THB 0,1169
Gramul de aur XAU 159,5551
DST XDR 5,4975

 

Tags: , , ,
104177190-merkel_berlin.1910x1000

Euro a scăzut după alegerile din Germania

Euro a scăzut faţă de majoritatea monedelor, după anunţarea sondajelor efectuate în urma alegerilor din Germania, potrivit cărora formaţiunea cancelarului Angela Merkel s-a clasat pe primul loc, iar partidul de extremă-dreapta a obţinut poziţia a treia, potrivit Bloomberg.

„Investitorii vor urmări anunţurile în legătură cu politica monetară, mai ales având în vedere faptul că Alternativă pentru Germania nu este doar naţionalistă, ci este şi împotriva monedei euro, într-o oarecare măsură”, a declarat Mitul Kotecha, reprezentant Asia FX şi Barclays Bank.

Euro a scăzut cu 0,3%, până la valoarea de 1,1917 dolari, iar lira sterlină a scăzut cu 0,4%, până la 1,3553 dolari.

Aurul a scăzut cu 0,4%, până la 1.292,40 dolari pe uncie, iar ţiţeiul brut West Texas Intermediate a scăzut cu 0,4% până la 50,45 de dolari pe baril.

DAX Index, indicele bursier care cuprinde 30 dintre cele mai mari companii din Germania, a scăzut cu 0,1%, luni dimineaţă, cea mai mare scădere din ultima săptămână.

Indicele FTSE 100 al bursei de la Londra a scăzut cu 0,4%, cea mai mare scădere din ultima săptămână.

The Stoxx Europe 600 Index a scăzut cu 0,04%.

Uniunea Creştin-Democrată, formaţiunea cancelarului Angela Merkel, se clasează pe primul loc, cu 32,5%, în urma scrutinului parlamentar din Germania, fiind urmată de Partidul Social-Democrat, cu 20%, şi de Alternativă pentru Germania, cu 13,5%, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne.

Tags: , , ,
zona-euro

Ministrul de Externe: România ar putea să adopte moneda euro în 2022

România ar putea adera la zona euro în 2022, odată ce venitul celor mai săraci cetăţeni va creşte, a declarat ministrul de Externe Teodor Meleşcanu, pentru cotidianul polonez Rzeczpospolita, citat de Reuters.

„Deja întrunim în prezent toate cerinţele formale, am putea să ne alăturăm uniunii monetare chiar mâine, dar ne temem că va avea un efect negativ asupra veniturilor pensionarilor şi a celor mai săraci”, a declarat Meleşcanu pentru cotidianul polonez.

„Cred că vom adopta moneda euro în cinci ani, în 2022”, a adăugat ministrul.

Din zona euro fac parte 19 state. Cel mai recent, Lituania, s-a alăturat în 2015.

Tags: , , ,
zona-euro

România nu va adera la zona euro până nu finalizează reformele structurale la care s-a angajat

Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, a declarat, duminică, la Alba Iulia, că România s-a angajat la îndeplinirea unor reforme structurale extrem de importante şi nu se va putea vorbi de aderarea ţării noastre la zona euro până ce aceste reforme nu vor fi îndeplinite.

„Ceea ce este important din punctul nostru de vedere, al Comisiei Europene, este ca înainte de a stabili data ţintă este foarte important de stabilit toţi paşii care trebuie să se întâmple până când România poate să adere. Ei sunt cunoscuţi şi printre primii paşi sunt nişte reforme structurale extrem de importante la care România s-a angajat dar pe care nu le-a finalizat şi nu putem vorbi de aderare înainte de finalizarea acestor reforme structurare. În acelaşi timp întreaga zonă euro este într-un mare proces de reformă şi este important pentru ţările care nu sunt state în zona euro, precum România, să participe la acest proces de reformare pentru că atunci vor avea un cuvânt de spus la felul în care va arăta această zonă euro atunci când România va fi pe deplin stat membru” a spus Angela Cristea.

Ea a adăugat că în tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană nu există o dată limită pentru aderarea la zona euro, iar acest lucru se va întâmpla când ţara va fi pregătită.

„Nu avem în tratatul de aderare  obligaţii de aderare la moneda euro. Nu am stabilit o dată limită pentru că este foarte important atât pentru România cât şi pentru restul zonei euro ca aderarea la această zonă să se facă atunci când statul este pregătit, când mediul de afaceri este pregătit pentru această aderare pentru că vorbim nu numai de criterii nominale ci mai ales de criterii reale. Şi când spunem reale ne referim la nivelul de trai spre exemplu. În cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană nivelul de trai a crescut destul de mult, România a recuperat într-o mare măsură decalajele faţă de media europeană” a mai spus Cristea.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat, duminică, la Alba Iulia, împreună cu şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România la o conferinţă în care au dialogat cu cetăţenii despre politicile europene.

Tags: , , , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

Cu cât a crescut datoria externă totală a României în primele 6 luni din 2017

Datoria externă totală a crescut cu 1,8 miliarde de euro în perioada ianuarie-iunie, iar datoria pe termen lung a însumat 69,4 miliarde de euro la 30 iunie (73,6 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,6% faţă de 31 decembrie 2016, a comunicat luni Banca Naţională a României (BNR).

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2017 nivelul de 24,86 miliarde de euro (26,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,3% faţă de 31 decembrie 2016.

Potrivit BNR, în perioada ianuarie-aprilie 2017, datoria externă totală a crescut cu 1,7 miliarde de euro.

„Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 23,5% în perioada ianuarie-iunie 2017, comparativ cu 27,4% în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 aprilie 2017 a fost de 6,3 luni, nivel comparabil cu cel de la 31 decembrie 2016”, se arată într-un comunicat al BNR.

„Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt – calculată la valoarea reziduală – cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2017 a fost de 85,9 la sută, comparativ cu 90,1 la sută la 31 decembrie 2016”, a precizat banca centrală.

Tags: , , ,
zona-euro

Nu există altă opțiune pentru România decât aderarea la zona euro

Din perspectiva politicii monetare nu există altă opțiune pentru România decât aderarea la zona euro, iar problema este când și cum, a declarat, miercuri, Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), la forumul “România 10 ani în UE. Progrese, perspective de dezvoltare, provocări”.

“Doresc să exprim cu claritate punctul de vedere al Băncii Naționale cu privire la aderarea României la zona euro. Din perspectiva politicii monetare nu există altă opțiune pentru România decât aderarea la zona euro. Putem discuta cum și când, dar nu cu scopul de a amâna sine die, ci din dorința de a face o trecere lină atunci când economia va fi suficient de competitivă și de pregătită”, a spus Liviu Voinea.

Acesta a relatat o discuție avută cu uu agent de pază de la o farmacie care l-a întrebat dacă prin trecerea la euro salariul lui va scădea. Voinea i-a explicat că prin trecerea la euro salariul lui nu va scădea pentru că moneda locală, leul, va dispărea, iar în acest fel salariul lui poate să scadă doar față de alte valute.

“Iată că oamenii sunt preocupați de aspectul trecerii la euro și că este util să explicăm în ce constă acesta în cele mai mici detalii. Nu este prima oară când sunt întrebat lucruri concrete despre trecerea la euro. De exemplu, am un văr în Drobeta-Turnu Severin, pensionar și el și soția, care era preocupat de faptul că pensia soției sale, de 900 de lei, ar urma să se transforme în două bancnote de 100 de euro. Deși având aceeași valoare, impactul psihologic de a vedea că după o muncă de o viață primești două hârtii nu trebuie subestimat. Și aceste două exemple din viața reală vorbesc despre faptul că trecerea la euro nu înseamnă o simplă schimbare de bancnote sau de monede. Este un proces complex, cu implicațiile dintre cele mai diverse și profunde și fără îndoială nu poate fi declanșat decât de o decizie politică bazată pe un larg consens în societate”, a spus Liviu Voinea.

Tags: , ,
zona-euro

Comisia Europeană: Economia zonei euro va creşte cu 1,6% în 2017

Comisia Europeană îmbunătăţeşte prognoza pentru creşterea economică a zonei euro la 1,7% în 2017, de la 1,6%, şi menţine prognoza privind creşterea din Uniunea Europeană, cu 1,8% în 2017 şi cu 1,9% în 2018, potrivit prognozei economice de primăvara publicată joi.

Creşterea globală, excluzând UE, este aşteptată să ajungă la 3,7% anul acesta şi la 3,9% în 2018 de la 3,2% în 2016. Per total, exporturile nete sunt aşteptate să nu influenţeze creşterea PIB-ului zonei euro în 2017 şi 2018.

Inflaţia în zona euro este prognozată să crească de la 0,2% în 2016 la 1,6% în 2017, înainte să se întoarcă la 1,3% în 2018, în urma reducerii efectului creşterii preţului la petrol.

În zona euro, şomajul este aşteptat să scadă la 9,4% în 2017, apoi la 8,9% în 2018 – cel mai scăzut nivel din 2009. În Uniunea Europeană, şomajul este aşteptat să scadă la 8% în 2017 şi la 7,7% în 2018 – cea mai scăzută rată din 2008.

Tags: , , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Isărescu: România trebuie să adopte euro la un moment dat; problema e când și nu dacă

România trebuie să adopte euro la un moment dat, iar problema e când, și nu dacă, pentru că noi nu avem opțiunea opt-out, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la “Good Governance Summit”.

“Din perspectivă juridică, adoptarea euro este ceva ce s-a realizat, pentru că, exceptând Anglia și Danemarca, România nu are opțiunea de opt-out (opțiunea de te opune — n. r.) din uniunea economică și monetară. Aceasta înseamnă că România trebuie să adopte euro la un moment dat. Pentru România, problema este când, și nu dacă, pentru că noi nu avem opțiunea opt-out”, a spus Mugur Isărescu, citat de agerpres.ro.

Acesta a subliniat că gestionarea procesului de adoptare a euro este lăsată la discreția statelor, în ciuda angajamentului de jure de a adopta această monedă.

Potrivit lui Isărescu, România îndeplinește criteriile nominale de la Maastricht, însă, pe lângă acestea, este nevoie și de convergență reală.

De asemenea, guvernatorul a precizat că statele care au adoptat euro — Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia, Slovenia — sunt țări mici, au o situație geopolitică diferită de a României și un nivel de convergență reală diferit. Țările mai mari, cu un regim de curs de schimb flexibil, cum ar fi Ungaria, Polonia, Republica Cehă și România, sunt mai prevăzătoare în ceea ce privește adoptarea euro, iar situația lor este diferită. Niciuna dintre aceste țări nu a anunțat o dată pentru adoptarea euro, a adăugat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a atras atenția asupra faptului că o zonă cu o monedă unică nu este un loc pentru economii cu probleme de competitivitate și că este nevoie de reforme structurale finalizate pentru a avea succes.

Tags: , , ,
grindeanu-dragnea-microfoane

Grindeanu: Trecerea la euro, numai după ce românii vor avea venituri comparabile cu cele din UE

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, luni, că trecerea României la moneda euro se poate face numai după ce românii vor avea venituri comparabile cu cele ale cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene şi că România trebuie să înveţe din practica ţărilor care au trecut deja la moneda unică.

“Ştim cu toţii, la nivelul Uniunii Europene există tot felul de dezbateri privind viitorul construcţiei europene. Noi credem că aceste dezbateri trebuie privite ca o oportunitate, nu ca un obstacol şi iată că de la discuţia cu o Europă cu mai multe viteze – acum după reuniunea de la Roma s-a ajuns la o discuţie despre o Europă cu mai multe ritmuri, dar aceste ritmuri nu trebuie să ne diferenţieze, ci tocmai să arate că noi, cu toţii, mergem în aceeaşi direcţie. Cred că întâlnirea noastră de azi are şi acest scop. Trebuie să demonstrăm că România e hotărâtă să susţină în continuare politicile de coeziune în interiorul Uniunii şi să arătăm că toţi avem acelaşi scop – o Uniune mai puternică, o Uniune în care statele membre au aceeaşi ţintă”, a declarat premierul Grindeanu, la prima reuniune a Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro.

El a mai spus că România trebuie să demonstreze că e hotărâtă să susţină în continuare politicile de coeziune în interiorul Uniunii.

“Noi credem că sarcina noastră este una dublă, aceea de a vedea cum putem face ca această trecere la moneda euro să fie cât mai lină pentru cetăţeni. Aici trebuie să învăţăm din practica ţărilor care au trecut deja la euro, pornind dintr-o poziţie similară cu a ţării noastre. Sigur, noi vorbim de o schimbare majoră, care, în mod natural, întâmpină o rezistenţă, o reticenţă la schimbare, dar tocmai de aceea suntem astăzi şi vom fi şi în viitor pe aici pentru a se pregăti acest proces cît mai riguros. Cealaltă dimensiune a sarcinii noastre este să ne asiguram că această convergenţă monetară se face în paralel cu convergenţa venitutilor. Trecerea la euro se poate face numai după ce, credem noi, şi veniturile cetăţenilor români vor fi comparabile cu cele din alte state membre ale UE”, a apreciat şeful Executivului.

La reuniunea Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro, care se desfăşoară la Palatul Victoria, participă, printre alţii, şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, dar şi ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan.

Tags: , , , , ,
anrp

Alpha Quest devine principalul jucător pe piaţa punctelor de despăgubire

Fondurile de investiţii iau locul samsarilor

Piaţa nereglementată a punctelor de despăgubire acordate de Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor (ANRP) celor deposedaţi abuziv  de regimul comunist face o tranziţie rapidă din zona gri către tranzacţii transparente. Locul samsarilor şi negociatorilor de pe poziţii de forţă este luat acum de investitorii instituţionali, care joacă după reguli şi preţuri prestabilite prin oferte publice.

Sistemul punctelor ANRP a fost construit pentru a-i despăgubi pe cei care nu şi-au putut primi bunurile în natură sau nu au beneficiat de acţiuni la Fondul Proprietatea. Punctele reprezintă creanţe asupra statului român şi valoarea nominală a fiecăruia este de un leu. Plăţile ar urma să se facă pe o perioadă de cinci ani, în tranşe egale de câte 20%. 2017 este primul an în care deţinătorii de puncte ANRP pot cere valorificarea punctelor în bani, din alocări bugetare. Până în prezent, au fost acordate 2,2 miliarde de puncte, ceea ce face ca volumul total să atingă valoarea de aproape jumătate de miliard de euro.

Dosarele aflate în diverse stadii de aprobare la ANRP vor duce la acordarea suplimentară  a încă 3,5 miliarde de puncte. Se va ajunge la un nivel al despăgubirilor de aproape 1,3 miliarde de euro. În scenariul în care toţi posesorii vor alege să convertească punctele în bani, sarcina maximă pentru stat poate ajunge la 260 de milioane de euro pe an, greu de acoperit din alocări bugetare. În cazul în care sumele devin prea mari,  statul poate trece la amânarea unor plăţi.

Despăgubirea în tranşe anuale şi perspectiva unor alte amânări determină sute de deţinători să se îndrepte către vânzarea cu discount a acestor creanţe asupra statului român. De la tranzacţii încheiate acum câţiva ani la 20-25 de bani pentru un titlu cu valoarea nominală de un leu, s-a ajuns acum la un preţ dublu. Saltul a fost posibil datorită intrării investitorilor de calibru, care iau locul micilor speculatori.

Fondul de investiţii Alpha Quest a anunţat o ofertă publică de preluare a 400 de milioane de puncte emise de ANRP,  la un preţ de 0,5 lei((50% din valoarea nominală). Acesta este cu 20% mai mare decât cel la care se fac acum tranzacţiile. Fondul a cumpărat deja 150 de milioane de puncte şi, în cadrul acestei oferte care se desfăşoară până la 30 aprilie 2017,  are disponibile 200 de milioane de lei. Ovidiu Fer, reprezentantul AlphaQuest, consideră că există trei mari avantaje în vânzarea  imediată a punctelor. “În primul rând, este eliminat riscul amânării plăţilor. În al doilea rând, prin oferta noastră tranzacţia este la vedere, fără intermediari si comisioane.  In al treilea rând, se înlătură riscul unor preţuri disciminatoare şi negocieri la colţ de stradă. Prin publicarea unui preţ standard, vânzătorii au posibilitatea de valorificare printr-un proces de tranzacţionare transparent.” a punctat Ovidiu Fer.

Detalii suplimentare despre ofertă pot fi accesate la adresa:  www.alphaquest.ro

Vânzarea efectivă se face la sediul unui notar autorizat care verifică validitatea actelor.  Plata se face pe loc, la semnarea contractului de vânzare cumpărare. Costurile notariale sunt suportate de Alpha Quest.

Tags: , , , , , ,
zona-euro

România și aderarea la zona Euro. Când e propice şi în ce condiţii

România mai are nevoie de 13 ani, în ritmul mediu de creștere economică din ultimii 15 ani, pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare necesar pentru a putea adopta euro (75% din media zonei euro), însă termenul s-ar putea scurta la nouă ani dacă economia ar crește cu 5% pe an în mod sustenabil, reiese din studiul “România și aderarea la zona Euro: întrebarea este, în ce condiții!”

“Dacă România și-ar păstra ritmul mediu de creștere înregistrat în perioada 2000 — 2015, atunci ar reuși să ajungă din urma media zonei euro (ZE) în 27 de ani, în vreme ce 75% din media ZE ar putea fi atinsă de țara noastră în 13 ani (diferențialul ratei de creștere anuale față de EZ fiind de 2,5 pp). Dacă România ar crește economic în medie cu 5% pe an (în mod sustenabil), atunci ar putea ajunge din urmă media ZE în 18 ani, iar nivelul de 75% din media ZE l-ar putea atinge în 9 ani, adică în 2024 (diferențialul ratei de creștere anuale față de EZ fiind de 3,8 pp)”, reiese din studiul citat, citat de agerpres.ro.

Potrivit autorilor studiului, coordonat de Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al BNR, aderarea la zona euro nu reclamă atingerea în prealabil a mediei PIB/capita din zona euro, ci ar fi suficientă atingerea unui nivel de circa 75% din media zonei euro și îndeplinirea altor condiții structurale.

“Credem că România trebuie să țintească un PIB/capita în PPS (paritatea puterii de cumpărare) de cel puțin 75% din media UE la data aderării. Țările baltice (care au aderat la euro cu acest indicator sub nivelul indicat în studiu — n. r.) nu sunt cazuri relevante, având în vedere dimensiunea lor și aranjamentele de consiliu monetar ce au predispus la o opțiune”, au spus realizatorii studiului.

Potrivit acestora, în cazul în care România adoptă euro cu decalaj mare de dezvoltare, există riscul unei inflații apreciabil mai ridicate decât în zona euro, ceea ce ar conduce la dobânzi reale mai mici decât în restul zonei euro și la o tendință de apreciere în termeni reali a cursului de schimb, precum s-a întâmplat în Spania și Portugalia.

“Și nu este clar dacă măsuri macroprudențiale ar fi suficient de eficace pentru a combate mișcările de capital nefavorabile”, se subliniază în studiu.

Totodată, documentul reamintește faptul că aderarea României la zona euro (ZE) nu este opțională, ci este prevăzută în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană și în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE), dar momentul aderării trebuie să constituie o decizie făcută în mod rațional, având în vedere învățămintele ultimelor decenii și problemele majore cu care se confruntă Uniunea Europeană (UE).

Tags: , , , , ,
zona-euro

Cursul sare de 4,55 lei/euro după rezultatul votului din Marea Britanie. Ce spune BNR

Cursul valutar a sărit vineri dimineaţă la Bucureşti la 4,55 lei/euro, iar tendinţa este de creştere dacă BNR nu va interveni.

Cursul valutar leu/euro de la Bucureşti a crescut cu aproape 1% imediat la deschiderea pieţei, ca reacţie la rezultatul votului din Marea Britanie, unde britanicii au votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană.

La ora 9:08, cursul era cotat la Bucureşti la 4,55/4,5520, la un moment dat ajungându-se şi la 4,5650 lei/euro.

Daniel Dăianu, membru al Consiliul de Administraţie al BNR a declarat vineri că rezultatele referendumului din Marea Britanie sunt “un punct de inflexiune”, implicaţiile fiind nu numai economice, ci şi geopolitice.

“E un punct de inflexiune. Implicaţiile sunt nu numai economice, ci şI geopolitice. Regatul Unit este nu numai o economie mare, cu un centru financiar global, dar are un rol cheie în politica de securitate. Să vedem ce va fi cu Regatul, dacă va rămâne unit”, a spus Daniel Dăianu,

În opinia lui, referendumul nu înseamnă nici dispariţia de pe harta economică a Marii Britanii şi nici nu va însemna legăturile strânse ale UE rupte cu UE.

“Deja scoţienii vor un nou referendum. Situaţia acestui referendum in Regatul Unit trebuie judecat pentru a interpreta rezultatul şI dintr-o altă perspectivă. UK nu face parte din zona euro. Este o funcţionare nesatisfăcătoare a instituţiilor de ansamblu”, a remarcat Dăianu.

În ceea ce priveşte România. Dăianu nu crede că ieşirea Marii Britanii înseamnă destrămarea proiectului european.

“Dacă iese UK nu este sfârşitul proiectului european. Este o gândire eronată. România trebuie să fie în primul rând al proiectului UE. Mai solidari ca altă dată, să aibă un discurs raţional. S-a greşit că din unele capitale au plecat mesajele: acum sau niciodată, veţI plăti. Nu se face. A fost o atitudine greşită chiar de la Bruxelles. E o naţiune divizată profund. Poate va fi încă un referendum în UK.
Procedura tehnică este foarte complicată. Tehnic va dura mult, se va putea ajunge la o circulaţie a forţei de muncă care ne interesează pe noi şI să se asigure un comerţ liber”, a comentat Dăianu.

Dăianu a mai spus că BNR va face în aşa fel astfel încât să atenueze volatilitatea cursului leu/euro. Sistemul bancar este bine capitalizat. BNR are rezerve considerabile:”Nu avem o prezenţă a capitalului pe termen scurt, dacă fuge să pericliteze stabilitatea financiară şI economică”.

El a precizat că problema este “acasă”, pentru că deşi avem o datorie publică sub 40%, deşi avem o îndatorare externă în jur de 55% din PIB, deşi vom termina cu un deficit bugetar consolidat, avem un derapaj bugetar mare provocat nu de faptul că economia a intrat în recesiune şi stablizatorii automaţi, ci pentru că au fost măsuri de relaxare fiscală.

“Trebuie gândit foarte bine proiectul de buget pe 2017 să nu avem un derapaj. Lucrurile se strică în Europa”, a conchis Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie al BNR.

Tags: , , , , , ,