Tag Archives: econstory

cp bugetare participativa_800x533

Propunerile clujenilor pentru bugetere participativă 2018

Peste 50 de propuneri pentru Cluj-Napoca au fost depuse în cadrul procesului de Bugetare participativă 2018. Duminică, 19 august, este ultima zi de înscriere a proiectelor pe platforma www.bugetareparticipativa.ro.

Câteva dintre propunerile cetăţenilor pentru oraş:

Alei, trotuare şi zone pietonale

Reabilitare zonei pietonale din vecinătatea Pieţei Mărăşti (Ovidiu Raţ)

“De la intersecţia Bulevard 21 Decembrie 1989 cu strada Crinului şi până în zona sensului giratoriu Mărăşt . Având în vedere faptul că zona Piaţa Mărăşti reprezintă prima oprire pentru cei care ajung în Cluj-Napoca dinspre N-E, este absolut necesară o sistematizare a zonei pietonale (a trotuarului) din faţa acestui complex comercial, astfel încât acesta să corespundă nevoilor funcţionale şi de agrement al tuturor celor care traversează zona”.

Centru fără maşini în weekend (Cenan Mihai Andrei )

“Închiderea străzilor Eroilor şi Napoca şi a Pieţei Unirii. Proiectul îşi propune ca oamenii să se bucure de un centru liber, de vineri până duminică. Centrul oraşului este unul tot mai sufocat de maşini, însă măcar în weekend consider că oamenii ar trebuie să aibă ocazia să se plimbe liniştiţi”.

Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei

Pasarelă pietonală pe Calea Baciului (Nicolae Maticu)

“Pasarelă pietoni  în zona Petrom pentru fluidizarea traficului, plus amplasarea de staţii autobus pe Calea Baciului şi în alte zone unde clujenii consideră necesar acest lucru”.

Parcări pentru scutere şi biciclte  (Robert Staicu)

“Orașul Cluj-Napoca a început în ultimii ani să se dezvolte, iar municipalitatea a acordat o atenție sporită în ceea ce privește mobilitatea urbană, precum şi dezvoltării acesteia pe termen lung. În acelaşi timp,  odată cu dezvoltarea acesteia, inevitabil, a crescut și traficul auto. Astfel locuitorii sau turiștii acestui minunat oraș au ales mijloace de transport neconvenționale – mopedul, scuterul și/sau motocicleta. Parcarea acestor mijloace de transport este de cele mai multe ori anevoioasă, deoarece în Cluj-Napoca există doar ocâteva parcări speciale pentru astfel de vehicule, în mall-uri sau clădiri de birouri.
Renunţarea la 5-10 locuri de parcare pentru mașini ar crea între 20-50 de locuri de parcare pentru motociclete, cu o investiție minimă ce ar consta doar în marcaje noi și semne pentru parcare”.

Articolul integral AICI

Tags: , , ,
3

Cartiere mai prietenoase în Cluj. „Pârâul nostru de LaTerenuri”

După reactivarea zonei Scorţarilor – Parcul Farmec (cartierul Mărăşti din Cluj-Napoca) prin iniţiativa “Verde pe Canalul Morii”, a uramat implementarea proiectului “Pârâul nostru de La Terenuri” (Mănăştur).  Duminică, mănăşturenii au inaugurat mobilierului urban pentru zona Pârâului Calvaria.

„Pârâul nostru de LaTerenuri” este cel de-al doilea proiect finanţat de Centrul Cultural Clujean (CCC) prin Fondul de Inovare Culturală (FIC), care îşi propune schimbarea modului în care sunt folosite în prezent spațiile comune din zonele vizate de proiect (străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă); promovarea unui stil de viață activ și în armonie cu preocupările riveranilor; creșterea utilizării facilităților din cartier (spații comerciale, spații de sport și agrement) în detrimentul celor din centrul orașului

Proiectul a inclus o dezbatere cu vecinii, lucrări de street art pe pereții garajelor de-a lungul Aleii Pârâului și animarea podețului de legătură (cu Kero, Ocu, Petre și Bogdan), atelierele pentru copii, târgul de bunătățuri locale şi s-a încheit cu inaugurarea mobilierului urban pentru zona Pârâului Calvaria, realizat în urma atelierelor de soluții de Peisagistică și Arhitectură cu studenții de la USAMV, coordonate de Păunița Boancă, Sonia Borș și Silviu Medeșan. Construcţiile au caracter temporar.

 

VEZI cum a fost la Picnic pe Canalul Morii. Exerciţiu pentru cartiere mai prietenoase în Cluj

Iniţiativă de Cluj, premiată la Gala Premiilor Participării Publice din România

Inițiativa La Terenuri a fost premiată la Gala Premiilor Participării Publice din România 2017.  Proiectul (demarat în 2012) şi-a propus să reactiveze şi să potenţeze practici culturale şi urbane existente în zonă, astfel încât să creeze contacte între grupurile şi comunităţile diverse care folosesc zona şi să propună o metodologie prin care locuitorii să îşi reapropieze şi mai mult spaţiul imediat, să-l transforme într-un loc folosit în comun şi să-l apere împreună, în caz de pericol.

În 2016, mănăşturenii au cerut Primăriei Cluj-Napoca să transforme spaţiul într-un parc public public. Edilul Emil Boc a explicat că administraţia nu poate să facă niciun plan de investiţii până în momentul în care procesele de revendicare din zonă nu vor fi finalizate. În ultimii ani, La Terenuri a găzduit proiecţii de filme din cadrul TIFF, evenimente în cadrul Temps D’Images Cluj, Seri de Vară Clujene, Zilele Clujului.

Tags: , , , ,
1

Recomandări din Spania. “Cluj, o călătorie în inima Transilvaniei”, cu oprire la palatele romilor din Huedin

Un amplu articol turistic despre Cluj a apărut recent într-o publicaţie spaniolă. Cheile Turzii şi palatele romilor din Huedin se numărăr printre obiectivele de vizitat în judeţ.

“În inima Transilvaniei este situat Cluj-Napoca, al doilea cel mai mare oraş din România din punct de vedere demografic. Este o destinaţie low cost şi pentru care nu e nevoie de pregătire amănunţită. Localitatea este polul economic al Regiunii Nord-Vest, numeroase companii de IT&C având birouri aici, dar şi foarte mulţi studenţi din toată lumea au ales să studieze aici.

Înainte să ajungi aici trebuie să ştii că românii sunt popor latin, foarte multe cuvinte fiind asemănătoare cu cele din limba spaniolă. Te va surprinde să afli că ţara are una din cele mai reduse rate de criminalitate din Europa. Românii te vor primi cu braţele deschise, le place să facă conversaţie şi se prea poate să te invite la ei acasă la o super petrecere”, aşa începe articolul publicat în lavanguardia.com.

“Ce să vizitezi? Piaţa Unirii şi Biserica Sfântul Mihail, malurile Someşului, Catedrala Mitropolitană, Muzeul Etnografic sau Opera Română sunt câteva dintre recomandările publicaţiei internaţionale. Pentru cei ce vor să viziteze judeţul, Cheile Turzii şi palatele romilor din Huedin se află pe listă. Vrei să te aventurezi ceva mai departe? La trei ore de Cluj se află Castelul lui Dracula”.

TEXTUL original AICI.

Tags: , , , , , ,
HaiInSat

Business de Cluj. „Hai in Sat!”

Proiectul „Hai în Sat” s-a lansat oficial, cu o zi înainte de Ziua copilului și este o alternativă la petrecerea timpului în fața telefonului, tabletei sau calculatorului și o ocazie reală pentru copii și părinții lor să cunoască viața reală din mediul rural.

„Inițiativa, unică în România, a apărut ca o necesitate generată de o realitate pe care o conștientizăm cu toții: copiii de azi au din ce în ce mai puțin contact direct cu viața reală, ei  își petrec cea mai mare parte a timpului într-o lume virtuală, în fața unor ecrane luminoase”, a declarat Alin Pop, fondatorul Asociației „Hai în Sat” și inițiatorul proiectului.

Pentru a le oferi copiilor o alternativă la acest mod de a-și petrece timpul, Asociația Hai în Sat  face un pas real și caută soluții. Una dintre acestea este proiectul „Hai în Sat”, lansat în 31 mai, într-un sat de lângă Cluj, la Muzeul Bivolului din localitatea Mera.

Din fața laptopului, în căruța trasă de cai, pe dealuri

Scopul principal al proiectului este să-i motiveze pe copii și pe tineri să petreacă cel puțin o zi într-o comunitate rurală. Astfel, ei vor fi plimbați cu caruțele trase de cai, vor vizita locuri care au o istorie aparte, vor participa la activități gospodărești, vor învăța jocurile specifice copilăriei trăite la țară, vor servi masa în gospodării ale localnicilor, vor interacționa cu animale și vor putea să își amenajeze propria lor grădină cu legume sau zarzavaturi.

Activitățile adiacente Proiectului „Hai in Sat”:

  1. se vor înființa muzee ale satului în comunitățile care dispun de piese care vor fi recondiționate și transformate în exponate de muzeu;
  2. vor fi organizate evenimente cultural-artistice în căminele culturale din satele în care se derulează proiectul, astfel încât localnicii să se poată bucura de seri de teatru, muzică (jazz, romanțe, folk etc);
  3. se vor derula evenimente atipice prin care tinerilor din mediul urban li se prezintă obiceiurile satului românesc, poveștile și legendele, tradițiile, cultura arhaică, gastronomia populară, astfel încât aceștia să le cunoască „de la sursă” și să și le asume pe cele cu care rezonează.

De asemenea, adulții și familiile vor putea să se bucure de proiectul „Hai în Sat” prin participarea la excursii de una sau mai multe zile în comunități rurale, vor putea merge împreună cu sătenii la sărbători tradiționale, vor învăța obiceiuri și jocuri populare sau pur și simplu vor petrece timp în natură în timp ce vizitează locuri care au povești mai puțin știute dar demne de auzit.

La evenimentul de lansare al asociației au participat și Ilarie Ivan, consilier al ministrului agriculturii și Vakar Istvan, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj. Ambii și-au arătat susținerea pentru acest proiect pe care-l consideră unul extrem de benefic pentru România.

„Ne mândrim că această inițiativă a pornit de la Cluj”, a afirmat Ilarie Ivan, consilierul ministrului agriculturii.

„Mă bucur să văd că există și astfel de inițiative absolut necesare atât pentru tinerii de la oraș, cât și pentru comunitățile rurale. Acest concept funcționează cu succes în țările dezvoltate,  țări care au înțeles necesitatea ca tinerii să fie incluși în programe care să contribuie la dezvoltarea lor socială, responsabilizarea lor și însușirea a tot ceea ce înseamnă tradiții, obiceiuri și cultură”, a declarat Vakar Istvan, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj.

La rândul său, primarul comunei Baciu, Ioan Florin Mureșan, și-a arătat susținerea, iar asociația deja a început să lucreze pentru realizarea unui muzeu al satului în Baciu.

În faza pilot, proiectul „Hai în Sat” se va derula în județul Cluj, iar mai apoi se va extinde în zona Bucovinei și a Maramureșului, dar și în alte regiuni care dispun de tradiții nealterate și încă nepovestite.

 

Despre Hai în Sat

Asociația Culturală are sediul în localitatea Suceagu din județul Cluj, la 12 kilometri de Cluj-Napoca. Aici va fi amenajată în scurt timp o zonă de recreere precum și un centru în care se vor desfășura tabere de creație (muzică, poezie, pictură, sculptură etc), cursuri de învățare a îndeletnicirilor tradiționale și multe alte activități care celebrează frumusețea satului românesc.

Tot la sediul asociației va fi amenajată o zonă de agrement care va dispune de păsări și animale sălbatice și domestice, activități ecvestre sau de turism rural.

 

 

 

Tags: , , , ,
laterenuri

Exerciţiu pentru cartiere mai prietenoase în Cluj continuă în Mănăştur

După reactivarea zonei Scorţarilor – Parcul Farmec (cartierul Mărăşti din Cluj-Napoca) prin iniţiativa “Verde pe Canalul Morii”, urmează implementarea proiectului “Pârâul nostru de La Terenuri” (Mănăştur). Cele două acţiuni sunt finanţare prin Fondul de Inovare Culturală (FIC) susținut de către Centrul Cultural Clujean (CCC).

“Din experiența inițiativei La Terenuri, în cartierul Mănăștur s-a simțit în ultimii ani nevoia conectării Cinematografului Dacia de Zona Verde, nu doar fizic, prin aleea de legătură, ci și simbolic, ca un parcurs comunitar între cultura de cartier și spațiul verde, două locuri în care oamenii își petrec timpul liber, în care identitatea locală și sănătatea pot merge mână în mână, când ne referim la comunități care se întâlnesc, se cunosc și conviețuiesc.

Inițiativa noastră a activat aleea care bordează pârâul printr-o expoziție de fotografie în aer liber (2016), diverse ateliere (grafitti, reciclare, dezbateri), iar în 2017 am construit patru module de mobilier urban pe roți, care folosesc acest traseu pentru a lega fizic zona verde La Terenuri de Cinema Dacia. Așadar, această ocazie de a pune în evidență zona pârâului, vine pe un fond necesar, după cinci ani de implicare în cartier.

Începe să capete sens faptul că încercăm să implicăm spații, oameni, instituții și entități (La Terenuri, Cinema Dacia, Primăria Cluj-Napoca, Școala Liviu Rebreanu, biblioteca de cartier, producători de cartier, restaurante locale) într-un proces care dorește activarea cetățenilor din cartier în beneficiul tuturor”, spun reprezentanţii grupului de inițiativă pentru Mănăștur.

Poza noua 21.05.2018

(*proiectul iniţial)

PROBLEME identificate în zona Pârâului Calvaria:

– Tronsonul Dacia – La Terenuri, care începe cu o zonă foarte nesigură (chiar dacă este proprietate privată) – o groapă lângă Cinema Dacia, un pericol pentru toți
– Aleea de lângă Pârâu, foarte des circulată și deseori înghesuită și sufocată de traficul de mașini din zonă, care duce la o lipsă a siguranței pietonale și de locuri de staționare (bănci) și de relaxare
– Accesul între cele două maluri ale pârâului se face doar prin 3 puncte/podețe centrale în stare foarte proastă, fiind nevoie de o conectivitate mai bună între maluri și oameni
– Lipsa utilităților publice precum toalete publice și surse de apă

REZOLVĂRI propuse:

Propunem următoarele etape:
– Consultări
– Evenimente comunitare
– Cercetare – investigație – acțiune
– Transfer de cunoștințe asupra procesului

În cadrul Zilelor Mănăşturului, eveniment inclus în programul Zilele Clujului 2018, a avut loc prezentarea rezultatelor proiectului, “care includ analiza cercetării sociologice privind acest tronson dar și nevoile întegului cartier, discutarea soluțiilor propuse de echipele mixte de studenți peisagiști și arhitecți și cum putem transmite mai bine autorităților toate acestea, încât în viitorul apropiat zona să poată beneficia de investiții publice care să respecte comunitățile și multiplele utilizări ale spațiului public”.

Echipa de cetățeni implicați în proiect: Gabi Barbu (activități pentru copii, părinți, bunici), Marcela Armanca  (jurnalist Buletin de Mănăștur, părinte), Mihai Armanca (jurnalist Buletin de Mănăștur, părinte), Sonia Borș-Oprișa (peisagist, coordonare ateliere interdisciplinare), Păunița Boancă (peisagist, coordonare ateliere interdisciplinare), Silviu Medeșan (arhitect), Gabi Rusu (relatia cu liceenii, consultări, eveniment comunitar), Maria Corrieri Fleser (consultări, sondaje, voluntari), Anca Chiș și Marina Mironică (coordonare cercetare sociologică), Anna Șargov (părinte, târgul bunătăților locale), Grig Vulpe și Bernadeta Pătrașcu (documentare foto-video), Lala Panait (facilitare relație între cetățeni, autorități și alți actori urbani).

“Prima provocare vizează tema mobilității, iar propunerile au în vedere schimbarea modului în care sunt folosite în prezent spațiile comune din zonele vizate de proiect (străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă); promovarea unui stil de viață activ și în armonie cu preocupările riveranilor; creșterea utilizării facilităților din cartier (spații comerciale, spații de sport și agrement) în detrimentul celor din centrul orașului”, transmiteau reprezentanţii CCC, la lansarea FIC.

Iniţiativă de Cluj, premiată la Gala Premiilor Participării Publice din România

Inițiativa La Terenuri a fost premiată la Gala Premiilor Participării Publice din România 2017.  Proiectul (demarat în 2012) şi-a propus să reactiveze şi să potenţeze practici culturale şi urbane existente în zonă, astfel încât să creeze contacte între grupurile şi comunităţile diverse care folosesc zona şi să propună o metodologie prin care locuitorii să îşi reapropieze şi mai mult spaţiul imediat, să-l transforme într-un loc folosit în comun şi să-l apere împreună, în caz de pericol.

În 2016, mănăşturenii au cerut Primăriei Cluj-Napoca să transforme spaţiul într-un parc public public. Edilul Emil Boc a explicat că administraţia nu poate să facă niciun plan de investiţii până în momentul în care procesele de revendicare din zonă nu vor fi finalizate. În ultimii ani, La Terenuri a găzduit proiecţii de filme din cadrul TIFF, evenimente în cadrul Temps D’Images Cluj, Seri de Vară Clujene, Zilele Clujului.

 

Tags: , , , , , ,
1_3_173004_1525168579_04638_fav

Amenajări pentru Someş în Parcul Armătura. Cu ce idei au venit tenierii arhitecţi pentru zona cu acces dificil la apă

Someş Delivery a demonstrat în 2017 că râul este navigabil pe segmentul cuprins între Podul Garibaldi şi Puntea Albastră din Grigorescu. În 2018 festivalul se mută în Parcul Armătura, zonă cu acces dificil la apă.

“În edițiile anterioare ale evenimentului am construit un loc de întâlnire pe strada Gavril Muzicescu (2016) și un ponton pe Someș lângă Sala Sporturilor (2017). Astfel, anul acesta am ales un segment de râu prea puțin explorat și cu mult potențial — Zona Parcului Armătura. În cadrul atelierului (martie-aprilie, n.red.) ne-am propus proiectarea unor intervenții temporare din lemn, la scară mică, cu scopuri multiple: accesibilitate, apropierea de apă, promenadă şi recreere. Participanții nu doar că au reușit să vină cu o mulțime de idei și soluții, dar s-au și împărțit pe echipe de lucru, în funcție de problemele identificate și au proiectat soluții cât mai fezabile pentru a putea fi ușor implementat”, transmit organizatorii Someş Delivery.

 

ECHIPA APA

Premisa echipei a pornit de la inaccesibilitatea apei pe acest segment de apă și au dezvoltat o serie de soluții și instalații pentru a pune în valoare malul apei și prezența râului, astfel încât comunitatea și riveranii să fie mai aproape de natură, chiar în mijlocul orașului și să creeze un contact cu Someșul și în această zonă. Acest lucru este propus prin intervenții cu rol funcțional, vizual și auditiv, accentuând prezența râului apelând la simțurile noastre.

Poza noua 01.05.2018
ECHIPA TRASEU

Zona Parcului Armătura este una din cele mai verzi și sălbatice spații de pe malul Someșului în Cluj, însă una din cele mai mari provocări ale parcului este chiar accesibilitatea acestuia. Astfel, echipa propune o serie de intervenții minimale realizabile prin utilizarea materialelor ușor prelucrabile. pentru a contura un nou traseu în parc, de-a lungul malului.

Poza noua 01.05.2018
ECHIPA POPAS

Segmentul de râu ales și Parcul Armătura domină malul râului prin vegetație, însă nu dispune de zone de petrecere a timpului liber pe acel segmen, deși două parcuri sunt delimitate de către râu și au un astfel de potențial. Astfel, echipa a decis să aducă la potențial maxim malul râului și să încurajeze riveranii și campusurile de companii din zonă să petreacă mai mult timp pe malul Someșului prin propunerea unor șezuturi neconvenționale din lemn și materiale naturale gāsite pe mal.

Poza noua 01.05.2018
ECHIPA SEMNALIZARE

Credem că printre cele mai importante lucuri în ceea ce privește readucerea Parcului Armātura la viață și în activitățile orașului este readucerea atenției locatarilor asupra acestui spațiu nevalorificat. Astfel, echipa și-a propus realizarea unor intervenții interesante combinând materialele naturale cu cele artificiale.

Poza noua 01.05.2018

Jazz în Parcul Armătura

Amintim că primii organizatori de evenimente culturale din Cluj ce şi-au întors atenţia spre această zonă a Clujului au fost cei din echipa Jazz in the Park. În vara lui 2016 i-au invitat pe clujeni să (re)descopere unul dintre parcurile uitate ale orașului.

„Parcul Armătura nu a mai fost niciodată folosit pentru un eveniment. Locul marchează începutul unei zone mai puțin populare din Cluj, în care nu se prea întâmplă astfel de acțiuni. Asta ne-a cucerit. Spațiul e foarte frumos și sperăm ca prin acest eveniment parcul să primească mai multă atenție. Vom interveni aici minimalist, prin toaletarea spațiului și vom încerca să valorificăm o zonă cu acces la apă. Mai multe nu zic. Vă așteptăm în Parcul Armătura”, declara la acea vreme Alin Vaida, directorul festivalului Jazz in the Park.

Încă un festival pentru Someş: “Sunt Riveran”

Someşul a fost una din cele 9 teme principale ale dosarului de candidatură a Clujului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, competiţie pierdută în faţa Timişoarei. Centrul Cultural Clujean, asociaţie ce şi-a asumat să ducă mai departe proiectele pregătite pentru CCE 2021, a regândit tema Someşului şi a lansat în 2017 proiectul “Sunt Riveran”.

În 2018 se vor pune bazele Consiliului Râului, un board interdisciplinar format din artiști, urbaniști și specialiști ai Apelor Române și ai administrației, cu rol curatorial pentru activitățile organizate de CCC. “În luna august organizăm a treia ediție a săptămânii Sunt Riveran, dedicată temei Arta și Schimbările climatice și derulată sub forma unui apel internațional pentru artiști. O intervenție artistică spectaculoasă, curatoriată de experți locali, va crea un prim traseu de artă stradă în Cluj, de-a lungul Someșului, în zona Parcului Iuliu Hațieganu”.

2 milioane de lei pentru Someş din bugetul Clujului pentru 2018

O renumită casă de arhitectură din Spania a câştigat, în toamna lui 2017, concursul de soluţii pentru amenajarea Someşului în Cluj-Napoca. Este vorba despre Practica, birou condus de Jaime Daroca Guerrero, José Mayoral Moratilla şi José Ramón Sierra Gómez de León.

Anul acesta, 2 milioane de lei merg către studiul de fezabilitate și proiectul tehnic al obiectivului modernizarea malurilor Someșului, parte din premiul pe care l-au câștigat spaniolii. VEZI ŞI Cum vor transforma spaniolii Someşul în Cluj. E nevoie de negocieri civico-politice. 

De-alungul anului, malurile Someşului sunt gazdă pentru diverse evenimete culturale: proiecţii TIFF, concerte Jazz in the Park, activităţi din cadrul Zilelor Clujului, festivaluri pentru copii sau istorice, etc.

Tags: , ,
2

Orăşelul din cartier. Picnic pentru revitalizarea Canalului Morii din Cluj

Cartierele Clujului stau destul de bine la capitolul spaţii verzi, iar Mărăştiul mai are noroc şi de un fir de apă – Canalul Morii, din păcate ignorat de prea multă vreme de comunitate. Situaţia are să se schimbe anul acesta, prin proiectul “Verde pe Canalul Morii”, iar primul exerciţiu pus în practică va avea loc în 6 mai, în zona Scorţarilor – Parcul Farmec. 

Verde pe Canalul Morii este unul din proiectele finanţate de Fondul de Inovare Culturală (FIC), lansat în 2017 de Centrul Cultural Clujean (asociaţie ce şi-a asumat să continue proiectele din dosarul de candidatură al Clujului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, pierdut în faţa Timişoarei). 

Aşadar, o echipă de tineri arhitecți și-a propus reabilitarea zonei cu ajutorul comunității locale, prin salubrizarea, reconversia și accesibilizarea unor spații publice existente. Au pus pe foaie nişte idei, au făcut planşe care să ilustreze cum va fi transformată zona, au bătut la uşile clujenilor din cartier, i-au întrebat ce le lipseşte şi ce i-ar convinge să petreacă mai mult timp în spaţiile verzi de lângă casă, i-au întrebat dacă vor să se implice în implementarea ideilor şi în 6 mai sunt chemaţi la primul exerciţiu: Picnic pe Canalul Morii, cu teatru, muzică, proiecţie de film şi ateliere pentru cei mici.

“În cartierele din Cluj sunt multe spații verzi nefolosite și vrem să le arătam vecinilor că prin implicare, aceste spații verzi se pot utiliza la un potențial mult mai mare”, spun tinerii arhitecți.

Programul evenimentului 

18.00 – 20.00 Picnic pe Canalul Morii. Muzica de Dr. Dj. Arh. Le Xi
Jocuri și boardgames cu Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca
20.00 – 21.00 Insomnia. Teatru de păpuși pentru adulți și copii pregătit și interpretat de Orsolya Gál
21.00 – 22.30 Țestoasa Roșie. Proiecție de film organizată cu ajutorul Cinemobilului

Proiectul Verde pe Canalul Morii beneficiază de o finanţare de 5.000 de euro şi îşi propune să facă mai mult decât evenimentul menţionat mai sus. Cu ajutorul specialiştilor, ideile vor fi discutate şi cele viabile for fi implementate în viitorul apropiat. Descrierea proiectului AICI. 

Alte două proiecte finanţate în 2018 prin FIC prevăd regândirea străzii Molnar Piuariu din Mărăşti şi strada Bucegi – pârâul Calvaria din Mănăştur.

“Prima provocare vizează tema mobilității, iar propunerile au în vedere schimbarea modului în care sunt folosite în prezent spațiile comune din zonele vizate de proiect (străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă etc.); promovarea unui stil de viață activ și în armonie cu preocupările riveranilor; creșterea utilizării facilităților din cartier (spații comerciale, spații de sport și agrement) în detrimentul celor din centrul orașului”, transmiteau reprezentanţii CCC la lansarea FIC.

FIC în 2018: studiu de trafic, conferinţă de Bune Practici în Administraţia Locală şi accelerator de proiecte

În 2018, FIC va realiza și un proiect rezultat din analiza datelor de trafic din Cluj. În cadrul proiectului se vor defini și dezbate o suită de proiecte experimentale la nivel de oraș pe tema viitorului pieței muncii, pentru a redacta un proiect ce va fi depus spre finanțare prin programul european Urban Innovative Actions. Nu în ultimul rând, va vea loc o nouă ediție a “Conferinței de bune practici în administrația locală” și va demara un accelerator de proiecte de inovare socială în oraș.

Tags: , , , , , ,
timisoara1

Cluj versus Timișoara: “Degeaba trăiești într-un oraș frumos dacă ai în frunte un om care este incapabil să comunice cu comunitatea locală”

După comparaţia Cluj-Bucureşti, a apărut o analiză ce ia în discuţie modul în care sunt administrate oraşeleTimișoara și Cluj Napoca. Amintim că oraşul Cluj-Napoca a pierdut titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 în faţa Timişoarei.

”Un articol apărut în ziare.com, sub semnătura Cameliei Badea, şi care se pliază perfect cu masterul de strategii pe care-l urmez, m-a determinat să fac o comparație sumara între modul de administrare a municipiului Cluj-Napoca (primar Emil Boc) și cea a municipiului Timișoara (primar Nicolae Robu ), pentru a scoate în evidență un lucru pe care specialiștii îl știu: Cluj-Napoca depășește Timișoara la toate capitolele în domeniul administrației publice locale”, scrie timişoreanul Alin Andrei Gorscovoz într-un articol publicat de ziuadevest.ro.

Factorii cheie identificați în Cluj Napoca și care sunt în mod cert valabili și pentru Timișoara sunt:

Primul este universitatea (nu o anumită universitate, ci conceptul). Tot ce înseamnă avantaj primar și secundar se leagă de universități. Universitățile sunt mina de aur a comunităților moderne, pentru că furnizează exact ce au ele nevoie: astăzi nu mai vorbim despre muncă manufacturieră clasica, ci despre inteligență, educație superioară, atragerea acestui tip de economie.

Al treilea factor cheie este participarea. Nu o spun doar ca mecanism democratic, care este foarte important, ci ca implicare a comunității, pentru că mulți oameni gândesc mai mult și mai bine decât puțini oameni. Dacă reușești să aduci la un loc mai multe grupuri, lucrurile se schimbă. La Cluj s-au dezvoltat diverse procese, cum este bugetarea participativă, ideea că oamenii pot vota pentru proiecte etc. Există un centru care se ocupa de proiecte participative.”

Concluzia a fost una simpla: Cluj Napoca este un oraș viu, frumos, sigur și tot mai căutat de turiștii și de investitorii străini.

Să vedem acum cam unde se situează orașul Timișoara față de municipiul de pe Someș prin niște comparații :

Inițiativa Universității Babeș-Bolyai a fost îmbrățișată de conducerea administrației locale și a implicat munca a 600 de oameni  (26 de grupuri de lucru) timp de doi ani de zile…La Timișoara Nicolae Robu declara în această săptămână “constat că sunt și alte persoane cu idei bune în oraș în afară de mine” …

La Cluj Napoca au participat la proiect oameni din tot spectrul politic posibil, atunci când s-a lucrat în grupuri, iar in Consiliul Local strategia s-a votat în unanimitate…La Timișoara primarul Robu consideră opoziția ca fiind “Grupul împotriva Timișoarei“ neezitând să jignească pe toți cei care au curajul să se opună ideilor sale (vezi scandalul recent cu jurnaliștii locali)…

În timp ce la Cluj Napoca primarul Emil Boc a ”botezat” primul funcționar public virtual din România, Antonia, la Timișoara Nicolae Robu a “botezat” niște vaporașe (care încă nu circulă): Burebista, Decebal, Traian, Glad etc. și niște tramvaie second-hand cu numele de Armonia (nu exista nici o lună fără ca un “copil” pe sine de al lui Robu să nu se “împiedice”)…în timp ce în mai puțin de trei săptămâni Clujul va găzdui Conferința Orașelor Inteligente din Europa de Est – Smart Cities CEE, la care sunt așteptați invitați de seamă, la Timișoara se va derula Street Food, ca un preludiu la groteștile manifestări culinaro-culturale extrem de dragi primarului Robu și a “Kominternistilor culturali“ din preajma sa…

în luna iulie va avea loc la Cluj Napoca Olimpiada Internaționala de Matematică, iar la Timișoara va avea loc Olimpiada Națională la Arte Plastice…

În final trag o concluzie tristă pentru timișoreni: Degeaba trăiești într-un oraș frumos si sigur, degeaba ai o populație educată, degeaba ești un oraș cu potențial de dezvoltare imens, dacă ai in frunte un om care este incapabil să comunice cu comunitatea locală, incapabil să reunească energiile creatoare pentru a genera strategii pe termen lung pentru Timișoara.

Tags: , , ,
1_3_171345_1521714735_06584_fav

Un clujean poate deveni “personalitatea europeană a anului”. Concurează cu Emma Watson, Xavier Niel sau Michael Gillon

Florin Bădiţă, unul din fondatorii “Corupția ucide”, este nominalizat de Euronews la categoria “personalitatea europeană a anului” la din 2018 a European Leadership Awards. În ianuarie s-a numărat întrre premianţii Galei “Forbes 30 under 30 Europe 2018″ de la Londra, la categoria „Law and Policy”. 

Actrița Emma Watson, antreprenorul Xavier Niel, omul de afaceri Mohed Altrad, fotomodelul Edie Campbell, astronomul Michael Gillon, avocatul Marcia Willis Stewart, activistul Andras Fekete-Gyor și activistul Barbara Nowacka sunt nominalizaţi la aceeaşi categorie.

Decernarea premiilor va avea loc joi seara, în 22 mai 2018, la Bruxelles și va fi transmisă live de Euronews. Puteţi încă VOTA AICI.

Florin Bădiţă locuieşte în Cluj-Napoca şi este unul dintre fondatorii “Corupția ucide”, grup civic ce s-a remarcat în ultimul timp pentru organizarea protestelor împotriva modificării legilor Justiţiei.

Tags: , , , ,
This-is-the-result-of-artists-who-met-to-create-a-surreal-bar-5a97c8d20f706__880

O cafenea din Cluj se transformă după 12 ani şi face înconjorul internetului VIDEO

Pub-urile Joben Bistro, Submarine şi Enigma din Cluj-Napoca au făcut înconjorul publicaţiilor internaţionale pentru designeul interior, în stilurile steampunk şi dark fantasy. Acum a venit rândul altui local din oraş să se transforme: este vorba despre Q Caffe, situat în zona Primăriei.

Total diferită de alte cafenele, Q Caffe ilustrează prin decor o poveste actuală despre om şi eforturile sale într-o societate ierarhică şi limitatoare”, scrie platforma de entertainment boredpanda.com despre localul din Cluj-Napoca.

Povestea pe care o spune localul în prezent este împărţită în 3 capitole, iar personal principat este Icar, din mitologia greacă, ca un simbol al potenţialului uman de a fi liber.

Prima încăpere ilustrează ademenirea omului contemporan într-o curgere tentantă, dar care are ca şi efect pierderea individualităţîi şi a libertăţii. A două încăpere este dominată de o tornadă care simbolizează tumultul lumii cu forţă lui de atracţie, în care odată ajunşi, nu mai suntem călători prin viaţă, ci compunem un sistem. A treia încăpere descrie perspectiva social-sistemică a individului în care sistemul s-a personificat şi pentru a-şi prezerva existenţa este în stare să transforme omul într-o marionetă pentru ca lucrurile să rămână aşa.

Sebastian-vacariuc-15-5a967446ad90d__880

Sebastian-vacariuc-8-5a967076414b0__880

Sebastian-vacariuc-12-5a966feaa3ff4__880

“Vinovaţi” transformarea Q Cafee, cafenea ce funcţionează de peste 10 ani în Cluj-Napoca, sunt designerii de interior Alexandru Tohotan şi Zelenyak Zoltan de la firma 6sense, la acest proiect lucrând cu mai mulţi artişti.

Tags: , , , ,
omasacalda

#ShareFood. Donează mâncare printr-o aplicaţie dezvoltată la Cluj

Asociaţia O Masă Caldă a dezvoltat aplicaţia ShareFood din dorinţa de a crea o reţea de donatori şi beneficiari de hrană din cadrul unei comunităţi, contribuind astfel la reducerea risipei alimentare.

sharefood1

Risipa alimentară este o realitate demonstrată de cifre şi experimentată de fiecare persoană în parte.

Un raport al Uniunii Europene arată că cele mai multe deşeuri alimentare provin din gospodării (53%), la care se adaugă 19% din procesarea alimentelor şi 12% din serviciile alimentare. Chiar dacă România nu deţine date oficiale cu privire la risipa alimentară, nu înseamnă că ea nu există.

“De când am lansat programul O Masă Caldă, în urmă cu aproape 5 ani, ne-am asumat ca obiectiv și combaterea risipei de hrană. Până acum, acest obiectiv a fost integrat în modul în care facem cumpărături pentru bucătăriile în care gătim beneficiarilor noștri, timp în care ne-am construit o rețea de producători de hrană (restaurante, magazine mici și mari, producători, firme de catering) care doresc să contribuie la acoperirea mai bună a nevoii de hrană în comunitate, dar și de beneficiari (ONG-uri, centre de zi sau centre de găzduire permanentă, instituții care oferă servicii sociale). Astfel, această aplicaţie a venit firesc, ca o extindere a activităţilor noastre”, a declarat George Jiglău, membru fondator Asociaţia O Masă Caldă.

Aplicaţia se adresează persoanelor juridice din zona alimentaţiei publice, organizare evenimente (firme de catering, restaurante, hipermarketuri care comercializează mâncare caldă etc), care doresc să doneze mâncarea rămasă neconsumată.

Beneficiarii pot fi asociaţii/organizaţii/instituţii care au ca scop susţinerea persoanelor defavorizate din cadrul unei comunităţi, fiind incluşi aici copii, tineri şi persoane cu o situaţie materială precară, şomeri, vârstnici şi persoane fără adăpost, persoane abandonate, familii cu venituri mici etc.

Printre primii care au deschis cont de beneficiar se află Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.

“Salut şi susţin o asemenea iniţiativă de suflet pentru că ne ajută să îi sprijinim pe cei care au nevoie de solidaritatea noastră”, ne-a declarat Emil Boc, Primarul Municipiului Cluj-Napoca, cu care Asociaţia O Masă Caldă are o colaborare bună în organizarea activităţilor săptămânale de la Cluj-Napoca.

Aplicaţia este disponibilă pentru device-uri cu sistem de operare Android. Orice solicitare de creare de cont este aprobată de administratorul aplicaţiei, care verifică corectitudinea datelor înscrise, după codul de identificare fiscală.

“Aplicaţia ShareFood este rezultatul unei munci de echipă, care, pe parcursul unui an de zile, a sucit pe toate părţile posibilele probleme pe care le poate întâmpina implementarea ei, plecând de la transport şi până la corectitudinea şi onestitatea donatorilor şi beneficiarilor. Le mulţumim Andreei Rusu şi lui George Gînguţă pentru că au crezut în idea noastră şi şi-au asumat, voluntar, multe, foarte multe ore de muncă pentru transformarea acesteia în realitate. O realitate numită ShareFood, disponibilă în Google Play/Store”, a declarat Raimonda Boian, membru fondator Asociaţia O Masă Caldă.

Aplicaţia este accesibilă la nivel naţional. Până în acest moment există cereri de validare conturi de donatori şi beneficiari din Cluj-Napoca, Bistrița şi Târgu Mureș.

Asociaţia O Masă Caldă are sediul în Cluj-Napoca, dar are activităţi şi în Bucureşti, Bistriţa, Satu Mare, Adjud şi Constanţa, unde asigură în jur de 900 de porţii de mâncare săptămânal.

Tags: , , , , , ,
00173194_large

Poliţiştii locali din Cluj vor patrula pe biciclete FOTO/VIDEO

Primăvara trecută, Poliţia Locală din Cluj-Napoca a fost dotată cu cu un mijloc de patrulare neconvenţional: biciclu segway. Anul acesta primeşte două biciclete electrice din partea Sport Addict, personalizate de clujenii de la Reborn Bicycles.

“Motivul pentru care am propus această colaborare e simplu: vrem să ne implicăm în dezvoltarea și îmbunătățirea condițiilor celor care aleg bicicletele în defavoarea automobilelor. Dacă au suportul necesar, autoritățile o să înțeleagă mai bine nevoile acestei comunități, iar împreună o să popularizăm această alternativă de deplasare prietenă cu mediul înconjurător și atât de benefică pentru sănătate”, spune Cătălin Mureșan, reprezentantul Sportaddict.ro.

La rândul lor, Reborn Bicycles au scris pe Facebook: “Am fost provocaţi de acest proiect din primul moment în care s-au trasat ideile. Băietii de la Sport Addict s-au gândit să dăuiască doua biciclete electrice Poliţiei Locale Cluj-Napoca. Având asta în minte ne-am pus pe schiţat şi desenat posibile variante. Puncte de referinţă au fost actuala flotă auto şi uniformele Poliţiei Locale.

După schiţa finală bătută în cuie au urmat multe ore de mascat şi vopsit la noi în atelier. După alte câteva ore bune de mascat, vopsit şi câteva mici incidente (până am ajuns la aranjarea cât se poate de coerentă a tricolorului pe biciclete) într-un final i-am dat de cap şi am reuşit să asamblăm bicicletele fără incidente cu ajutorul celor de la Bella Bike. Le mulţumim pentru atenţie la montaj.

Putem spune că de acum Poliţia Locală a devenit un etalon în ceea ce priveşte “custom bicycles” cel puţin în Cluj- Napoca. Dacă le vedeţi pe stradă daţi un share şi susţineţi #PolitiaLocalapebicicleta. O idee foarte faină cu multe implicaţii pozitive care merită promovata la nivel naţional în speranţa că vom vedea cât mai multe biciclete “oficiale” prin oraşele României”.

Bicicletele au ajuns joi, 8 martie 2018, în dotarea Poliției Locale. “Am ales să ne deplasăm prin oraș pe biciclete electrice pentru că sunt extrem de utile și le oferă agenților o alternativă mai curată, mai verde și mai sănătoasă decât automobilele. În acest fel, economisim combustibil, cheltuieli de întreținere și ne bucurăm de mai multă mișcare”, a declarat directorul Poliției Locale, Marcel Bonțidean.

Începând de vineri, bicicletele electrice vor fi folosite de Poliția Locală pentru patrulare și monitorizare. Acestea o autonomie de 60 de kilometri, sunt reîncărcate prin conectarea la o priză standard și pot ajunge la viteze de 50 de kilometri pe oră. Cu toate acestea, ele nu funcționează ca un automobil, ci au la pedalier un motor ce asistă utilizatorul. Motorul are cinci nivele de asistare, cinci intensități diferite și nouă viteze clasice.

Bicicletele vechi renasc în mâinile Reborn Bicycle

Reborn Bicycle este un atelier de creaţie care încearcă să dezvolte cu fiecare proiect un obiect atât practic, cât şi estetic, şi evident un lifestyle. A luat ființă din pasiunea pentru biciclete şi din dorinţa de a le readuce la viaţă pe cele vechi, pe cele care ascund o poveste şi care prin noul design pot inspira alte poveşti. În 2014, cei de la Reborn Bicycles au realizat şi bicicleta Colours of Cluj – una city sport, colorată în culorile curcubeului și inscripționată cu mesajul „Burn fat, not oil” (Arde grăsimi, nu ulei), un îndemn pentru oameni de a proteja mediul înconjurător, prin care organizatorii doresc să atragă atenția asupra problemelor ecologice cu care se confruntă societatea modernă.

Patrulare pe biciclu segway

Amintim că biciclul segway este folosit la patrulare în Parcul Central,  pe arterele pietonale din centrul oraşului şi în zona Gheorgheni, unde sunt mall-ul şi baza sportivă cu acces gratuit. Viteza maximă de deplasare cu un astfel de biciclu este de 20 de kilometri pe oră, iar autonomia este de 35 de kilometri, cu timp de încărcare a bateriei de circa 4 ore. Un astfel de mijloc de transport costă aproximativ 1.000 de euro. Mai multe detalii AICI.

Tags: , , ,
ferma-9

A dat multinaţionala pe ferma bunicilor. Business de Cluj

O tânără în vârstă de 26 de ani din Cluj-Napoca, absolventă a două facultăţi şi a unui master în comunicare la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB), a lucrat trei ani într-o multinaţională, după care a decis să deschidă o afacere în agricultura bio, pe terenul bunicilor, într-un sat din Maramureş.

Oana s-a născut, a crescut şi s-a educat la Cluj-Napoca, unde a absolvit două facultăţi, de publicitate şi studii de securitate, şi un master de comunicare internaţională la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB), a lucrat trei ani într-o firmă multinaţională, iar la 26 de ani a dat cariera din oraş pe satul bunicilor, Remetea Chioarului, în judeţul Maramureş. Împreună cu prietenul ei, Bogdan, care este IT-ist, au deschis o mică afacere de familie într-un domeniu complet nou, în agricultură, „Grădina din deal”, care presupune cultivarea de legume bio.

„Nu pot să spun că nu am găsit de lucru după terminarea studiilor, am lucrat tot timpul şi cât am fost studentă, faptul că vorbesc câteva limbi străine, printre care portugheza, considerată limbă rară la noi, facilitându-mi găsirea unui loc de muncă. Am lucrat trei ani într-o multinaţională, câştigam binişor pentru un student, poate aş fi avansat pe scara ierarhică, dar am simţit că pot să fac şi altceva. Am simţit că pot şi am vrut să lucrez pentru mine, să fiu propriul şef”, a povestit Oana corespondnentului MEDIAFAX.

Tânăra a început afacerea în agricultură prin a cultiva în solar salată, ceapă verde, ridichi, rucola şi spanac, apoi castraveţi şi roşii, iar grădina casei asigura fasolea verde şi ardei, în timp ce pe câmp a semănat porumb dulce.

Legumele proaspete le comercializează prin magazinul său online şi le livrează la domiciliu clienţilor din Baia Mare, dar şi din Cluj-Napoca.

La început comenzile erau mai mici, de „verificare”, apoi au crescut, astfel că nu a fost nevoie de desfacere şi în pieţe.

„Nu am făcut avere, dar am realizat că putem trăi decent, chiar dacă agricultura presupune cheltuieli relativ mari la momentul arat, discuit, semănat, plus capriciile vremii. Nu vreţi să ştiţi cum se trăiesc la ţară furtunile, cât te rogi să nu bată gheaţa. Apa nu strică foarte tare, nici vântul nu e catastrofal, dar gheaţa îţi poate distruge în câteva minute munca de luni de zile. De multe ori am udat la lumina lunii şi mă rog lui Dumnezeu să dea vreme bună”,mărturiseşte tânăra fermieră.

Oana a fost sfătuită să ierbicideze terenul agricol, dar a refuzat, precizând că nu crede în chimicale, „ci în legume cât se poate de bio, sănătoase şi cu gust”.

„Anul trecut am săpat legumele manual de vreo patru ori, am stropit doar când am avut atac al dăunătorilor de care nu am scăpat cu piatră vânătă sau var, iar rezultatul a fost o recoltă extrem de bogată şi legume cu gust de legume”, a mai spus Oana.

Toamna trecută, datorită surplusului de legume, tinerii antreprenori au început campania de conserve şi au pregătit pentru un târg agricol zacuscă, murături şi mixturi de legume pentru ciorbe şi tocăniţe, iar succesul a fost unul neaşteptat, cu comenzi de sute de borcane.

„Am făcut sute de porţii de zacuscă de vinete, fasole şi ciuperci, respectând cerinţele clienţilor de a nu folosi deloc conservant”, a precizat tânăra.

Aceasta a explicat că a învăţat foarte multe lucruri într-un domeniu complet nou pentru ea, agricultura, în care a constatat că e nevoie de bani tot timpul, „de la arat până la cules, pentru că pământul cere, are nevoie de atenţie tot timpul”.

„Trebuie bani de arat şi semănat, de întreţinere a culturilor, nu punem la socoteală deloc munca de făcut conserve. Dar sunt fericită că pământul mă răsplăteşte pentru atenţia pe care i-o acord şi că nu mă văd făcând altceva. Părinţi mei au ales să trăiască la Cluj Napoca pentru ca eu să am parte de educaţie superioară. Pe mine m-a chemat pământul şi ofer mâncare de calitate superioară celor care nu au putinţa să şi-o producă. E o variantă a legii compensaţiei care pe mine mă face fericită. Pentru că e o fericire să auzi vorbe de laudă la adresa muncii tale din partea clienţilor”, a subliniat Oana.

Pentru acest an, „Grădina din deal” intenţionează să acceseze fonduri europene pentru dotarea cu utilaje şi să extindă suprafaţa de teren cultivată în câmp pentru legume.

Tags: , , , , , , , , ,
00171014_large

Conti, o rană pe fața Clujului FOTO

Cu Bene, patron, și Apostu, manager de proiect, Continental arată ca o rană pe fața Clujului.

Activistul civic Szakats Istvan a lansat, pe Facebook, un semnal de alarmă privind clădirea care a găzduit hotelul Continental.

00171010_large

00171013_large

00171014_large

00171017_large

“Cea mai nouă “în premieră” a orașului Cluj-Napoca. Artistul internațional Christo acoperă clădirea Conti în stilul său caracteristic, pe termen nelimitat. Date.
1. Ioan Bene a cumpărat Continental acum 5 ani. N-a făcut nimic cu el.
2. Acum 2 ani a pus niște schele că molozul deja îi cădea în cap la clujeni. Apoi așa a rămas.
3. Ieri Bene a luat 3 ani jumătate cu executare. Și a și dispărut din țară.
Că-l găsește, că nu-l găsește, vom putea admira această clădire istorică a Clujului în starea asta încă ani buni de zile. E un bun moment public să întoarcem situația și să anunțăm acest nou succes răsunător al Orașului Comoară”, scrie Szakats pe Facebook.

ZIUA de CLUJ a scris în iunie 2017 că au existat suspiciuni de lucrări ilegale la clădire. Mai multe detalii AICI. 

Tags: , , ,
10390068_421406218002458_1804045836847429416_n

Au venit din Canada şi au investit în Cluj, acum “revoluţia fiscală” îi închide

Restaurantul canadian din Piaţa Muzeului  (Off the Wall), deschis în 2014 (din fonduri proprii) de Oliver Ryffel (un elvețian care de la vârsta de 15 ani a trăit în Canada) şi Tayler (chef în Canada – specializat pe bucătăria franțuzească), se închide într-o săptămână din pricina “revoluţiei fiscale”. 

“Stimați clienți,

Cu tristețe vă anunțăm că restaurantul Off the Wall se va închide în 31 Ianuarie 2018. A fost o plăcere și o onoare să vă servim timp de 3 ani și jumătate, timp în care toată echipa a pus multă pasiune și suflet în toate meniurile ”off the wall” pe care le-am pregătit pentru voi. Am dorit să vă introducem în bucătăria canadiană arătându-vă că în Cluj se poate mânca bine cu ingrediente fresh, de la piață, fără microunde sau semipreparate și ne place să credem că am reușit să vă convingem că fresh e întotdeauna mai bun. Am dorit să fim locul unde prietenii se adună la o bere artizanală și un burger bun creând amintiri plăcute care îi vor face să se întoarcă mereu cu plăcere… un loc confortabil, fără pretenții, cu ospătari prietenoși și glumeți, un loc ca acasă.

Din păcate schimbările fiscale introduse de guvern anul trecut au pus în încurcătură multe afaceri mici, printre care și pe noi. Din 1 Ianuarie 2018 au apărut alte schimbări, mult mai brutale, care din păcate ne împiedică să ne continuăm activitatea.

Sperăm că ne veți accepta propunerea de a veni să vă bucurați de un ultim burger, fried pickle, kalbi ribs și/sau o bere artizanală românească înainte să ne închidem ușile…

Mulțumim pentru susținerea de până acum! Fără voi n-am fi putut să ne vedem visul realitate!

Echipa Off the Wall”, se arată într-un mesaj postat pe Facebook.

Catcostaclujul.ro a scris povestea restaurantului canadian din Cluj, la inaugurarea acestuia în 2014, “Clujul ar putea deveni următoarea Praga”, era de părere Oliver Ryffel,  care vedea potențial în orașul din inima Transilvaniei, în special din punct de vedere al multiculturalității și nu făcea declarații gratuite. A fost martorul progresului în cele patru vizite pe care le-a făcut în România înainte de a lua decizia de a se stabili în Cluj. Articolul INTEGRAL AICI. 

Tags: , , , , ,
img-7259

Face 1 milion de dolari cu un laptop. E român

Alex Hudiţan a găsit o metodă să facă bani şi pentru asta îi este suficient un calculator conectat la internet. Acest sistem de lucru îi permite să călătorească oriunde şi oricând, iar anul trecut firma lui a avut o cifră de afaceri de 1 milion de dolari. Cum a reuşit asta?

Exploatând oportunitatea pe care o oferă comerţul global. Întins pe un şezlong de pe o plajă din Bali, românul a povestit pentru Business Magazin cum a reuşit să-şi îndeplinească visul.

Alex Hudiţan povesteşte că era angajat într-o multinaţională de doi ani de zile, unde ”aveam un titlu pompos, dar nu făceam mare lucru şi adevărul e că munceam cam 10 minute pe zi şi în rest mă uitam pe net“, când s-a gândit că trebuie să-şi părăsească jobul în căutare a ceva mai satisfăcător. ”Aveam un job stabil, călătoream de două ori pe an şi mi se părea că duc o viaţă bună, dar în acelaşi timp simţeam că mor pe dinăuntru.“ Avea nevoie de o schimbare.

Mai mult, Alex Hudiţan spune că a avut un şoc când un prieten de-al lui a murit şi a mărturisit că ”dacă viaţa se poate termina oricând, atunci de ce să nu fac în viaţă doar ceea ce îmi place?“. Cu acest scop în minte, şi-a propus să călătorească, să vadă întreaga lume şi, de ce nu, să facă şi bani cât să-i permită să trăiască confortabil.

El a găsit o metodă să câştige bani fără să fie nevoit să respecte un program fix sau meargă, zi după zi, în aceeaşi clădire de birouri. Tot ce are de făcut este să se asigure că are calculatorul la îndemână şi acces la internet; anul trecut, firma lui a avut o cifră de afaceri de 1 milion de dolari şi o marjă de profit de 25-30%, potrivit tânărului. A reuşit acest lucru cumpărând produse din China şi vânzându-le pe Amazon în SUA. Şi face acest lucru fără să fie nevoit să viziteze fabrici în China sau depozite în SUA; este suficient să aibă un laptop şi conexiune la internet. ”Am vândut peste 100.000 de unităţi şi nu am atins nicio cutie cu marfă“, mărturiseşte românul.

Povestea integrală AICI. 

Tags: , , , , ,