Tag Archives: econstory

louis-vuitton-stores-no-louis-vuitton-oslo--StFi_Louis_Vuitton_OSLO_347_DI3

The Guardian: Pantofii Louis Vuitton sunt produși în Transilvania

Cea mai mare parte a pantofilor marca Louis Vuitton pe care grupul Louis Vuitton Moet Hennessy (LVMH) îi vine la prețuri cuprinse între 500 și 1.800 de lire sterline perechea, sunt produși la uzina Somarest din Cisnădie, arată o anchetă a jurnaliștilor de la The Guardian.

Potrivit publicației britanice, existența acestei uzine este un secret bine păzit iar echipa managerială face eforturi pentru a se asigura că nu există nicio menționare a mărcii Louis Vuitton. O echipă de documentare a unei televiziuni franceze i-a fost interzis accesul în uzină în anul 2014 iar Bernard Arnault, directorul general de la LVMH și cel mai bogat om din Franța, a respins orice acuzații.

The Guardian susține că LVMH a construit o primă uzină la Cisnădie în 2002 pentru a profita de mâna de lucru ieftină din România iar în 2004 această uzină produce 1.500 de perechi de pantofi pe săptămână, potrivit CV-ului online al directorului de la acea dată al companiei. O a doua uzină a fost construită la Avrig în 2009 care produce componente pentru genți de mână și valize.

Jurnaliștii de la The Guardian au putut intra pentru prima dată în fabrica de la Cisnădie și au confirmat că mii de pantofi Louis Vuitton ies pe poartă în fiecare săptămână, aproape gata cu excepția tălpilor. Somarest nu a fost dispusă să dezvăluie câți pantofi produce în prezent, dar CV-ul online al directorului de operațiuni susține că producția a crescut cu 70% comparativ cu 2007, ceea ce ar sugera că în prezent produce peste 100.000 de perechi pe an.

O purtătoare de cuvânt de la uzina de la Cisnădie a acceptat să discutate detaliile legate de producția uzinei. Potrivit acesteia, managerii sunt francezi iar materialele utilizate sunt de asemenea importate din Franța. După asamblare, uzina exportă produsele spre Franța și Italia unde sunt “finalizate” pentru a putea fi etichetate drept “made in France” sau “made in Italy”, în conformitate cu legislația UE. Purtătoarea de cuvânt precizează că muncitorii sunt mulțumiți de condițiile de muncă de la uzina de la Cisnădie, care sunt mult mai bine decât în altă parte a țării. Acest lucru a fost confirmat și de o purtătoare de cuvânt de la Inspectoratul Teritorial de Muncă din Sibiu, potrivit căreia muncitorii beneficiază de week—end-uri libere și plăți pentru orele suplimentare. “Nu au existat plângeri” a spus Enciu Dumitru.

Purtătoarea de cuvânt a mai spus că în prezent cele două uzine au 734 de angajați care primesc salariul mediu din industria de confecții din România. Potrivit organizației Clean Clothes Campaign acest salariu este de aproximativ 133 de euro pe lună, ceea ce înseamnă că un muncitor ar avea nevoie de salariul pe șase luni pentru a putea cumpăra o pereche de pantofi Louis Vuitton.

Tags: , , , ,
Casa-Pistruiatu_designist_01

Vă amintiţi de strengarul Pistruiatu’? Cum arată casa sa din Cluj în 2017 FOTO

Nu ştim cum ar fi să călătorim în timp în Clujul de la sfârşitul secolului al XIX-lea, însă vă propunem un exerciţiu de imaginaţie chiar mai interesant. Cum ar fi ca un personaj din acea perioada să ajungă printr-o buclă temporală în propria casă restaurată şi reinterpretată potrivit modului de locuire şi preferinţelor de stil de la sfârşitul secolului al XXI-lea?

Casa-Pistruiatu_designist_05

Casa-Pistruiatu_designist_14

Casa-Pistruiatu_designist_16

Casa-Pistruiatu_designist_19

Chiar dacă decalajul nu este la fel de mare ca în „Vizitatorii” – pentru cine îşi mai aminteşte celebra comedie franţuzească cu Jean Reno în rolul cavalerului medieval trimis în vremurile moderne, şocul ar fi cu siguranţă uriaş.

Întrebarea nu este întâmplătoare, ea ne-a fost inspirată de o casă istorică din Cluj, restaurată de studioul de arhitectură Atelier Mass cu un ochi atent pentru detalii şi cu drag faţă de valoarea ei în peisajul oraşului. Numele ei este Casa Pistruiatu’, evocând o secvenţă dintr-un episod al cunoscutului serial “Pistruiatul”, filmată la intrarea în veranda casei. Scena surprinde foarte bine curtea, casa şi perspectiva minunată pe care o oferea asupra oraşului Cluj.

Cu arhitecţii de la Atelier Mass ne-am mai întâlnit pe designist.ro cu ocazia altor proiecte în care transformau un spaţiu de birouri sau o cafenea din Cluj.

Articolul integral AICI. 

Tags: , , , , , , ,
10988533_531787446963345_362471270601845338_n

Transilvania4SouthAmerica! 9.500 km de sport extrem pe două roţi în scop caritabil FOTO

Şase ardeleni pornesc vineri, 13 ianuarie 2017, într-o misiune umanitară inedită. Pasionaţi de sporturi extreme, dar având şi suflet mare, aceştia vor parcurge 9.500 km pe motociclete până în America de Sud unde vor dona toate cele necesare elevilor a două şcoli izolate, aflate la peste 4.000 altitudine.

Echipa Transilvania4SouthAmerica, formată din Deák Albert, Hiriczko Sándor, Hossu Ioan, Bikfalvi Zoltán, Lázár Árpád şi Oláh László (Cluj-Napoca, Baia Mare, Zalău, Odorgheiul Secuiesc), va zbura vineri din Budapesta la Madrid şi apoi la Santiago de Chile. Expediţia propriu-zisă va începe sâmbătă, 14 ianuarie 2017 şi va urma traseul Chile – Bolivia – Peru – Argentina. Ardelenii vor traversa de două ori deşertul Atacama, cel mai arid deşert din lume, dar şi Munţii Anzi, la o cotă de circa 5.000 m altitudine. Aventura se va încheia în 18 februarie 2017.

15390997_713618238796641_2348225705050697709_n

15578859_711794718978993_1598235520759327642_n

“Ne uneşte pasiunea pentru sporturi extreme, dar şi dorinţa de a ajuta. În ceea ce priveşte partea caritabilă a expediţiei, vom duce toate cele necesare elevilor unor şcoli izolate din Anzii Peruvieni. Acestea se află la peste 4.000 de metri altitudine, sunt greu accesibile şi vrem să aduce o mică bucurie copiilor care, chiar şi în aceste condiţii, nu renunţă la educaţie”, a spus Deák Albert.

Această expediţie reprezintă o continuare a proiectului sportiv şi caritabil Transilvania4Africa, realizat în urmă cu 3 ani. 

Atunci, Deák Albert, Bakos Norbert, Kovács Attila, Hiriczkó Sándor, Alexandru Manole, Oláh László şi Hossu Ioan au parcurs timp de 2 săptămâni, 9 ţări şi peste 9.000 de kilometri prin Europa şi Africa, destinaţia finală fiind Banjul, capitala Gambiei. Primii trei s-au deplasat cu o maşină special construită pentru această aventură, un Toyota Land Cruiser HDJ80, alintată “Bestia”, şi ceilalti patru cu motociclete KTM 640 Adventure. Echipa, cu ajutorul sponsorilor, a reuşit să doneze unor şcoli un TIR de calculatoare, monitoare, imprimante şi produse IT, dar şi îmbrăcăminte, rechizite şcolare sau alimente.

10982485_532697330205690_3380254455623669232_n

1969281_371482226327202_1913467322_n

1911770_371446819664076_374281513_n

1888581_371506796324745_1594396321_n

1521557_371506029658155_738157324_n

Tags: , , , , ,
1

Expediție Manaslu 8156 m. Prima reuşită clujeană pe un optimar FOTO

Alpinistul clujean Vasile Cipcigan a cucerit în 1 octombrie 2016 vârful Manaslu (8.156 m) din Himalaya, al optulea din lume ca înălţime. Fără şerpaşi şi fără oxigen suplimentar. El a fost însoţit în expediţia ce a durat o lună şi jumătate de jurnalistul Titus Crăciun care, din cauza unor problemele medicale, s-a oprit din ascensiune la 6.400 de metri.

9

Nici pentru Cipcigan ascensiunea vârfului nu s-a lăsat fără urmări: a suferit degerături de gradul II şi III la toate degetele de la piciorul drept şi la degetul mare de la piciorul stâng şi a trebuit să fie evacuat cu elicopterul după atingerea vârfului, iar în prezent urmează un tratament de recuperare.

“A fost un accident, o greşeală, nu toată lumea care urcă păţeşte aşa ceva. La mine a fost un cumul de factori. În tabăra 3, înainte de vârf, a fost o temperatură de -25 de grade, în noaptea vârfului a fost foarte rece, a fost un moment în care am crezut că mi-au îngheţat mâinile şi am stat o jumătate de oră se le încălzăsc, după care am reuşit să continui ascensiunea. Nu m-am gândit niciun moment să renunţ. A fost un munte extraordinar, care ne-a oferit şi greutăţi, dar şi lucruri frumoase. A cuceri un munte e impropriu spus, noi îl urcăm, nu îl curerim. Muntele ne-a cucerit pe noi, va rămâne în inimile noastre mulţi ani de aici înainte. Manaslu este al patrulea munte ca periculozitate din lume, am trecut peste poduri, peste crevase, am avut o zonă periculoasă, am avut cinci scări peste crevase, cea mai lungă a fost de 4,5 m peste o crevasă. La 1 octombrie, când am ajuns pe vârf, m-am gândit la cei dragi, la familia mea, apoi m-am gândit să fac poze. Am vrut să sun acasă dar nu a funcţionat telefonul prin satelit”, a mărturisit alpinistul Vasile Cipcigan într-o conferinţă de presă.

7

8

11

Pentru ziaristul Titus Crăciun a fost prima expediţie montană în afara României, precizând la plecarea din Cluj că demersul său este în egală măsură şi unul jurnalistic, dorind ca prin materialele pe care le va publica să contribuie la popularizarea alpinismului. La final de expediţie, aventura sa pe Manaslu se va transforma într-o carte.

“A fost o onoare să fiu parte din echipa al cărei lider, alpinistul Vasile Cipcigan, a devenit primul clujean pe un optimar. Pentru mine a fost prima experienţă peste 2.500 metri şi prima în afara României. Am învăţat multe şi cu siguranţă am să ştiu să gestionez mult mai bine astfel de situaţii în viitor. Practic, pe măsură ce altitudinea creştea, am început să am dureri de cap şi ameţeli, lucruri comune pentru alpiniştii care se află la o primă ascensiune de acest gen. M-am tratat cu analgezice, doar că făcusem o gastrită de care nu ştiam şi lucrurile nu au mers deloc bine. Eram deja la 6.000 de metri și coborând în tabăra de bază am vomat sânge timp de patru zile. Medicul mi-a spus că trebuie să cobor la 4.000 de metri, unde am făcut o cură cu apă şi orez timp de trei zile. Doar că “refacerea” m-a cosat cam 10% din greutatea corporală și o interdicție de a mai urca. Interdictia am tradus-o în română cu termenul “recomandare”. Așa că după “surghiun” m-am alăturat lui Vasile în drumul său spre vârf. După noaptea din tabăra 2, împreună cu Vasile am decis că e mai întelept și pentru mine și pentru expediție să nu încerc să cațăr mai sus, neavând aclimatizarea finalizată și nici o stare fizică optimă. Așa că m-am oprit – de data asta la 6.400″, a punctat jurnalistul.

5

6

2

4

Expediţia pe Manaslu este prima reuşită clujeană pe un vârf de peste 8.000 de metri. Pregătirea pentru această aventură a durat circa un an şi jumătate. Costurile s-au ridicat la suma de 17.000 de euro, fără a lua în calcul echipamentul necesar.

“Apreciez lucrurile noi, care ne scot din mediocritate ca valoare a societăţii în care trăim. Ar trebui să avem parte de mai multe iniţiative de acest fel şi trebuie se ne mândrim cu reuşita expediţiei clujeană pe Manaslu”, a spus şi Daniel Metz, CEO NTT DATA, unul din sponsorii acestui proiect.

14568153_1785051828431216_3966777035251340039_n

14705721_1785049545098111_6862595338674206430_n

Vasile Cipcigan, care este şi şef formaţie în cadrul Serviciului Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo Cluj din cadrul Consiliului Judeţean Cluj, a mai participat la expediţiile de cucerire a vârfurilor Khan Tengri (5.642 m), Denali (6.194 m) şi Aconcagua (6.962 m).

În viitorul apropiat, Vasile Cipcigan şi Titus Crăciun vor anunţa o nouă expediţie programată pentru 2017.

Mulțumim pentru sprijin NTT DATA România, AROBS Transilvania Software, Northfinder, Sprint Sport, Maros Bike, Medimpact, Ronda Medical, Darian, Thomsons Online Benefits, Aristrocrat, Eximtur, Compexit Trading, Clujul pedaleaza, Know, Crissor, Carmangeria Moldovan, CDS, Ducfarm, Hexagon, Alfa Geo Cad, JASP Heath Cluj, Alisport, Maramont, Dan Hotz.

Tags: , , , , , , , ,
IMG_0980

Manaslu 2016 – Performanță pentru Cluj. Alpinistul Vasile CIpcigan a cucerit vârful de 8.156 m din Himalaya

Alpinistul clujean Vasile Cipcigan a cucerit, sâmbătă, vârful Manaslu (8.156 metri) din Himalaya, el plecând la sfârşitul lunii august într-o expediţie împreună cu un alt alpinist, Titus Crăciun, pentru a atinge acest vârf.

Potrivit unui mesaj postat, sâmbătă, pe pagina “Expediţie Manaslu – Performanţă pentru Cluj” de pe o reţea de socializare, membrii acesteia abia aşteapă să ajungă acasă.

“Astăzi la 7,45, ora Nepalului, Expediţia Manaslu şi-a atins obiectivele. Vasile Cipcigan a atins vârful Manaslu, 8.156 de metri. Vă mulţumin tuturor pentru gândurile bune şi abia aşteptăm să ne revedem cu bine”, se arată în postare.

Cei doi alpinişti clujeni au plecat la sfârşitul lunii august într-o expediţie de cucerire a vârfului Manaslu din Himalaya care are o înălţime de 8.156 de metri.

Vasile Cipcigan, şef formaţie în cadrul Serviciului Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo Cluj al Consiliului Judeţean Cluj, unul dintre cei doi alpinişti, declara, în 11 august, într-o conferinţă de presă, că ascensiunea finală va dura între 8 şi 12 ore, iar coborârea circa patru – cinci ore.

Celălalt alpinist, ziaristul clujean Titus Crăciun, declara, la rândul său, că se află la prima sa expediţie de alpinism în afara României, scopul său fiind în primul rând unul jurnalistic.

Cei doi alpinişti au început în urmă cu un an şi jumătate pregătirea în comun pentru expediţie, care a inclus pregătire fizică şi psihică, alergare montană, pregătire logistică, de adunare a echipamentului, pregătire şi verificare a acestuia.

Costurile expediţiei de cucerire a vârfului Manaslu au ajuns la circa 9.000 de euro de persoană.

Multumim pentru sprijin NTT DATA Romania, AROBS Transilvania Software, Northfinder, Sprint Sport, Maros Bike, Medimpact, Ronda Medical, Darian, Thomsons Online Benefits, Aristrocrat, Eximtur, Compexit Trading, Clujul pedaleaza, Know, Crissor, Carmangeria Moldovan, CDS, Ducfarm, Hexagon, Alfa Geo Cad, JASP Heath Cluj, Alisport, Maramont, Dan Hotz.

Tags: , , ,
IMG_0952

MANASLU 2016 – PERFORMANȚĂ PENTRU CLUJ. Puja la 5.800 metri

Membrii expediției Manaslu 2016 – Performanță pentru Cluj, salvamontistul Vasile Cipcigan și jurnalistul Titus Crăciun, au ajuns marti, 13 septembrie 2916, pe ploaie si ninsoare, in Tabara 1 – C1 (5.800 metri) unde au pus un cort. Miercuri, 14 septembrie 2016, au participat la PUJA – ceremonia budista de deschidere de sezon. Joi, 15 septembrie 2916, vor dormi in C1.

Mulțumim pentru sprijin NTT DATA România, AROBS Transilvania Software, Northfinder, Sprint Sport, Maros Bike, Medimpact, Ronda Medical, Darian, Thomsons Online Benefits, Aristrocrat, Eximtur, Compexit Trading, Clujul pedaleaza, Know, Crissor, Carmangeria Moldovan, CDS, Ducfarm, Hexagon, Alfa Geo Cad, JASP Heath Cluj, Alisport, Maramont, Dan Hotz.

(T.C.)

FOTO: arhiva

Tags: , , , , , ,
unnamed3

Manaslu 2016 – performanță pentru Cluj. În drum spre tabăra de bază

După cele câteva zile petrecute în capitala Nepalului, Kathmandu, membrii expediției Manaslu 2016 – Performanță pentru Cluj au luat calea taberei de bază. Apropiere de punctul taberei de bază de la 4.800 de metri se va realiza prin partea vestică a masivului, apoi prin cea nordică, pentru ca în final atingerea ei să se facă prin parte estică a muntelui.

Cei doi clujeni, salvamontistul Vasile Cipcigan și jurnalistul Titus Crăciun, cărăra li s-au alăturat ieri dimineață și cei doi membri ai expediției cehe, au părăsit capitala Nepalului și au ajuns ieri, la bordul unui microbuz, în localitatea Besi Sahar, după ce au urcat de-a lungul spectaculoasei văi a râului Marsyangdi.

Din această mică localitate membri expediției s-au intersectat cu traseul Circuitului Manaslu, pe au pornit în această dimineață. Astăzi este programată atingerea punctului Dharapani, la aproximativ 2.000 metri altitudine, după care vor urma patru zile de trekking unde va fi atinsă altitudinea de 5.160 metri în pasul Larkya La și coborârea spre Samagaon (circa 3.500 metri altitudine), ultimul punct înaintea taberei de bază.

unnamed

unnamed1

Mulțumim pentru sprijin NTT DATA România, AROBS Transilvania Software, Northfinder, Sprint Sport, Maros Bike, Medimpact, Ronda Medical, Darian, Thomsons Online Benefits, Aristrocrat, Eximtur, Compexit Trading, Clujul pedaleaza, Know, Crissor, Carmangeria Moldovan, CDS, Ducfarm, Hexagon, Alfa Geo Cad, JASP Heath Cluj, Alisport, Maramont, Dan Hotz.

(T.C.)

 

Tags: , , , , , , ,
1

Manaslu 2016 – performanță pentru Cluj. Ultimele două zile de pregătire în Kathmandu

Ajunși cu bine ăn capitala Nepalului, Kathmandu, am continuat, timp de două zile, pregătirile logistice și administrative ale proiectului “Manaslu 2016 – performanță pentru Cluj”. La sediul Ministerului Turismului ne-au fost înmânate permisele de ascensiune, fără de care nu îți este permis accesul spre Manaslu. Primele bagaje – peste 80 de kilograme – au luat deja drumul spre tabăra de bază Manaslu.

Noi facem parte dintr-o expediție internațională cu 11 membri – doi români, doi cehi, un georgian, trei chinezi, un austriac, olandez și un italian. Astăzi sunt așteptați să sosească aproape toți membrii expediției iar mâine va fi ultima zi de pregătire în Khatmandu, după care pornim spre tabăra de bază.

Inițiatorul proiectului “Manaslu 2016 – performanta pentru Cluj”, salvamontistul Vasile Cipcigan, a fost desemnat team leaderul expediției internaționale, o numire ce are conotații administrative și organizatorice.

2

3

Mulțumim pentru sprijin NTT DATA România, AROBS Transilvania Software, Northfinder, Sprint Sport, Maros Bike, Medimpact, Ronda Medical, Darian, Thomsons Online Benefits, Aristrocrat, Eximtur, Compexit Trading, Clujul pedaleaza, Know, Crissor, Carmangeria Moldovan, CDS, Ducfarm, Hexagon, Alfa Geo Cad, JASP Heath Cluj, Alisport, Maramont.

(T.C.)

 

Tags: , , , , , , , ,
studenti-1

“De la Comunicare, am ajuns hair-stylist”. Multe diplome, puţini angajaţi

România produce multe diplome, dar puţini muncitori. 5% dintre şomeri sunt absolvenţi de facultăţi, iar între cei care încep să muncească, foarte puţini îşi găsesc un job în domeniul studiat. “Decalajul dintre pregătirea în şcoală şi piaţa muncii e tot mai mare”, spun experţii.

Cluj: Absolventă de Comunicare şi Relaţii Publice la UBB s-a orientat spre o carieră de hair – stylist

O absolventă a promoţiei 2015 a specializării de Comunicare şi Relaţii Publice a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, Mădălina Toma, spera să lucreze în PR, dar a trebuit să se orienteze spre o carieră de hair-stylist, pentru că nu şi-a găsit o slujbă în domeniul pentru care s-a pregătit în facultate. După absolvire, Mădălina şi-a trimis CV-ul la agenţiile de PR din Cluj-Napoca, a încercat să îşi găsească un loc de muncă, iar după câteva luni de tatonări de angajare, s-a consultat cu părinţii şi a decis să se reorienteze profesional.

„Am absolvit anul trecut Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) a UBB, specializarea Comunicare şi Relaţii Publice. Mi s-a părut interesant acest domeniu, îmi doream să lucrez în PR, la o agenţie, să mă ocup de organizarea unor evenimente diverse. În facultate am prins noţiunile de bază, dar este nevoie şi de practică. După ce am absolvit, am încercat în diverse locuri, am trimis CV-ul, dar nu am avut şansa să îmi găsesc ceva. Pentru că hair-stylismul era un hobby în facultate, când aranjam părul colegelor şi prietenelor mele, am decis să urmez un curs de şase într-un salon din Cluj-Napoca, pe care l-am absolvit în acest an, în luna mai. Viaţa m-a constrâns să mă reprofilez”, a povestit Mădălina.

În perioada cursului a făcut două săptămâni de teorie iar în rest practică la salonul respectiv şi a căpătat experienţă, a învăţat care sunt noile tendinţe, noile tipuri de tunsori, de aranjat şi vopsit părul.

„Am mers pe întreaga gamă, sunt hair-stylist pentru femei, bărbaţi şi copii, iar acum lucrez în acest domeniu la un salon. De asemenea, lucrez şi acasă, mai ales în această perioadă când sunt nunţi, le aranjez pe mirese sau pe domnişoarele lor de onoare. Îmi place ceea ce fac. Există, totuşi, o legătură cu ceea ce am învăţat în facultate, şi anume partea de comunicare, să ştii să te promovezi, deci aplic ceea ce am învăţat, abilităţile de comunicare, pentru a-mi crea o clientelă. Pregătesc şi cărţi de vizită personalizate <<Hair styling by Mădălina Toma>>”, a spus absolventa de UBB.

Tânăra nu a uitat, însă, prima dragoste, comunicarea, şi încearcă, în paralel, să îşi găsească o slujbă de PR, continuând să trimită CV-uri. „Nu renunţ la partea de comunicare. Dacă mi-aş găsi ceva, aş lăsa pe locul doi partea de coafor, pe care aş practica-o în timpul liber”, a mai spus Mădălina.

MAI MULTE AICI.

Tags: , , , , ,
lavanda raimonda

Cum se poate evada într-un câmp de lavandă: câteva lecții

După prima recoltă concluzionează că viața reală este foarte departe de internet.  Acum patru ani, Raimonda Boian visa să evadeze într-o cultură de lavandă, acum doi ani a înființat-o, anul trecut a avut prima recoltă iar acum, după ce palmele i s-au asprit de la prașilă, pricepe foarte bine ce vrea să facă în acest business meteodependent. Cel mai mult urăște buruienile, lucru de asemenea vizibil după palme.  Dar adoră libertatea și lavanda și milioanele de lucruri derivate lor. Ba chiar a făcut sorbet cu vodcă și lavandă.

Așa a apărut cultura de lavandă de la Luna de Jos a Raimondei Boian. Pe un hectar.”Am pornit în 2014, dar ideea a fost mai veche, din 2012 cochetam cu ea. Atunci am și înființat firma Casa Boian. Aveam nevoie de un back-up, de ceva care să fie al meu, să depind eu de mine, sau eventual de vreme. După patru ani îți pot spune cu siguranță că depind de vreme. E un business meteodependent de la început la sfârșit. De ce lavanda: pentru că e o plantă versatilă, mi s-a părut cel mai aproape de ce simt și de ce puteam să fac. O parte din teren l-am cumpărat, iar o parte l-am arendat. Lavanda este o plantă perenă, dacă în 20 de ani se întâmplă ceva între mine și proprietarul terenului, nu am cum să-mi iau lavanda și să o mut. De aceea am decis să cumpăr o parte de teren, pentru a avea de la început ceva stabil. Am început cultura pe un hectar, iar după prima iarnă am redus suprafața la 7.500 metri pătrați”, povește Raimonda, fostă, printre altele, purtătoare de cuvânt a Primăriei Cluj-Napoca.

lavanda camp

Apa multă omoară lavanda: prima lecție agricolă pe care a învățat-o. ”Apa e o crimă pentru rădăcina lavandei. Dacă solul este umed,planta  moare. Este un semiarbust cu rădăcina ce merge foarte adânc în pământ și își găsește apa de care are nevoie. Dacă este prea multă, moare. Am o mică porțiune de teren unde băltește apa: acolo e ”chel”, oricât am încercat să completez cu butași noi, nu au rezistat. Acum, după doi ani, tufele de lavandă sunt mature, sper să nu mai am pierderi, cu toate că iarna aceasta a fost una îngrozitoare pentru cultură, pentru că nu a înghețat pământul: a fost umed, dar nu a înghețat. În plus, dacă solul îngheață, se distrug și microbii și germenii ce pot afecta cultura”, spune Raimonda.

Îi plac mult plantele, poate cu ceva excepții. ” Cred că și anul acesta ne vom lupta cu buruienile. Au ajuns inamicul meu numărul unu. Nu am ierbicidat deloc, le-am stârpit doar cu sapa. Prașila e manuală. Nu am ierbicidat pentru am folosit lavanda și în gastronomie și acolo vreau doar ingrediente pure”,  afirmă fondatoarea Casei Boian.

lavanda recolta

După ce butașii i-a plantat în 2014, prima recoltă a obținut-o în două tranșe, anul trecut. La prima tranșă, a cules florile de lavandă o săptămână iar următoarele trei s-a uitat cum plouă. „La final de iunie a început să înflorească și am început recoltarea. Am recoltat o săptămână: nu eram încă obișnuită. Planta, în primul an de înflorire, se recoltează doar manual, cu foarfeca. Este destul de greu, pentru că sunt tufe mici, dar sunt și mari cu multe flori. Așa că recoltatul a durat mai mult decât m-am așteptat, iar apoi au venit ploile. Trei săptămâni nu am putut intra să recoltez, iar după ce au trecut ploile, florile pentru recoltat erau deja uscate, deci am lăsat foarte mult în câmp. În toamnă, la a doua înflorire – practic din august în noiembrie au tot înflorit – le-am folosit pentru aranjamente, pentru buchete, pentru design. Florile pe care le-am uscat acasă – deci tot ce nu am vândut la procesatorul Fares – le-am scuturat și le-am pus în borcane. În decembrie am avut o comandă și am făcut săculeți cu lavandă sub formă de welcome gifts pentru o companie”, povestește Raimonda Boian.

Ce a făcut cu prima recoltă

După prima recoltă a început să priceapă ce va face cu lavanda. ”O parte am comercializat-o celor care procesează plante medicinale,pentru că se regăsește în pliculețe de ceai, uleiuri esențiale șamd. Am început colaborări cu persoane care fac produse cosmetice hand made. Mi-ar plăcea nespus să cresc împreună cu un astfel de producător. Am în față modelul L`Occitane, care are colaborări de zeci de ani cu fermierul care cultivă lavandă ori cu cel ce cultivă imortele. Ei își iau plantele de la fermieri deja certificați. Asta ar fi ideal să pot să cresc împreună cu un producător cu care să colaborăm, iar inginerii lui să îmi spună când au nevoie de plantă, pentru că momentul recoltării este esențial pentru calitatea uleiului de lavandă”, spune antreprenoarea.

lavanda pod

Al doilea palier pe care a mers a fost unul creativ. ”O altă colaborare a fost pe zona de amenajări cu lavandă pentru un bar. Am mai dat lavandă pentru nunți, pentru un organizator care mi-a solicitat o cantitate mai mare și am făcut și eu unele experimente pentru că îmi place să gândesc și să realizez un produs final. Acesta a fost anul meu grozav în care m-am dat în spectacol cu aranjamente, cu păpuși, cu gemuri, am făcut sorbet de lavandă cu vodcă, jeleu de afine de pădure cu lavandă, de rubarbă cu lavandă, caise cu lavandă. E foarte greu să spui care-i cel mai bun, pentru că fiecare rețetă, pe măsură ce o realizam, devenea preferata mea. Am făcut caffe latte cu lavandă, e minunată. De aceea nu am ierbicidat deloc, pentru a aveam materia primă curată în domeniul gastronomiei”, afirmă Raimonda.lavanda rubarbarlavanda afine

Cât teren trebuie pentru o cultură de lavandă și dezavantajul lipsei unei asociații

Ce se face cu lavanda: fie o uști și o dai en-gros unui procesator, fie o folosești în aranjamente florale ori în  efecte ce-i valorifică aspectul, mirosul, aroma ori alte proprietăți, fie o procesezi verde pentru a obține uleiul esențial. ”Un hectar nu e nici așa, nici așa, pentru că în România, neexistând o asociație a cultivatorilor, prețul e dictat de procesatorul care îți cumpără producția. Normal ar fi ca noi să dictăm prețul, de aceea ar trebui să există o formă asociativă care să te susțină. Sunt mulți cultivatori de lavandă în România și cred că s-ar putea încerca un demers asociativ.  Dar revin la cultura pe un hectar și de ce spuneam că nu e nici așa nici așa: dacă vrei să folosești lavanda doar pentru aranjamente florale, amenajări ori design ori welcome gifts șamd, un hectar e mult: între 2.000 și 5.000 de metri pătrați maxim e absolut suficient. Dacă vrei să te concentrezi pentru vânzarea en-gros către procesatori, un hectar e puțin. Anul trecut a fost prima recoltă, teoria spune că după câțiva ani se poate ajunge și la două tone de plantă uscată la hectar. Vom vedea. Iar dacă vrei să faci ulei, atunci îți trebuie o suprafață mare. În România se comercializează acum ulei esențial adus din import în cantități mari, pus apoi în sticluțe mici și vândute sub un brand personal. Ce se produce în România iese la un preț foarte mare. Dacă fac ulei cu producția de e un hectar nu am cui să-l vând la ce preț îmi iese și rămân cu el. Dacă voi avea resurse să investesc într-o instalație proprie pentru ulei mă voi gândi dacă să mă orientez și pe acest palier, dar deocamdată, nu. Merg în continuare pe aceste două direcții: vânzarea en-gros și domeniul aranjamentelor și amenajărilor”, conchide Raimonda Boian.

lanavda saci

Demontarea miturilor de pe internet

  1. Că nu ar fi mult de muncă

”E mult de muncă și sunt foarte multe lucruri la care nu te aștepți și chiar dacă ți le spune cineva poate nu le crezi. De exemplu: fiind foarte ușoară, lavanda ocupă mult spațiu. După recoltare, planta trebuie uscată la întuneric, într-un loc fără umezeală, pentru că altfel ai pierdut-o. Am uscat-o într-un pod dar nu îmi închipuiam că ocupă atât spațiu. Dealtfel, acesta, gradul  de uscare a fost primul lucru pe care l-a verificat reprezentantul Fares când a venit să îmi ia lavanda: și-a băgat mâna până la fundul fiecărui sac și a scos de acolo lavanda să vadă dacă nu are miros de mucegai.”

  1. Ce spune cartea și vânzătorul butașilor nu se potrivește cu ecartamentul tractoarelor

”Dacă inițial mi-am spus că pentru întreținere nu e chiar atât de multă muncă, în practică am constatat că nu e chiar așa, mai ales că am decis să nu ierbicidez și deci a trebuit să sap manual pentru îndepărtarea buruienilor.  Am și greșit puțin când am instituit cultura, pentru că am folosit doar informațiile din cărți și de la vânzătorul de butași și nu m-am gândit în perspectivă ce înseamnă să ai un hectar de lavandă. Când am cultivat, am lăsat un metru între rândurile de lavandă. Iar în zonă nu am niciun tractor care să poată intra în cultură cu ajutorul căruia să o pot întreține mecanizat. Acum caut tot felul de soluții să mă ”mecanizez” fără tractor. Am încercat cu motosapa dar nu merge, pentru că e pantă și terenul este este tare, pentru că nu e unul pe care rotești culturile și îl ari și îl discuiești și e reavăm. Așa că, înainte de a începe o cultură de lavandă, trebuie să te gândești cu ce o lucrezi și cu cine o lucrezi. În acel moment te consulți cu cine o lucrezi și vezi ce utilaj are și așa îți stabilești distanța dintre rânduri. În funcție de ecartamentul tractorului cu care vei lucra cultura.”

  1. Profiturile promise pe internet bat filmul. Viața, însă…

”Până acum m-am convins că teoria nu are nicio legătură cu practica. Profiturile de zeci de mii de euro sunt pe internet. Acolo, în viața reală, am investit 6.200 de euro în cultură, încă vreo câteva mii de atunci și  acum știu că dacă îmi vine cineva să îmi spună de profituri de 20.000 de euro îmi vinde gogoși. La un hectar de lavandă să faci 20.000 de euro ar însemna să fii probabil în al zecea an de viață al plantelor, să ai foarte multe flori și și așa, suma aceasta ar putea fi cifra de afaceri, dar nu profitul. Pentru că îna l zecelea an ai nevoie deja de mulți oameni, de tractor, recoltator mecanizat, hambar pentru uscare, iar acestea atrag costuri. Așa, pe internet, e foarte ușor și frumos.”

Învățămintele primului an

lavanda papusi

Întâi bucuria. Apoi că se poate. ”Sunt elemente ale business-ului pe care nu le știam, dar pe care acum le-am identificat. Înainte de a mă apuca, am citit cum toți fermierii care cultivă lavandă în Australia ori Noua Zeelandă ori America sfătuiau ca înainte de a te apuca să înființezi o cultură, trebuie să îți răspunzi clar la întrebarea ”Ce vrei să faci cu lavanda?”. Eu am pornit cu gândul că îmi place lavanda, că știu că e o plantă versatilă și că poate fi folosită în diverse domenii, dar ce voi face eu cu ea nu știam. Am plecat în orb. Acum m-am maturizat și mi-am stabilit componentele pe care să merg, astfel încât la final să pot să încep să amortizez investiția și să ajung pe plus și să devină ceea ce mi-am dorit de la început: un back-up al activității zilnice”, spune Raimonda.

(Titus CRĂCIUN)

 

 

Tags: , , ,
wherefor

Site-ul care îți sugerează detinații de vacanță în funcție de buget. De la Cluj spre … ?

Plecând de la premisa “am x buget de vacanță, dar nu și o destinație anume în minte”, Ryan Wenger, un tânăr din California (USA), a renunțat la cariera sa de avocat și a pus bazele site-ului Wherefor.com.  Asta se întâmpla în urmă cu circa 3  ani.

În 2014, Richard Bangs, co-fondator Expedia (n.red. una dintre cele mai mari agenții de turism online din lume) a devenit consultant al start-up-ului de călătorii. În același an, Travelport (n.red. o platformă globală pentru industria de turism, care asigură soluţii de distribuţie, tehnologie, plăți şi alte instrumente pentru această piață) a fost de acord să contribuie la creșterea noului business punând la bătaie propriile baze de date.

“Competitorii noștri pot identifica o singură destinație per căutare. Algoritmul nostru permite căutarea a peste 200 de destinații simultan. Există oferte pentru vacanțe în Japonia sau Moscova sub 800 de dolari. Lumea este mai ieftină decât ne închipuim”, spune Naya Resnick, co-fondator Wherefor.com,  afacere ce are în prezent 8 angajați.

Dar cum funcționează site-ul mai exact?

Pe prima pagină a site-ului există opțiunea de a introduce bugetul de care dispune utilizatorul, numărul de persoane, perioada vacanței și locația de unde se pleacă.

7 zile la Istanbul – 500 de dolari

Spre exemplu, 1 persoană care dispune de un buget de 500 de dolari (n.red. doar pentru transport și cazare), în perioada 1-7 mai 2016, poate pleca din Cluj-Napoca într-o vacanță la Istanbul (210 dolari – avion și 235 dolari – cazare).

4 zile în zeci de destinații – 1.000 de dolari

Patru nopți, 2 persoane, 1.000 de dolari, din Cluj-Napoca. Oferte: Dublin, Amsterdam, Paris, Berlin, Helsinki, Moscova, Atena, Roma, Barcelona, Vierna, Milano, etc.

20160317_162059

20160317_162158

Pentru fiecare destinație, există mai multe oferte de cazare și transport.

20160317_162226

20160317_162308

City break la început de aprilie – 250 de dolari

Londra, Madrid, Budapesta, Florența, Bruxelles sunt opțiunile sugerate de site pentru un o mini-vacanță cu 250 de dolari, 1 persoană.

Site-ul se laudă cu cele mai ieftine oferte și promite să returneze banii utilizatorilor care, în termen de 24 de ore, găsesc prețuri mai bune în altă parte.

Wherefore.com nu dispune încă de o aplicație pentru iOS sau Android, dar start-up-ul se bucură de sprijinul unui „business angel”, al cărui nume nu a fost dat publicității, și care a oferit 400.000 de dolari pentru dezvoltarea acestuia.

 

 

Tags: , , , , , , ,
workincluj

Proiect de Cluj: un site care le spune freelancer-ilor unde își pot găsi un “birou” în oraș. Cafenea sau spațiu de coworking

Numărul freelancer-ilor, adică al persoanelor care lucrează și nu au un birou fix, este în continuă creștere în Cluj-Napoca, fie că vorbim de IT-iști, artiști, traducători, jurnaliști sau PR-iști, etc. Statisticile arată că această categorie se aprope de 20%  din totalul forței de muncă. Dacă cei mai mulți preferă să lucreze de acasă, alții aleg spațiile de coworking – piață aflată în plină dezvoltare în capitala Transilvaniei (Cluj Hub, Impact Hub, Zain Studio, Cluj Cowork, Chaos Cowork, etc) sau clasicele cafenele. Ce lipsea însă până astăzi, 10 martie 2016, era un site dedicat freelancer-ilor clujeni, adică o platformă online care să inventarieze “birourile mobile” cu plusurile și minisurile lor. Sergiu Andreca, un tânăr de 23 de ani din Satu Mare care de 5 ani locuiește în Cluj-Napoca și care, la rândul său, lucrează de acasă, în IT, a rezolvat problema. A creat site-ul workincluj.com, de altfel, o premieră pentru România.

“Ideea acestui proiect mi-a venit la început de ianuarie. Lucrez de acasă și prea mult timp petrecut între patru pereți se apropie de o mini depresie. Trebuia să mă întâlnesc cu câțiva prieteni la ora 5 după masa și pentru că aveam încă ore bune la dispoziție am decis să-mi iau laptopul și să merg să lucrez din oraș, dintr-o cafenea. Prima locație aleasă nu a fost una ideală: o singură priză disponibilă, la bar. Nu doream ca toată lumea care intră în locație să vadă la ce lucrez eu. Am căutat pe google unde pot găsi un loc mai potrivit, iar primele două pagini cu rezultate erau doar oferte de muncă. Următorul pas a fost să caut și să cumpăr domeniul workincluj.com și să mă apuc de lucru la un proiect care să-i ajute și pe alții în situația mea, freelanceri sau corporatiști care vor să mai schimbe mediul de lucru”, a mărturisit Sergiu Andreca.

sergiuandreca

Nici trei luni mai târziu, site-ul este pe “piață”. Utilizatorii, care se pot loga direct cu contul de Facebook sau cu cel de Gmail, pot găsi aici informații relevante precum: locații disponibile, poze și site-ul oficial, o scurtă descriere, recenzii din partea echipei proiectului și a altor utilizatori sau recomandări. De asemenea, există o hartă a Clujului pe care “birourile” sunt însemnate, astfel încât cei interesați să nu piardă timp cu orientarea. Pentru fiecare locație în parte este specificat dacă se află în apropierea unei stații de autobuz sau a unei parcări, dacă există Wi-Fi, câte prize și unde sunt ele amplasate, dacă este gratuit sau cu plată și dacă suma în cauză poate fi achitată cu cardul sau doar numerar, dacă se poate servi mâncare și băutură, etc. Nu în ultimul rând, site-ul beneficiază de o secțiune de blog unde vor fi publicate articole cu sfaturi utile pentru eficientizarea modului de lucru.

“Locațiile adăugate de utilizatori și recenziile acestora vor apărea pe site doar după ce noi, echipa proiectului, le vom testa personal. Nu doresc ca patronii de localuri sau spații de coworking să-și facă reclamă aici. Totul trebuie să fie veridic. Să știu că în locația X este recomandat să mă așez la prima masă din dreapta, acolo unde este priză și că este la 3 minute de stația de bus. Plusurile și minusurile sunt importante pentru că nu toți suntem la fel și nu toți avem aceleași gusturi. Poate ce crezi tu că este un dezavantaj, mie mi se potrivește. De accea, la partea de căutare am și implementat câteva categorii predefinite – parcare, wi-fi, etc”, a punctat Andreca.

workcj

 

workcj2

 

workcj3

workcj4

Proiectul tânărului este o premieră pentru România, însă nu știe în ce măsură îl va extinde și nici măcar dacă va avea vreun fel de profit de pe urma lui.

“Un site asemănător a fost creat de niște americani și este disponibil în prezent doar pentru New York și Londra. Vreau să văd reacția clujenilor și apoi mă voi gândi în ce direcție merită marșat. Nu știu dacă o să îl extind la nivel național deoarece noi vrem, așa cum am mai spus, să testăm locațiile propuse. Cât despre partea financiară…Nu m-a costat aproape nimic să-l fac. Eu m-am ocupat de partea de web design și alți doi prieteni m-au ajutat cu partea de content și promovare. Mereu am avut idei și nu le-am pus în practică pentru că mă gândeam că nu o să fac destui bani. Acum am decis să abordez problema invers. Îl fac și vedem ce se întâmplă”, a mărturisit tânărul.

Într-o săptămână, în perioada de testare, circa 100 de persoane au vizitat site-ul.

Un studiu realizat și publicat la începutul anului de PxC România arată că interesul pentru munca interconectată este în creştere şi în România, tot mai mulţi români cu abilităţi IT, de design sau de scriere, traducere şi editare de text în diferite limbi străine fiind prezenţi pe platformele globale de tip freelance.

“Piaţa muncii este în schimbare. Contractarea serviciilor este preferabilă contractelor de muncă cu normă întreagă în multe situaţii, datorită flexibilităţii, autonomiei şi controlului pe care îl oferă. Lumea foloseşte din ce în ce mai mult tehnologia pieţei muncii interconectate pentru a decide unde, când şi pentru cine lucrează. Şi în România vedem o creştere a interesului pentru munca interconectată. Din ce în ce mai mulţi români cu abilităţi IT, de design sau de scriere, traducere şi editare de text în diferite limbi străine sunt prezenţi pe platformele globale de tip freelance şi ne aşteptăm ca numărul lor să crească pe măsură ce tot mai mulţi profesionişti descoperă avantajele antreprenoriatului”, a declarat Ionut Simion , Country Managing Partner.

El consideră că noua generaţie de companii antreprenoriale din România va fi din ce în ce mai deschisă la ideea de a angaja liber-profesionişti pentru proiecte punctuale, păstrându-şi astfel o schemă de personal suplă şi ţinând costurile sub control.

“În următorii cinci ani, am putea ajunge la situaţia în care pe piaţa muncii oamenii se vor prezenta mai degrabă ca membri dintr-o anumită reţea profesională sau cunoscători ai unei competenţe, şi nu ca angajaţi ai unei companii individuale. Această tehnologie nouă ajută companiile să devină mai agile, să-şi gestioneze eficient nevoia de competenţe şi să răspundă la schimbările pieţei”, a adăugat Simion.

Potrivit unei analize PwC la nivel global, piaţa muncii internconectate, formată din platforme de networking profesional, platforme de freelancing, aplicaţii pentru muncă la distanţă şi platforme online globale de teleconferinţă, însumează la momentul actual doar 2% din totalul pieţei de recrutare.

Raportul PwC “The Future of Work” arată că aproape jumătate dintre specialiştii în resurse umane (46%) se aşteaptă ca, până în anul 2020, cel puţin 20% din forţa lor de muncă să fie formată din angajaţi temporari sau prestatori de servicii. Aproape o treime dintre companii (31%) afirmă că îşi construiesc strategia de dezvoltare a resurselor umane pe baza creşterii popularităţii carierei de liber profesionist, angajând astfel o mare varietate de oameni, în funcţie de necesităţile care apar în companie.

 

Tags: , , , , , , ,
cja mircea craciun

Cât ar costa Cluj Arena să scape de emoțiile unui meci gen Spania-Romania

Cât ar trebui investit în gazonul de pe Cluj Arena pentru ca în nicio perioadă a anului să nu se poată reproșa că un meci cu greutatea unui adversar precum Spania nu se poate desfășura în condiții opime? Ultima întrunire, de la începutul acestui an, a ESSMA, Asociația Stadioanelor Europene și a Managementului Siguranței, cea mai autorizată voce în managementului arenelor sportive, a pus această întrebare pe tapet la începutul anului, având în vedere că din punct de vedere al evenimentelor sportive, gazonul e ”inima”unei arene. O singură companie din România este membru ESSMA, este din Cluj și chiar se ocupă cu întreținerea suprafeței cu iarbă de pe Cluj Arena. Managerul general al Eco Graden Construct, Mircea Crăciun, ne oferă răspunsul relativ la costuri, la nivel european, dar până atunci, o mică paranteză: avea dreptate Anghel Iordănescu când a spus că nu e corespunzător gazonul de pe Cluj Arena pentru amicalul România – Spania?

cja feat

”Din punctul de vedere al suprafeței de joc, de care noi ne ocupăm, aceasta se prezintă în condiții de ieșire din iarnă: s-au făcut toate intervențiile necesare pentru grăbirea procesului de intrare în vegetație, s-a folosit o sămânță special tratată, cu germinare începând chiar de la trei grade Celsius, germinare ce are loc într-un interval de la cinci până la zece zile, s-au executat toate tratamentele privind fertilizarea, nisiparea, vertidrenarea. La solicitarea Federației Române de Fotbal, gazonul este monitorizat 24 de ore din 24, în vederea asigurării unei temperaturi optime pentru germinare. Sămânța folosită pentru gazon, de la Everris, este una omologată și folosită pe toate marile stadioane europene în momentul de față, eci și de către cluburile profesioniste de fotbal din Spania. În vizita în care am efectuat-o în cadrul ESSMA, în Bilbao,  la începutul acestui an  s-a discutat foarte aplicat despre amestecurile de semințe ce se folosesc pentru suprafețele înierbate, inclusiv în Spania. (Desigur, la ei, cu o rată de germinare mult mai rapidă, datorită climei de acolo, mult mai blândă. Dar se folosesște același producător pe care îl folosim și noi, iar aici vorbim despre top-ul mondial în materie de gazon). Vis-a-vis de declarația domnului Iordănescu, din colaborările precedente avute de noi cu alți antrenori, poate că nu de talia dânsului, consider că înainte de a emite o catalogare a unei suprafețe de joc, este pertinent să o vezi. Desigur, dânsul, cu experiența cumulată, dacă ar veni să o vadă și i s-ar explica ce s-a făcut pentru suprafața de joc în momentul de față, ar fi unul dintre primii care ar spune că, în mod cert, la momentul jocului, ar trebui să fie în condiții optime”, susține Mircea Crăciun.

cja 1 bun

Mai mult, împreună cu oficialii Federației Române de Fotbal, a fost convenit un calendar clar pentru lucrările necesare gazonului de pe Cluj Arena. ”Am fost invitați la o ședință împreună cu domnul Gabriel Bădescu din cadrul FRF, când a vizitat Cluj Arena, și atunci am stabilit de comun acord asupra intervențiilor care trebuie făcute, a perioadelor care trebuie respectate și asupra frecvenței intervențiilor asupra gazonului de la aici”, spune managerul Eco Garden Construct.

Una dintre marile probleme: nu se pornește sistemul de încălzire al gazonului pe timp de iarnă

cja photo

Una dintre cele mai mari dificutăți este scoaterea ”forțată” a ierbii din starea de repaos vegetativ, deoarece sistemul de încălzire de sub gazon nu se folosește. ” Gazonul de pe Cluj Arena este conceput ca pe perioada iernii să mențină o temperatură constantă situată peste valoarea de cinci grade Celsius. În permanență. Sistemul de încălzire a fost special construit pentru acest lucru, dar din rațiuni economice, bugetare, financiare, nu este folosit în cea mai mare parte a timpului. Nu știu dacă sistemul de încălzire de sub gazon a funcționat, per total, de când s-a inaugurat Cluj Arena, mai mult de două luni, cumulat. Motiv pentru care sigur că gazonul nu ”lucrează” la parametri la care ar trebui să ”lucreze” pe perioada iernii. Acum încercăm să îl scoatem din iarnă, un pic forțat. Dar revin la ceea ce spuneam în anii precedenți: Consiliul Județean, în calitate de proprietar al Cluj Arena, ar trebui să-și bugeteze în așa fel societatea care îl administrează, încât să își permită să întrețină gazonul pe întreaga perioadă a anului. Pentru că se întâmplă să ai evenimente de acest gen, solicitate de Federația Română de Fotbal, ori de cea de Rugby, iar dacă ai bugeta constant întreținerea, așa cum reiese din construcție și exploatare, când se întâmplă să ai asemenea evenimente, nu ai avea emoții. Nu ar trebui să alergi pe ultima sută de metri, nu am mai avea parte de tot felul de declarații care să creeze suspiciune din partea nimănui, pentru că nu ar mai avea niciun fel de motiv. Trebuie să ne obișnuim, la Cluj, că dacă vrem să atragem evenimente importante, de nivel național, trebuie să ne prezentăm cu servicii și calitate cel puțin de nivel național, eu aș spune chiar internațional”, afirmă Mircea Crăciun.

Concluziile Asociației Europene. Cât costă

Cluj Arena nu este membru ESSMA, însă este societatea care se ocupă de mentența gazonului de pe stadion. ”Nu, Cluj Arena nu este membru ESSMA, dar le recomand cu căldură să încerce să devină, pentru că ar avea acces la o serie de informații – în ceea ce privește management-ul unei arene sportive, în subsidiar și al gazonului – în mod gratuit și la o tehnologie de top din punct de vedere al producătorilor membri. În Europa discutăm despre o industrie a fotbalului, o industrie a mamagementului stadioanelor, despre o industrie a gestionării profitului și a ratei rentabilității unui stadion, și cred că este momentul ca și Cluj Arena să intre în acest club”, segerează managerul Eco Garden Construct.

cja 01.03.2016 057 (2)

Așadar, costurile la nivel eurpean și ce se poate face la Cluj. ” Ca și concluzii generale ale reuniunii ESSMA relativ la suprafețele gazonate, dacă vrem să ne comparăm cu cluburile mari din Europa, acolo se investește între 800.000 și 1.000.000 de euro anual doar în aceste suprafețe. Probabil că nu e cazul la Cluj să ne ”aruncăm” chiar spre astfel de sume, cel puțin în momentul de față, cu atât mai mult cu cât nu avem o echipă constantă care să joace și să obțină și un profit din care ulterior să se poată asigura o parte a mentenanței. Dar, așa cum am mai spus, undeva la 1,5 – 1,7 euro pe metru pătrat pe lună pentru mentenanța suprafeței gazonate, ar trebui ca deliberativul județean să înceapă să se gândească să aloce. Iar aceasta nu include partea de încălzire și de consum de energie electrică pentru iluminitatul cu lămpi ultraviolete. În momentul în care va eveni rentabil – iar noi am consiliat deja Cluj Arena să se gândească la acest aspect – ar fi benefică achiziția unui sistem de lumini artifiale SGL, cu ultraviolete, cu care toate stadioanele de top din Europa sunt dotate, inclusiv Național Arena, pentru că mărește rata densității gazonului cu minim 30-35% minim și poate merge până pe la 60-65%. Contează enorm așa ceva: practic, în loc ca iarba să beneficeze de radiații ultraviolete 8 sau 10 ore, le are 24 de ore. Gazonul acela devine un covor. Desigur, sunt costuri cu curentul electric, dar asta însemană un gazon de top și nu am avea niciun fel de emoții”, spune Mircea Crăciun.

cja Bilbao 033

Și totuși, acum se va putea juca România –Spania? ”În condițiile în care Universitatea Cluj nu mai joacă niciun meci pe Cluj Arena până la partida cu Lituania, cu siguranță că totul va fi ok. Gazonul pe care l-am pus noi acum și care acum germinează, este încă firav. După meciul cu Lituania, el va suferi degenerări, însă nu majore. Încă nu are un sistem radicular bine înrădăcinat, însă două meciuri, la o diferență de câteva zile, le ”duce” fără probleme”, conchide managerul Eco Garden Construct.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , , , , , ,
Andrei Prodan - poza buna

Cooperativa agricolă 2.0

La 26 de ani, Andrei Prodan este directorul general al Fabricii de Brânzeturi Transilvania de la Țaga și membru în Consiliul de Administrație al Cooperativei Agricole Someș-Arieș, care reunește 70 de fermieri, crescători de vaci, din Ardeal. Legătura între celebra grotă de lângă Gherla, unde se maturează Năsalul șiProdusul de Țaga și Facebook, Youtube, livestreaming  sau comerțul on-line?  O poveste despre cum 70 de fermieri reușesc în proiectul lor, după ce hotărăsc să se asocieze.

”Cooperativa a fost înființată prin inițiativa celor șapte membri fondatori . Cinci ani mai târziu, o creștere de 1000% conduce asociația la un parteneriat cu 70 de fermieri afiliați și o producție de materie primă, laptele de vacă, de 40 de tone zilnic. Ideea a fost de a ne reuni  într-o structură capabilă de a ne susține dorința de a produce la nivel local și de a fi competitivi într-o piață dominată de jucători puternici. Infrastructura creată în acest fel ne-a permis să lucrăm mai ușor și în ceea ce privește achiziția produselor care susțin  funcționarea unei ferme:  furaje, medicație, forță de muncă, cu specialiști în accesarea și administrarea finanțărilor. Am început să creștem și în scurt timp am reușit să construim o platformă informațională pentru membri  Cooperativei Someș Arieș. Partenerii noștri sunt mereu informați în legătură cu acțiunile administrative, financiare sau juridice pe care trebuie să le desfășoare pentru a asigura o activitate calitativă, constantă și, desigur, profitabilă. Deși traversăm o perioadă mai dificilă pentru agricultură în general și zootehnie în particular, pe baza solidarității dezvoltate în cadrul Cooperativei, am reușit. Da, am reușit în România. În România se poate”, spune Andrei Prodan.

Desigur, organizarea fost cea mai dificilă. ”Organizarea fost una dintre cele mai mari provocări. Care te motivează dar te poate și copleși, uneori.  Dar am arătat și vrem să continuăm să demonstrăm că și în România se poate construi.  Mai mult, o parte dintre fermierii europeni își relochează afacerile aici, în România. Chiar dacă aceștia vin cu o altă experiență și cu putere financiară superioară, e o oportunitate de învățare și dezvoltare pentru piața din România. Concurența e sănătoasă și ne forțează să devenim mai buni”, spune tânărul manager.

Fabrica de la Țaga

Celebra Fabrică de brânzeturi din Țaga, este acum admnistrată de Cooperativa Agricolă Someș Arieș și de AgroTransilvania Cluster. ” Friesland , Napolact și Agrotransilvania Cluster sunt partenerii noștri și am reușit, grație acestei colaborări, să construim o nouă identitate, Fabrica de Brânzeturi Transilvania. Echipa Cooperativei  Someș Arieș și Agrotransilvania Cluster administrează fabrica și utilizăm canalele de distribuție ale Cluster-ului. Cu timpul am construit si parteneriate de distribuție noi cu producătorii și retailerii locali: Oncos, Mariflor, Bonas, Everest, Cosm-Fan Moldovan, membrii ai Cluster-ului. Suntem în proces de negociere pentru a intra și în rețeaua gigantului francez,  Carrefour.  Produsele noastre sunt disponibile și în magazinul de desfacere al cluster-ului situate în Iulius Mall, la intrarea in hypermarket.  Cluster-ul funcționează similar unui ecosystem. Avem producători locali, distribuitori, furnizori de servicii si colaboratori. Încercăm să colaborăm cât mai mult, astfel încât eforturile noastre comune vor conduce la o economie locală puternică și competitivă la nivel național sau, de ce nu, la nivel internațional. Chiar și atunci când facem o simplă plată, preferăm să o facem printr-un partener bancar local, iar banii vor fi preluați și impozitați aici”, afirmă Andrei Prodan.

Ce se produce la Fabrica din Țaga

Despre celebra grotă unde se maturează brânzeturile de la Țaga puteți citi AICI. Despre noua linie de producție povestește Andrei Prodan: ”Producem sub marcă privată, pentru Napolact, brânza de Năsal, care are un specific geografic și nu se poate produce în altă parte. Are nevoie de acel mediu din grotă ca să se matureze. Pe lângă aceasta avem produsele noastre; primul este Produs de Țaga, maturat în condiții oarecum similare, mai producem Moeciu, Montana și Bobâlna. Acestea sunt rețete ale partenerului nostrum strategic, Napolact, de la care am primit licența pentru ele. Produs de Țaga e cunoscut și sub numele de “camembert-ul românesc” . Pentru clienții cu un apetit mai dezvoltat pentru gusturile fine,  propunem un produs cu o maturare mai lungă. Produsul de Țaga are o perioadă de maturare de 25-30 de zile în grotă, dar suntem în plin process de îmbunătățire a procesului și ne dorim să ducem  mai sus perioda aceasta, pentru a obține o brânză mai puternică în aromă și, în același timp, cu o textură mai moale. La toate aceste produse, ”aluatul” este același. Diferențiatorul este dat de tipul de coagulare, forța de presare și timpul de maturare”.

Tânărul clujean spune că realitatea i-a determinat la un altfel de marketing. ”Trebuie să ne adaptăm în permanență schimbărilor lumii globale. Vânzările on-line sunt  o oportunitate pe care începem să o valorificăm. În cooperativă lucrăm atât oameni de 20 și ceva de ani, cât și oameni de 50 de ani. Noi, cei mai tineri, cunoaștem  instrumente noi de piață, dar care ar fi de-a dreptul inutile fără îndrumarea și experieța celor mai în vârstă. Cel mai nou segment al strategiei noastre de promovare este dat de comerțul online, care implică cheltuieli mai mici și ne permite să oferim un preț mai bun consumatorului final.  În plus, acest instrument de distribuție are încă un avantaj pentru client: livrare la domiciliul clientului. Desigur, prin acest mijloc putem accesa un segment nou de public țintă, anume tinerii. Folosim, în paralel, mai multe metode de promovare on-line precum platforme consecrate: facebook, google, un website propriu și, desigur, parteneriate și bartere cu alți producători locali).  Ne propunem și un proiect video,  intitulat ”People of Țaga” (Oameni din Țaga), în care protagoniștii vor fi oamenii care lucrează acolo zi de zi. Ei sunt cei care s-au implicat trup și suflet în această poveste și  au format proiectul frumos pe care îl desfășurăm azi acolo. În peștera de la Țaga pregătim scena și pentru o serie de degustări de brânzeturi asociate cu vinuri care le fac dreptate”, susține Andrei Prodan.

Produsele naturale și traiul sănătos

Cum se integrează produsele tradiționale în traiul de astăzi?. ”Obiectivul nostru pe piața produselor finite este să ajungem direct la consumator, să mergem și spre publicul tânăr care optează pentru o viață sănătoasă. E îmbucurător că acest stil de viață a devenit un trend. Dar, în general, segmentul  consumatorilor cărora ne adresăm este cel al celor care apreciază un produs cu un melanj frumos: e local, e natural și e tradițional. Adică are și suflet… Asta cred că înseamnă, pentru noi, atragerea produselor tradiționale într-un stil de viață modern. Conștientizarea e procesul prin care încercăm să determinăm oamenii să ”vadă” gustativ sănătatea și limpezimea traiului. Desigur, din punctul de vedere al producătorului, ”motorul” acestui vis frumos este: un produs de calitate, local, la un preț corect. Noi, cei 70  am pus și suflet…”, conchide  tânărul director.

 

 

 

Tags: , , , , , ,
pcluj3

Site dedicat societății civile din România, inspirat de un proiect de Cluj. Poți propune investiții, ajusta bugete și face liste de priorități pentru orașul tău

Societatea civilă are dreptul și datoria de a influența deciziile politice, economice sau de interes public. În ultimii ani, “vocea” Clujului s-a făcut auzită atât în stradă (protestele pentru Roșia Montană, pentru alocarea a 6% din PIB pentru educație, împotriva eutanasierii câinilor fără stăpân, pentru demiterea lui Ponta, Oprea sau Cristian Popescu Piedone, pentru salvarea malurilor Someșului etc.), cât și prin proiecte – inițiate de administrația locală – ce vizează dezvoltarea urbei (bugetarea participativă pentru Mănăștur, cea de tineret COM’ON Cluj, voluntariatul unor experți în diverse domenii la elaborarea strategiei de dezvoltare a municipiului pentru 2014-2023, ș.a.m.d.). Și pare să fie doar începutul.

Plecând de la ideea bugetării participative pornite la Cluj, Fundația CAESAR (Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români) a lansat de curând site-ul prioritatileorasuluitau.ro, o punte de legatură între autoritățile locale și cetățeni. Momentan, discuțiile îi privesc pe cetățenii din Cluj-Napoca, Alba Iulia și Pitești, însă proiectul va fi extins la nivel național.

Prioritati

“Oricine poate contribui la cum va arăta propria urbe în următorii ani. Cel mai important pas este implicarea. Nu îți ia mai mult de 15 minute pentru a influența viitorul comunității tale. E un exercițiu simplu pe care ar trebui să ne obișnuim să îl facem în mod regulat. Iar odată ce un pachet de proiecte/programe prioritare a fost definit, toți putem să ne implicăm în monitorizarea implementării acestui pachet”, se arată în descrierea site-ului.

Reporterii cactcostaclujul.ro au stat de vorbă cu reprezentanți ai Fundației CAESAR despre obiectivele noului proiect, despre societatea civilă clujeană și despre economia locală.

pcluj

De unde a pornit ideea platformei?

Este o idee care a gestat de ceva timp într-un grup de prieteni. Ne-a plăcut mult ideea de bugetare participativă pornită la Cluj, dar ne-am gândit că acest exercițiu nu ar trebui făcut numai pentru 5% din buget. Se poate și trebuie avută o discuție pe întreg bugetul operațional al unui oraș. Pachetul de proiecte prioritare al unui oraș este de obicei definit de o echipă de consultanți, fără o implicare prea activă a cetățenilor. De cele mai multe ori, nici măcar autoritățile locale nu știu ce se află în aceste strategii de dezvoltare.

Mai mult, majoritatea strategiilor de dezvoltare se termină cu un cearceaf de proiecte, din care, în mod realistic, numai o mână pot fi duse la capăt. Ca atare, ne-am gândit să propunem un buget operațional clar, pe o perioadă de implementare multi-anuală (puține proiecte/programe se finalizează într-un an, așa cum se elaborează bugetele) și să încercăm să identificăm un pachet de proiecte prioritare ce poate fi realizat cu acest buget.

Am văzut că discuţia se poartă pe marginea strategiei de dezvoltare a muncipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2023 aprobată de autorităţile locale în toamna anului trecut, dar că utilizatorii pot propune proiecte/programe noi şi/sau să facă realocări de buget. Cum ajung aceste propuneri la municipalitate? Există o colaborare cu Primăria Cluj, astfel încât vocea cetăţeanului să fie luată în calcul?

Nouă ne place place mult modul în care a fost elaborată strategia de dezvoltare a Clujului. Dacă iese cum trebuie poate deveni un exemplu de bună practică la nivel mondial — mai exact, să implici diferiții experți din oraș în elaborarea direcților strategice de dezvoltare pentru oraș, în loc să aduci o firmă de consultanță din afară.

Platforma a fost practic gândită ca o continuare a acestor eforturi. Am zis că dacă strategia a fost elaborată cu ajutorul experților din Cluj, de ce să nu avem o listă de proiecte prioritare definită de cetățeni.

Proiectele propuse de noi în platformă sunt toate extrase din strategie, din Planul Urbanistic General (PUG) și din alte stretegii sectoriale (de ex. PMUD). Nu ne-am pus noi sa inventam noi proiecte. În mod ideal, dacă oamenii propun alte proiecte, ar trebui să identifice proiecte din lista propusă în strategie. În mod practic însă, va fi greu pentru cineva să ia la frunzărit strategia și să propună un proiect de acolo. Noi ne-am gândit că orice cetățean poate să propună un alt proiect și dacă găsește destui oameni care să susțină acel proiect va fi un argument destul de greu pentru autoritățile locale.

Nu avem nici un protocol de colaborare cu primăria și nici nu ne așteptăm neapărat ca ei să ne bage în seamă — nici nu trebuie să o facă. Nu știm în momentul acesta dacă vom strânge destule propuneri pentru a face din acest exercițiu unul care să aibe cu adevărat impact. Cred că autoritățile locale vor fi cu atât mai interesate de acest demers cu cât se vor implica mai mulți oameni. Rămâne de văzut dacă platforma va avea succes sau nu.

pcluj2

Pot utilizatorii să-şi exprime opinia şi asupra bugetului local pentru anul în curs?

Unul din rolurile platformei este de a forța oamenii să se gândească la o planificare multi-anuală. Din păcate, de 26 de ani mergem cu o abordare miopică și planificări anuale, chiar dacă nu prea există proiecte/programe care să poată fi finalizate într-un an (de la idee, la planificare, la implementare și recepție). Facem planificare multi-anuală pe programe europene, dar nu suntem în stare să facem același lucru pentru programe de investiții de la bugetul de stat sau din bugete locale. Pentru noi drama mare nu este rata scăzută de absorbție a fondurilor europene, ci faptul că nu am reușit să învățăm aproape nimic din experiența implementării acestor fonduri. Lucrăm pe fonduri europene de peste 9 ani, dar nu am fost în stare să adoptăm nici cele mai elementare bune practici în programele de investiții din bugetul de stat sau din bugetele locale (de exemplu, planificarea și bugetarea multi-anuală).

Platforma este flexibilă și o persoană poate practic să șteargă bugetul pentru toate proiectele propuse de noi și să vină cu o propunere complet nouă.

Au început să fie interesaţi clujenii de porpunerea voastră? Cum vreți să ajungeți la cât mai mulţi cetăţeni?

Deocamdată interesul este modest. Noi suntem însă optimiști :)

Cum vi se pare societatea civilă din Cluj. În ultimii ani? Ating protestele adevăratele probleme ale urbei?

Clujul are cred cea mai activă societate civilă din România și ăsta este unul din marile avantaje comparative ale orașului. Fără o societate civilă implicată nu poți avea dezvoltare sustenabilă.

Nu știu neapărat dacă protestele ating întotdeauna și nu cred că diferiții reprezentanți ai societății civile susțin întotdeauna cele mai bune cauze. Este însă vital ca, cât mai mulți cetățeni, de preferabil toți, să aibe o voce și să își facă vocea auzită

E an electoral, iar reuşita stă în mâna cetăţeanului. Totuşi, vor risca candidaţii să-şi asume proiecte noi, decizii radicale? (spre exemplu, un utilizator al platfomei propune demolarea garajelor de cartier şi renunţarea la abonamentele nominale pentru parcările din centrul Clujului. Evident, începând cu 2017).

Asta e o întrebare ce trebuie pusă candidaților – nu știu ce gândește fiecare. Incidental, noi suntem de acord cu demolarea garajelor și nu ni se pare o propunere radicală (mai degrabă o propunere de bun simț și normală într-un oraș cu aspirații europene)… alte orașe, precum Alba Iulia sau Oradea, au făcut asta de mult. Lumea de obicei este nemulțumită la început dar dacă vi cu o alternativă mai bună (de exemplu, un spațiu de joacă pentru copiii sau un parc unde toți cetățenii au access) acceptă repede noua realitate. Mi se pare absurd să continuăm cu o situație în care garaje personale ocupă spațiu public și mulți dintre deținătorii de garaje își țin acolo borcanele cu murături — mașina fiind parcată pe trotuar.

Ce părere aveți despre antreprenoriatul clujean. Tânăr. Există viaţă după IT? (apropo de strategia de dezvoltare şi nominalizarea domeniilor cultură şi turism)

Antreprenorul clujean este cel mai activ din țară, după mai toate statisticle recente. Ăsta e lucru mare.

Nu trebuie să vorbim de viață după IT. IT-ul dă Clujului un avantaj comparativ clar față de alte orașe și nu cred că poți gândi o strategie pentru Cluj fără să pui acest sector la mijloc. Studii în State arată că un job într-un domeniu cu valoare adăugată mare (cum sunt job-urile din IT) generează 7 job-uri adiționale în alte sectoare. Asta e o realitate ce nu poate fi ignorată.

Cultura este un alt avantaj comparativ al Clujlui și un sector ce aduce deja beneficii enorme. Mulți din lumea asta știu Clujul ca orașul unde se află Fabrica de Pensule sau orașul unde se desfășoară TIFF. Cultura este una din cele mai importante cărți de vizită ale României și trebuie să avem grijă de ea.

În ceea ce privește turismul, nu văd Clujul neapărat ca o atracție turistică și nici nu cred în strategii de dezvoltare axate pe turism. Pentru Cluj, turiștii cred că sunt mai degrabă un beneficiu secundar al performanței bune în alte sectoare, mai ales în cel cultural. TIFF-ul, Electric Castle, Untold, Zilele Maghiare ale Clujului au adus mai mulți turiști în Cluj decât toate atracțile noastre turistic.

Vreți să extindeți platforma la nivel naţional? Aveți colaboratori, voluntari care să gestioneze situaţia pe fiecare zonă în parte?

Da. Vrem să ne extindem și căutăm voluntari și în alte orașe.

Citește și
Must-do în Cluj-Napoca. Infrastructură și mobilitate
Strategia de dezvoltare a Clujului până în 2023

Pe ce vor fi cheltuiți banii clujenilor în 2016

Tags: , , , , , , , , ,
1919366_1654391858184000_4619627816948511370_n

A renunţat la multinaţionale şi Bucureşti pentru a găti bunătăţuri a la francaise în Cluj. Secretele le-a adus din Franţa

După ce a absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, în 2000, a ales să urmeze cursurile unui masterat în marketing în Franţa. Pe timpul studiilor, a lucrat în publicitate pentru un grup german şi a fost recepţioneră la un hotel de trei stele situat în cartierul parizian la Defense, primul cartier european de afaceri din punct de vedere al pieţei de birouri. Chiar dacă i-a plăcut viaţa în hexagon, a ştiut de la bun început că se va întoarce în România. Zis şi făcut. Din 2004 şi până în prezent, a fost director de marketing în cadrul unor multinaţionale din domeniul retail-ului. Pentru zona Bucureşti-Ploieşti. Mereu a visat să se întoarcă la Cluj şi a făcut-o urmând o nouă etapă în carieră. Antreprenoriatul. De 5 ani visa la afacerea pe care a deschis-o, în 5 ianuarie 2016, în inima Transilvaniei. Bistro-ul “A la Tarte”/a. Fiindcă o face din plăcere. “Acum, pasiunea mea este să prepar pentru tine bunătăţi a la francaise, dulci şi sărate, din ingrediente proaspete şi naturale, preparate chiar sub ochii tăi”, este mesajul cu care Ioana Mărginean, căci despre ea este vorba, îşi întâmpină clienţii.

20160122_103039

Dintotdeauna i-a plăcut să “bucătărească” şi a gătit reţete fel şi fel, în nenumărate rânduri, pentru familie şi prieteni. Este lacto-ovo-vegetariană, astfel că doreşte să le ofere clujenilor mâncare proaspătă şi sănătoasă. Chiar şi cu carne. Iar bucătăria franceză se pretează întocmai acestui stil de viaţă.

Quiche, tarte dulci şi o prăjitură a cărei reţetă datează din secolul XVII

Aşadar, din meniul “A la Tarte” nu lipsesc quiche-ul (broccoli, gorgonzola, somon proaspăt şi cajou / roşii, mozzarella, ceapă confiată şi cimbru proaspăt / vinete, brânză de capră şi busuioc / conopidă şi pui) şi tarta dulce (migdale şi coacăze negre / mere, gidale şi piersici, etc), ale căror ingrediente se vor schimba în funcţie de sezon, iar în curând se vor putea servi şi supe şi clătite bretone (galettes bretonnes).

1919366_1654391858184000_4619627816948511370_n

12508976_1658732171083302_6007151619437888598_n

12509639_1659522141004305_4694782183215689247_n

682_1656460031310516_6325578387208588345_n

12376187_1655142394775613_5636432847699379757_n

Pe lista de bunătăţuri figurează şi un desert rar întâlnit în afara Franţei, ce datează din secoul al XVII-lea: “Canelés de Bordeaux”

Călugăriţele dintr-o mănăstire din Bordeaux, aparţinând Ordinului Bunei Vestiri, au început să coacă aceste preparate din aluat, folosind gălbenuşurile donate de viticultorii locali care clarifiau vinurile cu albuşuri de ou. Aceste dulciuri erau oferite copiilor nevoiaşi. Micuţele prăjituri încântă şi intrigă deopotrivă, pentru că sunt rumene, crocante, caramelizate la exterior şi moi, suculente şi parfumate în interior.

11140316_1657384441218075_5100362065585056846_n

Finanţare românească, pregătire franţuzească

“M-am tot gândit, încă de acum 5 ani, să pornesc această afacere. La acea vreme am şi fost la Paris, la târguri de HoReCa, tocmai ca să iau legătura cu diverşi furnizori. Anumite preparate necesită ingrediente ce nu se prea găsesc pe plan local. Ulterior mi-am făcut firmă şi am căutat surse de finanţare. Bani nerambursabili. Am reuşit să accesez două programe guvernamentale, pentru SRL-D şi startup-uri. M-a ajutat mult şi experienţa profesioanlă acumulată”, punctează tânără antreprenoare, originară din Mediaş.

Şi-a dorit un bistro autentic franţuzesc, vintage şi pentru că a vrut să se ocupe personal de toate aspectele afacerii, şi-a luat o săptămână, a mers în Paris şi a bătut la pas localurile din cartierul latin şi din L’île Saint-Louis. Pentru inspiraţie.

“Clujul s-a dezvoltat mult în ultimii ani, iar pe piaţă este loc pentru tot toată lumea. Tot soiul de afaceri pot avea succes atât timp cât se oferă calitate şi preţuri decente. Asta vreau şi eu. Un loc cu mâncare uşoară şi care se poate consuma rapid. La prânz, de pildă. Reţetele sunt “ca la mama lor”. Am făcut un training în acest sens pe Insula Ré, la “La Tart’entière“. Propritarii trateriei mi-au dezvăluit câteva dintre secretele lor”.

photo 2

photo 1

“A la Tarte” este situată pe strada I.C.Brătianu, la numărul 35-37 şi este deschisă de luni până sâmbătă, între orele 09-19. Preţul bunătăţurilor a la francaise este sub 10 lei.

Pe viitor, Ioana se gândeşte să facă livrări la domiciliu şi chiar să intre cu preparatele sale pe piaţa evenimentelor corporate.

Tags: , , , , , , , , ,