Tag Archives: econstory

Invitati internationali la Conferinta Arhitectii Educatiei

O metodă de învățare inovativă pentru curriculum românesc: învățarea prin serviciul în folosul comunității (service learning)

5 abilități esențiale pentru viitor dezbătute la ediția a III-a a Conferinței Arhitecții Educației!

Nevoia de a crea cetățeni activi și responsabili, comunitatea ca spațiu de învățare sau integrarea problemelor din viața reală în învățare pentru a o face relevantă sunt doar câteva dintre subiectele dezbătute la cea de-a treia ediție a conferinței Arhitecții Educației, organizată de Fundația Noi Orizonturi la Cluj-Napoca.

Peste 250 de profesori și specialiști în educație din România, Argentina, Germania, Lituania, Kosovo și Slovacia au fost prezenți la conferința care a abordat o metodă de învățare inovativă pentru curriculum românesc: învățarea prin serviciul în folosul comunității (service learning). Elevii sunt încurajați să descopere probleme din propria comunitate, să găsească soluții la ele și să le pună în practică. În acest fel, elevii descoperă aplicații practice ale disciplinelor școlare, devin motivați să învețe mai mult pentru a rezolva o situație reală, concretă și își ajută semenii.

Invitații au subliniat 5 abilități esențiale la care școala ar trebui să contribuie în dezvoltarea tinerei generații:

  • Gândirea de tip design (design thinking) sau abilitatea elevilor de a defini atât probleme din viața reală, cât și drumul necesar pentru a descoperi și aplica soluțiile potrivite,
  • Autonomie în învățare – crearea acelor contexte de învățare în care elevii să fie împuterniciți să își gestioneze singuri ce și cum învață,
  • Mentalitate flexibilă (growth mindset) și încurajarea exersărilor și chiar a greșelilor ca și contexte de învățare și de creștere,
  • Empatie și simț civic – democrația trebuie să fie învațată de fiecare generație, căci societatea cu nevoile și drepturile omului sunt într-un process continuu de schimbare,
  • Adaptabilitate crescută – nevoia de a crește oameni care să se poată adapta unui viitor despre care nu știm cum va arăta.

Prin proiecte centrate pe probleme și soluții reale din comunitate, elevii învață să se adapteze vieții și provocărilor sale, să facă transferul către viața reală, devin parte a procesului educațional, controlând ce și de ce învață.

Toate aceste competențe și abilități au fost incluse în dezbateri intense și ateliere practice, momente de reflecție și împărtășire, profesorii au învățat cum le pot dezvolta și cum pot integra service learning în școlile lor.

În România astfel de activități de învățare sunt prezente în peste 150 de școli, în special în activități extrașcolare, precum cele derulate de cluburile IMPACT dezvoltate cu sprijinul Fundației Noi  Orizonturi.

În cadrul conferinței au fost premiați 10 profesori din România care au condus proiecte de învățare conectate la viața reală, precum amenajarea unei grădini de plante aromatice, documentarea video a unui moment de istorie locală prin interviuri cu bunici și alți membrii ai comunității sau simularea unei comunități în care elevii au fost pentru o perioadă profesori, brutari sau primari, în locul adulților. Puteți citi integral   povestea celor 10 profesori.

Evenimentul este parte integrantă a proiectului “ReSursa de Service Learning” prin care Fundația Noi Orizonturi pune la dispoziția profesorilor și școlilor din România o bibliotecă on-line de materiale și manuale, cursuri de formare acreditate de Ministerul Educației Naționale, toate pe tema Service Learning.

Conferința Arhitecții Educației a fost organizată de Fundatia Noi Orizonturi în parteneriat cu CLAYSS Latin America, Transylvania College și Universitatea Babeş-Bolyai și susținut de Heme.ro și Translator SRL.

Eveniment este susținut prin programul de granturi “Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun”.

Despre Fundația Noi Orizonturi

De 18 ani oferim educatorilor instrumente prin care pot împuternici tinerii să conducă şi să producă schimbări pozitive în comunităţile lor. Lucrăm cu cadre didactice, directori de școli şi voluntari să transforme educaţia din România şi susţinem organizaţii din alte 24 de ţări să ofere programe de dezvoltare a competenţelor și a caracterului. Aducem o perspectivă nouă școlilor – ca spațiu al colaborării între diferiți membri ai comunității pentru a răspunde mai bine nevoilor copiiilor.

Printre programele noastre se numără: IMPACT, Școli conectate la Comunitate, Arhitecții Educației și Tabăra VIAȚA.

Tags: , , , , , , , , , ,
economie-mondiala

ZF: “Avem o clasă politică ce ştrangulează cu sadism România”

Pentru cei care au plecat din România în anii ‘90 şi timp de peste 20 de ani au trăit în afară în societăţile şi economiile occidentale, întoarcerea în România este destul de dură.

Din punct de vedere economic, lucrurile s-au schimbat faţă de anii ‘90, cel puţin în oraşele mari, dar din punct de vedere politic, administrativ, legislativ, al modului cum se fac afacerile, din ce în ce mai multă lume susţine şi crede că România se întoarce în trecut, scrie ZF.ro.

Deşi România traversează cea mai bună perioadă din punct de vedere economic, cei din business sunt extrem de nervoşi pe clasa politică, pe administraţia publică. Dacă ar putea, ar face-o să dispară într-o clipită, dar niciunul dintre ei nu are pe cine să pună în loc, pentru că nu vor să se implice, dincolo de a critica. Companiile se confruntă cu problema forţei de muncă la toate nivelurile, cu lipsa infrastructurii publice, cu aglomeraţia zilnică în care se pierd ore întregi şi bani în trafic şi de aceea sunt extrem de nervoşi.

Articolul integral AICI! 

Tags: , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Concluziile unui bucureştean get-beget după un an de Cluj

Eu prefer Clujul pentru că e sprințar și – atât conform cifrelor oficiale, cât și în practică – un oraș în care tinerii au o pondere mare. Însă normalitatea menționată mai sus este întâlnită, din câte am descoperit, de bucureștenii care s-au mutat cam oriunde în țară, dar în afara Vechiului Regat: Sibiu, Timișoara, Oradea.

Bonus pentru numeroasele momente când vei citi amuzat(ă) articole sau status-uri pe Facebook despre “cât de nasoală e România”, “cât de nesimțiți și bădărani suntem noi, românii”.

Și, din două click-uri, descoperi că autoarea/autorul locuiește în București, eventual născându-se în Vechiul Regat și apoi venind în București, și îți dai seama că ea/el crede că toată țara e la fel”, îşi începe Mateescu textul publicat pe blogul personal sociollogica.blogspot.com. 

După un an de Cluj – observațiile unui bucureștean

1. Chiriile. “Sunt imense!” îți zic clujenii. E și o oarecare mândrie secretă aici (“Nu rezistă oricine în Cluj!”)

2. Taxiurile. Dacă vii din București, vei percepe distanțele cu totul altfel decât oamenii locului și vei avea nevoie de taxiuri doar până înveți transportul în comun, iar apoi doar noaptea.

3. Încrederea și legea.

4. “S-a stricat Ardealul, nu mai e ce-a fost”. Auzi asta în special de la intelectualii mai vârstnici nenaționaliști. Pe cifre da, s-au pierdut un milion de sași și șvabi, migrațiile etnicilor maghiari au fost puternice. Nenorocirea este incontestabilă.

5. București. De la distanță o să ți se pară din ce în ce mai apăsat ca fiind o capcană și, ca să o zicem în termeni sobri, un oraș doar parțial europenizat. Sursele de stres sunt multiple, iar oamenii suferă în consecință.

6. Boc. Îl dăm Bucureștiului pentru 36 de miliarde de miliarde de euro.

7. Verde. Cluj are mai puține parcuri decât Bucureștiul, raportat la suprafață și populație, însă este foarte verde, în special anumite cartiere fiind pline de copaci. Efectul asupra stării de spirit este foarte pozitiv.

8. Chill. Transilvania, această Californie. De ce să te grăbești? De ce să te stresezi?

9. … cu excepția momentelor când nu e chill. Adică e de muncă. Etica protestantă a lui Max Weber e la putere aici.

10. Nu întârzia. Ai fi singura persoană care o face.

11. Cuvântul dat e luat în serios. Asta înseamnă multe avantaje pentru tine (“uau, deci când omul ăla zicea că până poimâine îmi dă cartea, chiar era serios!”), dar și responsabilități evidente.

12. Transportul în comun este eficient, rapid și de încredere. Nimic special dacă ai vizitat deja un oraș din Occident. De exemplu, a avea panouri care să-ți arate câte minute mai sunt până la venirea următoarelor autobuze sau tramvaie, linie cu linie, e ceva normal și nu science-fiction.

13. Vremea. Extrem de schimbătoare. Două luni pe an poți ieși din casă fără să ai pe braț o geacă, o vestă sau un pulovăr.

14. Relațiile interetnice. Bune în special în rândul oamenilor tineri. Evident mai bune decât ce visează naționaliștii din Regat care, vorba cuiva pe care nu-l mai identific (scuze), au văzut un etnic maghiar ultima dată în alb-negru, pentru că așa se transmiteau în anii ’80 la televizor ultimele meciuri în care a jucat Bölöni.

15. LBGTQ. În ciuda unor tam-tam-uri punctuale, orașul e probabil ceva mai puțin homofob decât media națională. În 2015 Transilvania (incluzând punctual aici și foarte conservatoarea zonă Crișana) era cea mai pro căsătorie între persoanele de același sex din cele trei regiuni istorice, nu cred că lucrurile s-au schimbat.

16. Aeroportul. Trebuie mărit, dacă se poate ieri.

17. UBB (adică Universitatea Babeș-Bolyai). Everything is UBB and UBB is everything. Fără mediul universitar orașul ar fi unul trist și limitat. Subliniez în special existența multor profesori tineri și foarte tineri. UBB este atât de dinamică încât pare a nu fi de stat, ci o instituție tipic ardeleană, parte ONG și parte business consecvent.

18. Lentoarea ardeleană se vede în debitul verbal și cam în nimic altceva.

19. Accentul. Nu-l vei avea niciodată. Poți să începi însă prin *a* *rosti* *cuvintele* *clar*, *răspicat*, *până* *la* *capăt*, *fără* *să* *mănânci* *silabe*. Ceea ce în genere în viață n-are cum să-ți prindă rău, plus că mai și apuci să gândești oleacă.

Articolul integral AICI! 

Tags: , , ,
kogalniceanu

Cum va arăta strada Kogălniceanu din Cluj-Napoca FOTO

Au fost anunțate rezultatele concursului internațional de soluții de arhitectură „Amenajare urbană str. Kogălniceanu, str. Universității și străzile adiacente” din Cluj-Napoca.

PREMIUL I – PROIECT NR. 53 – DP1212 – MOSSFERN SRL

Autor principal: MOSSFERN ARHITECTURĂ

Coautori: Lázár Csaba, Perju Mădălina Simona, Macalik Arnold Ernő, Vass Dániel,  Pop Vlad Bogdan, Vajna Botond Szilárd, Molnár Attila, Szilágyi-Bartha József

”Proiectul câștigător este o reflecție integrată a problemelor complexe ale sitului și a cerințelor specifice asociate concursului de arhitectură. Pentru concept, autorii pornesc de la metafora șotronului: „este ritualul vieților noastre de fiecare zi, pe care trebuie să le îndeplinim”. Diferitele straturi ale lucrării depuse – scrise, desenate, schițate sau randate – reprezintă documentarea completă și coerentă a soluțiilor propuse. Rezultatul este o încercare reușită de a răspunde tuturor problemelor majore cu intervenții minimale. Fiecare secvență a „șotronului urban” propus este ilustrată prin reprezentări arhitecturale amănunțite și descrieri bine susținute istoric și cultural.” – aprecierea Juriului

PREMIUL II – PROIECT NR. 56 – GC0301 – ȘERBAN I. DANIEL LUCIAN B.I.A.

Autori principali: Andrei Bacoșcă, Mădălina Doroftei, Ruxandra Grigoraș, Marina Melenti, Daniel Șerban

”Proiectul nr. 56 prezintă un concept unitar și riguros, care propune trei tipologii spațiale diferite, integrate coerent: strada pietonală – un spațiu continuu care include     largo-urile, piațetele și grupurile statuare, grădina vegetală în relație cu Biserica Reformată și grădina minerală organizată în afara zidului de incintă, situat în extremitatea estică a sitului. Propunerea se remarcă printr-un caracter urban modern, geometrizat și sobru potrivit vocației academice a zonei.” – aprecierea Juriului

PREMIUL III – PROIECT NR. 52 – NO1808 – NORMA ARHITECTURĂ ȘI URBANISM S.R.L.

Autori principali: arh. Fleșeriu Alexandru Nicolae, arh. Péter Eszter

Coautori: arh. Costea Andrei, arh. Moldovan Miruna

Colaboratori arhitectură: arh. Vladovici Alexandru

Colaboratori specialităţi: ing. peisagist Dudaș Maria, ing. Mozoran Alexandru, ing. Sandor Roland

”Proiectul se diferențiază prin utilizarea pietrei de râu, un material specific pentru Cluj până la începutul secolului XX. Prin utilizarea acestui pavaj se conturează o zonificare precisă ce delimitează zone de trecere și zone de repaos. Se remarcă, însă, ca fiind nepracticabil detaliul de punere în operă a acestui tip de paviment, precum și suprafețele excesiv de mari în vecinătatea instituțiilor importante ale străzii, fiind un material ce induce o atmosferă rurală.” – aprecierea Juriului

Concursul a fost internațional, fiind invitate să participe colective de specialiști din România, țările Uniunii Europene și Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană.

Scopul concursului a fost selectarea celei mai bune soluții în vederea amenajării urbane str. Kogălniceanu, str. Universității și străzile adiacente din Cluj Napoca, pentru atribuirea contractului de proiectare.

Câștigătorul concursului a obținut premiul cel mare reprezentat de contractul de proiectare cu valoare estimată la nivelul sumei de 755.000 lei, fără TVA. Pentru proiectul plasat pe locul doi se va oferi un premiu de 60.000 RON, iar pentru cel de-al treilea, de 30.000 RON.

Juriul concursului a fost alcătuit din specialiști cu mare experiență în domeniul lucrărilor de această anvergură, fiind cooptați experți în arhitectură, urbanism și peisagistică cu notorietate internațională:

Membri titulari:

Arh. Pieter Uyttenhove – președintele juriului

Arh. Rudolf Gräf

Arh. Ligia Subțirică

Arh. Kazmer Kovacs

Arh. Johannes Bertleff

Arh. Raluca Munteanu

Arh. Matei Bogoescu

Membri supleanți:

Arh. Andrei Cebotaru

Competiția se alătură unei serii de concursuri de arhitectură organizate de Ordinul Arhitecților din România alături de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în calitate de promotor, serie care a debutat în noiembrie 2016 cu concursul Turnul Celor Trei Vârste, urmat apoi în 2017 de concursul Rethinking Someș respectiv concursul pentru amenajarea Parcului Feroviar în primăvara anului 2018. În plus, acestor două concursuri li se alătură și Concursul Ethno Park Cluj organizat în primăvara anului trecut de OAR, de această dată alături de Consiliul Județean Cluj.

 

 

Tags: , , , ,
homeschooling

Mamă şi profesor pentru cei 5 copii, după model american. Homeschooling la Cluj

Copiii unei familii din Cluj-Napoca învaţă acasă în sistem homeschooling, fără note, extemporale sau teme, materiile fiind predate de către mama lor.

Fetele familiei Kasabian fac homeschooling, adică învaţă acasă, după o curriculă americană, iar mama lor le este dascăl. Sala de clasă, cu tabla aferentă, a fost amenajată într-o cameră a casei, fiecare elevă având propria masă. Şcoala de acasă înseamnă o şcoală fără note, fără extemporale şi fără teme şi se axează pe acumularea de cunoştinţe, scrie mediafax.ro.

Articolul integral AICI. 

Tags: , , ,
1

Cinema Arta, cel mai vechi cinematograf din țară, se pregăteşte să-şi redeschidă porţile pentru clujeni

Cel mai vechi cinematograf din țară, Cinema Arta din Cluj-Napoca, se va redeschide ca un spațiu independent pentru comunitate, film și cultură. 

Până la finalizarea lucrărilor, proprietarii cinematografului organizează o o serie de evenimente găzduite de parteneri și prieteni. Lista debutează cu proiecția filmului „Din grozăviile lumii”, primul film științific produs în 1920 la Cluj, în unul dintre primele studiouri cinematografice din Europa.

“Din grozăviile lumii este un film mut, o „docu-drama” regizată de Janovics Jenő, care pentru această proiecție specială are parte de acompaniamentul live al lui Danaga”, transmit organizatorii. Proiecţia va avea loc în data de 14 septembrie 2018, de la ora 20.30, la Colectiva Gazette. Bilet de intrare: 10 Ron

Poza noua 07.09.2018

Amintim că Cinematograful Arta a fost închis în 2011 după plecarea operatorului RADEF RomâniaFilm. A mai funcţionat doar pe perioada Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) şi a găzduit câteva conferinţe în cadrul Zilelor Arhitecturii. De menţionat este faptul că, după ce clădirea a fost retrocedată, noii proprietari – Andrei și Monica Sebestyen – au declarat că își doresc să mențină statutul sălii de cinema.

În anii ce au urmat, Monica Sebestyen a participat la numeroase cursuri internaționale pe tema gestiunii sălilor destinate filmului, descoperind că majoritatea cinematografelor de artă din Europa se confruntă cu aceleași probeleme ca și Cinema Arta. După finalizarea cursurilor, ea a înființat Asociația „Arta în dialog”, prin intermediul căreia a început să strângă fonduri pentru salvarea şi redeschiderea spaţiului de cultură din Cluj.

La începutul lui 2016 s-a înscris cu proiectul “Reactivarea cinematografului Arta din Cluj-Napoca” – ce își propune transformarea cinematografului într-un loc activ, un catalizator pentru comunitate, funcționând nu doar ca loc de proiecție a filmelor de artă, ci ca spațiu cultural semnificativ pentru întregul oraș, în care filmele și activitățile culturale devin evenimente sociale în sine – la “Urbaniada”, concurs naţional ce premiază soluții concrete pentru îmbunătățirea vieții în spațiul urban. Proiectul clujencei s-a numărat printre câştigătorii competiţiei.

Poza noua 07.09.2018

 

Cinema Arta din Cluj-Napoca, cel mai vechi cinematograf din România 

Clădirea în care se află fostul Cinema Arta – Palatul Sebestyen – a fost construită în 1913 de către David Sebestyen, un important antreprenor al oraşului. Inaugurarea cinematografului, în toamna aceluiaşi an, sub numele de Select, a coincis cu realizarea primului film clujean în regia legendarului Jenő Janovics, „Sárga Csiko” (Murgul șarg), o peliculă care s-a bucurat un succes internațional răsunător.

Până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial a fost condus de Jenő şi Korda Sandor (cunoscut drept Sir Alexander Korda, personalitate marcantă pentru începuturile cinematografiei britanice). Chiar şi după naţionalizarea de către regimul comunist după 1948, cinematograful a continuat să functioneze neîntrerupt până în urmă cu cinci ani.

După un îndelung proces, Palatul Sebestyen a fost parțial retrocedat, în 12 martie 2010, urmașilor lui David Sebestyen, eveniment care a declanșat în mod inconștient evenimentele care au dus la închiderea pe termen nedeterminat a Cinema Arta. Aceștia au putut intra în posesia imobilelor abia după un an de zile.

Cinematografele de tradiţie ale Clujului, redate rând pe rând comunităţii

În ultimii ani, alte două cinematografe de tradiţie din Cluj-Napoca au fost redate comunităţii. Este vorba despre Cinema Mărăşti şi Cinema Dacia din cartierul Mănăştur. Acestea se află în proprietatea municipalităţii şi au fost reabilitate în urma unor investiţii ce se ridică la suma totală de 5 milioane de lei, bani de la bugetul local. Primăria Cluj-Napoca a încercat să cumpere şi fostul cinema Favorit, găzduit de Palatul Urania, amplasat pe strada Horea, însă nu a ajuns la niciun acord cu proprietarii în privinţa preţului tranzacţiei.

Tags: , , ,
Vacanta_de_vara

Evoluţia turistului român: de la borcane cu mâncare la pachet, la vacanţe all inclusive rafinate

Dacă în urmă cu peste două decenii, românii plecau în vacanţe cu autocarul, dormeau în hoteluri ieftine şi îşi luau borcane cu mâncare în bagaje, în prezent, caută mai ales vacanţe all inclusive în hoteluri de 4 şi 5 stele şi destinaţii în toată lumea, din Turcia până în China şi din Thailanda până în Cuba ori Republica Dominicană.

“În 1997, când am înfiinţat agenţia, puţini români îşi permiteau să plece în vacanţă. Pachetele turistice erau scumpe, ceea ce transforma dorinţa de a vedea Parisul, de pildă, într-un vis greu de atins. Ne-am propus să schimbăm această realitate, aşa că am creat vacanţe pentru toate buzunarele. Românii călătoreau cu autocarul până la Paris, dormeau în hoteluri de două stele, dar a doua zi puteau vedea Turnul Eiffel şi Champs Elysees, locuri pe care le ştiau doar din poze”, spune Cristian Pandel, proprietarul Christian Tour şi acţionarul majoritar al companiei.

În prezent, turiştii români preferă pachetele care includ transport cu avionul, datorită duratei scurte a călătoriei şi solicită hoteluri bune, cu servicii de calitate. În vacanţele de tip circuit cultural, vor ca ghizii să fie foarte bine pregătiţi şi confruntă permanent informaţiile pe care aceştia le furnizează cu ceea ce au citit pe internet înainte de a pleca de acasă.

“Datorită Internetului, cer şi pauze mai dese pe traseu pentru a face fotografii şi a le posta pe reţelele de socializare; inclusiv turiştii seniori care călătoresc alături de Christian Tour au conturi pe reţelele de socializare pentru a pune poze din locurile vizitate”, spun reprezentanţii Christian Tour.

Tehnologia are un cuvânt de spus şi în ceea ce priveşte suvenirurile cu care românii revin din vacanţe.

Astfel, dacă în urmă cu 21 de ani, cei care călătoreau peste graniţe cumpărau din destinaţiile vizitate mai ales “suveniruri culinare”, precum brânză din Franţa, ulei de măsline din Grecia, tocăniţe de legume din Bulgaria, acum alocă bani pentru telefoane mobile, camere foto sau chiar laptopuri. Se cumpără şi parfumuri, produse cosmetice şi bijuterii.

“Au trecut 21 de ani de când ducem români în vacanţă, iar turiştii noştri au crescut odată cu noi. Mulţi dintre ei merg în vacanţă cu noi an de an, încă de la început. Unii dintre ei erau copii când veneau cu părinţii în sediul din bulevardul Mihail Kogălniceanu, în primul birou pe care l-am avut, lângă Facultatea de la Drept, şi îşi luau bilete la mare. Acum, acei copii au, la rândul lor, copii cu care vin în sedii şi îşi cumpără vacanţe. Este generaţia ajunsă la maturitate, inclusiv în ceea ce priveşte vacanţele”, adaugă Cristian Pandel.

În cei 21 de ani de activitate a agenţiei, peste 1,5 milioane de români au ales să îşi facă vacanţele alături de Christian Tour.

“Parcursul Christian Tour arată că oricine este serios, perseverent până la încăpăţânare, investeşte timp şi energie în proiectele sale şi, mai presus de acestea, crede într-un vis poate transforma acel vis în realitate. Din păcate, în România ne lipsesc exemplele şi modelele care să-i încurajeze pe cei cu spirit antreprenorial să-şi pună visele în practică, în contextul în care este generalizată credinţa că doar prin şpăgi ori pile poţi ajunge sus”, mai spune Cristian Pandel.

În primele şapte luni ale anului, Christian Tour a depăşit cifra de vânzări înregistrată în 2017. Astfel, în perioada ianuarie-iulie 2018, vânzările companiei depăşesc suma de 70 de milioane de euro, în comparaţie cu cele peste 67 de milioane de euro în 2017. Reprezentanţii touroperatorului estimează că până la finele anului vor realiza vânzări de 85 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o creştere de 25% faţă de 2017, cea mai mare sumă raportată de o agenţie de turism din România.

Touroperatorul deţine 40 de agenţii proprii în România şi este prezent peste hotare în Polonia, Serbia, Republica Moldova, Grecia, Turcia, Spania şi Statele Unite ale Americii (divizia online)

Tags: , , , ,
cp bugetare participativa_800x533

Propunerile clujenilor pentru bugetere participativă 2018

Peste 50 de propuneri pentru Cluj-Napoca au fost depuse în cadrul procesului de Bugetare participativă 2018. Duminică, 19 august, este ultima zi de înscriere a proiectelor pe platforma www.bugetareparticipativa.ro.

Câteva dintre propunerile cetăţenilor pentru oraş:

Alei, trotuare şi zone pietonale

Reabilitare zonei pietonale din vecinătatea Pieţei Mărăşti (Ovidiu Raţ)

“De la intersecţia Bulevard 21 Decembrie 1989 cu strada Crinului şi până în zona sensului giratoriu Mărăşt . Având în vedere faptul că zona Piaţa Mărăşti reprezintă prima oprire pentru cei care ajung în Cluj-Napoca dinspre N-E, este absolut necesară o sistematizare a zonei pietonale (a trotuarului) din faţa acestui complex comercial, astfel încât acesta să corespundă nevoilor funcţionale şi de agrement al tuturor celor care traversează zona”.

Centru fără maşini în weekend (Cenan Mihai Andrei )

“Închiderea străzilor Eroilor şi Napoca şi a Pieţei Unirii. Proiectul îşi propune ca oamenii să se bucure de un centru liber, de vineri până duminică. Centrul oraşului este unul tot mai sufocat de maşini, însă măcar în weekend consider că oamenii ar trebuie să aibă ocazia să se plimbe liniştiţi”.

Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei

Pasarelă pietonală pe Calea Baciului (Nicolae Maticu)

“Pasarelă pietoni  în zona Petrom pentru fluidizarea traficului, plus amplasarea de staţii autobus pe Calea Baciului şi în alte zone unde clujenii consideră necesar acest lucru”.

Parcări pentru scutere şi biciclte  (Robert Staicu)

“Orașul Cluj-Napoca a început în ultimii ani să se dezvolte, iar municipalitatea a acordat o atenție sporită în ceea ce privește mobilitatea urbană, precum şi dezvoltării acesteia pe termen lung. În acelaşi timp,  odată cu dezvoltarea acesteia, inevitabil, a crescut și traficul auto. Astfel locuitorii sau turiștii acestui minunat oraș au ales mijloace de transport neconvenționale – mopedul, scuterul și/sau motocicleta. Parcarea acestor mijloace de transport este de cele mai multe ori anevoioasă, deoarece în Cluj-Napoca există doar ocâteva parcări speciale pentru astfel de vehicule, în mall-uri sau clădiri de birouri.
Renunţarea la 5-10 locuri de parcare pentru mașini ar crea între 20-50 de locuri de parcare pentru motociclete, cu o investiție minimă ce ar consta doar în marcaje noi și semne pentru parcare”.

Articolul integral AICI

Tags: , , ,
3

Cartiere mai prietenoase în Cluj. „Pârâul nostru de LaTerenuri”

După reactivarea zonei Scorţarilor – Parcul Farmec (cartierul Mărăşti din Cluj-Napoca) prin iniţiativa “Verde pe Canalul Morii”, a uramat implementarea proiectului “Pârâul nostru de La Terenuri” (Mănăştur).  Duminică, mănăşturenii au inaugurat mobilierului urban pentru zona Pârâului Calvaria.

„Pârâul nostru de LaTerenuri” este cel de-al doilea proiect finanţat de Centrul Cultural Clujean (CCC) prin Fondul de Inovare Culturală (FIC), care îşi propune schimbarea modului în care sunt folosite în prezent spațiile comune din zonele vizate de proiect (străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă); promovarea unui stil de viață activ și în armonie cu preocupările riveranilor; creșterea utilizării facilităților din cartier (spații comerciale, spații de sport și agrement) în detrimentul celor din centrul orașului

Proiectul a inclus o dezbatere cu vecinii, lucrări de street art pe pereții garajelor de-a lungul Aleii Pârâului și animarea podețului de legătură (cu Kero, Ocu, Petre și Bogdan), atelierele pentru copii, târgul de bunătățuri locale şi s-a încheit cu inaugurarea mobilierului urban pentru zona Pârâului Calvaria, realizat în urma atelierelor de soluții de Peisagistică și Arhitectură cu studenții de la USAMV, coordonate de Păunița Boancă, Sonia Borș și Silviu Medeșan. Construcţiile au caracter temporar.

 

VEZI cum a fost la Picnic pe Canalul Morii. Exerciţiu pentru cartiere mai prietenoase în Cluj

Iniţiativă de Cluj, premiată la Gala Premiilor Participării Publice din România

Inițiativa La Terenuri a fost premiată la Gala Premiilor Participării Publice din România 2017.  Proiectul (demarat în 2012) şi-a propus să reactiveze şi să potenţeze practici culturale şi urbane existente în zonă, astfel încât să creeze contacte între grupurile şi comunităţile diverse care folosesc zona şi să propună o metodologie prin care locuitorii să îşi reapropieze şi mai mult spaţiul imediat, să-l transforme într-un loc folosit în comun şi să-l apere împreună, în caz de pericol.

În 2016, mănăşturenii au cerut Primăriei Cluj-Napoca să transforme spaţiul într-un parc public public. Edilul Emil Boc a explicat că administraţia nu poate să facă niciun plan de investiţii până în momentul în care procesele de revendicare din zonă nu vor fi finalizate. În ultimii ani, La Terenuri a găzduit proiecţii de filme din cadrul TIFF, evenimente în cadrul Temps D’Images Cluj, Seri de Vară Clujene, Zilele Clujului.

Tags: , , , ,
1

Recomandări din Spania. “Cluj, o călătorie în inima Transilvaniei”, cu oprire la palatele romilor din Huedin

Un amplu articol turistic despre Cluj a apărut recent într-o publicaţie spaniolă. Cheile Turzii şi palatele romilor din Huedin se numărăr printre obiectivele de vizitat în judeţ.

“În inima Transilvaniei este situat Cluj-Napoca, al doilea cel mai mare oraş din România din punct de vedere demografic. Este o destinaţie low cost şi pentru care nu e nevoie de pregătire amănunţită. Localitatea este polul economic al Regiunii Nord-Vest, numeroase companii de IT&C având birouri aici, dar şi foarte mulţi studenţi din toată lumea au ales să studieze aici.

Înainte să ajungi aici trebuie să ştii că românii sunt popor latin, foarte multe cuvinte fiind asemănătoare cu cele din limba spaniolă. Te va surprinde să afli că ţara are una din cele mai reduse rate de criminalitate din Europa. Românii te vor primi cu braţele deschise, le place să facă conversaţie şi se prea poate să te invite la ei acasă la o super petrecere”, aşa începe articolul publicat în lavanguardia.com.

“Ce să vizitezi? Piaţa Unirii şi Biserica Sfântul Mihail, malurile Someşului, Catedrala Mitropolitană, Muzeul Etnografic sau Opera Română sunt câteva dintre recomandările publicaţiei internaţionale. Pentru cei ce vor să viziteze judeţul, Cheile Turzii şi palatele romilor din Huedin se află pe listă. Vrei să te aventurezi ceva mai departe? La trei ore de Cluj se află Castelul lui Dracula”.

TEXTUL original AICI.

Tags: , , , , , ,
HaiInSat

Business de Cluj. „Hai in Sat!”

Proiectul „Hai în Sat” s-a lansat oficial, cu o zi înainte de Ziua copilului și este o alternativă la petrecerea timpului în fața telefonului, tabletei sau calculatorului și o ocazie reală pentru copii și părinții lor să cunoască viața reală din mediul rural.

„Inițiativa, unică în România, a apărut ca o necesitate generată de o realitate pe care o conștientizăm cu toții: copiii de azi au din ce în ce mai puțin contact direct cu viața reală, ei  își petrec cea mai mare parte a timpului într-o lume virtuală, în fața unor ecrane luminoase”, a declarat Alin Pop, fondatorul Asociației „Hai în Sat” și inițiatorul proiectului.

Pentru a le oferi copiilor o alternativă la acest mod de a-și petrece timpul, Asociația Hai în Sat  face un pas real și caută soluții. Una dintre acestea este proiectul „Hai în Sat”, lansat în 31 mai, într-un sat de lângă Cluj, la Muzeul Bivolului din localitatea Mera.

Din fața laptopului, în căruța trasă de cai, pe dealuri

Scopul principal al proiectului este să-i motiveze pe copii și pe tineri să petreacă cel puțin o zi într-o comunitate rurală. Astfel, ei vor fi plimbați cu caruțele trase de cai, vor vizita locuri care au o istorie aparte, vor participa la activități gospodărești, vor învăța jocurile specifice copilăriei trăite la țară, vor servi masa în gospodării ale localnicilor, vor interacționa cu animale și vor putea să își amenajeze propria lor grădină cu legume sau zarzavaturi.

Activitățile adiacente Proiectului „Hai in Sat”:

  1. se vor înființa muzee ale satului în comunitățile care dispun de piese care vor fi recondiționate și transformate în exponate de muzeu;
  2. vor fi organizate evenimente cultural-artistice în căminele culturale din satele în care se derulează proiectul, astfel încât localnicii să se poată bucura de seri de teatru, muzică (jazz, romanțe, folk etc);
  3. se vor derula evenimente atipice prin care tinerilor din mediul urban li se prezintă obiceiurile satului românesc, poveștile și legendele, tradițiile, cultura arhaică, gastronomia populară, astfel încât aceștia să le cunoască „de la sursă” și să și le asume pe cele cu care rezonează.

De asemenea, adulții și familiile vor putea să se bucure de proiectul „Hai în Sat” prin participarea la excursii de una sau mai multe zile în comunități rurale, vor putea merge împreună cu sătenii la sărbători tradiționale, vor învăța obiceiuri și jocuri populare sau pur și simplu vor petrece timp în natură în timp ce vizitează locuri care au povești mai puțin știute dar demne de auzit.

La evenimentul de lansare al asociației au participat și Ilarie Ivan, consilier al ministrului agriculturii și Vakar Istvan, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj. Ambii și-au arătat susținerea pentru acest proiect pe care-l consideră unul extrem de benefic pentru România.

„Ne mândrim că această inițiativă a pornit de la Cluj”, a afirmat Ilarie Ivan, consilierul ministrului agriculturii.

„Mă bucur să văd că există și astfel de inițiative absolut necesare atât pentru tinerii de la oraș, cât și pentru comunitățile rurale. Acest concept funcționează cu succes în țările dezvoltate,  țări care au înțeles necesitatea ca tinerii să fie incluși în programe care să contribuie la dezvoltarea lor socială, responsabilizarea lor și însușirea a tot ceea ce înseamnă tradiții, obiceiuri și cultură”, a declarat Vakar Istvan, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj.

La rândul său, primarul comunei Baciu, Ioan Florin Mureșan, și-a arătat susținerea, iar asociația deja a început să lucreze pentru realizarea unui muzeu al satului în Baciu.

În faza pilot, proiectul „Hai în Sat” se va derula în județul Cluj, iar mai apoi se va extinde în zona Bucovinei și a Maramureșului, dar și în alte regiuni care dispun de tradiții nealterate și încă nepovestite.

 

Despre Hai în Sat

Asociația Culturală are sediul în localitatea Suceagu din județul Cluj, la 12 kilometri de Cluj-Napoca. Aici va fi amenajată în scurt timp o zonă de recreere precum și un centru în care se vor desfășura tabere de creație (muzică, poezie, pictură, sculptură etc), cursuri de învățare a îndeletnicirilor tradiționale și multe alte activități care celebrează frumusețea satului românesc.

Tot la sediul asociației va fi amenajată o zonă de agrement care va dispune de păsări și animale sălbatice și domestice, activități ecvestre sau de turism rural.

 

 

 

Tags: , , , ,
laterenuri

Exerciţiu pentru cartiere mai prietenoase în Cluj continuă în Mănăştur

După reactivarea zonei Scorţarilor – Parcul Farmec (cartierul Mărăşti din Cluj-Napoca) prin iniţiativa “Verde pe Canalul Morii”, urmează implementarea proiectului “Pârâul nostru de La Terenuri” (Mănăştur). Cele două acţiuni sunt finanţare prin Fondul de Inovare Culturală (FIC) susținut de către Centrul Cultural Clujean (CCC).

“Din experiența inițiativei La Terenuri, în cartierul Mănăștur s-a simțit în ultimii ani nevoia conectării Cinematografului Dacia de Zona Verde, nu doar fizic, prin aleea de legătură, ci și simbolic, ca un parcurs comunitar între cultura de cartier și spațiul verde, două locuri în care oamenii își petrec timpul liber, în care identitatea locală și sănătatea pot merge mână în mână, când ne referim la comunități care se întâlnesc, se cunosc și conviețuiesc.

Inițiativa noastră a activat aleea care bordează pârâul printr-o expoziție de fotografie în aer liber (2016), diverse ateliere (grafitti, reciclare, dezbateri), iar în 2017 am construit patru module de mobilier urban pe roți, care folosesc acest traseu pentru a lega fizic zona verde La Terenuri de Cinema Dacia. Așadar, această ocazie de a pune în evidență zona pârâului, vine pe un fond necesar, după cinci ani de implicare în cartier.

Începe să capete sens faptul că încercăm să implicăm spații, oameni, instituții și entități (La Terenuri, Cinema Dacia, Primăria Cluj-Napoca, Școala Liviu Rebreanu, biblioteca de cartier, producători de cartier, restaurante locale) într-un proces care dorește activarea cetățenilor din cartier în beneficiul tuturor”, spun reprezentanţii grupului de inițiativă pentru Mănăștur.

Poza noua 21.05.2018

(*proiectul iniţial)

PROBLEME identificate în zona Pârâului Calvaria:

– Tronsonul Dacia – La Terenuri, care începe cu o zonă foarte nesigură (chiar dacă este proprietate privată) – o groapă lângă Cinema Dacia, un pericol pentru toți
– Aleea de lângă Pârâu, foarte des circulată și deseori înghesuită și sufocată de traficul de mașini din zonă, care duce la o lipsă a siguranței pietonale și de locuri de staționare (bănci) și de relaxare
– Accesul între cele două maluri ale pârâului se face doar prin 3 puncte/podețe centrale în stare foarte proastă, fiind nevoie de o conectivitate mai bună între maluri și oameni
– Lipsa utilităților publice precum toalete publice și surse de apă

REZOLVĂRI propuse:

Propunem următoarele etape:
– Consultări
– Evenimente comunitare
– Cercetare – investigație – acțiune
– Transfer de cunoștințe asupra procesului

În cadrul Zilelor Mănăşturului, eveniment inclus în programul Zilele Clujului 2018, a avut loc prezentarea rezultatelor proiectului, “care includ analiza cercetării sociologice privind acest tronson dar și nevoile întegului cartier, discutarea soluțiilor propuse de echipele mixte de studenți peisagiști și arhitecți și cum putem transmite mai bine autorităților toate acestea, încât în viitorul apropiat zona să poată beneficia de investiții publice care să respecte comunitățile și multiplele utilizări ale spațiului public”.

Echipa de cetățeni implicați în proiect: Gabi Barbu (activități pentru copii, părinți, bunici), Marcela Armanca  (jurnalist Buletin de Mănăștur, părinte), Mihai Armanca (jurnalist Buletin de Mănăștur, părinte), Sonia Borș-Oprișa (peisagist, coordonare ateliere interdisciplinare), Păunița Boancă (peisagist, coordonare ateliere interdisciplinare), Silviu Medeșan (arhitect), Gabi Rusu (relatia cu liceenii, consultări, eveniment comunitar), Maria Corrieri Fleser (consultări, sondaje, voluntari), Anca Chiș și Marina Mironică (coordonare cercetare sociologică), Anna Șargov (părinte, târgul bunătăților locale), Grig Vulpe și Bernadeta Pătrașcu (documentare foto-video), Lala Panait (facilitare relație între cetățeni, autorități și alți actori urbani).

“Prima provocare vizează tema mobilității, iar propunerile au în vedere schimbarea modului în care sunt folosite în prezent spațiile comune din zonele vizate de proiect (străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă); promovarea unui stil de viață activ și în armonie cu preocupările riveranilor; creșterea utilizării facilităților din cartier (spații comerciale, spații de sport și agrement) în detrimentul celor din centrul orașului”, transmiteau reprezentanţii CCC, la lansarea FIC.

Iniţiativă de Cluj, premiată la Gala Premiilor Participării Publice din România

Inițiativa La Terenuri a fost premiată la Gala Premiilor Participării Publice din România 2017.  Proiectul (demarat în 2012) şi-a propus să reactiveze şi să potenţeze practici culturale şi urbane existente în zonă, astfel încât să creeze contacte între grupurile şi comunităţile diverse care folosesc zona şi să propună o metodologie prin care locuitorii să îşi reapropieze şi mai mult spaţiul imediat, să-l transforme într-un loc folosit în comun şi să-l apere împreună, în caz de pericol.

În 2016, mănăşturenii au cerut Primăriei Cluj-Napoca să transforme spaţiul într-un parc public public. Edilul Emil Boc a explicat că administraţia nu poate să facă niciun plan de investiţii până în momentul în care procesele de revendicare din zonă nu vor fi finalizate. În ultimii ani, La Terenuri a găzduit proiecţii de filme din cadrul TIFF, evenimente în cadrul Temps D’Images Cluj, Seri de Vară Clujene, Zilele Clujului.

 

Tags: , , , , , ,
1_3_173004_1525168579_04638_fav

Amenajări pentru Someş în Parcul Armătura. Cu ce idei au venit tenierii arhitecţi pentru zona cu acces dificil la apă

Someş Delivery a demonstrat în 2017 că râul este navigabil pe segmentul cuprins între Podul Garibaldi şi Puntea Albastră din Grigorescu. În 2018 festivalul se mută în Parcul Armătura, zonă cu acces dificil la apă.

“În edițiile anterioare ale evenimentului am construit un loc de întâlnire pe strada Gavril Muzicescu (2016) și un ponton pe Someș lângă Sala Sporturilor (2017). Astfel, anul acesta am ales un segment de râu prea puțin explorat și cu mult potențial — Zona Parcului Armătura. În cadrul atelierului (martie-aprilie, n.red.) ne-am propus proiectarea unor intervenții temporare din lemn, la scară mică, cu scopuri multiple: accesibilitate, apropierea de apă, promenadă şi recreere. Participanții nu doar că au reușit să vină cu o mulțime de idei și soluții, dar s-au și împărțit pe echipe de lucru, în funcție de problemele identificate și au proiectat soluții cât mai fezabile pentru a putea fi ușor implementat”, transmit organizatorii Someş Delivery.

 

ECHIPA APA

Premisa echipei a pornit de la inaccesibilitatea apei pe acest segment de apă și au dezvoltat o serie de soluții și instalații pentru a pune în valoare malul apei și prezența râului, astfel încât comunitatea și riveranii să fie mai aproape de natură, chiar în mijlocul orașului și să creeze un contact cu Someșul și în această zonă. Acest lucru este propus prin intervenții cu rol funcțional, vizual și auditiv, accentuând prezența râului apelând la simțurile noastre.

Poza noua 01.05.2018
ECHIPA TRASEU

Zona Parcului Armătura este una din cele mai verzi și sălbatice spații de pe malul Someșului în Cluj, însă una din cele mai mari provocări ale parcului este chiar accesibilitatea acestuia. Astfel, echipa propune o serie de intervenții minimale realizabile prin utilizarea materialelor ușor prelucrabile. pentru a contura un nou traseu în parc, de-a lungul malului.

Poza noua 01.05.2018
ECHIPA POPAS

Segmentul de râu ales și Parcul Armătura domină malul râului prin vegetație, însă nu dispune de zone de petrecere a timpului liber pe acel segmen, deși două parcuri sunt delimitate de către râu și au un astfel de potențial. Astfel, echipa a decis să aducă la potențial maxim malul râului și să încurajeze riveranii și campusurile de companii din zonă să petreacă mai mult timp pe malul Someșului prin propunerea unor șezuturi neconvenționale din lemn și materiale naturale gāsite pe mal.

Poza noua 01.05.2018
ECHIPA SEMNALIZARE

Credem că printre cele mai importante lucuri în ceea ce privește readucerea Parcului Armātura la viață și în activitățile orașului este readucerea atenției locatarilor asupra acestui spațiu nevalorificat. Astfel, echipa și-a propus realizarea unor intervenții interesante combinând materialele naturale cu cele artificiale.

Poza noua 01.05.2018

Jazz în Parcul Armătura

Amintim că primii organizatori de evenimente culturale din Cluj ce şi-au întors atenţia spre această zonă a Clujului au fost cei din echipa Jazz in the Park. În vara lui 2016 i-au invitat pe clujeni să (re)descopere unul dintre parcurile uitate ale orașului.

„Parcul Armătura nu a mai fost niciodată folosit pentru un eveniment. Locul marchează începutul unei zone mai puțin populare din Cluj, în care nu se prea întâmplă astfel de acțiuni. Asta ne-a cucerit. Spațiul e foarte frumos și sperăm ca prin acest eveniment parcul să primească mai multă atenție. Vom interveni aici minimalist, prin toaletarea spațiului și vom încerca să valorificăm o zonă cu acces la apă. Mai multe nu zic. Vă așteptăm în Parcul Armătura”, declara la acea vreme Alin Vaida, directorul festivalului Jazz in the Park.

Încă un festival pentru Someş: “Sunt Riveran”

Someşul a fost una din cele 9 teme principale ale dosarului de candidatură a Clujului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, competiţie pierdută în faţa Timişoarei. Centrul Cultural Clujean, asociaţie ce şi-a asumat să ducă mai departe proiectele pregătite pentru CCE 2021, a regândit tema Someşului şi a lansat în 2017 proiectul “Sunt Riveran”.

În 2018 se vor pune bazele Consiliului Râului, un board interdisciplinar format din artiști, urbaniști și specialiști ai Apelor Române și ai administrației, cu rol curatorial pentru activitățile organizate de CCC. “În luna august organizăm a treia ediție a săptămânii Sunt Riveran, dedicată temei Arta și Schimbările climatice și derulată sub forma unui apel internațional pentru artiști. O intervenție artistică spectaculoasă, curatoriată de experți locali, va crea un prim traseu de artă stradă în Cluj, de-a lungul Someșului, în zona Parcului Iuliu Hațieganu”.

2 milioane de lei pentru Someş din bugetul Clujului pentru 2018

O renumită casă de arhitectură din Spania a câştigat, în toamna lui 2017, concursul de soluţii pentru amenajarea Someşului în Cluj-Napoca. Este vorba despre Practica, birou condus de Jaime Daroca Guerrero, José Mayoral Moratilla şi José Ramón Sierra Gómez de León.

Anul acesta, 2 milioane de lei merg către studiul de fezabilitate și proiectul tehnic al obiectivului modernizarea malurilor Someșului, parte din premiul pe care l-au câștigat spaniolii. VEZI ŞI Cum vor transforma spaniolii Someşul în Cluj. E nevoie de negocieri civico-politice. 

De-alungul anului, malurile Someşului sunt gazdă pentru diverse evenimete culturale: proiecţii TIFF, concerte Jazz in the Park, activităţi din cadrul Zilelor Clujului, festivaluri pentru copii sau istorice, etc.

Tags: , ,
2

Orăşelul din cartier. Picnic pentru revitalizarea Canalului Morii din Cluj

Cartierele Clujului stau destul de bine la capitolul spaţii verzi, iar Mărăştiul mai are noroc şi de un fir de apă – Canalul Morii, din păcate ignorat de prea multă vreme de comunitate. Situaţia are să se schimbe anul acesta, prin proiectul “Verde pe Canalul Morii”, iar primul exerciţiu pus în practică va avea loc în 6 mai, în zona Scorţarilor – Parcul Farmec. 

Verde pe Canalul Morii este unul din proiectele finanţate de Fondul de Inovare Culturală (FIC), lansat în 2017 de Centrul Cultural Clujean (asociaţie ce şi-a asumat să continue proiectele din dosarul de candidatură al Clujului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, pierdut în faţa Timişoarei). 

Aşadar, o echipă de tineri arhitecți și-a propus reabilitarea zonei cu ajutorul comunității locale, prin salubrizarea, reconversia și accesibilizarea unor spații publice existente. Au pus pe foaie nişte idei, au făcut planşe care să ilustreze cum va fi transformată zona, au bătut la uşile clujenilor din cartier, i-au întrebat ce le lipseşte şi ce i-ar convinge să petreacă mai mult timp în spaţiile verzi de lângă casă, i-au întrebat dacă vor să se implice în implementarea ideilor şi în 6 mai sunt chemaţi la primul exerciţiu: Picnic pe Canalul Morii, cu teatru, muzică, proiecţie de film şi ateliere pentru cei mici.

“În cartierele din Cluj sunt multe spații verzi nefolosite și vrem să le arătam vecinilor că prin implicare, aceste spații verzi se pot utiliza la un potențial mult mai mare”, spun tinerii arhitecți.

Programul evenimentului 

18.00 – 20.00 Picnic pe Canalul Morii. Muzica de Dr. Dj. Arh. Le Xi
Jocuri și boardgames cu Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca
20.00 – 21.00 Insomnia. Teatru de păpuși pentru adulți și copii pregătit și interpretat de Orsolya Gál
21.00 – 22.30 Țestoasa Roșie. Proiecție de film organizată cu ajutorul Cinemobilului

Proiectul Verde pe Canalul Morii beneficiază de o finanţare de 5.000 de euro şi îşi propune să facă mai mult decât evenimentul menţionat mai sus. Cu ajutorul specialiştilor, ideile vor fi discutate şi cele viabile for fi implementate în viitorul apropiat. Descrierea proiectului AICI. 

Alte două proiecte finanţate în 2018 prin FIC prevăd regândirea străzii Molnar Piuariu din Mărăşti şi strada Bucegi – pârâul Calvaria din Mănăştur.

“Prima provocare vizează tema mobilității, iar propunerile au în vedere schimbarea modului în care sunt folosite în prezent spațiile comune din zonele vizate de proiect (străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă etc.); promovarea unui stil de viață activ și în armonie cu preocupările riveranilor; creșterea utilizării facilităților din cartier (spații comerciale, spații de sport și agrement) în detrimentul celor din centrul orașului”, transmiteau reprezentanţii CCC la lansarea FIC.

FIC în 2018: studiu de trafic, conferinţă de Bune Practici în Administraţia Locală şi accelerator de proiecte

În 2018, FIC va realiza și un proiect rezultat din analiza datelor de trafic din Cluj. În cadrul proiectului se vor defini și dezbate o suită de proiecte experimentale la nivel de oraș pe tema viitorului pieței muncii, pentru a redacta un proiect ce va fi depus spre finanțare prin programul european Urban Innovative Actions. Nu în ultimul rând, va vea loc o nouă ediție a “Conferinței de bune practici în administrația locală” și va demara un accelerator de proiecte de inovare socială în oraș.

Tags: , , , , , ,
timisoara1

Cluj versus Timișoara: “Degeaba trăiești într-un oraș frumos dacă ai în frunte un om care este incapabil să comunice cu comunitatea locală”

După comparaţia Cluj-Bucureşti, a apărut o analiză ce ia în discuţie modul în care sunt administrate oraşeleTimișoara și Cluj Napoca. Amintim că oraşul Cluj-Napoca a pierdut titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 în faţa Timişoarei.

”Un articol apărut în ziare.com, sub semnătura Cameliei Badea, şi care se pliază perfect cu masterul de strategii pe care-l urmez, m-a determinat să fac o comparație sumara între modul de administrare a municipiului Cluj-Napoca (primar Emil Boc) și cea a municipiului Timișoara (primar Nicolae Robu ), pentru a scoate în evidență un lucru pe care specialiștii îl știu: Cluj-Napoca depășește Timișoara la toate capitolele în domeniul administrației publice locale”, scrie timişoreanul Alin Andrei Gorscovoz într-un articol publicat de ziuadevest.ro.

Factorii cheie identificați în Cluj Napoca și care sunt în mod cert valabili și pentru Timișoara sunt:

Primul este universitatea (nu o anumită universitate, ci conceptul). Tot ce înseamnă avantaj primar și secundar se leagă de universități. Universitățile sunt mina de aur a comunităților moderne, pentru că furnizează exact ce au ele nevoie: astăzi nu mai vorbim despre muncă manufacturieră clasica, ci despre inteligență, educație superioară, atragerea acestui tip de economie.

Al treilea factor cheie este participarea. Nu o spun doar ca mecanism democratic, care este foarte important, ci ca implicare a comunității, pentru că mulți oameni gândesc mai mult și mai bine decât puțini oameni. Dacă reușești să aduci la un loc mai multe grupuri, lucrurile se schimbă. La Cluj s-au dezvoltat diverse procese, cum este bugetarea participativă, ideea că oamenii pot vota pentru proiecte etc. Există un centru care se ocupa de proiecte participative.”

Concluzia a fost una simpla: Cluj Napoca este un oraș viu, frumos, sigur și tot mai căutat de turiștii și de investitorii străini.

Să vedem acum cam unde se situează orașul Timișoara față de municipiul de pe Someș prin niște comparații :

Inițiativa Universității Babeș-Bolyai a fost îmbrățișată de conducerea administrației locale și a implicat munca a 600 de oameni  (26 de grupuri de lucru) timp de doi ani de zile…La Timișoara Nicolae Robu declara în această săptămână “constat că sunt și alte persoane cu idei bune în oraș în afară de mine” …

La Cluj Napoca au participat la proiect oameni din tot spectrul politic posibil, atunci când s-a lucrat în grupuri, iar in Consiliul Local strategia s-a votat în unanimitate…La Timișoara primarul Robu consideră opoziția ca fiind “Grupul împotriva Timișoarei“ neezitând să jignească pe toți cei care au curajul să se opună ideilor sale (vezi scandalul recent cu jurnaliștii locali)…

În timp ce la Cluj Napoca primarul Emil Boc a ”botezat” primul funcționar public virtual din România, Antonia, la Timișoara Nicolae Robu a “botezat” niște vaporașe (care încă nu circulă): Burebista, Decebal, Traian, Glad etc. și niște tramvaie second-hand cu numele de Armonia (nu exista nici o lună fără ca un “copil” pe sine de al lui Robu să nu se “împiedice”)…în timp ce în mai puțin de trei săptămâni Clujul va găzdui Conferința Orașelor Inteligente din Europa de Est – Smart Cities CEE, la care sunt așteptați invitați de seamă, la Timișoara se va derula Street Food, ca un preludiu la groteștile manifestări culinaro-culturale extrem de dragi primarului Robu și a “Kominternistilor culturali“ din preajma sa…

în luna iulie va avea loc la Cluj Napoca Olimpiada Internaționala de Matematică, iar la Timișoara va avea loc Olimpiada Națională la Arte Plastice…

În final trag o concluzie tristă pentru timișoreni: Degeaba trăiești într-un oraș frumos si sigur, degeaba ai o populație educată, degeaba ești un oraș cu potențial de dezvoltare imens, dacă ai in frunte un om care este incapabil să comunice cu comunitatea locală, incapabil să reunească energiile creatoare pentru a genera strategii pe termen lung pentru Timișoara.

Tags: , , ,
1_3_171345_1521714735_06584_fav

Un clujean poate deveni “personalitatea europeană a anului”. Concurează cu Emma Watson, Xavier Niel sau Michael Gillon

Florin Bădiţă, unul din fondatorii “Corupția ucide”, este nominalizat de Euronews la categoria “personalitatea europeană a anului” la din 2018 a European Leadership Awards. În ianuarie s-a numărat întrre premianţii Galei “Forbes 30 under 30 Europe 2018″ de la Londra, la categoria „Law and Policy”. 

Actrița Emma Watson, antreprenorul Xavier Niel, omul de afaceri Mohed Altrad, fotomodelul Edie Campbell, astronomul Michael Gillon, avocatul Marcia Willis Stewart, activistul Andras Fekete-Gyor și activistul Barbara Nowacka sunt nominalizaţi la aceeaşi categorie.

Decernarea premiilor va avea loc joi seara, în 22 mai 2018, la Bruxelles și va fi transmisă live de Euronews. Puteţi încă VOTA AICI.

Florin Bădiţă locuieşte în Cluj-Napoca şi este unul dintre fondatorii “Corupția ucide”, grup civic ce s-a remarcat în ultimul timp pentru organizarea protestelor împotriva modificării legilor Justiţiei.

Tags: , , , ,