Tag Archives: econstory

timisoara1

Cluj versus Timișoara: “Degeaba trăiești într-un oraș frumos dacă ai în frunte un om care este incapabil să comunice cu comunitatea locală”

După comparaţia Cluj-Bucureşti, a apărut o analiză ce ia în discuţie modul în care sunt administrate oraşeleTimișoara și Cluj Napoca. Amintim că oraşul Cluj-Napoca a pierdut titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 în faţa Timişoarei.

”Un articol apărut în ziare.com, sub semnătura Cameliei Badea, şi care se pliază perfect cu masterul de strategii pe care-l urmez, m-a determinat să fac o comparație sumara între modul de administrare a municipiului Cluj-Napoca (primar Emil Boc) și cea a municipiului Timișoara (primar Nicolae Robu ), pentru a scoate în evidență un lucru pe care specialiștii îl știu: Cluj-Napoca depășește Timișoara la toate capitolele în domeniul administrației publice locale”, scrie timişoreanul Alin Andrei Gorscovoz într-un articol publicat de ziuadevest.ro.

Factorii cheie identificați în Cluj Napoca și care sunt în mod cert valabili și pentru Timișoara sunt:

Primul este universitatea (nu o anumită universitate, ci conceptul). Tot ce înseamnă avantaj primar și secundar se leagă de universități. Universitățile sunt mina de aur a comunităților moderne, pentru că furnizează exact ce au ele nevoie: astăzi nu mai vorbim despre muncă manufacturieră clasica, ci despre inteligență, educație superioară, atragerea acestui tip de economie.

Al treilea factor cheie este participarea. Nu o spun doar ca mecanism democratic, care este foarte important, ci ca implicare a comunității, pentru că mulți oameni gândesc mai mult și mai bine decât puțini oameni. Dacă reușești să aduci la un loc mai multe grupuri, lucrurile se schimbă. La Cluj s-au dezvoltat diverse procese, cum este bugetarea participativă, ideea că oamenii pot vota pentru proiecte etc. Există un centru care se ocupa de proiecte participative.”

Concluzia a fost una simpla: Cluj Napoca este un oraș viu, frumos, sigur și tot mai căutat de turiștii și de investitorii străini.

Să vedem acum cam unde se situează orașul Timișoara față de municipiul de pe Someș prin niște comparații :

Inițiativa Universității Babeș-Bolyai a fost îmbrățișată de conducerea administrației locale și a implicat munca a 600 de oameni  (26 de grupuri de lucru) timp de doi ani de zile…La Timișoara Nicolae Robu declara în această săptămână “constat că sunt și alte persoane cu idei bune în oraș în afară de mine” …

La Cluj Napoca au participat la proiect oameni din tot spectrul politic posibil, atunci când s-a lucrat în grupuri, iar in Consiliul Local strategia s-a votat în unanimitate…La Timișoara primarul Robu consideră opoziția ca fiind “Grupul împotriva Timișoarei“ neezitând să jignească pe toți cei care au curajul să se opună ideilor sale (vezi scandalul recent cu jurnaliștii locali)…

În timp ce la Cluj Napoca primarul Emil Boc a ”botezat” primul funcționar public virtual din România, Antonia, la Timișoara Nicolae Robu a “botezat” niște vaporașe (care încă nu circulă): Burebista, Decebal, Traian, Glad etc. și niște tramvaie second-hand cu numele de Armonia (nu exista nici o lună fără ca un “copil” pe sine de al lui Robu să nu se “împiedice”)…în timp ce în mai puțin de trei săptămâni Clujul va găzdui Conferința Orașelor Inteligente din Europa de Est – Smart Cities CEE, la care sunt așteptați invitați de seamă, la Timișoara se va derula Street Food, ca un preludiu la groteștile manifestări culinaro-culturale extrem de dragi primarului Robu și a “Kominternistilor culturali“ din preajma sa…

în luna iulie va avea loc la Cluj Napoca Olimpiada Internaționala de Matematică, iar la Timișoara va avea loc Olimpiada Națională la Arte Plastice…

În final trag o concluzie tristă pentru timișoreni: Degeaba trăiești într-un oraș frumos si sigur, degeaba ai o populație educată, degeaba ești un oraș cu potențial de dezvoltare imens, dacă ai in frunte un om care este incapabil să comunice cu comunitatea locală, incapabil să reunească energiile creatoare pentru a genera strategii pe termen lung pentru Timișoara.

Tags: , , ,
1_3_171345_1521714735_06584_fav

Un clujean poate deveni “personalitatea europeană a anului”. Concurează cu Emma Watson, Xavier Niel sau Michael Gillon

Florin Bădiţă, unul din fondatorii “Corupția ucide”, este nominalizat de Euronews la categoria “personalitatea europeană a anului” la din 2018 a European Leadership Awards. În ianuarie s-a numărat întrre premianţii Galei “Forbes 30 under 30 Europe 2018″ de la Londra, la categoria „Law and Policy”. 

Actrița Emma Watson, antreprenorul Xavier Niel, omul de afaceri Mohed Altrad, fotomodelul Edie Campbell, astronomul Michael Gillon, avocatul Marcia Willis Stewart, activistul Andras Fekete-Gyor și activistul Barbara Nowacka sunt nominalizaţi la aceeaşi categorie.

Decernarea premiilor va avea loc joi seara, în 22 mai 2018, la Bruxelles și va fi transmisă live de Euronews. Puteţi încă VOTA AICI.

Florin Bădiţă locuieşte în Cluj-Napoca şi este unul dintre fondatorii “Corupția ucide”, grup civic ce s-a remarcat în ultimul timp pentru organizarea protestelor împotriva modificării legilor Justiţiei.

Tags: , , , ,
This-is-the-result-of-artists-who-met-to-create-a-surreal-bar-5a97c8d20f706__880

O cafenea din Cluj se transformă după 12 ani şi face înconjorul internetului VIDEO

Pub-urile Joben Bistro, Submarine şi Enigma din Cluj-Napoca au făcut înconjorul publicaţiilor internaţionale pentru designeul interior, în stilurile steampunk şi dark fantasy. Acum a venit rândul altui local din oraş să se transforme: este vorba despre Q Caffe, situat în zona Primăriei.

Total diferită de alte cafenele, Q Caffe ilustrează prin decor o poveste actuală despre om şi eforturile sale într-o societate ierarhică şi limitatoare”, scrie platforma de entertainment boredpanda.com despre localul din Cluj-Napoca.

Povestea pe care o spune localul în prezent este împărţită în 3 capitole, iar personal principat este Icar, din mitologia greacă, ca un simbol al potenţialului uman de a fi liber.

Prima încăpere ilustrează ademenirea omului contemporan într-o curgere tentantă, dar care are ca şi efect pierderea individualităţîi şi a libertăţii. A două încăpere este dominată de o tornadă care simbolizează tumultul lumii cu forţă lui de atracţie, în care odată ajunşi, nu mai suntem călători prin viaţă, ci compunem un sistem. A treia încăpere descrie perspectiva social-sistemică a individului în care sistemul s-a personificat şi pentru a-şi prezerva existenţa este în stare să transforme omul într-o marionetă pentru ca lucrurile să rămână aşa.

Sebastian-vacariuc-15-5a967446ad90d__880

Sebastian-vacariuc-8-5a967076414b0__880

Sebastian-vacariuc-12-5a966feaa3ff4__880

“Vinovaţi” transformarea Q Cafee, cafenea ce funcţionează de peste 10 ani în Cluj-Napoca, sunt designerii de interior Alexandru Tohotan şi Zelenyak Zoltan de la firma 6sense, la acest proiect lucrând cu mai mulţi artişti.

Tags: , , , ,
omasacalda

#ShareFood. Donează mâncare printr-o aplicaţie dezvoltată la Cluj

Asociaţia O Masă Caldă a dezvoltat aplicaţia ShareFood din dorinţa de a crea o reţea de donatori şi beneficiari de hrană din cadrul unei comunităţi, contribuind astfel la reducerea risipei alimentare.

sharefood1

Risipa alimentară este o realitate demonstrată de cifre şi experimentată de fiecare persoană în parte.

Un raport al Uniunii Europene arată că cele mai multe deşeuri alimentare provin din gospodării (53%), la care se adaugă 19% din procesarea alimentelor şi 12% din serviciile alimentare. Chiar dacă România nu deţine date oficiale cu privire la risipa alimentară, nu înseamnă că ea nu există.

“De când am lansat programul O Masă Caldă, în urmă cu aproape 5 ani, ne-am asumat ca obiectiv și combaterea risipei de hrană. Până acum, acest obiectiv a fost integrat în modul în care facem cumpărături pentru bucătăriile în care gătim beneficiarilor noștri, timp în care ne-am construit o rețea de producători de hrană (restaurante, magazine mici și mari, producători, firme de catering) care doresc să contribuie la acoperirea mai bună a nevoii de hrană în comunitate, dar și de beneficiari (ONG-uri, centre de zi sau centre de găzduire permanentă, instituții care oferă servicii sociale). Astfel, această aplicaţie a venit firesc, ca o extindere a activităţilor noastre”, a declarat George Jiglău, membru fondator Asociaţia O Masă Caldă.

Aplicaţia se adresează persoanelor juridice din zona alimentaţiei publice, organizare evenimente (firme de catering, restaurante, hipermarketuri care comercializează mâncare caldă etc), care doresc să doneze mâncarea rămasă neconsumată.

Beneficiarii pot fi asociaţii/organizaţii/instituţii care au ca scop susţinerea persoanelor defavorizate din cadrul unei comunităţi, fiind incluşi aici copii, tineri şi persoane cu o situaţie materială precară, şomeri, vârstnici şi persoane fără adăpost, persoane abandonate, familii cu venituri mici etc.

Printre primii care au deschis cont de beneficiar se află Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.

“Salut şi susţin o asemenea iniţiativă de suflet pentru că ne ajută să îi sprijinim pe cei care au nevoie de solidaritatea noastră”, ne-a declarat Emil Boc, Primarul Municipiului Cluj-Napoca, cu care Asociaţia O Masă Caldă are o colaborare bună în organizarea activităţilor săptămânale de la Cluj-Napoca.

Aplicaţia este disponibilă pentru device-uri cu sistem de operare Android. Orice solicitare de creare de cont este aprobată de administratorul aplicaţiei, care verifică corectitudinea datelor înscrise, după codul de identificare fiscală.

“Aplicaţia ShareFood este rezultatul unei munci de echipă, care, pe parcursul unui an de zile, a sucit pe toate părţile posibilele probleme pe care le poate întâmpina implementarea ei, plecând de la transport şi până la corectitudinea şi onestitatea donatorilor şi beneficiarilor. Le mulţumim Andreei Rusu şi lui George Gînguţă pentru că au crezut în idea noastră şi şi-au asumat, voluntar, multe, foarte multe ore de muncă pentru transformarea acesteia în realitate. O realitate numită ShareFood, disponibilă în Google Play/Store”, a declarat Raimonda Boian, membru fondator Asociaţia O Masă Caldă.

Aplicaţia este accesibilă la nivel naţional. Până în acest moment există cereri de validare conturi de donatori şi beneficiari din Cluj-Napoca, Bistrița şi Târgu Mureș.

Asociaţia O Masă Caldă are sediul în Cluj-Napoca, dar are activităţi şi în Bucureşti, Bistriţa, Satu Mare, Adjud şi Constanţa, unde asigură în jur de 900 de porţii de mâncare săptămânal.

Tags: , , , , , ,
00173194_large

Poliţiştii locali din Cluj vor patrula pe biciclete FOTO/VIDEO

Primăvara trecută, Poliţia Locală din Cluj-Napoca a fost dotată cu cu un mijloc de patrulare neconvenţional: biciclu segway. Anul acesta primeşte două biciclete electrice din partea Sport Addict, personalizate de clujenii de la Reborn Bicycles.

“Motivul pentru care am propus această colaborare e simplu: vrem să ne implicăm în dezvoltarea și îmbunătățirea condițiilor celor care aleg bicicletele în defavoarea automobilelor. Dacă au suportul necesar, autoritățile o să înțeleagă mai bine nevoile acestei comunități, iar împreună o să popularizăm această alternativă de deplasare prietenă cu mediul înconjurător și atât de benefică pentru sănătate”, spune Cătălin Mureșan, reprezentantul Sportaddict.ro.

La rândul lor, Reborn Bicycles au scris pe Facebook: “Am fost provocaţi de acest proiect din primul moment în care s-au trasat ideile. Băietii de la Sport Addict s-au gândit să dăuiască doua biciclete electrice Poliţiei Locale Cluj-Napoca. Având asta în minte ne-am pus pe schiţat şi desenat posibile variante. Puncte de referinţă au fost actuala flotă auto şi uniformele Poliţiei Locale.

După schiţa finală bătută în cuie au urmat multe ore de mascat şi vopsit la noi în atelier. După alte câteva ore bune de mascat, vopsit şi câteva mici incidente (până am ajuns la aranjarea cât se poate de coerentă a tricolorului pe biciclete) într-un final i-am dat de cap şi am reuşit să asamblăm bicicletele fără incidente cu ajutorul celor de la Bella Bike. Le mulţumim pentru atenţie la montaj.

Putem spune că de acum Poliţia Locală a devenit un etalon în ceea ce priveşte “custom bicycles” cel puţin în Cluj- Napoca. Dacă le vedeţi pe stradă daţi un share şi susţineţi #PolitiaLocalapebicicleta. O idee foarte faină cu multe implicaţii pozitive care merită promovata la nivel naţional în speranţa că vom vedea cât mai multe biciclete “oficiale” prin oraşele României”.

Bicicletele au ajuns joi, 8 martie 2018, în dotarea Poliției Locale. “Am ales să ne deplasăm prin oraș pe biciclete electrice pentru că sunt extrem de utile și le oferă agenților o alternativă mai curată, mai verde și mai sănătoasă decât automobilele. În acest fel, economisim combustibil, cheltuieli de întreținere și ne bucurăm de mai multă mișcare”, a declarat directorul Poliției Locale, Marcel Bonțidean.

Începând de vineri, bicicletele electrice vor fi folosite de Poliția Locală pentru patrulare și monitorizare. Acestea o autonomie de 60 de kilometri, sunt reîncărcate prin conectarea la o priză standard și pot ajunge la viteze de 50 de kilometri pe oră. Cu toate acestea, ele nu funcționează ca un automobil, ci au la pedalier un motor ce asistă utilizatorul. Motorul are cinci nivele de asistare, cinci intensități diferite și nouă viteze clasice.

Bicicletele vechi renasc în mâinile Reborn Bicycle

Reborn Bicycle este un atelier de creaţie care încearcă să dezvolte cu fiecare proiect un obiect atât practic, cât şi estetic, şi evident un lifestyle. A luat ființă din pasiunea pentru biciclete şi din dorinţa de a le readuce la viaţă pe cele vechi, pe cele care ascund o poveste şi care prin noul design pot inspira alte poveşti. În 2014, cei de la Reborn Bicycles au realizat şi bicicleta Colours of Cluj – una city sport, colorată în culorile curcubeului și inscripționată cu mesajul „Burn fat, not oil” (Arde grăsimi, nu ulei), un îndemn pentru oameni de a proteja mediul înconjurător, prin care organizatorii doresc să atragă atenția asupra problemelor ecologice cu care se confruntă societatea modernă.

Patrulare pe biciclu segway

Amintim că biciclul segway este folosit la patrulare în Parcul Central,  pe arterele pietonale din centrul oraşului şi în zona Gheorgheni, unde sunt mall-ul şi baza sportivă cu acces gratuit. Viteza maximă de deplasare cu un astfel de biciclu este de 20 de kilometri pe oră, iar autonomia este de 35 de kilometri, cu timp de încărcare a bateriei de circa 4 ore. Un astfel de mijloc de transport costă aproximativ 1.000 de euro. Mai multe detalii AICI.

Tags: , , ,
ferma-9

A dat multinaţionala pe ferma bunicilor. Business de Cluj

O tânără în vârstă de 26 de ani din Cluj-Napoca, absolventă a două facultăţi şi a unui master în comunicare la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB), a lucrat trei ani într-o multinaţională, după care a decis să deschidă o afacere în agricultura bio, pe terenul bunicilor, într-un sat din Maramureş.

Oana s-a născut, a crescut şi s-a educat la Cluj-Napoca, unde a absolvit două facultăţi, de publicitate şi studii de securitate, şi un master de comunicare internaţională la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB), a lucrat trei ani într-o firmă multinaţională, iar la 26 de ani a dat cariera din oraş pe satul bunicilor, Remetea Chioarului, în judeţul Maramureş. Împreună cu prietenul ei, Bogdan, care este IT-ist, au deschis o mică afacere de familie într-un domeniu complet nou, în agricultură, „Grădina din deal”, care presupune cultivarea de legume bio.

„Nu pot să spun că nu am găsit de lucru după terminarea studiilor, am lucrat tot timpul şi cât am fost studentă, faptul că vorbesc câteva limbi străine, printre care portugheza, considerată limbă rară la noi, facilitându-mi găsirea unui loc de muncă. Am lucrat trei ani într-o multinaţională, câştigam binişor pentru un student, poate aş fi avansat pe scara ierarhică, dar am simţit că pot să fac şi altceva. Am simţit că pot şi am vrut să lucrez pentru mine, să fiu propriul şef”, a povestit Oana corespondnentului MEDIAFAX.

Tânăra a început afacerea în agricultură prin a cultiva în solar salată, ceapă verde, ridichi, rucola şi spanac, apoi castraveţi şi roşii, iar grădina casei asigura fasolea verde şi ardei, în timp ce pe câmp a semănat porumb dulce.

Legumele proaspete le comercializează prin magazinul său online şi le livrează la domiciliu clienţilor din Baia Mare, dar şi din Cluj-Napoca.

La început comenzile erau mai mici, de „verificare”, apoi au crescut, astfel că nu a fost nevoie de desfacere şi în pieţe.

„Nu am făcut avere, dar am realizat că putem trăi decent, chiar dacă agricultura presupune cheltuieli relativ mari la momentul arat, discuit, semănat, plus capriciile vremii. Nu vreţi să ştiţi cum se trăiesc la ţară furtunile, cât te rogi să nu bată gheaţa. Apa nu strică foarte tare, nici vântul nu e catastrofal, dar gheaţa îţi poate distruge în câteva minute munca de luni de zile. De multe ori am udat la lumina lunii şi mă rog lui Dumnezeu să dea vreme bună”,mărturiseşte tânăra fermieră.

Oana a fost sfătuită să ierbicideze terenul agricol, dar a refuzat, precizând că nu crede în chimicale, „ci în legume cât se poate de bio, sănătoase şi cu gust”.

„Anul trecut am săpat legumele manual de vreo patru ori, am stropit doar când am avut atac al dăunătorilor de care nu am scăpat cu piatră vânătă sau var, iar rezultatul a fost o recoltă extrem de bogată şi legume cu gust de legume”, a mai spus Oana.

Toamna trecută, datorită surplusului de legume, tinerii antreprenori au început campania de conserve şi au pregătit pentru un târg agricol zacuscă, murături şi mixturi de legume pentru ciorbe şi tocăniţe, iar succesul a fost unul neaşteptat, cu comenzi de sute de borcane.

„Am făcut sute de porţii de zacuscă de vinete, fasole şi ciuperci, respectând cerinţele clienţilor de a nu folosi deloc conservant”, a precizat tânăra.

Aceasta a explicat că a învăţat foarte multe lucruri într-un domeniu complet nou pentru ea, agricultura, în care a constatat că e nevoie de bani tot timpul, „de la arat până la cules, pentru că pământul cere, are nevoie de atenţie tot timpul”.

„Trebuie bani de arat şi semănat, de întreţinere a culturilor, nu punem la socoteală deloc munca de făcut conserve. Dar sunt fericită că pământul mă răsplăteşte pentru atenţia pe care i-o acord şi că nu mă văd făcând altceva. Părinţi mei au ales să trăiască la Cluj Napoca pentru ca eu să am parte de educaţie superioară. Pe mine m-a chemat pământul şi ofer mâncare de calitate superioară celor care nu au putinţa să şi-o producă. E o variantă a legii compensaţiei care pe mine mă face fericită. Pentru că e o fericire să auzi vorbe de laudă la adresa muncii tale din partea clienţilor”, a subliniat Oana.

Pentru acest an, „Grădina din deal” intenţionează să acceseze fonduri europene pentru dotarea cu utilaje şi să extindă suprafaţa de teren cultivată în câmp pentru legume.

Tags: , , , , , , , , ,
00171014_large

Conti, o rană pe fața Clujului FOTO

Cu Bene, patron, și Apostu, manager de proiect, Continental arată ca o rană pe fața Clujului.

Activistul civic Szakats Istvan a lansat, pe Facebook, un semnal de alarmă privind clădirea care a găzduit hotelul Continental.

00171010_large

00171013_large

00171014_large

00171017_large

“Cea mai nouă “în premieră” a orașului Cluj-Napoca. Artistul internațional Christo acoperă clădirea Conti în stilul său caracteristic, pe termen nelimitat. Date.
1. Ioan Bene a cumpărat Continental acum 5 ani. N-a făcut nimic cu el.
2. Acum 2 ani a pus niște schele că molozul deja îi cădea în cap la clujeni. Apoi așa a rămas.
3. Ieri Bene a luat 3 ani jumătate cu executare. Și a și dispărut din țară.
Că-l găsește, că nu-l găsește, vom putea admira această clădire istorică a Clujului în starea asta încă ani buni de zile. E un bun moment public să întoarcem situația și să anunțăm acest nou succes răsunător al Orașului Comoară”, scrie Szakats pe Facebook.

ZIUA de CLUJ a scris în iunie 2017 că au existat suspiciuni de lucrări ilegale la clădire. Mai multe detalii AICI. 

Tags: , , ,
10390068_421406218002458_1804045836847429416_n

Au venit din Canada şi au investit în Cluj, acum “revoluţia fiscală” îi închide

Restaurantul canadian din Piaţa Muzeului  (Off the Wall), deschis în 2014 (din fonduri proprii) de Oliver Ryffel (un elvețian care de la vârsta de 15 ani a trăit în Canada) şi Tayler (chef în Canada – specializat pe bucătăria franțuzească), se închide într-o săptămână din pricina “revoluţiei fiscale”. 

“Stimați clienți,

Cu tristețe vă anunțăm că restaurantul Off the Wall se va închide în 31 Ianuarie 2018. A fost o plăcere și o onoare să vă servim timp de 3 ani și jumătate, timp în care toată echipa a pus multă pasiune și suflet în toate meniurile ”off the wall” pe care le-am pregătit pentru voi. Am dorit să vă introducem în bucătăria canadiană arătându-vă că în Cluj se poate mânca bine cu ingrediente fresh, de la piață, fără microunde sau semipreparate și ne place să credem că am reușit să vă convingem că fresh e întotdeauna mai bun. Am dorit să fim locul unde prietenii se adună la o bere artizanală și un burger bun creând amintiri plăcute care îi vor face să se întoarcă mereu cu plăcere… un loc confortabil, fără pretenții, cu ospătari prietenoși și glumeți, un loc ca acasă.

Din păcate schimbările fiscale introduse de guvern anul trecut au pus în încurcătură multe afaceri mici, printre care și pe noi. Din 1 Ianuarie 2018 au apărut alte schimbări, mult mai brutale, care din păcate ne împiedică să ne continuăm activitatea.

Sperăm că ne veți accepta propunerea de a veni să vă bucurați de un ultim burger, fried pickle, kalbi ribs și/sau o bere artizanală românească înainte să ne închidem ușile…

Mulțumim pentru susținerea de până acum! Fără voi n-am fi putut să ne vedem visul realitate!

Echipa Off the Wall”, se arată într-un mesaj postat pe Facebook.

Catcostaclujul.ro a scris povestea restaurantului canadian din Cluj, la inaugurarea acestuia în 2014, “Clujul ar putea deveni următoarea Praga”, era de părere Oliver Ryffel,  care vedea potențial în orașul din inima Transilvaniei, în special din punct de vedere al multiculturalității și nu făcea declarații gratuite. A fost martorul progresului în cele patru vizite pe care le-a făcut în România înainte de a lua decizia de a se stabili în Cluj. Articolul INTEGRAL AICI. 

Tags: , , , , ,
img-7259

Face 1 milion de dolari cu un laptop. E român

Alex Hudiţan a găsit o metodă să facă bani şi pentru asta îi este suficient un calculator conectat la internet. Acest sistem de lucru îi permite să călătorească oriunde şi oricând, iar anul trecut firma lui a avut o cifră de afaceri de 1 milion de dolari. Cum a reuşit asta?

Exploatând oportunitatea pe care o oferă comerţul global. Întins pe un şezlong de pe o plajă din Bali, românul a povestit pentru Business Magazin cum a reuşit să-şi îndeplinească visul.

Alex Hudiţan povesteşte că era angajat într-o multinaţională de doi ani de zile, unde ”aveam un titlu pompos, dar nu făceam mare lucru şi adevărul e că munceam cam 10 minute pe zi şi în rest mă uitam pe net“, când s-a gândit că trebuie să-şi părăsească jobul în căutare a ceva mai satisfăcător. ”Aveam un job stabil, călătoream de două ori pe an şi mi se părea că duc o viaţă bună, dar în acelaşi timp simţeam că mor pe dinăuntru.“ Avea nevoie de o schimbare.

Mai mult, Alex Hudiţan spune că a avut un şoc când un prieten de-al lui a murit şi a mărturisit că ”dacă viaţa se poate termina oricând, atunci de ce să nu fac în viaţă doar ceea ce îmi place?“. Cu acest scop în minte, şi-a propus să călătorească, să vadă întreaga lume şi, de ce nu, să facă şi bani cât să-i permită să trăiască confortabil.

El a găsit o metodă să câştige bani fără să fie nevoit să respecte un program fix sau meargă, zi după zi, în aceeaşi clădire de birouri. Tot ce are de făcut este să se asigure că are calculatorul la îndemână şi acces la internet; anul trecut, firma lui a avut o cifră de afaceri de 1 milion de dolari şi o marjă de profit de 25-30%, potrivit tânărului. A reuşit acest lucru cumpărând produse din China şi vânzându-le pe Amazon în SUA. Şi face acest lucru fără să fie nevoit să viziteze fabrici în China sau depozite în SUA; este suficient să aibă un laptop şi conexiune la internet. ”Am vândut peste 100.000 de unităţi şi nu am atins nicio cutie cu marfă“, mărturiseşte românul.

Povestea integrală AICI. 

Tags: , , , , ,
p-20180110-095540

450 de km, pe jos, pentru legile Justiţiei. S-a plecat din Cluj VIDEO

Un grup de mai multe persoane a plecat miercuri, 10 ianuarie 2018, pe jos, din Cluj-Napoca spre Bucureşti, într-un marş de 11 zile, ca să participe la protestul din 20 ianuarie 2018 privind modificările aduse legilor justiţiei. Ar urma să parcurgă undeva la 40-45 de kiloemtri pe zi.

Iniţiatorul “Marşului Speranţei” este Sorin Bobiş, un horticultor în vârstă de 51 de ani din Cluj-Napoca, el fiind prezent şi la Revoluţia din 1989, când avea 23 de ani. Are cinci copii, iar unul dintre ei, un băiat de 18 ani, îl va însoţi pe traseu.

“Un clujean (Sorin Bobiş), un cetăţean francez şi o tânără româncă de etnie maghiară plecă, pe jos, de la Cluj la Bucuresti, într-un marş de 11 zile pentru a participa la protestul pentru apărarea Justiţiei, care va avea loc în 20 ianuarie. Sâmbătă, la Sighisoara, li se vor mai alătura 4 persoane nevazătoare”, transmit reprezentanţii comunităţii “Corupţia Ucide” pe Facebook.

“Dacă noi putem face un efort de a merge 10 – 11 zile pe jos, bucureştenii pot coborî de blocuri în ziua protestului şi să ni se alăture. Aveam 23 de ani când am participat la Revoluţia din 1989, iar acum simt că ce am câştigat atunci s-a pierdut pe drum”, a spus Bobiş. Francezul participant la protest, care se ocupă de agricultură în Cluj, poartă steagul ţării sale şi a spus că a simţit nevoia să se alăture grupului pentru că trăieşte de 15 ani în România şi doreşte “să meargă ţara pe drumul cel bun”.

Marşul va urma traseul Cluj, Târgu Mureş, Sighişoara, Braşov, Sinaia, Ploieşti, Bucureşti. Parcursul mediu al unei zile este de 40 km.

Toate drumurile duc la Bucureşti. “Revoluţia” generaţiei noastre. Se intitulează mesajul prin care românii din întreaga ţară sunt încurajaţi să se alăture protestelor din Bucureşti.

“Nu este nevoie să ieşim de multe ori în stradă. Este nevoie să ieşim mulţi, o dată. Propunem un marş Piaţa Universitatii – Piaţa Unirii – Fântâni – Parlament, cu vizite la instituţiile confiscate de către majoritatea parlamentară (Avocatul Poporului, CCR, CNA). Ajutoare pentru protestatari (București) – Precum şi oferte cazare pentru persoanele care vin din afara Bucureștiului”.

Pentru ce se protestează

“Legile justiţiei au fost votate, ele ajung acum la preşedintele Klaus Iohannis, care le poate întoarce o singură dată înapoi. Masacrarea Justiţiei de către PSD-ALDE, criticată de magistraţi, Departamentul de Stat, Comisia Europeană, este mai mult decât un atac la procedurile de drept şi la adresa luptei anticorupţie”

Este un asalt chiar la adresa democraţiei din România.

Felul în care PSD şi ALDE au abuzat procedurile parlamentare legitime, în care au încercat să închidă gura Opoziţiei şi a oricui a îndrăznit să se împotrivească reprezintă semnale care ar trebui să alarmeze orice român care doreşte pentru România o viaţă în libertate şi democraţie.
La care se adaugă si modificările Codului de Procedură Penală şi situaţia generală gravă din toate celelalte domenii ( sănătate, educaţie, economie, infrastructură, cultură, ecologie).

Primele două luni din 2018 vor fi decisive pentru consolidarea democrației în România.

Nu dăm înapoi

Avem în faţa noastră doua opţiuni.

Optiunea #1 – Ne gasim o scuză, un pretext şi nu participăm la proteste. În cele din urmă, un om în plus sau în minus nu va face o diferenţa. Ne vedem de ale noastre, discutam cu prietenii că “Da, n-am mai ieşit la protest. Lasă, că se descurca şi fără mine.” Dacă crezi că eşti singurul care gândeşte asta, te înşeli. Drumul spre schimbare este pavat cu îndoieli şi fiecare dintre noi a gândit aşa odată când a venit vorba de un protest. Aşa au gândit şi cei 60% care nu au venit la urne în decembrie 2016. Să repetăm oare aceeaşi greşeală?

Există Optiunea #2. Ieşim la protest, arătăm public că nu suntem dispusi să acceptăm corupţia, că vrem un viitor mai bun şi să oferim un mesaj celor care se îndoiesc că schimbarea este posibilă. Da, schimbarea este posibilă. Începe cu noi şi doar trebuie să avem curajul şi speranţa să nu ne lăsăm bătuţi foarte uşor. Politicienii corupţi vor merge până în pânzele albe ca să își apere interesele, nu vor renunţa uşor, mai ales că acum au o validare electorală. Ei nu ne-au făcut viaţa uşoară. De ce le-am face-o noi pe a lor?

Aşadar, cu câte persoane vii la protest ? Cate afişe şi flyere poţi să lipesti în bloc, să pui în cutiile poştale? Câte mesaje în privat şi invitaţii la eveniment poţi să trimiţi?

Schimbarea începe cu noi şi nu se termina niciodată. E un drum lung, iar perseveranţa noastră în faţa corupţiei le va da şi celorlalţi încrederea şi speranţa că puterea este de fapt în mâinile noastre.

Tags: , , , , , ,
00163456_large

Sfaturi pentru Clujul de după blocuri de la specialişti în inovare din America

Jaclyn Youngblood și Kim Lucas, coordonatoarele programelor de Design Urban și Civic Tech din cadrul New Urban Mechanics, divizia de inovare din Boston, vin la Cluj pentru Dialogurile Urbane organizate joi, vineri și sâmbătă de Centrul Cultural Clujean.

Dialogurile Urbane marchează debutul Fondului de Inovare Culturală, un mecanism dezvoltat de Centrul Cultural Clujean pentru a testa și măsura soluții alternative la provocările orașului, propuse de sectoarele civic, cultural și de afaceri și implementate împreună cu administrația și mediul academic.

„Departamentul de inovare al Primăriei din Boston este printre cele mai performante divizii de inovare urbană din lume. Cu sprijinul sectorului privat, ei au găsit soluții inovatoare la probleme legate de trafic, de locuire, de folosire a spațiului public și de alte teme ale orașului. Inspirați de modelul din Boston, pornim și la Cluj un program similar, în premieră în România. Prima provocare pe care ne-am asumat-o este implicarea locuitorilor din Mărăști și Mănăștur în regândirea spațiilor comune dintre blocuri, pentru a contribui la decongestionarea traficului în oraș”, declară Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean.

Fondul de Inovare Culturală este un proiect al Centrului Cultural Clujean, derulat cu sprijinul direcțiilor de resort din Primăria Cluj-Napoca.

Partenerilor internaționali ai proiectului – Boston Office for New Urban Mechanics și German Marshall Fund prin programul „Transatlantic Leadership Initiative” (TLI) – li s-au alăturat deja primele companii locale care susțin proiectul: Evozon, Banca Transilvania, Accenture, Arxia, iQuest și Sykes. Conform organizatorilor, și alte companii locale sunt invitate să li se alăture până la finalul anului.

„Pe lângă avantajele de a fi orașul cu cea mai rapidă creștere din România, dezvoltarea comunității noastre aduce cu sine și a serie de probleme și provocări. Traficul, nevoile de servicii și sprijin pentru diferite categorii de locuitori ai Clujului, nevoia de digitalizare a comunicării instituționale cu cetățeanul, toate acestea sunt probleme noi, care trebuie rezolvate prin soluții noi, inovatoare și durabile. Studiem acum această abordare nouă, alături de centrul Cultural Clujean și proiectul Fondului de Inovare Culturală. Echipa din Boston ne va oferi un prilej de a ne consulta și de a obține feed-back de la cineva care a implementat deja proiectele la care noi lucrăm acum”, a declarat Ovidiu Cîmpean, Director de Dezvoltare Locală în Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

Programul Dialogurilor Urbane (9-11 noiembrie 2017)

Dialogurile Urbane debutează cu trainingul „Perspective ale noilor parteneriate publice private: diviziile de inovare ale orașelor”, susținut de Boston Office for New Urban Mechanics și găzduit de compania clujeană Evozon. La curs vor participa reprezentanți ai companiilor clujene implicate în Fondu de Inovare Culturală, ai Municipalității și ai sectorului independent preocupat de dezvoltarea urbană. Se va discuta despre modalități de a face analiză și prognoză pentru dezvoltarea orașului, despre încurajarea companiilor să inoveze în domenii cheie pentru piața locală, despre modelul Boston de inovare deschisă și de utilizare a tehnologiei pentru participare publică și despre abordarea culturală a transformărilor urbane. Tot joi, specialiștii Centrului Cultural Clujean și invitații lor din Boston vor face vizite în zonele experimentale ale Fondului de Inovare Culturală: Scorțarilor – Canalul Morii, Bucegi – Pârâul Calvaria și Piuariu – UTCN Mărăști.

Vineri au loc ateliere de lucru cu cele două echipe care au dat ideile câștigătoare ale Fondului de Inovare Culturală. Membrii echipelor – locuitori ai zonelor Scorțarilor – Canalul Morii și Bucegi – Pârâul Calvaria -, lucrează cu experți în dezvoltare urbană, sociologi, specialiști în circulație, administrație publică, organizatori de evenimente etc. pentru îmbunătățirea planificării experimentelor pe care le vor derula în cartiere. Până la finalul lunii iunie 2018, beneficiind de sprijinul acestor specialiști, de autorizații temporare, dar și de câte 5.000 de euro oferiți de companiile partenere ale Fondului, cele două echipe vor testa ideile lor de refolosire a spațiilor din cartiere, iar rezultatele pozitive vor fi apoi prezentate Primăriei pentru implementare și eventuală replicare în alte locuri din oraș.

Ziua de sâmbătă este rezervată definitivării planurilor celor două proiecte, dar și unui nou atelier susținut de divizia de inovare din Boston, de data aceasta rezervat Primăriei Cluj-Napoca, Centrului Cultural Clujean, Universității Babeș-Bolyai și companiei Evozon, pe tema folosirii de big data pentru managementul traficului în oraș, un subiect la care Bostonul excelează.

Tot sâmbătă are loc o ediție specială a Street Food Festival pe strada Molnar – Piuariu din Mărăști. Sub sloganul „A doua Piezișă a Clujului”, evenimentul din Piuariu este primul gândit pentru a oferi vecinilor șansa de a analiza posibilitatea ca strada să fie pietonalizată și transformată într-un veritabil centru de cartier. „Credem că strada Piuariu poate fi pentru Mărăști ce e acum Piezișa pentru Hasdeu, iar o eventuală pietonalizare acolo ar putea transforma zona într-un adevărat centru de cartier. Sâmbătă, începând cu ora 12, ne revedem pe Piuariu cu muzică bună și cu unele dintre cele mai îndrăgite branduri culinare din oraș”, spune Constantin Covaliu, General Manager al Street Food Festival.

Fondul de Inovare Culturală (FIC) este un mecanism care sprijină identificarea, experimentarea și măsurarea de soluții alternative la probleme ale orașului care sunt astăzi greu de finanțat, greu de abordat sau chiar greu de identificat.

Fondul susține cu bani, specialiști și autorizații pe clujenii care au propuneri de îmbunătățire a modului în care folosim împreună orașul. Prima ediție a Fondului, derulată în perioada octombrie 2017 – iulie 2018, propune regândirea utilizării a trei spații aglomerate ale orașului, prin experimente gândite și implementate de către locuitorii zonelor respective.

Proiectul pentru zona Scorțarilor – Canalul Morii propune realizarea unui traseu pietonal pe malul stâng al canalului Morii, între strada Scorțarilor și punctul termic dintre blocuri. Riveranii sunt implicați în realizarea de intervenții temporare pentru a testa diverse scenarii de amplasare și utilizare pentru mobilier de ședere, jardiniere cu vegetație, coșuri de gunoi, facilități sanitare și schimbarea unor elemente cromatice ale zonei.

Pentru zona strada Bucegi – Pârâul Calvaria, riveranii propun un proces continuu de ideație, consultare și intervenții temporare pentru a testa ce tipuri de utilizări pot transforma zona Pârâului într-un spațiu comun: locuri de joacă alternative pentru mai multe vârste, securizarea zonei, promovarea unor comportamente de consum și recreere sănătoase și inclusiv un prim festival al zonei- târgul Mărțișoriada.

În zona Piuariu – UTCN Mărăști, Centrul Cultural Clujean, cu sprijinul Primăriei Cluj-Napoca și al Universității Tehnice, va face propuneri în vederea experimentării posibilităților de pietonalizare a străzii Piuariu și de transformare a acesteia într-un veritabil centru de cartier.

 

Tags: , , , ,
transylvania

Brand al satelor din Transilvania pentru Europa

Directorul Casei Regale a României, reprezentanți ai Institutului Patrimoniului și ai unora dintre cele mai importante proiecte de patrimoniu din Cluj, Sibiu, Alba, Maramureș și Brașov vin la Cluj în 16 noiembrie pentru conferința de deschidere a proiectului Transylvania Myths Europe, al Centrului Cultural Clujean.

„Conferința e o invitație deschisă pentru toți primarii de comune din Transilvania care văd în patrimoniu și cultură chei pentru dezvoltarea durabilă a localităților lor. Împreună cu ei vom crea cel mai ambițios proiect regional de până acum, prin care ne dorim să contribuim la dezvoltarea regiunii și la promovarea ei către turiștii români și europeni. Clujul a crescut în mare măsură datorită Transilvaniei, care i-a împrumutat din brandul său și a alimentat orașul cu mulți oameni talentați de-a lungul timpului. Prin acest proiect Clujul își asumă din nou rolul de lider al regiunii și se străduiește o dată în plus să creeze beneficii pentru Transilvania”, declară Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean.

Proiectul Transylvania Myths Europe este o rețea de localități transilvănene preocupate de utilizarea patrimoniului și culturii ca motoare pentru dezvoltarea durabilă. Această rețea va lucra la construirea unui brand unic și a unei oferte culturale, turistice și de dezvoltare integrată comune pentru localitățile implicate, adresate românilor și Europenilor dornici să descopere Transilvania autentică.

Anul 2018 va marca debutul în construcția rețelei și va aduce primele evenimente și acțiuni comune ale localităților membre: Ziua Patrimoniului, Castelele de pe Valea Someșului, Campionatul Transilvănean de-a V-ați Ascunselea, precum și un brand și un label cultural și turistic al rețelei. De asemenea, programul va include și câte un proiect propriu al fiecărei comune înscrisă în rețea, prin care se va căuta fructificarea economică sustenabilă a valorilor de patrimoniu locale.

Centrul Cultural Clujean va coordona toate aceste activități și invită administrațiile locale din mediul rural transilvănean să se alăture rețelei pentru a beneficia de expertiza specialiștilor CCC, de oportunitățile de finanțare oferite în cadrul programului și, mai ales, de forța grupului care se creează astfel.

Programul conferinţei

Sala de ședințe a Consiliului Județean Cluj

09:30 – 10:00 Primirea invitaților

10:00 – 10:30 Deschiderea conferinței

Vákár István, Vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj
Dan Tarcea, Viceprimar al Municipiului Cluj-Napoca
Ștefan Teișanu, Director al Centrului Cultural Clujean
Cristina Bolog, Lector univ. Facultatea de Geografie și Turism

10:30 – 11:00 Key-note speech: Casa Regală a României – cum pot patrimoniul și cultura influența comunitățile? Ion Tucă, Director al Casei Regale a României

11:00 – 11:30 Pauză de cafea

11:30 – 12:30 Panel: Studii de caz din Transilvania

Furu Árpád, Programul de protecție a patrimoniului Rimetea (Rimetea, județul Alba)
Marlene Stanciu, Fondator KraftMade (Cincu, județul Brașov)
Claudiu Salanță, Arhitect Șef al Județului Cluj (Castelul de la Răscruci, județul Cluj)
Moderator: Csilla Hegedüs, Președinte al Transylvania Trust

12:30 – 13:30 Prânz

13:30 – 14:30 Panel: Despre o rețea a satelor din Transilvania

Iozefina Postăvaru, Cercetător Științific la Institutul Național al Patrimoniului
Peter Hurley, Fondator Satele Unite ale Maramureșului
András Farkas, Manager de Proiect – Rețeaua Castel în Transilvania
Cristian Cișmaru, Co-fondator Transylvanian Brunch (Sibiu)
Moderator: Tudor Sălăgean, Director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei

14:30 – 15:00 Pauză de cafea

15:00 – 16:00 Invitație de participare în proiectul Transylvania Myths Europe
Ștefan Teișanu, Director al Centrului Cultural Clujean

 

Tags: , , , , , , , , ,
the_office_prezentare_92203

Ce s-a ales de marile fabrici comuniste din Cluj

Cele mai multe fabrici din perioada comunistă, care îşi desfăşurau activitatea în Cluj-Napoca, au fost transformate, treptat, după 1989, în proiecte imobiliare sau sedii pentru multinaţionale. Printre ele, Fabrica de dulciuri Feleacul sau Fabrica de Tricotaje Someşul.

În centrul municipiului Cluj-Napoca îşi desfăşura activitatea, în perioada comunistă, Fabrica de Tricotaje Someşul, înfiinţată în anul 1930.

După zeci de ani de producţie, în 1995, societatea a fost privatizată iar în anul 2007, sediul situat pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi terenul aferent au fost vândute către un dezvoltator imobiliar. Atrium Center anunţa că îşi doreşte construirea unui mall, valoarea tranzacţiei fiind de 14 milioane de euro.

Fabrica a fost demolată în 2008 iar un an mai târziu firma şi-a mutat linia de producţie într-o hală de pe Bulevardul Muncii, la periferia Clujului. Pe locul fostei fabrici de tricotaje, fondul de investiţii sud-african New Europe Property Investments (NEPI) şi omul de afaceri Ovidiu Şandor din Timişoara au ridicat un complex de birouri şi servicii, numit The Office, pe o suprafaţă construită de 54.000 mp. Iar multinaţionalele şi-au mutat aici sediile.

Fabrica de dulciuri Feleacul, naţionalizată în 1948, a fost transformată în proiect imobiliar după anul 2000. Birourile firmei au fost demolate iar pe terenul respectiv s-a construit un hotel de 5 stele, iar clădirea unde se desfăşura activitatea de producţie s-a transformat într-un complex de birouri numit Cluj Business Center, care are în total peste 57.000 de mp.

Producătorul de confecţii Flacăra, care deţinea un teren de două hectare în Cluj-Napoca, a trecut printr-un proces de reconversie al clădirii aceasta fiind cumpărată de compania de IT iQuest şi a fost amenajată, începând cu anul 2015, ca sediu propriu în care vor lucra câteva sute de persoane. Terenul a fost vândut de o companie imobiliară controlată de o bancă germană, după ce Flacăra a fost divizată, utilajele fiind preluate de o firmă de lenjerie.

Clădirile fostei fabrici de utilaje de frig Tehnofrig, care a funcţionat în zona Gării din Cluj-Napoca, au fost demolate, iar pe o parte a terenului de peste 11 hectare s-a construit magazinul de bricolaj Dedeman. După 1989, Tehnofrig a fost divizată în şase societăţi pentru a putea fi transformată mai uşor într-un proiect imobiliar.

Fabrica de bere Ursus a funcţionat din 1878 în Cluj-Napoca într-o zonă adiacentă centrului municipiului, şi a fost închisă în anul 2010, producţia fiind mutată la Buzău. Pe terenul fabricii s-a construit un complex format dintr-un ansamblu de locuinţe şi un mall, în urma unei investiţii de 25 de milioane de euro. În zonă a rămas doar o mini-berărie care să amintească de tradiţia berii din Cluj-Napoca.

Fabrica Napochim, producător de mase plastice din România, a fost înfiinţată în 1949, iar terenul, aflat într-o zonă apropiată de centrul oraşului, a devenit tentant pentru piaţa imobiliară. Şi Napochim a fost divizată, partea de producţie fiind mutată la periferia Clujului, iar partea imobiliară a dezvoltat un proiect de locuinţe, spaţii de birouri şi spaţii comerciale pe o suprafaţă de 37.000 de mp, după demolarea fostelor clădiri.

Unul dintre coloşii industriali ai municipiului Cluj-Napoca, Combinatul de Utilaj Greu (CUG), înfiinţat în 1970, funcţiona pe platfoma de pe Bulevardul Muncii. După 1990 combinatul a fost divizat în opt societăţi, dintre care unele mai funcţionează, altele nu, iar clădirile şi halele au fost fie închiriate, fie vândute la fier vechi.

Şi producătorul de încălţăminte Clujana, care şi-a început activitatea după 1910, a trecut printr-un proces de transformare, care a dus în 1999 la intrarea în faliment şi la închiderea. Majoritatea spaţiilor de producţie au fost închiriate altor firme, cu obiect de activitate similar dar nu numai. În prezent, doar într-una dintre clădiri, Clujana, preluată de Consiliul Judeţean Cluj, mai desfăşoară activităţi de producţie în domeniul încălţămintei.

Dintre marile fabrici comuniste puţine şi-au continuat activitatea, devenind, în prezent, companii importante la nivel naţional, printre acestea numărându-se Farmec, producător de cosmetice, sau Terapia, producător de medicamente.

Un analist economic clujean a declarat corespondentului MEDIAFAX că dacă fostele fabrici comuniste şi-ar fi păstrat producţia după Revoluţie, s-ar fi investit în modernizare şi retehnologizare, economia municipiului ar fi întrecut-o pe cea a Bucureştiului.

„La Cluj-Napoca se producea aproape orice, erau fabrici mari, de nivel naţional. Dar, după 1990 terenurile au fost vânate în scop imobiliar, şi astfel s-a trecut la desfiinţarea fabricilor, demolarea clădirilor, relocarea producţiei şi diminuarea ei, cu scopul de a vinde terenurile pentru hipermagazine, mall-uri, clădiri de birouri sau complexuri rezidenţiale. Treptat, mediul economic din oraş a fost nevoit să se reinventeze, iar Clujul a devenit un oraş în care predomină serviciile şi firmele de IT”, a spus acesta.

Ce s-a ales de marile fabrici comuniste din România. 

Tags: , , , ,
21765637_1491982704223883_4201571530468966189_o

Model european pentru rezvolarea problemei traficului în Cluj

Clujul se află în plin proces de congestionare a traficului auto, a mobilităţii. “Putem spune STOP acum, învăţând din experienţa marilor oraşe din Europa care, de peste 10 ani, au adoptat politici de încurajare a traficului alternativ”, a declarat edilul Clujului, Emil Boc, în cadrul Conferinței de Bune Practici în Administrație Publică, eveniment organizat de Centrul Cultural Clujean la Cluj Arena. 

Boc vorbeşte despre extinderea spaţiilor pietonale, încurajarea transportului public şi alternativ – autobuze, biciclete şi piste de biciclete, maşini electrice şi chiar mersul pe jos. Nu în ultimul rând, edilul indică spre tânăra generaţie din oraşele europene din vest care înregistreată un declin abrupt în domeniul proprietăţii, adică nu mai cumpără maşini. Preferă ceea ce se numşte “shared economy” (ex: Cluj Bike, Get Pony, Bla bla car, etc.).

“Am văzut marile modele de oraşe europene – Viena, Amsterdam, Copenhaga – considerate în topul orașelor inteligente din Europa. Ce am văzut cu toții acolo? Un paradox: dacă până în secolul XX aceste orașe s-au dezvoltat treptat și sigur, asigurând un nivel de trai decent, revoluţia automobilului a dus la creşterea exponenţială a maşinilor în aceste oraşe. Avem maşini care merg cu 270-280 de km pe oră, iar in oraş am ajuns să circulăm cu viteza unei trăsuri”.

Un model de “regenerare” a dezvoltării urbane este Copenhaga, oraş care în prezent are mai multe biciclete decât maşini (numărul total al bicicletelor este de peste 265.000, iar cel al maşinilor de 252.600).

Articolul integral AICI! 

Tags: , , , , , , ,
00159122_large

Pe ce vor clujenii să cheltuie banii primăriei. 2 milioane de euro

A trecut puţin peste o săptămână de la anunţul municipalităţii prin care clujenii erau informaţi că au la dispoziţie 2 milioane de euro pentru programul de bugetare participativă pe internet. Concret: cetăţenii propun proiecte menite să îmbunătăţească viaţa urbei, Primăria Cluj-Napoca finanţează cele mai bune idei.

Aproape 50 de propuneri au fost înscrise până în prezent în cele şase domenii disponibile, mare parte reiterând proiecte deja expuse în spaţiul public, de ani buni, de autorităţi sau de partide politice în campaniile electorale fie de tineri informaticieni (metrou suspendat, Someşul navigabil, aplicaţie pentru transportul în comun, Parcul Est), există înscă şi câteva idei ce merită o atenţie deosebită din partea factorilor decidenţi.

Alei, trotuare şi zone pietonale – 12

Reabilitare alei din spatele străzii Parâng (Mănăştur) – 50.000 euro

Reabilitare strada Clinicilor – 150.000 euro

Reamenajarea trotuarului şi spaţiului verde de pe strada Gavril Musicescu – 50.000 euro

Reabilitare trotuar Pod Nod N până la pârâul Gârbău – 50.000 euro

Reamenajare pod pietonal, barajul de pe Someş – 30.000 euro

Reamenajare Parcul Rozelor – 50.000 euro

Reabilitare şi asfaltare drum de acces din Republicii – 10.000 euro

Remenajarea promenadei Elisabeta – 80.000 euro

Asfaltare, amenajare spaţiu verde şi noi locuri de parcare – Aleea Balea – 20.000 euro

Clujul Curat – 125.000 euro

“Ar consta în inspectarea diferitelor străzi ale oraşului de către inspectori sanitari, iar în funcţie de situaţia de pe teren să se acorde calificative de : 1- stradă, cartier curat; 2-stradă, cartier aproape curat; 3-stradă, cartier murdar. Cele care întră la 2 şi 3 să fie luate în vizor, cu 3 prioritar, şi să se vină cu soluţii pentru a remedia situaţiile. Soluţiile ar putea fi informarea asociaţiilor de proprietari, implicarea voluntarilor, şcolilor din zonă, chiar şi a firmelor pentru a face curat. De asemenea, supraveghere specială şi intensa a Poliţiei Locale şi sancţionarea acelor oameni care produc mizeria. Nu în ultiul rând, înmulţirea coşurilor de gunoi existente, chiar montarea de camere de supraveghere”, scrie Robert Dimeny.

Pasarelă Calea Turzii – 150.000 euro

“Propun realizarea unui proect de pasarelă pietonală şi pentru biciclete sau trotinete, role, etc. peste Calea Turzii, în zona porţii Cimitirului Central. Proiectul poate fi pus la concurs către tineri arhitecti; un exemplu ar fi pasajul din Millenium Park”, scrie Tudor Bota.

Pietonală Napoca/Eroilor – 100.000 euro

“Propun ca strada Napoca şi strada Eroilor să fie închise şi transformate în zone pietonale. Traficul deviat pe Avram Iancu, care devine sens unic. Odată cu aceste străzi vor fi închise şi Universităţii, străduţele adiacente şi latura estică a Pieţeu Unirii. Se poate merge mai departe şi sub aceste străzi să fie amenajată parcare publică cu plata, 3 lei/30 min”, propune Adrian Tudor.

MATERIALUL INTEGRAL AICI. 

Tags: , , , ,
casabio1

Căsuţa din Transilvania care atrage turişti din toate colţurile lumii

Doi fraţi din Sîngeorz-Băi au construit o căsuţă unică, din paie, lemn şi muşchi de copac, care atrage ca un magnet turiştii din toate colţurile lumii dornici să locuiască într-un loc rustic, dar totuşi modern.

În căsuţa construită de Paul şi Cristian Axinte, oamenii pot auzi noaptea, prin pereţii construiţi din paie, greierii, iar dimineaţa păsările cum cântă. O astfel de experienţă inedită caută zeci de turişti peste hotare, dar, mai nou din România, în căsuţa desprinsă parcă din poveşti. Mică şi totuşi încăpătoare, rustică şi în acelaşi timp modernă, foarte veselă, căsuţa primeşte cu uşile deschise pe oricine vrea să-i treacă pragul.

Căsuţa de poveste are 80 de metri pătraţi este la mare căutare în rândul celor care apreciază natura şi traiul ecologic.

Ideea aceste căsuţe i-a venit lui Paul, care, în urmă cu mai bine de un deceniu, a plecat în străinătate, unde a întâlnit-o pe Ann, într-o căsuţă asemănătoare cu cea pe care a construit-o în România, s-a căsătorit şi au împreună trei copii. Cei doi tineri au hotărât să îşi amenajeze o căsuţă asemănătoare cu cea în care s-au cunoscut şi acasă, în România.

Au construită căsuţa în vârf de deal, lângă staţiunea Sîngeorz-Băi. Locuinţa a fost ridicată din baloţi de paie şi totul a durat doi ani, iar costurile au depăşit 10.000 de euro.

Pentru a şti cum să realizeze căsuţa Paul a luat cursuri în Belgia în care au învăţat cum să-şi construiască o căsuţă ecologică, din baloţie de paie. De profesie inginer, Paul a ştiut exact ce vrea de la proiect însă cu meşterii din România i-a fost foarte greu pentru că ei nu au înţeles de ce vrea cineva să îşi construiască o casă din baloţi de paie…

L-a ajutat fratele său, Cristian, care de când a aflat de proiect i-a fost alături şi, de altfel, el a rămas în România să gestioneze căsuţa şi să primească turiştii.

“A fost foarte complicat cu avizele pentru că nicicum nu am reuşit să obţinem autorizaţia de construcţie. Nimeni nu înţelegea nici cum cum o să realizăm această casă, sută la sută ecologică, fără pereţi din cărămidă şi zidărie. Nici pe cei de la mediu nu am reuşit să-i convingem să ne dea avizele decât foarte greu. Am făcut zeci de drumuri. În cele din urmă, cu chiu cu vai, după multe drumuri şi acte refăcute am reuşit şi am primit toate autorizaţiile de care am avut nevoie”, a povestit, pentru MEDIAFAX, Cristian Axinte.

Dacă cu autorizaţiile au reuşit să rezolve după numeroase drumuri la Bistriţa, cel mai complicat a fost cu găsirea meşterilor care să înţeleagă ideile lui Paul despre cum trebuie construită casa de paie. În întreaga construcţie au intrat aproximativ 400 de baloţi de paie pe care tinerii i-au presat cu cricul de la maşină pentru a-i face foarte rezistenţi.

La parter căsuţa are două dormitoare, ambele cu intrări separate iar la etaj e bucătăria şi livingul integrat.

Şemineul care asigură încălzirea casei, realizat de un sculptor celebru din zonă este şi el unul deosebit, iar scara îngustă, sculptată manual, asigură accesul de la dormitoarele amenajate la parter la livingul şi bucătăria de la etaj.

Pe acoperiş, printre muşchi şi flori aduse din străinătate te poţi relaxa în voie şi poţi admira oraşul de la înălţime.

“Am folosit cob pentru a tencui casa, care este foarte rezistent şi-mi place foarte mult ca material. Este un amestec de paie şi nisip. Este uşor să lucrezi cu paiele pentru că este un material uşor şi natural. De altfel toate materialele din casă sunt din natură – paie, copaci, acoperişul verde. Mi-a plăcut foarte mult ideea de casă alternativă, sustenabilă unde poţi să-ţi pui amprenta. Totul e ecologic. Este şi foarte rezistentă, e extrem de elastică. Înăuntru creează un aer foarte plăcut şi curat, nu ai probleme cu igrasia. Iarna menţine căldura şi vara răcoare. E un aer curat pentru că toţi pereţii respira”, poveste şi Paul Axinte care în fiecare vacanţă vine împreună cu soţia şi cei trei copii în România să petreacă câteva zile în căsuţa de poveste.

Când nu stă familia în căsuţă, Cristian Axinte o închiriază, pentru noapte petrecută aici turiştii plătesc aproximativ 40 de euro, iar pentru toată casa preţul poate ajunge şi la 100 de euro.

Turiştii nu se lasă aşteptaţi, au auzit de căsuţa din paie şi îşi fac rezervări din timp pentru a petrece câteva ore într-o oază verde

Tags: , , , , ,