Tag Archives: econstory

00163456_large

Sfaturi pentru Clujul de după blocuri de la specialişti în inovare din America

Jaclyn Youngblood și Kim Lucas, coordonatoarele programelor de Design Urban și Civic Tech din cadrul New Urban Mechanics, divizia de inovare din Boston, vin la Cluj pentru Dialogurile Urbane organizate joi, vineri și sâmbătă de Centrul Cultural Clujean.

Dialogurile Urbane marchează debutul Fondului de Inovare Culturală, un mecanism dezvoltat de Centrul Cultural Clujean pentru a testa și măsura soluții alternative la provocările orașului, propuse de sectoarele civic, cultural și de afaceri și implementate împreună cu administrația și mediul academic.

„Departamentul de inovare al Primăriei din Boston este printre cele mai performante divizii de inovare urbană din lume. Cu sprijinul sectorului privat, ei au găsit soluții inovatoare la probleme legate de trafic, de locuire, de folosire a spațiului public și de alte teme ale orașului. Inspirați de modelul din Boston, pornim și la Cluj un program similar, în premieră în România. Prima provocare pe care ne-am asumat-o este implicarea locuitorilor din Mărăști și Mănăștur în regândirea spațiilor comune dintre blocuri, pentru a contribui la decongestionarea traficului în oraș”, declară Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean.

Fondul de Inovare Culturală este un proiect al Centrului Cultural Clujean, derulat cu sprijinul direcțiilor de resort din Primăria Cluj-Napoca.

Partenerilor internaționali ai proiectului – Boston Office for New Urban Mechanics și German Marshall Fund prin programul „Transatlantic Leadership Initiative” (TLI) – li s-au alăturat deja primele companii locale care susțin proiectul: Evozon, Banca Transilvania, Accenture, Arxia, iQuest și Sykes. Conform organizatorilor, și alte companii locale sunt invitate să li se alăture până la finalul anului.

„Pe lângă avantajele de a fi orașul cu cea mai rapidă creștere din România, dezvoltarea comunității noastre aduce cu sine și a serie de probleme și provocări. Traficul, nevoile de servicii și sprijin pentru diferite categorii de locuitori ai Clujului, nevoia de digitalizare a comunicării instituționale cu cetățeanul, toate acestea sunt probleme noi, care trebuie rezolvate prin soluții noi, inovatoare și durabile. Studiem acum această abordare nouă, alături de centrul Cultural Clujean și proiectul Fondului de Inovare Culturală. Echipa din Boston ne va oferi un prilej de a ne consulta și de a obține feed-back de la cineva care a implementat deja proiectele la care noi lucrăm acum”, a declarat Ovidiu Cîmpean, Director de Dezvoltare Locală în Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

Programul Dialogurilor Urbane (9-11 noiembrie 2017)

Dialogurile Urbane debutează cu trainingul „Perspective ale noilor parteneriate publice private: diviziile de inovare ale orașelor”, susținut de Boston Office for New Urban Mechanics și găzduit de compania clujeană Evozon. La curs vor participa reprezentanți ai companiilor clujene implicate în Fondu de Inovare Culturală, ai Municipalității și ai sectorului independent preocupat de dezvoltarea urbană. Se va discuta despre modalități de a face analiză și prognoză pentru dezvoltarea orașului, despre încurajarea companiilor să inoveze în domenii cheie pentru piața locală, despre modelul Boston de inovare deschisă și de utilizare a tehnologiei pentru participare publică și despre abordarea culturală a transformărilor urbane. Tot joi, specialiștii Centrului Cultural Clujean și invitații lor din Boston vor face vizite în zonele experimentale ale Fondului de Inovare Culturală: Scorțarilor – Canalul Morii, Bucegi – Pârâul Calvaria și Piuariu – UTCN Mărăști.

Vineri au loc ateliere de lucru cu cele două echipe care au dat ideile câștigătoare ale Fondului de Inovare Culturală. Membrii echipelor – locuitori ai zonelor Scorțarilor – Canalul Morii și Bucegi – Pârâul Calvaria -, lucrează cu experți în dezvoltare urbană, sociologi, specialiști în circulație, administrație publică, organizatori de evenimente etc. pentru îmbunătățirea planificării experimentelor pe care le vor derula în cartiere. Până la finalul lunii iunie 2018, beneficiind de sprijinul acestor specialiști, de autorizații temporare, dar și de câte 5.000 de euro oferiți de companiile partenere ale Fondului, cele două echipe vor testa ideile lor de refolosire a spațiilor din cartiere, iar rezultatele pozitive vor fi apoi prezentate Primăriei pentru implementare și eventuală replicare în alte locuri din oraș.

Ziua de sâmbătă este rezervată definitivării planurilor celor două proiecte, dar și unui nou atelier susținut de divizia de inovare din Boston, de data aceasta rezervat Primăriei Cluj-Napoca, Centrului Cultural Clujean, Universității Babeș-Bolyai și companiei Evozon, pe tema folosirii de big data pentru managementul traficului în oraș, un subiect la care Bostonul excelează.

Tot sâmbătă are loc o ediție specială a Street Food Festival pe strada Molnar – Piuariu din Mărăști. Sub sloganul „A doua Piezișă a Clujului”, evenimentul din Piuariu este primul gândit pentru a oferi vecinilor șansa de a analiza posibilitatea ca strada să fie pietonalizată și transformată într-un veritabil centru de cartier. „Credem că strada Piuariu poate fi pentru Mărăști ce e acum Piezișa pentru Hasdeu, iar o eventuală pietonalizare acolo ar putea transforma zona într-un adevărat centru de cartier. Sâmbătă, începând cu ora 12, ne revedem pe Piuariu cu muzică bună și cu unele dintre cele mai îndrăgite branduri culinare din oraș”, spune Constantin Covaliu, General Manager al Street Food Festival.

Fondul de Inovare Culturală (FIC) este un mecanism care sprijină identificarea, experimentarea și măsurarea de soluții alternative la probleme ale orașului care sunt astăzi greu de finanțat, greu de abordat sau chiar greu de identificat.

Fondul susține cu bani, specialiști și autorizații pe clujenii care au propuneri de îmbunătățire a modului în care folosim împreună orașul. Prima ediție a Fondului, derulată în perioada octombrie 2017 – iulie 2018, propune regândirea utilizării a trei spații aglomerate ale orașului, prin experimente gândite și implementate de către locuitorii zonelor respective.

Proiectul pentru zona Scorțarilor – Canalul Morii propune realizarea unui traseu pietonal pe malul stâng al canalului Morii, între strada Scorțarilor și punctul termic dintre blocuri. Riveranii sunt implicați în realizarea de intervenții temporare pentru a testa diverse scenarii de amplasare și utilizare pentru mobilier de ședere, jardiniere cu vegetație, coșuri de gunoi, facilități sanitare și schimbarea unor elemente cromatice ale zonei.

Pentru zona strada Bucegi – Pârâul Calvaria, riveranii propun un proces continuu de ideație, consultare și intervenții temporare pentru a testa ce tipuri de utilizări pot transforma zona Pârâului într-un spațiu comun: locuri de joacă alternative pentru mai multe vârste, securizarea zonei, promovarea unor comportamente de consum și recreere sănătoase și inclusiv un prim festival al zonei- târgul Mărțișoriada.

În zona Piuariu – UTCN Mărăști, Centrul Cultural Clujean, cu sprijinul Primăriei Cluj-Napoca și al Universității Tehnice, va face propuneri în vederea experimentării posibilităților de pietonalizare a străzii Piuariu și de transformare a acesteia într-un veritabil centru de cartier.

 

Tags: , , , ,
transylvania

Brand al satelor din Transilvania pentru Europa

Directorul Casei Regale a României, reprezentanți ai Institutului Patrimoniului și ai unora dintre cele mai importante proiecte de patrimoniu din Cluj, Sibiu, Alba, Maramureș și Brașov vin la Cluj în 16 noiembrie pentru conferința de deschidere a proiectului Transylvania Myths Europe, al Centrului Cultural Clujean.

„Conferința e o invitație deschisă pentru toți primarii de comune din Transilvania care văd în patrimoniu și cultură chei pentru dezvoltarea durabilă a localităților lor. Împreună cu ei vom crea cel mai ambițios proiect regional de până acum, prin care ne dorim să contribuim la dezvoltarea regiunii și la promovarea ei către turiștii români și europeni. Clujul a crescut în mare măsură datorită Transilvaniei, care i-a împrumutat din brandul său și a alimentat orașul cu mulți oameni talentați de-a lungul timpului. Prin acest proiect Clujul își asumă din nou rolul de lider al regiunii și se străduiește o dată în plus să creeze beneficii pentru Transilvania”, declară Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean.

Proiectul Transylvania Myths Europe este o rețea de localități transilvănene preocupate de utilizarea patrimoniului și culturii ca motoare pentru dezvoltarea durabilă. Această rețea va lucra la construirea unui brand unic și a unei oferte culturale, turistice și de dezvoltare integrată comune pentru localitățile implicate, adresate românilor și Europenilor dornici să descopere Transilvania autentică.

Anul 2018 va marca debutul în construcția rețelei și va aduce primele evenimente și acțiuni comune ale localităților membre: Ziua Patrimoniului, Castelele de pe Valea Someșului, Campionatul Transilvănean de-a V-ați Ascunselea, precum și un brand și un label cultural și turistic al rețelei. De asemenea, programul va include și câte un proiect propriu al fiecărei comune înscrisă în rețea, prin care se va căuta fructificarea economică sustenabilă a valorilor de patrimoniu locale.

Centrul Cultural Clujean va coordona toate aceste activități și invită administrațiile locale din mediul rural transilvănean să se alăture rețelei pentru a beneficia de expertiza specialiștilor CCC, de oportunitățile de finanțare oferite în cadrul programului și, mai ales, de forța grupului care se creează astfel.

Programul conferinţei

Sala de ședințe a Consiliului Județean Cluj

09:30 – 10:00 Primirea invitaților

10:00 – 10:30 Deschiderea conferinței

Vákár István, Vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj
Dan Tarcea, Viceprimar al Municipiului Cluj-Napoca
Ștefan Teișanu, Director al Centrului Cultural Clujean
Cristina Bolog, Lector univ. Facultatea de Geografie și Turism

10:30 – 11:00 Key-note speech: Casa Regală a României – cum pot patrimoniul și cultura influența comunitățile? Ion Tucă, Director al Casei Regale a României

11:00 – 11:30 Pauză de cafea

11:30 – 12:30 Panel: Studii de caz din Transilvania

Furu Árpád, Programul de protecție a patrimoniului Rimetea (Rimetea, județul Alba)
Marlene Stanciu, Fondator KraftMade (Cincu, județul Brașov)
Claudiu Salanță, Arhitect Șef al Județului Cluj (Castelul de la Răscruci, județul Cluj)
Moderator: Csilla Hegedüs, Președinte al Transylvania Trust

12:30 – 13:30 Prânz

13:30 – 14:30 Panel: Despre o rețea a satelor din Transilvania

Iozefina Postăvaru, Cercetător Științific la Institutul Național al Patrimoniului
Peter Hurley, Fondator Satele Unite ale Maramureșului
András Farkas, Manager de Proiect – Rețeaua Castel în Transilvania
Cristian Cișmaru, Co-fondator Transylvanian Brunch (Sibiu)
Moderator: Tudor Sălăgean, Director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei

14:30 – 15:00 Pauză de cafea

15:00 – 16:00 Invitație de participare în proiectul Transylvania Myths Europe
Ștefan Teișanu, Director al Centrului Cultural Clujean

 

Tags: , , , , , , , , ,
the_office_prezentare_92203

Ce s-a ales de marile fabrici comuniste din Cluj

Cele mai multe fabrici din perioada comunistă, care îşi desfăşurau activitatea în Cluj-Napoca, au fost transformate, treptat, după 1989, în proiecte imobiliare sau sedii pentru multinaţionale. Printre ele, Fabrica de dulciuri Feleacul sau Fabrica de Tricotaje Someşul.

În centrul municipiului Cluj-Napoca îşi desfăşura activitatea, în perioada comunistă, Fabrica de Tricotaje Someşul, înfiinţată în anul 1930.

După zeci de ani de producţie, în 1995, societatea a fost privatizată iar în anul 2007, sediul situat pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi terenul aferent au fost vândute către un dezvoltator imobiliar. Atrium Center anunţa că îşi doreşte construirea unui mall, valoarea tranzacţiei fiind de 14 milioane de euro.

Fabrica a fost demolată în 2008 iar un an mai târziu firma şi-a mutat linia de producţie într-o hală de pe Bulevardul Muncii, la periferia Clujului. Pe locul fostei fabrici de tricotaje, fondul de investiţii sud-african New Europe Property Investments (NEPI) şi omul de afaceri Ovidiu Şandor din Timişoara au ridicat un complex de birouri şi servicii, numit The Office, pe o suprafaţă construită de 54.000 mp. Iar multinaţionalele şi-au mutat aici sediile.

Fabrica de dulciuri Feleacul, naţionalizată în 1948, a fost transformată în proiect imobiliar după anul 2000. Birourile firmei au fost demolate iar pe terenul respectiv s-a construit un hotel de 5 stele, iar clădirea unde se desfăşura activitatea de producţie s-a transformat într-un complex de birouri numit Cluj Business Center, care are în total peste 57.000 de mp.

Producătorul de confecţii Flacăra, care deţinea un teren de două hectare în Cluj-Napoca, a trecut printr-un proces de reconversie al clădirii aceasta fiind cumpărată de compania de IT iQuest şi a fost amenajată, începând cu anul 2015, ca sediu propriu în care vor lucra câteva sute de persoane. Terenul a fost vândut de o companie imobiliară controlată de o bancă germană, după ce Flacăra a fost divizată, utilajele fiind preluate de o firmă de lenjerie.

Clădirile fostei fabrici de utilaje de frig Tehnofrig, care a funcţionat în zona Gării din Cluj-Napoca, au fost demolate, iar pe o parte a terenului de peste 11 hectare s-a construit magazinul de bricolaj Dedeman. După 1989, Tehnofrig a fost divizată în şase societăţi pentru a putea fi transformată mai uşor într-un proiect imobiliar.

Fabrica de bere Ursus a funcţionat din 1878 în Cluj-Napoca într-o zonă adiacentă centrului municipiului, şi a fost închisă în anul 2010, producţia fiind mutată la Buzău. Pe terenul fabricii s-a construit un complex format dintr-un ansamblu de locuinţe şi un mall, în urma unei investiţii de 25 de milioane de euro. În zonă a rămas doar o mini-berărie care să amintească de tradiţia berii din Cluj-Napoca.

Fabrica Napochim, producător de mase plastice din România, a fost înfiinţată în 1949, iar terenul, aflat într-o zonă apropiată de centrul oraşului, a devenit tentant pentru piaţa imobiliară. Şi Napochim a fost divizată, partea de producţie fiind mutată la periferia Clujului, iar partea imobiliară a dezvoltat un proiect de locuinţe, spaţii de birouri şi spaţii comerciale pe o suprafaţă de 37.000 de mp, după demolarea fostelor clădiri.

Unul dintre coloşii industriali ai municipiului Cluj-Napoca, Combinatul de Utilaj Greu (CUG), înfiinţat în 1970, funcţiona pe platfoma de pe Bulevardul Muncii. După 1990 combinatul a fost divizat în opt societăţi, dintre care unele mai funcţionează, altele nu, iar clădirile şi halele au fost fie închiriate, fie vândute la fier vechi.

Şi producătorul de încălţăminte Clujana, care şi-a început activitatea după 1910, a trecut printr-un proces de transformare, care a dus în 1999 la intrarea în faliment şi la închiderea. Majoritatea spaţiilor de producţie au fost închiriate altor firme, cu obiect de activitate similar dar nu numai. În prezent, doar într-una dintre clădiri, Clujana, preluată de Consiliul Judeţean Cluj, mai desfăşoară activităţi de producţie în domeniul încălţămintei.

Dintre marile fabrici comuniste puţine şi-au continuat activitatea, devenind, în prezent, companii importante la nivel naţional, printre acestea numărându-se Farmec, producător de cosmetice, sau Terapia, producător de medicamente.

Un analist economic clujean a declarat corespondentului MEDIAFAX că dacă fostele fabrici comuniste şi-ar fi păstrat producţia după Revoluţie, s-ar fi investit în modernizare şi retehnologizare, economia municipiului ar fi întrecut-o pe cea a Bucureştiului.

„La Cluj-Napoca se producea aproape orice, erau fabrici mari, de nivel naţional. Dar, după 1990 terenurile au fost vânate în scop imobiliar, şi astfel s-a trecut la desfiinţarea fabricilor, demolarea clădirilor, relocarea producţiei şi diminuarea ei, cu scopul de a vinde terenurile pentru hipermagazine, mall-uri, clădiri de birouri sau complexuri rezidenţiale. Treptat, mediul economic din oraş a fost nevoit să se reinventeze, iar Clujul a devenit un oraş în care predomină serviciile şi firmele de IT”, a spus acesta.

Ce s-a ales de marile fabrici comuniste din România. 

Tags: , , , ,
21765637_1491982704223883_4201571530468966189_o

Model european pentru rezvolarea problemei traficului în Cluj

Clujul se află în plin proces de congestionare a traficului auto, a mobilităţii. “Putem spune STOP acum, învăţând din experienţa marilor oraşe din Europa care, de peste 10 ani, au adoptat politici de încurajare a traficului alternativ”, a declarat edilul Clujului, Emil Boc, în cadrul Conferinței de Bune Practici în Administrație Publică, eveniment organizat de Centrul Cultural Clujean la Cluj Arena. 

Boc vorbeşte despre extinderea spaţiilor pietonale, încurajarea transportului public şi alternativ – autobuze, biciclete şi piste de biciclete, maşini electrice şi chiar mersul pe jos. Nu în ultimul rând, edilul indică spre tânăra generaţie din oraşele europene din vest care înregistreată un declin abrupt în domeniul proprietăţii, adică nu mai cumpără maşini. Preferă ceea ce se numşte “shared economy” (ex: Cluj Bike, Get Pony, Bla bla car, etc.).

“Am văzut marile modele de oraşe europene – Viena, Amsterdam, Copenhaga – considerate în topul orașelor inteligente din Europa. Ce am văzut cu toții acolo? Un paradox: dacă până în secolul XX aceste orașe s-au dezvoltat treptat și sigur, asigurând un nivel de trai decent, revoluţia automobilului a dus la creşterea exponenţială a maşinilor în aceste oraşe. Avem maşini care merg cu 270-280 de km pe oră, iar in oraş am ajuns să circulăm cu viteza unei trăsuri”.

Un model de “regenerare” a dezvoltării urbane este Copenhaga, oraş care în prezent are mai multe biciclete decât maşini (numărul total al bicicletelor este de peste 265.000, iar cel al maşinilor de 252.600).

Articolul integral AICI! 

Tags: , , , , , , ,
00159122_large

Pe ce vor clujenii să cheltuie banii primăriei. 2 milioane de euro

A trecut puţin peste o săptămână de la anunţul municipalităţii prin care clujenii erau informaţi că au la dispoziţie 2 milioane de euro pentru programul de bugetare participativă pe internet. Concret: cetăţenii propun proiecte menite să îmbunătăţească viaţa urbei, Primăria Cluj-Napoca finanţează cele mai bune idei.

Aproape 50 de propuneri au fost înscrise până în prezent în cele şase domenii disponibile, mare parte reiterând proiecte deja expuse în spaţiul public, de ani buni, de autorităţi sau de partide politice în campaniile electorale fie de tineri informaticieni (metrou suspendat, Someşul navigabil, aplicaţie pentru transportul în comun, Parcul Est), există înscă şi câteva idei ce merită o atenţie deosebită din partea factorilor decidenţi.

Alei, trotuare şi zone pietonale – 12

Reabilitare alei din spatele străzii Parâng (Mănăştur) – 50.000 euro

Reabilitare strada Clinicilor – 150.000 euro

Reamenajarea trotuarului şi spaţiului verde de pe strada Gavril Musicescu – 50.000 euro

Reabilitare trotuar Pod Nod N până la pârâul Gârbău – 50.000 euro

Reamenajare pod pietonal, barajul de pe Someş – 30.000 euro

Reamenajare Parcul Rozelor – 50.000 euro

Reabilitare şi asfaltare drum de acces din Republicii – 10.000 euro

Remenajarea promenadei Elisabeta – 80.000 euro

Asfaltare, amenajare spaţiu verde şi noi locuri de parcare – Aleea Balea – 20.000 euro

Clujul Curat – 125.000 euro

“Ar consta în inspectarea diferitelor străzi ale oraşului de către inspectori sanitari, iar în funcţie de situaţia de pe teren să se acorde calificative de : 1- stradă, cartier curat; 2-stradă, cartier aproape curat; 3-stradă, cartier murdar. Cele care întră la 2 şi 3 să fie luate în vizor, cu 3 prioritar, şi să se vină cu soluţii pentru a remedia situaţiile. Soluţiile ar putea fi informarea asociaţiilor de proprietari, implicarea voluntarilor, şcolilor din zonă, chiar şi a firmelor pentru a face curat. De asemenea, supraveghere specială şi intensa a Poliţiei Locale şi sancţionarea acelor oameni care produc mizeria. Nu în ultiul rând, înmulţirea coşurilor de gunoi existente, chiar montarea de camere de supraveghere”, scrie Robert Dimeny.

Pasarelă Calea Turzii – 150.000 euro

“Propun realizarea unui proect de pasarelă pietonală şi pentru biciclete sau trotinete, role, etc. peste Calea Turzii, în zona porţii Cimitirului Central. Proiectul poate fi pus la concurs către tineri arhitecti; un exemplu ar fi pasajul din Millenium Park”, scrie Tudor Bota.

Pietonală Napoca/Eroilor – 100.000 euro

“Propun ca strada Napoca şi strada Eroilor să fie închise şi transformate în zone pietonale. Traficul deviat pe Avram Iancu, care devine sens unic. Odată cu aceste străzi vor fi închise şi Universităţii, străduţele adiacente şi latura estică a Pieţeu Unirii. Se poate merge mai departe şi sub aceste străzi să fie amenajată parcare publică cu plata, 3 lei/30 min”, propune Adrian Tudor.

MATERIALUL INTEGRAL AICI. 

Tags: , , , ,
casabio1

Căsuţa din Transilvania care atrage turişti din toate colţurile lumii

Doi fraţi din Sîngeorz-Băi au construit o căsuţă unică, din paie, lemn şi muşchi de copac, care atrage ca un magnet turiştii din toate colţurile lumii dornici să locuiască într-un loc rustic, dar totuşi modern.

În căsuţa construită de Paul şi Cristian Axinte, oamenii pot auzi noaptea, prin pereţii construiţi din paie, greierii, iar dimineaţa păsările cum cântă. O astfel de experienţă inedită caută zeci de turişti peste hotare, dar, mai nou din România, în căsuţa desprinsă parcă din poveşti. Mică şi totuşi încăpătoare, rustică şi în acelaşi timp modernă, foarte veselă, căsuţa primeşte cu uşile deschise pe oricine vrea să-i treacă pragul.

Căsuţa de poveste are 80 de metri pătraţi este la mare căutare în rândul celor care apreciază natura şi traiul ecologic.

Ideea aceste căsuţe i-a venit lui Paul, care, în urmă cu mai bine de un deceniu, a plecat în străinătate, unde a întâlnit-o pe Ann, într-o căsuţă asemănătoare cu cea pe care a construit-o în România, s-a căsătorit şi au împreună trei copii. Cei doi tineri au hotărât să îşi amenajeze o căsuţă asemănătoare cu cea în care s-au cunoscut şi acasă, în România.

Au construită căsuţa în vârf de deal, lângă staţiunea Sîngeorz-Băi. Locuinţa a fost ridicată din baloţi de paie şi totul a durat doi ani, iar costurile au depăşit 10.000 de euro.

Pentru a şti cum să realizeze căsuţa Paul a luat cursuri în Belgia în care au învăţat cum să-şi construiască o căsuţă ecologică, din baloţie de paie. De profesie inginer, Paul a ştiut exact ce vrea de la proiect însă cu meşterii din România i-a fost foarte greu pentru că ei nu au înţeles de ce vrea cineva să îşi construiască o casă din baloţi de paie…

L-a ajutat fratele său, Cristian, care de când a aflat de proiect i-a fost alături şi, de altfel, el a rămas în România să gestioneze căsuţa şi să primească turiştii.

“A fost foarte complicat cu avizele pentru că nicicum nu am reuşit să obţinem autorizaţia de construcţie. Nimeni nu înţelegea nici cum cum o să realizăm această casă, sută la sută ecologică, fără pereţi din cărămidă şi zidărie. Nici pe cei de la mediu nu am reuşit să-i convingem să ne dea avizele decât foarte greu. Am făcut zeci de drumuri. În cele din urmă, cu chiu cu vai, după multe drumuri şi acte refăcute am reuşit şi am primit toate autorizaţiile de care am avut nevoie”, a povestit, pentru MEDIAFAX, Cristian Axinte.

Dacă cu autorizaţiile au reuşit să rezolve după numeroase drumuri la Bistriţa, cel mai complicat a fost cu găsirea meşterilor care să înţeleagă ideile lui Paul despre cum trebuie construită casa de paie. În întreaga construcţie au intrat aproximativ 400 de baloţi de paie pe care tinerii i-au presat cu cricul de la maşină pentru a-i face foarte rezistenţi.

La parter căsuţa are două dormitoare, ambele cu intrări separate iar la etaj e bucătăria şi livingul integrat.

Şemineul care asigură încălzirea casei, realizat de un sculptor celebru din zonă este şi el unul deosebit, iar scara îngustă, sculptată manual, asigură accesul de la dormitoarele amenajate la parter la livingul şi bucătăria de la etaj.

Pe acoperiş, printre muşchi şi flori aduse din străinătate te poţi relaxa în voie şi poţi admira oraşul de la înălţime.

“Am folosit cob pentru a tencui casa, care este foarte rezistent şi-mi place foarte mult ca material. Este un amestec de paie şi nisip. Este uşor să lucrezi cu paiele pentru că este un material uşor şi natural. De altfel toate materialele din casă sunt din natură – paie, copaci, acoperişul verde. Mi-a plăcut foarte mult ideea de casă alternativă, sustenabilă unde poţi să-ţi pui amprenta. Totul e ecologic. Este şi foarte rezistentă, e extrem de elastică. Înăuntru creează un aer foarte plăcut şi curat, nu ai probleme cu igrasia. Iarna menţine căldura şi vara răcoare. E un aer curat pentru că toţi pereţii respira”, poveste şi Paul Axinte care în fiecare vacanţă vine împreună cu soţia şi cei trei copii în România să petreacă câteva zile în căsuţa de poveste.

Când nu stă familia în căsuţă, Cristian Axinte o închiriază, pentru noapte petrecută aici turiştii plătesc aproximativ 40 de euro, iar pentru toată casa preţul poate ajunge şi la 100 de euro.

Turiştii nu se lasă aşteptaţi, au auzit de căsuţa din paie şi îşi fac rezervări din timp pentru a petrece câteva ore într-o oază verde

Tags: , , , , ,
ferma-2

Cluj: Fermă de legume organice pe 3,5 de hectare, produsele sunt livrate gratuit acasă

Un întreprinzător care se ocupa de producţia de sere şi solarii a pus bazele unei ferme de legume organice pe un teren de 3.5 hectare situat într-un sat la 20 de kilometri de Cluj-Napoca. Aici se cultivă peste 30 de legume şi fructe care sunt livrate gratuit la domiciliul clienţilor.

Liviu Baltă, investitorul Colina Farms, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că pentru a avea la fermă apă de calitate, necontaminată, necesară irigării culturilor, s-a forat la peste 100 de metri adâncime.

”Am înfiinţat anul trecut pe o suprafaţă de 3,5 hectare din satul Băbuţiu, situat la 20 de kilometri de Cluj-Napoca, o fermă de legume organice, crescute fără chimicale. Folosim doar seminţe organice şi îngrăşăminte bio, iar pentru a avea apă de calitate, curată, necontaminată, necesară irigării culturilor, s-a forat la peste 100 de metri adâncime. S-au făcut studii şi s-a concluzionat că apa are o calitate deosebită, la fel ca şi solul, un cernoziom cu o concentraţie mare de nutrienţi organici. Toate detaliile sunt controlate, de la temperatură, la umiditate, astfel că lucrăm cu un soft de urmărire a productivităţii culturilor. De asemenea, am folosit aproape 8 kilometri de folie de mulcire, care opreşte dezvoltarea buruienilor”, a spus Baltă.

Potrivit acestuia, ferma mai are şi două sere moderne, încălzite, de 900 de metri pătraţi şi o răsadniţă cu mese de cultură care se întinde pe o suprafaţă de 240 de metri pătraţi, iar pentru monitorizarea pesticidelor din sol şi din legume se lucrează cu un laborator al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare Cluj-Napoca.

”Din 2010 am înfiinţat o fabrică de sere şi solarii, care a ajuns cel mai important producător din România şi, astfel, am interacţionat cu sute de fermieri, care produceau şi organic, şi cu pesticide. Am văzut de ce falimentau mulţi dintre ei, de ce reuşeau puţini dintre ei, şi atunci m-am gândit că în zona Clujului nu prea există o astfel de fermă şi ar trebui să înfiinţez una, lucru care s-a şi întâmplat în 2016. L-am cooptat aici, ca tehnolog principal, pe Viorel Tămaş, care este specialistul fermei”, a explicat Liviu Baltă.

În cadrul fermei lucrează şase angajaţi, la care se adaugă zilieri în momentele de vârf de sezon, munca fiind, în cea mai mare parte, manuală.

Aici sunt cultivate peste 30 de tipuri de legume şi fructe, de la cele clasice – ceapă, salată, usturoi, măcriş, pătrunjel, ţelină, ridichi, roşii, morcovi, fasole, castraveţi, ruccola, ardei, zmeură, mure, până la până la cele recomandate de nutriţionişti, cum sunt salata Kale, salata asiatică Pak – choi, tarhon, creson, iarba de grâu, broccoli.

”Ne-am dorit să oferim clienţilor doar produse sănătoase, naturale, organice şi care au un gust autentic, savuros. De aceea sunt şi foarte apreciate”, a spus Liviu Baltă.

Colina Farms are peste 100 de clienţi din Cluj-Napoca şi Floreşti care primesc, săptămânal, la domiciliu sau la birou, cutii speciale cu 7 – 9 produse, în funcţie de sezon, care sunt de două tipuri, Green Box – pentru 1 – 2 persoane, şi Green Box Maxi – pentru 2 – 3 persoane, capacitatea maximă a fermei fiind de 250 de clienţi. Transportul produselor este gratuit.

În această vară, ferma va inaugura o zonă de picnic unde clienţii voluntari vor putea să consume legumele îngrijite şi culese personal de ei, şi va deschide primul magazin de legume, verdeţuri şi smoothies-uri din legume şi verdeţuri într-un centru comercial din Cluj-Napoca.

Tags: , , ,
louis-vuitton-stores-no-louis-vuitton-oslo--StFi_Louis_Vuitton_OSLO_347_DI3

The Guardian: Pantofii Louis Vuitton sunt produși în Transilvania

Cea mai mare parte a pantofilor marca Louis Vuitton pe care grupul Louis Vuitton Moet Hennessy (LVMH) îi vine la prețuri cuprinse între 500 și 1.800 de lire sterline perechea, sunt produși la uzina Somarest din Cisnădie, arată o anchetă a jurnaliștilor de la The Guardian.

Potrivit publicației britanice, existența acestei uzine este un secret bine păzit iar echipa managerială face eforturi pentru a se asigura că nu există nicio menționare a mărcii Louis Vuitton. O echipă de documentare a unei televiziuni franceze i-a fost interzis accesul în uzină în anul 2014 iar Bernard Arnault, directorul general de la LVMH și cel mai bogat om din Franța, a respins orice acuzații.

The Guardian susține că LVMH a construit o primă uzină la Cisnădie în 2002 pentru a profita de mâna de lucru ieftină din România iar în 2004 această uzină produce 1.500 de perechi de pantofi pe săptămână, potrivit CV-ului online al directorului de la acea dată al companiei. O a doua uzină a fost construită la Avrig în 2009 care produce componente pentru genți de mână și valize.

Jurnaliștii de la The Guardian au putut intra pentru prima dată în fabrica de la Cisnădie și au confirmat că mii de pantofi Louis Vuitton ies pe poartă în fiecare săptămână, aproape gata cu excepția tălpilor. Somarest nu a fost dispusă să dezvăluie câți pantofi produce în prezent, dar CV-ul online al directorului de operațiuni susține că producția a crescut cu 70% comparativ cu 2007, ceea ce ar sugera că în prezent produce peste 100.000 de perechi pe an.

O purtătoare de cuvânt de la uzina de la Cisnădie a acceptat să discutate detaliile legate de producția uzinei. Potrivit acesteia, managerii sunt francezi iar materialele utilizate sunt de asemenea importate din Franța. După asamblare, uzina exportă produsele spre Franța și Italia unde sunt “finalizate” pentru a putea fi etichetate drept “made in France” sau “made in Italy”, în conformitate cu legislația UE. Purtătoarea de cuvânt precizează că muncitorii sunt mulțumiți de condițiile de muncă de la uzina de la Cisnădie, care sunt mult mai bine decât în altă parte a țării. Acest lucru a fost confirmat și de o purtătoare de cuvânt de la Inspectoratul Teritorial de Muncă din Sibiu, potrivit căreia muncitorii beneficiază de week—end-uri libere și plăți pentru orele suplimentare. “Nu au existat plângeri” a spus Enciu Dumitru.

Purtătoarea de cuvânt a mai spus că în prezent cele două uzine au 734 de angajați care primesc salariul mediu din industria de confecții din România. Potrivit organizației Clean Clothes Campaign acest salariu este de aproximativ 133 de euro pe lună, ceea ce înseamnă că un muncitor ar avea nevoie de salariul pe șase luni pentru a putea cumpăra o pereche de pantofi Louis Vuitton.

Tags: , , , ,
Casa-Pistruiatu_designist_01

Vă amintiţi de strengarul Pistruiatu’? Cum arată casa sa din Cluj în 2017 FOTO

Nu ştim cum ar fi să călătorim în timp în Clujul de la sfârşitul secolului al XIX-lea, însă vă propunem un exerciţiu de imaginaţie chiar mai interesant. Cum ar fi ca un personaj din acea perioada să ajungă printr-o buclă temporală în propria casă restaurată şi reinterpretată potrivit modului de locuire şi preferinţelor de stil de la sfârşitul secolului al XXI-lea?

Casa-Pistruiatu_designist_05

Casa-Pistruiatu_designist_14

Casa-Pistruiatu_designist_16

Casa-Pistruiatu_designist_19

Chiar dacă decalajul nu este la fel de mare ca în „Vizitatorii” – pentru cine îşi mai aminteşte celebra comedie franţuzească cu Jean Reno în rolul cavalerului medieval trimis în vremurile moderne, şocul ar fi cu siguranţă uriaş.

Întrebarea nu este întâmplătoare, ea ne-a fost inspirată de o casă istorică din Cluj, restaurată de studioul de arhitectură Atelier Mass cu un ochi atent pentru detalii şi cu drag faţă de valoarea ei în peisajul oraşului. Numele ei este Casa Pistruiatu’, evocând o secvenţă dintr-un episod al cunoscutului serial “Pistruiatul”, filmată la intrarea în veranda casei. Scena surprinde foarte bine curtea, casa şi perspectiva minunată pe care o oferea asupra oraşului Cluj.

Cu arhitecţii de la Atelier Mass ne-am mai întâlnit pe designist.ro cu ocazia altor proiecte în care transformau un spaţiu de birouri sau o cafenea din Cluj.

Articolul integral AICI. 

Tags: , , , , , , ,
10988533_531787446963345_362471270601845338_n

Transilvania4SouthAmerica! 9.500 km de sport extrem pe două roţi în scop caritabil FOTO

Şase ardeleni pornesc vineri, 13 ianuarie 2017, într-o misiune umanitară inedită. Pasionaţi de sporturi extreme, dar având şi suflet mare, aceştia vor parcurge 9.500 km pe motociclete până în America de Sud unde vor dona toate cele necesare elevilor a două şcoli izolate, aflate la peste 4.000 altitudine.

Echipa Transilvania4SouthAmerica, formată din Deák Albert, Hiriczko Sándor, Hossu Ioan, Bikfalvi Zoltán, Lázár Árpád şi Oláh László (Cluj-Napoca, Baia Mare, Zalău, Odorgheiul Secuiesc), va zbura vineri din Budapesta la Madrid şi apoi la Santiago de Chile. Expediţia propriu-zisă va începe sâmbătă, 14 ianuarie 2017 şi va urma traseul Chile – Bolivia – Peru – Argentina. Ardelenii vor traversa de două ori deşertul Atacama, cel mai arid deşert din lume, dar şi Munţii Anzi, la o cotă de circa 5.000 m altitudine. Aventura se va încheia în 18 februarie 2017.

15390997_713618238796641_2348225705050697709_n

15578859_711794718978993_1598235520759327642_n

“Ne uneşte pasiunea pentru sporturi extreme, dar şi dorinţa de a ajuta. În ceea ce priveşte partea caritabilă a expediţiei, vom duce toate cele necesare elevilor unor şcoli izolate din Anzii Peruvieni. Acestea se află la peste 4.000 de metri altitudine, sunt greu accesibile şi vrem să aduce o mică bucurie copiilor care, chiar şi în aceste condiţii, nu renunţă la educaţie”, a spus Deák Albert.

Această expediţie reprezintă o continuare a proiectului sportiv şi caritabil Transilvania4Africa, realizat în urmă cu 3 ani. 

Atunci, Deák Albert, Bakos Norbert, Kovács Attila, Hiriczkó Sándor, Alexandru Manole, Oláh László şi Hossu Ioan au parcurs timp de 2 săptămâni, 9 ţări şi peste 9.000 de kilometri prin Europa şi Africa, destinaţia finală fiind Banjul, capitala Gambiei. Primii trei s-au deplasat cu o maşină special construită pentru această aventură, un Toyota Land Cruiser HDJ80, alintată “Bestia”, şi ceilalti patru cu motociclete KTM 640 Adventure. Echipa, cu ajutorul sponsorilor, a reuşit să doneze unor şcoli un TIR de calculatoare, monitoare, imprimante şi produse IT, dar şi îmbrăcăminte, rechizite şcolare sau alimente.

10982485_532697330205690_3380254455623669232_n

1969281_371482226327202_1913467322_n

1911770_371446819664076_374281513_n

1888581_371506796324745_1594396321_n

1521557_371506029658155_738157324_n

Tags: , , , , ,
1

Expediție Manaslu 8156 m. Prima reuşită clujeană pe un optimar FOTO

Alpinistul clujean Vasile Cipcigan a cucerit în 1 octombrie 2016 vârful Manaslu (8.156 m) din Himalaya, al optulea din lume ca înălţime. Fără şerpaşi şi fără oxigen suplimentar. El a fost însoţit în expediţia ce a durat o lună şi jumătate de jurnalistul Titus Crăciun care, din cauza unor problemele medicale, s-a oprit din ascensiune la 6.400 de metri.

9

Nici pentru Cipcigan ascensiunea vârfului nu s-a lăsat fără urmări: a suferit degerături de gradul II şi III la toate degetele de la piciorul drept şi la degetul mare de la piciorul stâng şi a trebuit să fie evacuat cu elicopterul după atingerea vârfului, iar în prezent urmează un tratament de recuperare.

“A fost un accident, o greşeală, nu toată lumea care urcă păţeşte aşa ceva. La mine a fost un cumul de factori. În tabăra 3, înainte de vârf, a fost o temperatură de -25 de grade, în noaptea vârfului a fost foarte rece, a fost un moment în care am crezut că mi-au îngheţat mâinile şi am stat o jumătate de oră se le încălzăsc, după care am reuşit să continui ascensiunea. Nu m-am gândit niciun moment să renunţ. A fost un munte extraordinar, care ne-a oferit şi greutăţi, dar şi lucruri frumoase. A cuceri un munte e impropriu spus, noi îl urcăm, nu îl curerim. Muntele ne-a cucerit pe noi, va rămâne în inimile noastre mulţi ani de aici înainte. Manaslu este al patrulea munte ca periculozitate din lume, am trecut peste poduri, peste crevase, am avut o zonă periculoasă, am avut cinci scări peste crevase, cea mai lungă a fost de 4,5 m peste o crevasă. La 1 octombrie, când am ajuns pe vârf, m-am gândit la cei dragi, la familia mea, apoi m-am gândit să fac poze. Am vrut să sun acasă dar nu a funcţionat telefonul prin satelit”, a mărturisit alpinistul Vasile Cipcigan într-o conferinţă de presă.

7

8

11

Pentru ziaristul Titus Crăciun a fost prima expediţie montană în afara României, precizând la plecarea din Cluj că demersul său este în egală măsură şi unul jurnalistic, dorind ca prin materialele pe care le va publica să contribuie la popularizarea alpinismului. La final de expediţie, aventura sa pe Manaslu se va transforma într-o carte.

“A fost o onoare să fiu parte din echipa al cărei lider, alpinistul Vasile Cipcigan, a devenit primul clujean pe un optimar. Pentru mine a fost prima experienţă peste 2.500 metri şi prima în afara României. Am învăţat multe şi cu siguranţă am să ştiu să gestionez mult mai bine astfel de situaţii în viitor. Practic, pe măsură ce altitudinea creştea, am început să am dureri de cap şi ameţeli, lucruri comune pentru alpiniştii care se află la o primă ascensiune de acest gen. M-am tratat cu analgezice, doar că făcusem o gastrită de care nu ştiam şi lucrurile nu au mers deloc bine. Eram deja la 6.000 de metri și coborând în tabăra de bază am vomat sânge timp de patru zile. Medicul mi-a spus că trebuie să cobor la 4.000 de metri, unde am făcut o cură cu apă şi orez timp de trei zile. Doar că “refacerea” m-a cosat cam 10% din greutatea corporală și o interdicție de a mai urca. Interdictia am tradus-o în română cu termenul “recomandare”. Așa că după “surghiun” m-am alăturat lui Vasile în drumul său spre vârf. După noaptea din tabăra 2, împreună cu Vasile am decis că e mai întelept și pentru mine și pentru expediție să nu încerc să cațăr mai sus, neavând aclimatizarea finalizată și nici o stare fizică optimă. Așa că m-am oprit – de data asta la 6.400″, a punctat jurnalistul.

5

6

2

4

Expediţia pe Manaslu este prima reuşită clujeană pe un vârf de peste 8.000 de metri. Pregătirea pentru această aventură a durat circa un an şi jumătate. Costurile s-au ridicat la suma de 17.000 de euro, fără a lua în calcul echipamentul necesar.

“Apreciez lucrurile noi, care ne scot din mediocritate ca valoare a societăţii în care trăim. Ar trebui să avem parte de mai multe iniţiative de acest fel şi trebuie se ne mândrim cu reuşita expediţiei clujeană pe Manaslu”, a spus şi Daniel Metz, CEO NTT DATA, unul din sponsorii acestui proiect.

14568153_1785051828431216_3966777035251340039_n

14705721_1785049545098111_6862595338674206430_n

Vasile Cipcigan, care este şi şef formaţie în cadrul Serviciului Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo Cluj din cadrul Consiliului Judeţean Cluj, a mai participat la expediţiile de cucerire a vârfurilor Khan Tengri (5.642 m), Denali (6.194 m) şi Aconcagua (6.962 m).

În viitorul apropiat, Vasile Cipcigan şi Titus Crăciun vor anunţa o nouă expediţie programată pentru 2017.

Mulțumim pentru sprijin NTT DATA România, AROBS Transilvania Software, Northfinder, Sprint Sport, Maros Bike, Medimpact, Ronda Medical, Darian, Thomsons Online Benefits, Aristrocrat, Eximtur, Compexit Trading, Clujul pedaleaza, Know, Crissor, Carmangeria Moldovan, CDS, Ducfarm, Hexagon, Alfa Geo Cad, JASP Heath Cluj, Alisport, Maramont, Dan Hotz.

Tags: , , , , , , , ,
IMG_0980

Manaslu 2016 – Performanță pentru Cluj. Alpinistul Vasile CIpcigan a cucerit vârful de 8.156 m din Himalaya

Alpinistul clujean Vasile Cipcigan a cucerit, sâmbătă, vârful Manaslu (8.156 metri) din Himalaya, el plecând la sfârşitul lunii august într-o expediţie împreună cu un alt alpinist, Titus Crăciun, pentru a atinge acest vârf.

Potrivit unui mesaj postat, sâmbătă, pe pagina “Expediţie Manaslu – Performanţă pentru Cluj” de pe o reţea de socializare, membrii acesteia abia aşteapă să ajungă acasă.

“Astăzi la 7,45, ora Nepalului, Expediţia Manaslu şi-a atins obiectivele. Vasile Cipcigan a atins vârful Manaslu, 8.156 de metri. Vă mulţumin tuturor pentru gândurile bune şi abia aşteptăm să ne revedem cu bine”, se arată în postare.

Cei doi alpinişti clujeni au plecat la sfârşitul lunii august într-o expediţie de cucerire a vârfului Manaslu din Himalaya care are o înălţime de 8.156 de metri.

Vasile Cipcigan, şef formaţie în cadrul Serviciului Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo Cluj al Consiliului Judeţean Cluj, unul dintre cei doi alpinişti, declara, în 11 august, într-o conferinţă de presă, că ascensiunea finală va dura între 8 şi 12 ore, iar coborârea circa patru – cinci ore.

Celălalt alpinist, ziaristul clujean Titus Crăciun, declara, la rândul său, că se află la prima sa expediţie de alpinism în afara României, scopul său fiind în primul rând unul jurnalistic.

Cei doi alpinişti au început în urmă cu un an şi jumătate pregătirea în comun pentru expediţie, care a inclus pregătire fizică şi psihică, alergare montană, pregătire logistică, de adunare a echipamentului, pregătire şi verificare a acestuia.

Costurile expediţiei de cucerire a vârfului Manaslu au ajuns la circa 9.000 de euro de persoană.

Multumim pentru sprijin NTT DATA Romania, AROBS Transilvania Software, Northfinder, Sprint Sport, Maros Bike, Medimpact, Ronda Medical, Darian, Thomsons Online Benefits, Aristrocrat, Eximtur, Compexit Trading, Clujul pedaleaza, Know, Crissor, Carmangeria Moldovan, CDS, Ducfarm, Hexagon, Alfa Geo Cad, JASP Heath Cluj, Alisport, Maramont, Dan Hotz.

Tags: , , ,
IMG_0952

MANASLU 2016 – PERFORMANȚĂ PENTRU CLUJ. Puja la 5.800 metri

Membrii expediției Manaslu 2016 – Performanță pentru Cluj, salvamontistul Vasile Cipcigan și jurnalistul Titus Crăciun, au ajuns marti, 13 septembrie 2916, pe ploaie si ninsoare, in Tabara 1 – C1 (5.800 metri) unde au pus un cort. Miercuri, 14 septembrie 2016, au participat la PUJA – ceremonia budista de deschidere de sezon. Joi, 15 septembrie 2916, vor dormi in C1.

Mulțumim pentru sprijin NTT DATA România, AROBS Transilvania Software, Northfinder, Sprint Sport, Maros Bike, Medimpact, Ronda Medical, Darian, Thomsons Online Benefits, Aristrocrat, Eximtur, Compexit Trading, Clujul pedaleaza, Know, Crissor, Carmangeria Moldovan, CDS, Ducfarm, Hexagon, Alfa Geo Cad, JASP Heath Cluj, Alisport, Maramont, Dan Hotz.

(T.C.)

FOTO: arhiva

Tags: , , , , , ,
unnamed3

Manaslu 2016 – performanță pentru Cluj. În drum spre tabăra de bază

După cele câteva zile petrecute în capitala Nepalului, Kathmandu, membrii expediției Manaslu 2016 – Performanță pentru Cluj au luat calea taberei de bază. Apropiere de punctul taberei de bază de la 4.800 de metri se va realiza prin partea vestică a masivului, apoi prin cea nordică, pentru ca în final atingerea ei să se facă prin parte estică a muntelui.

Cei doi clujeni, salvamontistul Vasile Cipcigan și jurnalistul Titus Crăciun, cărăra li s-au alăturat ieri dimineață și cei doi membri ai expediției cehe, au părăsit capitala Nepalului și au ajuns ieri, la bordul unui microbuz, în localitatea Besi Sahar, după ce au urcat de-a lungul spectaculoasei văi a râului Marsyangdi.

Din această mică localitate membri expediției s-au intersectat cu traseul Circuitului Manaslu, pe au pornit în această dimineață. Astăzi este programată atingerea punctului Dharapani, la aproximativ 2.000 metri altitudine, după care vor urma patru zile de trekking unde va fi atinsă altitudinea de 5.160 metri în pasul Larkya La și coborârea spre Samagaon (circa 3.500 metri altitudine), ultimul punct înaintea taberei de bază.

unnamed

unnamed1

Mulțumim pentru sprijin NTT DATA România, AROBS Transilvania Software, Northfinder, Sprint Sport, Maros Bike, Medimpact, Ronda Medical, Darian, Thomsons Online Benefits, Aristrocrat, Eximtur, Compexit Trading, Clujul pedaleaza, Know, Crissor, Carmangeria Moldovan, CDS, Ducfarm, Hexagon, Alfa Geo Cad, JASP Heath Cluj, Alisport, Maramont, Dan Hotz.

(T.C.)

 

Tags: , , , , , , ,
1

Manaslu 2016 – performanță pentru Cluj. Ultimele două zile de pregătire în Kathmandu

Ajunși cu bine ăn capitala Nepalului, Kathmandu, am continuat, timp de două zile, pregătirile logistice și administrative ale proiectului “Manaslu 2016 – performanță pentru Cluj”. La sediul Ministerului Turismului ne-au fost înmânate permisele de ascensiune, fără de care nu îți este permis accesul spre Manaslu. Primele bagaje – peste 80 de kilograme – au luat deja drumul spre tabăra de bază Manaslu.

Noi facem parte dintr-o expediție internațională cu 11 membri – doi români, doi cehi, un georgian, trei chinezi, un austriac, olandez și un italian. Astăzi sunt așteptați să sosească aproape toți membrii expediției iar mâine va fi ultima zi de pregătire în Khatmandu, după care pornim spre tabăra de bază.

Inițiatorul proiectului “Manaslu 2016 – performanta pentru Cluj”, salvamontistul Vasile Cipcigan, a fost desemnat team leaderul expediției internaționale, o numire ce are conotații administrative și organizatorice.

2

3

Mulțumim pentru sprijin NTT DATA România, AROBS Transilvania Software, Northfinder, Sprint Sport, Maros Bike, Medimpact, Ronda Medical, Darian, Thomsons Online Benefits, Aristrocrat, Eximtur, Compexit Trading, Clujul pedaleaza, Know, Crissor, Carmangeria Moldovan, CDS, Ducfarm, Hexagon, Alfa Geo Cad, JASP Heath Cluj, Alisport, Maramont.

(T.C.)

 

Tags: , , , , , , , ,
studenti-1

“De la Comunicare, am ajuns hair-stylist”. Multe diplome, puţini angajaţi

România produce multe diplome, dar puţini muncitori. 5% dintre şomeri sunt absolvenţi de facultăţi, iar între cei care încep să muncească, foarte puţini îşi găsesc un job în domeniul studiat. “Decalajul dintre pregătirea în şcoală şi piaţa muncii e tot mai mare”, spun experţii.

Cluj: Absolventă de Comunicare şi Relaţii Publice la UBB s-a orientat spre o carieră de hair – stylist

O absolventă a promoţiei 2015 a specializării de Comunicare şi Relaţii Publice a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, Mădălina Toma, spera să lucreze în PR, dar a trebuit să se orienteze spre o carieră de hair-stylist, pentru că nu şi-a găsit o slujbă în domeniul pentru care s-a pregătit în facultate. După absolvire, Mădălina şi-a trimis CV-ul la agenţiile de PR din Cluj-Napoca, a încercat să îşi găsească un loc de muncă, iar după câteva luni de tatonări de angajare, s-a consultat cu părinţii şi a decis să se reorienteze profesional.

„Am absolvit anul trecut Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) a UBB, specializarea Comunicare şi Relaţii Publice. Mi s-a părut interesant acest domeniu, îmi doream să lucrez în PR, la o agenţie, să mă ocup de organizarea unor evenimente diverse. În facultate am prins noţiunile de bază, dar este nevoie şi de practică. După ce am absolvit, am încercat în diverse locuri, am trimis CV-ul, dar nu am avut şansa să îmi găsesc ceva. Pentru că hair-stylismul era un hobby în facultate, când aranjam părul colegelor şi prietenelor mele, am decis să urmez un curs de şase într-un salon din Cluj-Napoca, pe care l-am absolvit în acest an, în luna mai. Viaţa m-a constrâns să mă reprofilez”, a povestit Mădălina.

În perioada cursului a făcut două săptămâni de teorie iar în rest practică la salonul respectiv şi a căpătat experienţă, a învăţat care sunt noile tendinţe, noile tipuri de tunsori, de aranjat şi vopsit părul.

„Am mers pe întreaga gamă, sunt hair-stylist pentru femei, bărbaţi şi copii, iar acum lucrez în acest domeniu la un salon. De asemenea, lucrez şi acasă, mai ales în această perioadă când sunt nunţi, le aranjez pe mirese sau pe domnişoarele lor de onoare. Îmi place ceea ce fac. Există, totuşi, o legătură cu ceea ce am învăţat în facultate, şi anume partea de comunicare, să ştii să te promovezi, deci aplic ceea ce am învăţat, abilităţile de comunicare, pentru a-mi crea o clientelă. Pregătesc şi cărţi de vizită personalizate <<Hair styling by Mădălina Toma>>”, a spus absolventa de UBB.

Tânăra nu a uitat, însă, prima dragoste, comunicarea, şi încearcă, în paralel, să îşi găsească o slujbă de PR, continuând să trimită CV-uri. „Nu renunţ la partea de comunicare. Dacă mi-aş găsi ceva, aş lăsa pe locul doi partea de coafor, pe care aş practica-o în timpul liber”, a mai spus Mădălina.

MAI MULTE AICI.

Tags: , , , , ,