Tag Archives: econstory

00159122_large

Pe ce vor clujenii să cheltuie banii primăriei. 2 milioane de euro

A trecut puţin peste o săptămână de la anunţul municipalităţii prin care clujenii erau informaţi că au la dispoziţie 2 milioane de euro pentru programul de bugetare participativă pe internet. Concret: cetăţenii propun proiecte menite să îmbunătăţească viaţa urbei, Primăria Cluj-Napoca finanţează cele mai bune idei.

Aproape 50 de propuneri au fost înscrise până în prezent în cele şase domenii disponibile, mare parte reiterând proiecte deja expuse în spaţiul public, de ani buni, de autorităţi sau de partide politice în campaniile electorale fie de tineri informaticieni (metrou suspendat, Someşul navigabil, aplicaţie pentru transportul în comun, Parcul Est), există înscă şi câteva idei ce merită o atenţie deosebită din partea factorilor decidenţi.

Alei, trotuare şi zone pietonale – 12

Reabilitare alei din spatele străzii Parâng (Mănăştur) – 50.000 euro

Reabilitare strada Clinicilor – 150.000 euro

Reamenajarea trotuarului şi spaţiului verde de pe strada Gavril Musicescu – 50.000 euro

Reabilitare trotuar Pod Nod N până la pârâul Gârbău – 50.000 euro

Reamenajare pod pietonal, barajul de pe Someş – 30.000 euro

Reamenajare Parcul Rozelor – 50.000 euro

Reabilitare şi asfaltare drum de acces din Republicii – 10.000 euro

Remenajarea promenadei Elisabeta – 80.000 euro

Asfaltare, amenajare spaţiu verde şi noi locuri de parcare – Aleea Balea – 20.000 euro

Clujul Curat – 125.000 euro

“Ar consta în inspectarea diferitelor străzi ale oraşului de către inspectori sanitari, iar în funcţie de situaţia de pe teren să se acorde calificative de : 1- stradă, cartier curat; 2-stradă, cartier aproape curat; 3-stradă, cartier murdar. Cele care întră la 2 şi 3 să fie luate în vizor, cu 3 prioritar, şi să se vină cu soluţii pentru a remedia situaţiile. Soluţiile ar putea fi informarea asociaţiilor de proprietari, implicarea voluntarilor, şcolilor din zonă, chiar şi a firmelor pentru a face curat. De asemenea, supraveghere specială şi intensa a Poliţiei Locale şi sancţionarea acelor oameni care produc mizeria. Nu în ultiul rând, înmulţirea coşurilor de gunoi existente, chiar montarea de camere de supraveghere”, scrie Robert Dimeny.

Pasarelă Calea Turzii – 150.000 euro

“Propun realizarea unui proect de pasarelă pietonală şi pentru biciclete sau trotinete, role, etc. peste Calea Turzii, în zona porţii Cimitirului Central. Proiectul poate fi pus la concurs către tineri arhitecti; un exemplu ar fi pasajul din Millenium Park”, scrie Tudor Bota.

Pietonală Napoca/Eroilor – 100.000 euro

“Propun ca strada Napoca şi strada Eroilor să fie închise şi transformate în zone pietonale. Traficul deviat pe Avram Iancu, care devine sens unic. Odată cu aceste străzi vor fi închise şi Universităţii, străduţele adiacente şi latura estică a Pieţeu Unirii. Se poate merge mai departe şi sub aceste străzi să fie amenajată parcare publică cu plata, 3 lei/30 min”, propune Adrian Tudor.

MATERIALUL INTEGRAL AICI. 

Tags: , , , ,
casabio1

Căsuţa din Transilvania care atrage turişti din toate colţurile lumii

Doi fraţi din Sîngeorz-Băi au construit o căsuţă unică, din paie, lemn şi muşchi de copac, care atrage ca un magnet turiştii din toate colţurile lumii dornici să locuiască într-un loc rustic, dar totuşi modern.

În căsuţa construită de Paul şi Cristian Axinte, oamenii pot auzi noaptea, prin pereţii construiţi din paie, greierii, iar dimineaţa păsările cum cântă. O astfel de experienţă inedită caută zeci de turişti peste hotare, dar, mai nou din România, în căsuţa desprinsă parcă din poveşti. Mică şi totuşi încăpătoare, rustică şi în acelaşi timp modernă, foarte veselă, căsuţa primeşte cu uşile deschise pe oricine vrea să-i treacă pragul.

Căsuţa de poveste are 80 de metri pătraţi este la mare căutare în rândul celor care apreciază natura şi traiul ecologic.

Ideea aceste căsuţe i-a venit lui Paul, care, în urmă cu mai bine de un deceniu, a plecat în străinătate, unde a întâlnit-o pe Ann, într-o căsuţă asemănătoare cu cea pe care a construit-o în România, s-a căsătorit şi au împreună trei copii. Cei doi tineri au hotărât să îşi amenajeze o căsuţă asemănătoare cu cea în care s-au cunoscut şi acasă, în România.

Au construită căsuţa în vârf de deal, lângă staţiunea Sîngeorz-Băi. Locuinţa a fost ridicată din baloţi de paie şi totul a durat doi ani, iar costurile au depăşit 10.000 de euro.

Pentru a şti cum să realizeze căsuţa Paul a luat cursuri în Belgia în care au învăţat cum să-şi construiască o căsuţă ecologică, din baloţie de paie. De profesie inginer, Paul a ştiut exact ce vrea de la proiect însă cu meşterii din România i-a fost foarte greu pentru că ei nu au înţeles de ce vrea cineva să îşi construiască o casă din baloţi de paie…

L-a ajutat fratele său, Cristian, care de când a aflat de proiect i-a fost alături şi, de altfel, el a rămas în România să gestioneze căsuţa şi să primească turiştii.

“A fost foarte complicat cu avizele pentru că nicicum nu am reuşit să obţinem autorizaţia de construcţie. Nimeni nu înţelegea nici cum cum o să realizăm această casă, sută la sută ecologică, fără pereţi din cărămidă şi zidărie. Nici pe cei de la mediu nu am reuşit să-i convingem să ne dea avizele decât foarte greu. Am făcut zeci de drumuri. În cele din urmă, cu chiu cu vai, după multe drumuri şi acte refăcute am reuşit şi am primit toate autorizaţiile de care am avut nevoie”, a povestit, pentru MEDIAFAX, Cristian Axinte.

Dacă cu autorizaţiile au reuşit să rezolve după numeroase drumuri la Bistriţa, cel mai complicat a fost cu găsirea meşterilor care să înţeleagă ideile lui Paul despre cum trebuie construită casa de paie. În întreaga construcţie au intrat aproximativ 400 de baloţi de paie pe care tinerii i-au presat cu cricul de la maşină pentru a-i face foarte rezistenţi.

La parter căsuţa are două dormitoare, ambele cu intrări separate iar la etaj e bucătăria şi livingul integrat.

Şemineul care asigură încălzirea casei, realizat de un sculptor celebru din zonă este şi el unul deosebit, iar scara îngustă, sculptată manual, asigură accesul de la dormitoarele amenajate la parter la livingul şi bucătăria de la etaj.

Pe acoperiş, printre muşchi şi flori aduse din străinătate te poţi relaxa în voie şi poţi admira oraşul de la înălţime.

“Am folosit cob pentru a tencui casa, care este foarte rezistent şi-mi place foarte mult ca material. Este un amestec de paie şi nisip. Este uşor să lucrezi cu paiele pentru că este un material uşor şi natural. De altfel toate materialele din casă sunt din natură – paie, copaci, acoperişul verde. Mi-a plăcut foarte mult ideea de casă alternativă, sustenabilă unde poţi să-ţi pui amprenta. Totul e ecologic. Este şi foarte rezistentă, e extrem de elastică. Înăuntru creează un aer foarte plăcut şi curat, nu ai probleme cu igrasia. Iarna menţine căldura şi vara răcoare. E un aer curat pentru că toţi pereţii respira”, poveste şi Paul Axinte care în fiecare vacanţă vine împreună cu soţia şi cei trei copii în România să petreacă câteva zile în căsuţa de poveste.

Când nu stă familia în căsuţă, Cristian Axinte o închiriază, pentru noapte petrecută aici turiştii plătesc aproximativ 40 de euro, iar pentru toată casa preţul poate ajunge şi la 100 de euro.

Turiştii nu se lasă aşteptaţi, au auzit de căsuţa din paie şi îşi fac rezervări din timp pentru a petrece câteva ore într-o oază verde

Tags: , , , , ,
ferma-2

Cluj: Fermă de legume organice pe 3,5 de hectare, produsele sunt livrate gratuit acasă

Un întreprinzător care se ocupa de producţia de sere şi solarii a pus bazele unei ferme de legume organice pe un teren de 3.5 hectare situat într-un sat la 20 de kilometri de Cluj-Napoca. Aici se cultivă peste 30 de legume şi fructe care sunt livrate gratuit la domiciliul clienţilor.

Liviu Baltă, investitorul Colina Farms, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că pentru a avea la fermă apă de calitate, necontaminată, necesară irigării culturilor, s-a forat la peste 100 de metri adâncime.

”Am înfiinţat anul trecut pe o suprafaţă de 3,5 hectare din satul Băbuţiu, situat la 20 de kilometri de Cluj-Napoca, o fermă de legume organice, crescute fără chimicale. Folosim doar seminţe organice şi îngrăşăminte bio, iar pentru a avea apă de calitate, curată, necontaminată, necesară irigării culturilor, s-a forat la peste 100 de metri adâncime. S-au făcut studii şi s-a concluzionat că apa are o calitate deosebită, la fel ca şi solul, un cernoziom cu o concentraţie mare de nutrienţi organici. Toate detaliile sunt controlate, de la temperatură, la umiditate, astfel că lucrăm cu un soft de urmărire a productivităţii culturilor. De asemenea, am folosit aproape 8 kilometri de folie de mulcire, care opreşte dezvoltarea buruienilor”, a spus Baltă.

Potrivit acestuia, ferma mai are şi două sere moderne, încălzite, de 900 de metri pătraţi şi o răsadniţă cu mese de cultură care se întinde pe o suprafaţă de 240 de metri pătraţi, iar pentru monitorizarea pesticidelor din sol şi din legume se lucrează cu un laborator al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare Cluj-Napoca.

”Din 2010 am înfiinţat o fabrică de sere şi solarii, care a ajuns cel mai important producător din România şi, astfel, am interacţionat cu sute de fermieri, care produceau şi organic, şi cu pesticide. Am văzut de ce falimentau mulţi dintre ei, de ce reuşeau puţini dintre ei, şi atunci m-am gândit că în zona Clujului nu prea există o astfel de fermă şi ar trebui să înfiinţez una, lucru care s-a şi întâmplat în 2016. L-am cooptat aici, ca tehnolog principal, pe Viorel Tămaş, care este specialistul fermei”, a explicat Liviu Baltă.

În cadrul fermei lucrează şase angajaţi, la care se adaugă zilieri în momentele de vârf de sezon, munca fiind, în cea mai mare parte, manuală.

Aici sunt cultivate peste 30 de tipuri de legume şi fructe, de la cele clasice – ceapă, salată, usturoi, măcriş, pătrunjel, ţelină, ridichi, roşii, morcovi, fasole, castraveţi, ruccola, ardei, zmeură, mure, până la până la cele recomandate de nutriţionişti, cum sunt salata Kale, salata asiatică Pak – choi, tarhon, creson, iarba de grâu, broccoli.

”Ne-am dorit să oferim clienţilor doar produse sănătoase, naturale, organice şi care au un gust autentic, savuros. De aceea sunt şi foarte apreciate”, a spus Liviu Baltă.

Colina Farms are peste 100 de clienţi din Cluj-Napoca şi Floreşti care primesc, săptămânal, la domiciliu sau la birou, cutii speciale cu 7 – 9 produse, în funcţie de sezon, care sunt de două tipuri, Green Box – pentru 1 – 2 persoane, şi Green Box Maxi – pentru 2 – 3 persoane, capacitatea maximă a fermei fiind de 250 de clienţi. Transportul produselor este gratuit.

În această vară, ferma va inaugura o zonă de picnic unde clienţii voluntari vor putea să consume legumele îngrijite şi culese personal de ei, şi va deschide primul magazin de legume, verdeţuri şi smoothies-uri din legume şi verdeţuri într-un centru comercial din Cluj-Napoca.

Tags: , , ,
louis-vuitton-stores-no-louis-vuitton-oslo--StFi_Louis_Vuitton_OSLO_347_DI3

The Guardian: Pantofii Louis Vuitton sunt produși în Transilvania

Cea mai mare parte a pantofilor marca Louis Vuitton pe care grupul Louis Vuitton Moet Hennessy (LVMH) îi vine la prețuri cuprinse între 500 și 1.800 de lire sterline perechea, sunt produși la uzina Somarest din Cisnădie, arată o anchetă a jurnaliștilor de la The Guardian.

Potrivit publicației britanice, existența acestei uzine este un secret bine păzit iar echipa managerială face eforturi pentru a se asigura că nu există nicio menționare a mărcii Louis Vuitton. O echipă de documentare a unei televiziuni franceze i-a fost interzis accesul în uzină în anul 2014 iar Bernard Arnault, directorul general de la LVMH și cel mai bogat om din Franța, a respins orice acuzații.

The Guardian susține că LVMH a construit o primă uzină la Cisnădie în 2002 pentru a profita de mâna de lucru ieftină din România iar în 2004 această uzină produce 1.500 de perechi de pantofi pe săptămână, potrivit CV-ului online al directorului de la acea dată al companiei. O a doua uzină a fost construită la Avrig în 2009 care produce componente pentru genți de mână și valize.

Jurnaliștii de la The Guardian au putut intra pentru prima dată în fabrica de la Cisnădie și au confirmat că mii de pantofi Louis Vuitton ies pe poartă în fiecare săptămână, aproape gata cu excepția tălpilor. Somarest nu a fost dispusă să dezvăluie câți pantofi produce în prezent, dar CV-ul online al directorului de operațiuni susține că producția a crescut cu 70% comparativ cu 2007, ceea ce ar sugera că în prezent produce peste 100.000 de perechi pe an.

O purtătoare de cuvânt de la uzina de la Cisnădie a acceptat să discutate detaliile legate de producția uzinei. Potrivit acesteia, managerii sunt francezi iar materialele utilizate sunt de asemenea importate din Franța. După asamblare, uzina exportă produsele spre Franța și Italia unde sunt “finalizate” pentru a putea fi etichetate drept “made in France” sau “made in Italy”, în conformitate cu legislația UE. Purtătoarea de cuvânt precizează că muncitorii sunt mulțumiți de condițiile de muncă de la uzina de la Cisnădie, care sunt mult mai bine decât în altă parte a țării. Acest lucru a fost confirmat și de o purtătoare de cuvânt de la Inspectoratul Teritorial de Muncă din Sibiu, potrivit căreia muncitorii beneficiază de week—end-uri libere și plăți pentru orele suplimentare. “Nu au existat plângeri” a spus Enciu Dumitru.

Purtătoarea de cuvânt a mai spus că în prezent cele două uzine au 734 de angajați care primesc salariul mediu din industria de confecții din România. Potrivit organizației Clean Clothes Campaign acest salariu este de aproximativ 133 de euro pe lună, ceea ce înseamnă că un muncitor ar avea nevoie de salariul pe șase luni pentru a putea cumpăra o pereche de pantofi Louis Vuitton.

Tags: , , , ,
Casa-Pistruiatu_designist_01

Vă amintiţi de strengarul Pistruiatu’? Cum arată casa sa din Cluj în 2017 FOTO

Nu ştim cum ar fi să călătorim în timp în Clujul de la sfârşitul secolului al XIX-lea, însă vă propunem un exerciţiu de imaginaţie chiar mai interesant. Cum ar fi ca un personaj din acea perioada să ajungă printr-o buclă temporală în propria casă restaurată şi reinterpretată potrivit modului de locuire şi preferinţelor de stil de la sfârşitul secolului al XXI-lea?

Casa-Pistruiatu_designist_05

Casa-Pistruiatu_designist_14

Casa-Pistruiatu_designist_16

Casa-Pistruiatu_designist_19

Chiar dacă decalajul nu este la fel de mare ca în „Vizitatorii” – pentru cine îşi mai aminteşte celebra comedie franţuzească cu Jean Reno în rolul cavalerului medieval trimis în vremurile moderne, şocul ar fi cu siguranţă uriaş.

Întrebarea nu este întâmplătoare, ea ne-a fost inspirată de o casă istorică din Cluj, restaurată de studioul de arhitectură Atelier Mass cu un ochi atent pentru detalii şi cu drag faţă de valoarea ei în peisajul oraşului. Numele ei este Casa Pistruiatu’, evocând o secvenţă dintr-un episod al cunoscutului serial “Pistruiatul”, filmată la intrarea în veranda casei. Scena surprinde foarte bine curtea, casa şi perspectiva minunată pe care o oferea asupra oraşului Cluj.

Cu arhitecţii de la Atelier Mass ne-am mai întâlnit pe designist.ro cu ocazia altor proiecte în care transformau un spaţiu de birouri sau o cafenea din Cluj.

Articolul integral AICI. 

Tags: , , , , , , ,
10988533_531787446963345_362471270601845338_n

Transilvania4SouthAmerica! 9.500 km de sport extrem pe două roţi în scop caritabil FOTO

Şase ardeleni pornesc vineri, 13 ianuarie 2017, într-o misiune umanitară inedită. Pasionaţi de sporturi extreme, dar având şi suflet mare, aceştia vor parcurge 9.500 km pe motociclete până în America de Sud unde vor dona toate cele necesare elevilor a două şcoli izolate, aflate la peste 4.000 altitudine.

Echipa Transilvania4SouthAmerica, formată din Deák Albert, Hiriczko Sándor, Hossu Ioan, Bikfalvi Zoltán, Lázár Árpád şi Oláh László (Cluj-Napoca, Baia Mare, Zalău, Odorgheiul Secuiesc), va zbura vineri din Budapesta la Madrid şi apoi la Santiago de Chile. Expediţia propriu-zisă va începe sâmbătă, 14 ianuarie 2017 şi va urma traseul Chile – Bolivia – Peru – Argentina. Ardelenii vor traversa de două ori deşertul Atacama, cel mai arid deşert din lume, dar şi Munţii Anzi, la o cotă de circa 5.000 m altitudine. Aventura se va încheia în 18 februarie 2017.

15390997_713618238796641_2348225705050697709_n

15578859_711794718978993_1598235520759327642_n

“Ne uneşte pasiunea pentru sporturi extreme, dar şi dorinţa de a ajuta. În ceea ce priveşte partea caritabilă a expediţiei, vom duce toate cele necesare elevilor unor şcoli izolate din Anzii Peruvieni. Acestea se află la peste 4.000 de metri altitudine, sunt greu accesibile şi vrem să aduce o mică bucurie copiilor care, chiar şi în aceste condiţii, nu renunţă la educaţie”, a spus Deák Albert.

Această expediţie reprezintă o continuare a proiectului sportiv şi caritabil Transilvania4Africa, realizat în urmă cu 3 ani. 

Atunci, Deák Albert, Bakos Norbert, Kovács Attila, Hiriczkó Sándor, Alexandru Manole, Oláh László şi Hossu Ioan au parcurs timp de 2 săptămâni, 9 ţări şi peste 9.000 de kilometri prin Europa şi Africa, destinaţia finală fiind Banjul, capitala Gambiei. Primii trei s-au deplasat cu o maşină special construită pentru această aventură, un Toyota Land Cruiser HDJ80, alintată “Bestia”, şi ceilalti patru cu motociclete KTM 640 Adventure. Echipa, cu ajutorul sponsorilor, a reuşit să doneze unor şcoli un TIR de calculatoare, monitoare, imprimante şi produse IT, dar şi îmbrăcăminte, rechizite şcolare sau alimente.

10982485_532697330205690_3380254455623669232_n

1969281_371482226327202_1913467322_n

1911770_371446819664076_374281513_n

1888581_371506796324745_1594396321_n

1521557_371506029658155_738157324_n

Tags: , , , , ,
1

Expediție Manaslu 8156 m. Prima reuşită clujeană pe un optimar FOTO

Alpinistul clujean Vasile Cipcigan a cucerit în 1 octombrie 2016 vârful Manaslu (8.156 m) din Himalaya, al optulea din lume ca înălţime. Fără şerpaşi şi fără oxigen suplimentar. El a fost însoţit în expediţia ce a durat o lună şi jumătate de jurnalistul Titus Crăciun care, din cauza unor problemele medicale, s-a oprit din ascensiune la 6.400 de metri.

9

Nici pentru Cipcigan ascensiunea vârfului nu s-a lăsat fără urmări: a suferit degerături de gradul II şi III la toate degetele de la piciorul drept şi la degetul mare de la piciorul stâng şi a trebuit să fie evacuat cu elicopterul după atingerea vârfului, iar în prezent urmează un tratament de recuperare.

“A fost un accident, o greşeală, nu toată lumea care urcă păţeşte aşa ceva. La mine a fost un cumul de factori. În tabăra 3, înainte de vârf, a fost o temperatură de -25 de grade, în noaptea vârfului a fost foarte rece, a fost un moment în care am crezut că mi-au îngheţat mâinile şi am stat o jumătate de oră se le încălzăsc, după care am reuşit să continui ascensiunea. Nu m-am gândit niciun moment să renunţ. A fost un munte extraordinar, care ne-a oferit şi greutăţi, dar şi lucruri frumoase. A cuceri un munte e impropriu spus, noi îl urcăm, nu îl curerim. Muntele ne-a cucerit pe noi, va rămâne în inimile noastre mulţi ani de aici înainte. Manaslu este al patrulea munte ca periculozitate din lume, am trecut peste poduri, peste crevase, am avut o zonă periculoasă, am avut cinci scări peste crevase, cea mai lungă a fost de 4,5 m peste o crevasă. La 1 octombrie, când am ajuns pe vârf, m-am gândit la cei dragi, la familia mea, apoi m-am gândit să fac poze. Am vrut să sun acasă dar nu a funcţionat telefonul prin satelit”, a mărturisit alpinistul Vasile Cipcigan într-o conferinţă de presă.

7

8

11

Pentru ziaristul Titus Crăciun a fost prima expediţie montană în afara României, precizând la plecarea din Cluj că demersul său este în egală măsură şi unul jurnalistic, dorind ca prin materialele pe care le va publica să contribuie la popularizarea alpinismului. La final de expediţie, aventura sa pe Manaslu se va transforma într-o carte.

“A fost o onoare să fiu parte din echipa al cărei lider, alpinistul Vasile Cipcigan, a devenit primul clujean pe un optimar. Pentru mine a fost prima experienţă peste 2.500 metri şi prima în afara României. Am învăţat multe şi cu siguranţă am să ştiu să gestionez mult mai bine astfel de situaţii în viitor. Practic, pe măsură ce altitudinea creştea, am început să am dureri de cap şi ameţeli, lucruri comune pentru alpiniştii care se află la o primă ascensiune de acest gen. M-am tratat cu analgezice, doar că făcusem o gastrită de care nu ştiam şi lucrurile nu au mers deloc bine. Eram deja la 6.000 de metri și coborând în tabăra de bază am vomat sânge timp de patru zile. Medicul mi-a spus că trebuie să cobor la 4.000 de metri, unde am făcut o cură cu apă şi orez timp de trei zile. Doar că “refacerea” m-a cosat cam 10% din greutatea corporală și o interdicție de a mai urca. Interdictia am tradus-o în română cu termenul “recomandare”. Așa că după “surghiun” m-am alăturat lui Vasile în drumul său spre vârf. După noaptea din tabăra 2, împreună cu Vasile am decis că e mai întelept și pentru mine și pentru expediție să nu încerc să cațăr mai sus, neavând aclimatizarea finalizată și nici o stare fizică optimă. Așa că m-am oprit – de data asta la 6.400″, a punctat jurnalistul.

5

6

2

4

Expediţia pe Manaslu este prima reuşită clujeană pe un vârf de peste 8.000 de metri. Pregătirea pentru această aventură a durat circa un an şi jumătate. Costurile s-au ridicat la suma de 17.000 de euro, fără a lua în calcul echipamentul necesar.

“Apreciez lucrurile noi, care ne scot din mediocritate ca valoare a societăţii în care trăim. Ar trebui să avem parte de mai multe iniţiative de acest fel şi trebuie se ne mândrim cu reuşita expediţiei clujeană pe Manaslu”, a spus şi Daniel Metz, CEO NTT DATA, unul din sponsorii acestui proiect.

14568153_1785051828431216_3966777035251340039_n

14705721_1785049545098111_6862595338674206430_n

Vasile Cipcigan, care este şi şef formaţie în cadrul Serviciului Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo Cluj din cadrul Consiliului Judeţean Cluj, a mai participat la expediţiile de cucerire a vârfurilor Khan Tengri (5.642 m), Denali (6.194 m) şi Aconcagua (6.962 m).

În viitorul apropiat, Vasile Cipcigan şi Titus Crăciun vor anunţa o nouă expediţie programată pentru 2017.

Mulțumim pentru sprijin NTT DATA România, AROBS Transilvania Software, Northfinder, Sprint Sport, Maros Bike, Medimpact, Ronda Medical, Darian, Thomsons Online Benefits, Aristrocrat, Eximtur, Compexit Trading, Clujul pedaleaza, Know, Crissor, Carmangeria Moldovan, CDS, Ducfarm, Hexagon, Alfa Geo Cad, JASP Heath Cluj, Alisport, Maramont, Dan Hotz.

Tags: , , , , , , , ,
IMG_0980

Manaslu 2016 – Performanță pentru Cluj. Alpinistul Vasile CIpcigan a cucerit vârful de 8.156 m din Himalaya

Alpinistul clujean Vasile Cipcigan a cucerit, sâmbătă, vârful Manaslu (8.156 metri) din Himalaya, el plecând la sfârşitul lunii august într-o expediţie împreună cu un alt alpinist, Titus Crăciun, pentru a atinge acest vârf.

Potrivit unui mesaj postat, sâmbătă, pe pagina “Expediţie Manaslu – Performanţă pentru Cluj” de pe o reţea de socializare, membrii acesteia abia aşteapă să ajungă acasă.

“Astăzi la 7,45, ora Nepalului, Expediţia Manaslu şi-a atins obiectivele. Vasile Cipcigan a atins vârful Manaslu, 8.156 de metri. Vă mulţumin tuturor pentru gândurile bune şi abia aşteptăm să ne revedem cu bine”, se arată în postare.

Cei doi alpinişti clujeni au plecat la sfârşitul lunii august într-o expediţie de cucerire a vârfului Manaslu din Himalaya care are o înălţime de 8.156 de metri.

Vasile Cipcigan, şef formaţie în cadrul Serviciului Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo Cluj al Consiliului Judeţean Cluj, unul dintre cei doi alpinişti, declara, în 11 august, într-o conferinţă de presă, că ascensiunea finală va dura între 8 şi 12 ore, iar coborârea circa patru – cinci ore.

Celălalt alpinist, ziaristul clujean Titus Crăciun, declara, la rândul său, că se află la prima sa expediţie de alpinism în afara României, scopul său fiind în primul rând unul jurnalistic.

Cei doi alpinişti au început în urmă cu un an şi jumătate pregătirea în comun pentru expediţie, care a inclus pregătire fizică şi psihică, alergare montană, pregătire logistică, de adunare a echipamentului, pregătire şi verificare a acestuia.

Costurile expediţiei de cucerire a vârfului Manaslu au ajuns la circa 9.000 de euro de persoană.

Multumim pentru sprijin NTT DATA Romania, AROBS Transilvania Software, Northfinder, Sprint Sport, Maros Bike, Medimpact, Ronda Medical, Darian, Thomsons Online Benefits, Aristrocrat, Eximtur, Compexit Trading, Clujul pedaleaza, Know, Crissor, Carmangeria Moldovan, CDS, Ducfarm, Hexagon, Alfa Geo Cad, JASP Heath Cluj, Alisport, Maramont, Dan Hotz.

Tags: , , ,
IMG_0952

MANASLU 2016 – PERFORMANȚĂ PENTRU CLUJ. Puja la 5.800 metri

Membrii expediției Manaslu 2016 – Performanță pentru Cluj, salvamontistul Vasile Cipcigan și jurnalistul Titus Crăciun, au ajuns marti, 13 septembrie 2916, pe ploaie si ninsoare, in Tabara 1 – C1 (5.800 metri) unde au pus un cort. Miercuri, 14 septembrie 2016, au participat la PUJA – ceremonia budista de deschidere de sezon. Joi, 15 septembrie 2916, vor dormi in C1.

Mulțumim pentru sprijin NTT DATA România, AROBS Transilvania Software, Northfinder, Sprint Sport, Maros Bike, Medimpact, Ronda Medical, Darian, Thomsons Online Benefits, Aristrocrat, Eximtur, Compexit Trading, Clujul pedaleaza, Know, Crissor, Carmangeria Moldovan, CDS, Ducfarm, Hexagon, Alfa Geo Cad, JASP Heath Cluj, Alisport, Maramont, Dan Hotz.

(T.C.)

FOTO: arhiva

Tags: , , , , , ,
unnamed3

Manaslu 2016 – performanță pentru Cluj. În drum spre tabăra de bază

După cele câteva zile petrecute în capitala Nepalului, Kathmandu, membrii expediției Manaslu 2016 – Performanță pentru Cluj au luat calea taberei de bază. Apropiere de punctul taberei de bază de la 4.800 de metri se va realiza prin partea vestică a masivului, apoi prin cea nordică, pentru ca în final atingerea ei să se facă prin parte estică a muntelui.

Cei doi clujeni, salvamontistul Vasile Cipcigan și jurnalistul Titus Crăciun, cărăra li s-au alăturat ieri dimineață și cei doi membri ai expediției cehe, au părăsit capitala Nepalului și au ajuns ieri, la bordul unui microbuz, în localitatea Besi Sahar, după ce au urcat de-a lungul spectaculoasei văi a râului Marsyangdi.

Din această mică localitate membri expediției s-au intersectat cu traseul Circuitului Manaslu, pe au pornit în această dimineață. Astăzi este programată atingerea punctului Dharapani, la aproximativ 2.000 metri altitudine, după care vor urma patru zile de trekking unde va fi atinsă altitudinea de 5.160 metri în pasul Larkya La și coborârea spre Samagaon (circa 3.500 metri altitudine), ultimul punct înaintea taberei de bază.

unnamed

unnamed1

Mulțumim pentru sprijin NTT DATA România, AROBS Transilvania Software, Northfinder, Sprint Sport, Maros Bike, Medimpact, Ronda Medical, Darian, Thomsons Online Benefits, Aristrocrat, Eximtur, Compexit Trading, Clujul pedaleaza, Know, Crissor, Carmangeria Moldovan, CDS, Ducfarm, Hexagon, Alfa Geo Cad, JASP Heath Cluj, Alisport, Maramont, Dan Hotz.

(T.C.)

 

Tags: , , , , , , ,
1

Manaslu 2016 – performanță pentru Cluj. Ultimele două zile de pregătire în Kathmandu

Ajunși cu bine ăn capitala Nepalului, Kathmandu, am continuat, timp de două zile, pregătirile logistice și administrative ale proiectului “Manaslu 2016 – performanță pentru Cluj”. La sediul Ministerului Turismului ne-au fost înmânate permisele de ascensiune, fără de care nu îți este permis accesul spre Manaslu. Primele bagaje – peste 80 de kilograme – au luat deja drumul spre tabăra de bază Manaslu.

Noi facem parte dintr-o expediție internațională cu 11 membri – doi români, doi cehi, un georgian, trei chinezi, un austriac, olandez și un italian. Astăzi sunt așteptați să sosească aproape toți membrii expediției iar mâine va fi ultima zi de pregătire în Khatmandu, după care pornim spre tabăra de bază.

Inițiatorul proiectului “Manaslu 2016 – performanta pentru Cluj”, salvamontistul Vasile Cipcigan, a fost desemnat team leaderul expediției internaționale, o numire ce are conotații administrative și organizatorice.

2

3

Mulțumim pentru sprijin NTT DATA România, AROBS Transilvania Software, Northfinder, Sprint Sport, Maros Bike, Medimpact, Ronda Medical, Darian, Thomsons Online Benefits, Aristrocrat, Eximtur, Compexit Trading, Clujul pedaleaza, Know, Crissor, Carmangeria Moldovan, CDS, Ducfarm, Hexagon, Alfa Geo Cad, JASP Heath Cluj, Alisport, Maramont.

(T.C.)

 

Tags: , , , , , , , ,
studenti-1

“De la Comunicare, am ajuns hair-stylist”. Multe diplome, puţini angajaţi

România produce multe diplome, dar puţini muncitori. 5% dintre şomeri sunt absolvenţi de facultăţi, iar între cei care încep să muncească, foarte puţini îşi găsesc un job în domeniul studiat. “Decalajul dintre pregătirea în şcoală şi piaţa muncii e tot mai mare”, spun experţii.

Cluj: Absolventă de Comunicare şi Relaţii Publice la UBB s-a orientat spre o carieră de hair – stylist

O absolventă a promoţiei 2015 a specializării de Comunicare şi Relaţii Publice a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, Mădălina Toma, spera să lucreze în PR, dar a trebuit să se orienteze spre o carieră de hair-stylist, pentru că nu şi-a găsit o slujbă în domeniul pentru care s-a pregătit în facultate. După absolvire, Mădălina şi-a trimis CV-ul la agenţiile de PR din Cluj-Napoca, a încercat să îşi găsească un loc de muncă, iar după câteva luni de tatonări de angajare, s-a consultat cu părinţii şi a decis să se reorienteze profesional.

„Am absolvit anul trecut Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) a UBB, specializarea Comunicare şi Relaţii Publice. Mi s-a părut interesant acest domeniu, îmi doream să lucrez în PR, la o agenţie, să mă ocup de organizarea unor evenimente diverse. În facultate am prins noţiunile de bază, dar este nevoie şi de practică. După ce am absolvit, am încercat în diverse locuri, am trimis CV-ul, dar nu am avut şansa să îmi găsesc ceva. Pentru că hair-stylismul era un hobby în facultate, când aranjam părul colegelor şi prietenelor mele, am decis să urmez un curs de şase într-un salon din Cluj-Napoca, pe care l-am absolvit în acest an, în luna mai. Viaţa m-a constrâns să mă reprofilez”, a povestit Mădălina.

În perioada cursului a făcut două săptămâni de teorie iar în rest practică la salonul respectiv şi a căpătat experienţă, a învăţat care sunt noile tendinţe, noile tipuri de tunsori, de aranjat şi vopsit părul.

„Am mers pe întreaga gamă, sunt hair-stylist pentru femei, bărbaţi şi copii, iar acum lucrez în acest domeniu la un salon. De asemenea, lucrez şi acasă, mai ales în această perioadă când sunt nunţi, le aranjez pe mirese sau pe domnişoarele lor de onoare. Îmi place ceea ce fac. Există, totuşi, o legătură cu ceea ce am învăţat în facultate, şi anume partea de comunicare, să ştii să te promovezi, deci aplic ceea ce am învăţat, abilităţile de comunicare, pentru a-mi crea o clientelă. Pregătesc şi cărţi de vizită personalizate <<Hair styling by Mădălina Toma>>”, a spus absolventa de UBB.

Tânăra nu a uitat, însă, prima dragoste, comunicarea, şi încearcă, în paralel, să îşi găsească o slujbă de PR, continuând să trimită CV-uri. „Nu renunţ la partea de comunicare. Dacă mi-aş găsi ceva, aş lăsa pe locul doi partea de coafor, pe care aş practica-o în timpul liber”, a mai spus Mădălina.

MAI MULTE AICI.

Tags: , , , , ,
lavanda raimonda

Cum se poate evada într-un câmp de lavandă: câteva lecții

După prima recoltă concluzionează că viața reală este foarte departe de internet.  Acum patru ani, Raimonda Boian visa să evadeze într-o cultură de lavandă, acum doi ani a înființat-o, anul trecut a avut prima recoltă iar acum, după ce palmele i s-au asprit de la prașilă, pricepe foarte bine ce vrea să facă în acest business meteodependent. Cel mai mult urăște buruienile, lucru de asemenea vizibil după palme.  Dar adoră libertatea și lavanda și milioanele de lucruri derivate lor. Ba chiar a făcut sorbet cu vodcă și lavandă.

Așa a apărut cultura de lavandă de la Luna de Jos a Raimondei Boian. Pe un hectar.”Am pornit în 2014, dar ideea a fost mai veche, din 2012 cochetam cu ea. Atunci am și înființat firma Casa Boian. Aveam nevoie de un back-up, de ceva care să fie al meu, să depind eu de mine, sau eventual de vreme. După patru ani îți pot spune cu siguranță că depind de vreme. E un business meteodependent de la început la sfârșit. De ce lavanda: pentru că e o plantă versatilă, mi s-a părut cel mai aproape de ce simt și de ce puteam să fac. O parte din teren l-am cumpărat, iar o parte l-am arendat. Lavanda este o plantă perenă, dacă în 20 de ani se întâmplă ceva între mine și proprietarul terenului, nu am cum să-mi iau lavanda și să o mut. De aceea am decis să cumpăr o parte de teren, pentru a avea de la început ceva stabil. Am început cultura pe un hectar, iar după prima iarnă am redus suprafața la 7.500 metri pătrați”, povește Raimonda, fostă, printre altele, purtătoare de cuvânt a Primăriei Cluj-Napoca.

lavanda camp

Apa multă omoară lavanda: prima lecție agricolă pe care a învățat-o. ”Apa e o crimă pentru rădăcina lavandei. Dacă solul este umed,planta  moare. Este un semiarbust cu rădăcina ce merge foarte adânc în pământ și își găsește apa de care are nevoie. Dacă este prea multă, moare. Am o mică porțiune de teren unde băltește apa: acolo e ”chel”, oricât am încercat să completez cu butași noi, nu au rezistat. Acum, după doi ani, tufele de lavandă sunt mature, sper să nu mai am pierderi, cu toate că iarna aceasta a fost una îngrozitoare pentru cultură, pentru că nu a înghețat pământul: a fost umed, dar nu a înghețat. În plus, dacă solul îngheață, se distrug și microbii și germenii ce pot afecta cultura”, spune Raimonda.

Îi plac mult plantele, poate cu ceva excepții. ” Cred că și anul acesta ne vom lupta cu buruienile. Au ajuns inamicul meu numărul unu. Nu am ierbicidat deloc, le-am stârpit doar cu sapa. Prașila e manuală. Nu am ierbicidat pentru am folosit lavanda și în gastronomie și acolo vreau doar ingrediente pure”,  afirmă fondatoarea Casei Boian.

lavanda recolta

După ce butașii i-a plantat în 2014, prima recoltă a obținut-o în două tranșe, anul trecut. La prima tranșă, a cules florile de lavandă o săptămână iar următoarele trei s-a uitat cum plouă. „La final de iunie a început să înflorească și am început recoltarea. Am recoltat o săptămână: nu eram încă obișnuită. Planta, în primul an de înflorire, se recoltează doar manual, cu foarfeca. Este destul de greu, pentru că sunt tufe mici, dar sunt și mari cu multe flori. Așa că recoltatul a durat mai mult decât m-am așteptat, iar apoi au venit ploile. Trei săptămâni nu am putut intra să recoltez, iar după ce au trecut ploile, florile pentru recoltat erau deja uscate, deci am lăsat foarte mult în câmp. În toamnă, la a doua înflorire – practic din august în noiembrie au tot înflorit – le-am folosit pentru aranjamente, pentru buchete, pentru design. Florile pe care le-am uscat acasă – deci tot ce nu am vândut la procesatorul Fares – le-am scuturat și le-am pus în borcane. În decembrie am avut o comandă și am făcut săculeți cu lavandă sub formă de welcome gifts pentru o companie”, povestește Raimonda Boian.

Ce a făcut cu prima recoltă

După prima recoltă a început să priceapă ce va face cu lavanda. ”O parte am comercializat-o celor care procesează plante medicinale,pentru că se regăsește în pliculețe de ceai, uleiuri esențiale șamd. Am început colaborări cu persoane care fac produse cosmetice hand made. Mi-ar plăcea nespus să cresc împreună cu un astfel de producător. Am în față modelul L`Occitane, care are colaborări de zeci de ani cu fermierul care cultivă lavandă ori cu cel ce cultivă imortele. Ei își iau plantele de la fermieri deja certificați. Asta ar fi ideal să pot să cresc împreună cu un producător cu care să colaborăm, iar inginerii lui să îmi spună când au nevoie de plantă, pentru că momentul recoltării este esențial pentru calitatea uleiului de lavandă”, spune antreprenoarea.

lavanda pod

Al doilea palier pe care a mers a fost unul creativ. ”O altă colaborare a fost pe zona de amenajări cu lavandă pentru un bar. Am mai dat lavandă pentru nunți, pentru un organizator care mi-a solicitat o cantitate mai mare și am făcut și eu unele experimente pentru că îmi place să gândesc și să realizez un produs final. Acesta a fost anul meu grozav în care m-am dat în spectacol cu aranjamente, cu păpuși, cu gemuri, am făcut sorbet de lavandă cu vodcă, jeleu de afine de pădure cu lavandă, de rubarbă cu lavandă, caise cu lavandă. E foarte greu să spui care-i cel mai bun, pentru că fiecare rețetă, pe măsură ce o realizam, devenea preferata mea. Am făcut caffe latte cu lavandă, e minunată. De aceea nu am ierbicidat deloc, pentru a aveam materia primă curată în domeniul gastronomiei”, afirmă Raimonda.lavanda rubarbarlavanda afine

Cât teren trebuie pentru o cultură de lavandă și dezavantajul lipsei unei asociații

Ce se face cu lavanda: fie o uști și o dai en-gros unui procesator, fie o folosești în aranjamente florale ori în  efecte ce-i valorifică aspectul, mirosul, aroma ori alte proprietăți, fie o procesezi verde pentru a obține uleiul esențial. ”Un hectar nu e nici așa, nici așa, pentru că în România, neexistând o asociație a cultivatorilor, prețul e dictat de procesatorul care îți cumpără producția. Normal ar fi ca noi să dictăm prețul, de aceea ar trebui să există o formă asociativă care să te susțină. Sunt mulți cultivatori de lavandă în România și cred că s-ar putea încerca un demers asociativ.  Dar revin la cultura pe un hectar și de ce spuneam că nu e nici așa nici așa: dacă vrei să folosești lavanda doar pentru aranjamente florale, amenajări ori design ori welcome gifts șamd, un hectar e mult: între 2.000 și 5.000 de metri pătrați maxim e absolut suficient. Dacă vrei să te concentrezi pentru vânzarea en-gros către procesatori, un hectar e puțin. Anul trecut a fost prima recoltă, teoria spune că după câțiva ani se poate ajunge și la două tone de plantă uscată la hectar. Vom vedea. Iar dacă vrei să faci ulei, atunci îți trebuie o suprafață mare. În România se comercializează acum ulei esențial adus din import în cantități mari, pus apoi în sticluțe mici și vândute sub un brand personal. Ce se produce în România iese la un preț foarte mare. Dacă fac ulei cu producția de e un hectar nu am cui să-l vând la ce preț îmi iese și rămân cu el. Dacă voi avea resurse să investesc într-o instalație proprie pentru ulei mă voi gândi dacă să mă orientez și pe acest palier, dar deocamdată, nu. Merg în continuare pe aceste două direcții: vânzarea en-gros și domeniul aranjamentelor și amenajărilor”, conchide Raimonda Boian.

lanavda saci

Demontarea miturilor de pe internet

  1. Că nu ar fi mult de muncă

”E mult de muncă și sunt foarte multe lucruri la care nu te aștepți și chiar dacă ți le spune cineva poate nu le crezi. De exemplu: fiind foarte ușoară, lavanda ocupă mult spațiu. După recoltare, planta trebuie uscată la întuneric, într-un loc fără umezeală, pentru că altfel ai pierdut-o. Am uscat-o într-un pod dar nu îmi închipuiam că ocupă atât spațiu. Dealtfel, acesta, gradul  de uscare a fost primul lucru pe care l-a verificat reprezentantul Fares când a venit să îmi ia lavanda: și-a băgat mâna până la fundul fiecărui sac și a scos de acolo lavanda să vadă dacă nu are miros de mucegai.”

  1. Ce spune cartea și vânzătorul butașilor nu se potrivește cu ecartamentul tractoarelor

”Dacă inițial mi-am spus că pentru întreținere nu e chiar atât de multă muncă, în practică am constatat că nu e chiar așa, mai ales că am decis să nu ierbicidez și deci a trebuit să sap manual pentru îndepărtarea buruienilor.  Am și greșit puțin când am instituit cultura, pentru că am folosit doar informațiile din cărți și de la vânzătorul de butași și nu m-am gândit în perspectivă ce înseamnă să ai un hectar de lavandă. Când am cultivat, am lăsat un metru între rândurile de lavandă. Iar în zonă nu am niciun tractor care să poată intra în cultură cu ajutorul căruia să o pot întreține mecanizat. Acum caut tot felul de soluții să mă ”mecanizez” fără tractor. Am încercat cu motosapa dar nu merge, pentru că e pantă și terenul este este tare, pentru că nu e unul pe care rotești culturile și îl ari și îl discuiești și e reavăm. Așa că, înainte de a începe o cultură de lavandă, trebuie să te gândești cu ce o lucrezi și cu cine o lucrezi. În acel moment te consulți cu cine o lucrezi și vezi ce utilaj are și așa îți stabilești distanța dintre rânduri. În funcție de ecartamentul tractorului cu care vei lucra cultura.”

  1. Profiturile promise pe internet bat filmul. Viața, însă…

”Până acum m-am convins că teoria nu are nicio legătură cu practica. Profiturile de zeci de mii de euro sunt pe internet. Acolo, în viața reală, am investit 6.200 de euro în cultură, încă vreo câteva mii de atunci și  acum știu că dacă îmi vine cineva să îmi spună de profituri de 20.000 de euro îmi vinde gogoși. La un hectar de lavandă să faci 20.000 de euro ar însemna să fii probabil în al zecea an de viață al plantelor, să ai foarte multe flori și și așa, suma aceasta ar putea fi cifra de afaceri, dar nu profitul. Pentru că îna l zecelea an ai nevoie deja de mulți oameni, de tractor, recoltator mecanizat, hambar pentru uscare, iar acestea atrag costuri. Așa, pe internet, e foarte ușor și frumos.”

Învățămintele primului an

lavanda papusi

Întâi bucuria. Apoi că se poate. ”Sunt elemente ale business-ului pe care nu le știam, dar pe care acum le-am identificat. Înainte de a mă apuca, am citit cum toți fermierii care cultivă lavandă în Australia ori Noua Zeelandă ori America sfătuiau ca înainte de a te apuca să înființezi o cultură, trebuie să îți răspunzi clar la întrebarea ”Ce vrei să faci cu lavanda?”. Eu am pornit cu gândul că îmi place lavanda, că știu că e o plantă versatilă și că poate fi folosită în diverse domenii, dar ce voi face eu cu ea nu știam. Am plecat în orb. Acum m-am maturizat și mi-am stabilit componentele pe care să merg, astfel încât la final să pot să încep să amortizez investiția și să ajung pe plus și să devină ceea ce mi-am dorit de la început: un back-up al activității zilnice”, spune Raimonda.

(Titus CRĂCIUN)

 

 

Tags: , , ,
wherefor

Site-ul care îți sugerează detinații de vacanță în funcție de buget. De la Cluj spre … ?

Plecând de la premisa “am x buget de vacanță, dar nu și o destinație anume în minte”, Ryan Wenger, un tânăr din California (USA), a renunțat la cariera sa de avocat și a pus bazele site-ului Wherefor.com.  Asta se întâmpla în urmă cu circa 3  ani.

În 2014, Richard Bangs, co-fondator Expedia (n.red. una dintre cele mai mari agenții de turism online din lume) a devenit consultant al start-up-ului de călătorii. În același an, Travelport (n.red. o platformă globală pentru industria de turism, care asigură soluţii de distribuţie, tehnologie, plăți şi alte instrumente pentru această piață) a fost de acord să contribuie la creșterea noului business punând la bătaie propriile baze de date.

“Competitorii noștri pot identifica o singură destinație per căutare. Algoritmul nostru permite căutarea a peste 200 de destinații simultan. Există oferte pentru vacanțe în Japonia sau Moscova sub 800 de dolari. Lumea este mai ieftină decât ne închipuim”, spune Naya Resnick, co-fondator Wherefor.com,  afacere ce are în prezent 8 angajați.

Dar cum funcționează site-ul mai exact?

Pe prima pagină a site-ului există opțiunea de a introduce bugetul de care dispune utilizatorul, numărul de persoane, perioada vacanței și locația de unde se pleacă.

7 zile la Istanbul – 500 de dolari

Spre exemplu, 1 persoană care dispune de un buget de 500 de dolari (n.red. doar pentru transport și cazare), în perioada 1-7 mai 2016, poate pleca din Cluj-Napoca într-o vacanță la Istanbul (210 dolari – avion și 235 dolari – cazare).

4 zile în zeci de destinații – 1.000 de dolari

Patru nopți, 2 persoane, 1.000 de dolari, din Cluj-Napoca. Oferte: Dublin, Amsterdam, Paris, Berlin, Helsinki, Moscova, Atena, Roma, Barcelona, Vierna, Milano, etc.

20160317_162059

20160317_162158

Pentru fiecare destinație, există mai multe oferte de cazare și transport.

20160317_162226

20160317_162308

City break la început de aprilie – 250 de dolari

Londra, Madrid, Budapesta, Florența, Bruxelles sunt opțiunile sugerate de site pentru un o mini-vacanță cu 250 de dolari, 1 persoană.

Site-ul se laudă cu cele mai ieftine oferte și promite să returneze banii utilizatorilor care, în termen de 24 de ore, găsesc prețuri mai bune în altă parte.

Wherefore.com nu dispune încă de o aplicație pentru iOS sau Android, dar start-up-ul se bucură de sprijinul unui „business angel”, al cărui nume nu a fost dat publicității, și care a oferit 400.000 de dolari pentru dezvoltarea acestuia.

 

 

Tags: , , , , , , ,
workincluj

Proiect de Cluj: un site care le spune freelancer-ilor unde își pot găsi un “birou” în oraș. Cafenea sau spațiu de coworking

Numărul freelancer-ilor, adică al persoanelor care lucrează și nu au un birou fix, este în continuă creștere în Cluj-Napoca, fie că vorbim de IT-iști, artiști, traducători, jurnaliști sau PR-iști, etc. Statisticile arată că această categorie se aprope de 20%  din totalul forței de muncă. Dacă cei mai mulți preferă să lucreze de acasă, alții aleg spațiile de coworking – piață aflată în plină dezvoltare în capitala Transilvaniei (Cluj Hub, Impact Hub, Zain Studio, Cluj Cowork, Chaos Cowork, etc) sau clasicele cafenele. Ce lipsea însă până astăzi, 10 martie 2016, era un site dedicat freelancer-ilor clujeni, adică o platformă online care să inventarieze “birourile mobile” cu plusurile și minisurile lor. Sergiu Andreca, un tânăr de 23 de ani din Satu Mare care de 5 ani locuiește în Cluj-Napoca și care, la rândul său, lucrează de acasă, în IT, a rezolvat problema. A creat site-ul workincluj.com, de altfel, o premieră pentru România.

“Ideea acestui proiect mi-a venit la început de ianuarie. Lucrez de acasă și prea mult timp petrecut între patru pereți se apropie de o mini depresie. Trebuia să mă întâlnesc cu câțiva prieteni la ora 5 după masa și pentru că aveam încă ore bune la dispoziție am decis să-mi iau laptopul și să merg să lucrez din oraș, dintr-o cafenea. Prima locație aleasă nu a fost una ideală: o singură priză disponibilă, la bar. Nu doream ca toată lumea care intră în locație să vadă la ce lucrez eu. Am căutat pe google unde pot găsi un loc mai potrivit, iar primele două pagini cu rezultate erau doar oferte de muncă. Următorul pas a fost să caut și să cumpăr domeniul workincluj.com și să mă apuc de lucru la un proiect care să-i ajute și pe alții în situația mea, freelanceri sau corporatiști care vor să mai schimbe mediul de lucru”, a mărturisit Sergiu Andreca.

sergiuandreca

Nici trei luni mai târziu, site-ul este pe “piață”. Utilizatorii, care se pot loga direct cu contul de Facebook sau cu cel de Gmail, pot găsi aici informații relevante precum: locații disponibile, poze și site-ul oficial, o scurtă descriere, recenzii din partea echipei proiectului și a altor utilizatori sau recomandări. De asemenea, există o hartă a Clujului pe care “birourile” sunt însemnate, astfel încât cei interesați să nu piardă timp cu orientarea. Pentru fiecare locație în parte este specificat dacă se află în apropierea unei stații de autobuz sau a unei parcări, dacă există Wi-Fi, câte prize și unde sunt ele amplasate, dacă este gratuit sau cu plată și dacă suma în cauză poate fi achitată cu cardul sau doar numerar, dacă se poate servi mâncare și băutură, etc. Nu în ultimul rând, site-ul beneficiază de o secțiune de blog unde vor fi publicate articole cu sfaturi utile pentru eficientizarea modului de lucru.

“Locațiile adăugate de utilizatori și recenziile acestora vor apărea pe site doar după ce noi, echipa proiectului, le vom testa personal. Nu doresc ca patronii de localuri sau spații de coworking să-și facă reclamă aici. Totul trebuie să fie veridic. Să știu că în locația X este recomandat să mă așez la prima masă din dreapta, acolo unde este priză și că este la 3 minute de stația de bus. Plusurile și minusurile sunt importante pentru că nu toți suntem la fel și nu toți avem aceleași gusturi. Poate ce crezi tu că este un dezavantaj, mie mi se potrivește. De accea, la partea de căutare am și implementat câteva categorii predefinite – parcare, wi-fi, etc”, a punctat Andreca.

workcj

 

workcj2

 

workcj3

workcj4

Proiectul tânărului este o premieră pentru România, însă nu știe în ce măsură îl va extinde și nici măcar dacă va avea vreun fel de profit de pe urma lui.

“Un site asemănător a fost creat de niște americani și este disponibil în prezent doar pentru New York și Londra. Vreau să văd reacția clujenilor și apoi mă voi gândi în ce direcție merită marșat. Nu știu dacă o să îl extind la nivel național deoarece noi vrem, așa cum am mai spus, să testăm locațiile propuse. Cât despre partea financiară…Nu m-a costat aproape nimic să-l fac. Eu m-am ocupat de partea de web design și alți doi prieteni m-au ajutat cu partea de content și promovare. Mereu am avut idei și nu le-am pus în practică pentru că mă gândeam că nu o să fac destui bani. Acum am decis să abordez problema invers. Îl fac și vedem ce se întâmplă”, a mărturisit tânărul.

Într-o săptămână, în perioada de testare, circa 100 de persoane au vizitat site-ul.

Un studiu realizat și publicat la începutul anului de PxC România arată că interesul pentru munca interconectată este în creştere şi în România, tot mai mulţi români cu abilităţi IT, de design sau de scriere, traducere şi editare de text în diferite limbi străine fiind prezenţi pe platformele globale de tip freelance.

“Piaţa muncii este în schimbare. Contractarea serviciilor este preferabilă contractelor de muncă cu normă întreagă în multe situaţii, datorită flexibilităţii, autonomiei şi controlului pe care îl oferă. Lumea foloseşte din ce în ce mai mult tehnologia pieţei muncii interconectate pentru a decide unde, când şi pentru cine lucrează. Şi în România vedem o creştere a interesului pentru munca interconectată. Din ce în ce mai mulţi români cu abilităţi IT, de design sau de scriere, traducere şi editare de text în diferite limbi străine sunt prezenţi pe platformele globale de tip freelance şi ne aşteptăm ca numărul lor să crească pe măsură ce tot mai mulţi profesionişti descoperă avantajele antreprenoriatului”, a declarat Ionut Simion , Country Managing Partner.

El consideră că noua generaţie de companii antreprenoriale din România va fi din ce în ce mai deschisă la ideea de a angaja liber-profesionişti pentru proiecte punctuale, păstrându-şi astfel o schemă de personal suplă şi ţinând costurile sub control.

“În următorii cinci ani, am putea ajunge la situaţia în care pe piaţa muncii oamenii se vor prezenta mai degrabă ca membri dintr-o anumită reţea profesională sau cunoscători ai unei competenţe, şi nu ca angajaţi ai unei companii individuale. Această tehnologie nouă ajută companiile să devină mai agile, să-şi gestioneze eficient nevoia de competenţe şi să răspundă la schimbările pieţei”, a adăugat Simion.

Potrivit unei analize PwC la nivel global, piaţa muncii internconectate, formată din platforme de networking profesional, platforme de freelancing, aplicaţii pentru muncă la distanţă şi platforme online globale de teleconferinţă, însumează la momentul actual doar 2% din totalul pieţei de recrutare.

Raportul PwC “The Future of Work” arată că aproape jumătate dintre specialiştii în resurse umane (46%) se aşteaptă ca, până în anul 2020, cel puţin 20% din forţa lor de muncă să fie formată din angajaţi temporari sau prestatori de servicii. Aproape o treime dintre companii (31%) afirmă că îşi construiesc strategia de dezvoltare a resurselor umane pe baza creşterii popularităţii carierei de liber profesionist, angajând astfel o mare varietate de oameni, în funcţie de necesităţile care apar în companie.

 

Tags: , , , , , , ,
cja mircea craciun

Cât ar costa Cluj Arena să scape de emoțiile unui meci gen Spania-Romania

Cât ar trebui investit în gazonul de pe Cluj Arena pentru ca în nicio perioadă a anului să nu se poată reproșa că un meci cu greutatea unui adversar precum Spania nu se poate desfășura în condiții opime? Ultima întrunire, de la începutul acestui an, a ESSMA, Asociația Stadioanelor Europene și a Managementului Siguranței, cea mai autorizată voce în managementului arenelor sportive, a pus această întrebare pe tapet la începutul anului, având în vedere că din punct de vedere al evenimentelor sportive, gazonul e ”inima”unei arene. O singură companie din România este membru ESSMA, este din Cluj și chiar se ocupă cu întreținerea suprafeței cu iarbă de pe Cluj Arena. Managerul general al Eco Graden Construct, Mircea Crăciun, ne oferă răspunsul relativ la costuri, la nivel european, dar până atunci, o mică paranteză: avea dreptate Anghel Iordănescu când a spus că nu e corespunzător gazonul de pe Cluj Arena pentru amicalul România – Spania?

cja feat

”Din punctul de vedere al suprafeței de joc, de care noi ne ocupăm, aceasta se prezintă în condiții de ieșire din iarnă: s-au făcut toate intervențiile necesare pentru grăbirea procesului de intrare în vegetație, s-a folosit o sămânță special tratată, cu germinare începând chiar de la trei grade Celsius, germinare ce are loc într-un interval de la cinci până la zece zile, s-au executat toate tratamentele privind fertilizarea, nisiparea, vertidrenarea. La solicitarea Federației Române de Fotbal, gazonul este monitorizat 24 de ore din 24, în vederea asigurării unei temperaturi optime pentru germinare. Sămânța folosită pentru gazon, de la Everris, este una omologată și folosită pe toate marile stadioane europene în momentul de față, eci și de către cluburile profesioniste de fotbal din Spania. În vizita în care am efectuat-o în cadrul ESSMA, în Bilbao,  la începutul acestui an  s-a discutat foarte aplicat despre amestecurile de semințe ce se folosesc pentru suprafețele înierbate, inclusiv în Spania. (Desigur, la ei, cu o rată de germinare mult mai rapidă, datorită climei de acolo, mult mai blândă. Dar se folosesște același producător pe care îl folosim și noi, iar aici vorbim despre top-ul mondial în materie de gazon). Vis-a-vis de declarația domnului Iordănescu, din colaborările precedente avute de noi cu alți antrenori, poate că nu de talia dânsului, consider că înainte de a emite o catalogare a unei suprafețe de joc, este pertinent să o vezi. Desigur, dânsul, cu experiența cumulată, dacă ar veni să o vadă și i s-ar explica ce s-a făcut pentru suprafața de joc în momentul de față, ar fi unul dintre primii care ar spune că, în mod cert, la momentul jocului, ar trebui să fie în condiții optime”, susține Mircea Crăciun.

cja 1 bun

Mai mult, împreună cu oficialii Federației Române de Fotbal, a fost convenit un calendar clar pentru lucrările necesare gazonului de pe Cluj Arena. ”Am fost invitați la o ședință împreună cu domnul Gabriel Bădescu din cadrul FRF, când a vizitat Cluj Arena, și atunci am stabilit de comun acord asupra intervențiilor care trebuie făcute, a perioadelor care trebuie respectate și asupra frecvenței intervențiilor asupra gazonului de la aici”, spune managerul Eco Garden Construct.

Una dintre marile probleme: nu se pornește sistemul de încălzire al gazonului pe timp de iarnă

cja photo

Una dintre cele mai mari dificutăți este scoaterea ”forțată” a ierbii din starea de repaos vegetativ, deoarece sistemul de încălzire de sub gazon nu se folosește. ” Gazonul de pe Cluj Arena este conceput ca pe perioada iernii să mențină o temperatură constantă situată peste valoarea de cinci grade Celsius. În permanență. Sistemul de încălzire a fost special construit pentru acest lucru, dar din rațiuni economice, bugetare, financiare, nu este folosit în cea mai mare parte a timpului. Nu știu dacă sistemul de încălzire de sub gazon a funcționat, per total, de când s-a inaugurat Cluj Arena, mai mult de două luni, cumulat. Motiv pentru care sigur că gazonul nu ”lucrează” la parametri la care ar trebui să ”lucreze” pe perioada iernii. Acum încercăm să îl scoatem din iarnă, un pic forțat. Dar revin la ceea ce spuneam în anii precedenți: Consiliul Județean, în calitate de proprietar al Cluj Arena, ar trebui să-și bugeteze în așa fel societatea care îl administrează, încât să își permită să întrețină gazonul pe întreaga perioadă a anului. Pentru că se întâmplă să ai evenimente de acest gen, solicitate de Federația Română de Fotbal, ori de cea de Rugby, iar dacă ai bugeta constant întreținerea, așa cum reiese din construcție și exploatare, când se întâmplă să ai asemenea evenimente, nu ai avea emoții. Nu ar trebui să alergi pe ultima sută de metri, nu am mai avea parte de tot felul de declarații care să creeze suspiciune din partea nimănui, pentru că nu ar mai avea niciun fel de motiv. Trebuie să ne obișnuim, la Cluj, că dacă vrem să atragem evenimente importante, de nivel național, trebuie să ne prezentăm cu servicii și calitate cel puțin de nivel național, eu aș spune chiar internațional”, afirmă Mircea Crăciun.

Concluziile Asociației Europene. Cât costă

Cluj Arena nu este membru ESSMA, însă este societatea care se ocupă de mentența gazonului de pe stadion. ”Nu, Cluj Arena nu este membru ESSMA, dar le recomand cu căldură să încerce să devină, pentru că ar avea acces la o serie de informații – în ceea ce privește management-ul unei arene sportive, în subsidiar și al gazonului – în mod gratuit și la o tehnologie de top din punct de vedere al producătorilor membri. În Europa discutăm despre o industrie a fotbalului, o industrie a mamagementului stadioanelor, despre o industrie a gestionării profitului și a ratei rentabilității unui stadion, și cred că este momentul ca și Cluj Arena să intre în acest club”, segerează managerul Eco Garden Construct.

cja 01.03.2016 057 (2)

Așadar, costurile la nivel eurpean și ce se poate face la Cluj. ” Ca și concluzii generale ale reuniunii ESSMA relativ la suprafețele gazonate, dacă vrem să ne comparăm cu cluburile mari din Europa, acolo se investește între 800.000 și 1.000.000 de euro anual doar în aceste suprafețe. Probabil că nu e cazul la Cluj să ne ”aruncăm” chiar spre astfel de sume, cel puțin în momentul de față, cu atât mai mult cu cât nu avem o echipă constantă care să joace și să obțină și un profit din care ulterior să se poată asigura o parte a mentenanței. Dar, așa cum am mai spus, undeva la 1,5 – 1,7 euro pe metru pătrat pe lună pentru mentenanța suprafeței gazonate, ar trebui ca deliberativul județean să înceapă să se gândească să aloce. Iar aceasta nu include partea de încălzire și de consum de energie electrică pentru iluminitatul cu lămpi ultraviolete. În momentul în care va eveni rentabil – iar noi am consiliat deja Cluj Arena să se gândească la acest aspect – ar fi benefică achiziția unui sistem de lumini artifiale SGL, cu ultraviolete, cu care toate stadioanele de top din Europa sunt dotate, inclusiv Național Arena, pentru că mărește rata densității gazonului cu minim 30-35% minim și poate merge până pe la 60-65%. Contează enorm așa ceva: practic, în loc ca iarba să beneficeze de radiații ultraviolete 8 sau 10 ore, le are 24 de ore. Gazonul acela devine un covor. Desigur, sunt costuri cu curentul electric, dar asta însemană un gazon de top și nu am avea niciun fel de emoții”, spune Mircea Crăciun.

cja Bilbao 033

Și totuși, acum se va putea juca România –Spania? ”În condițiile în care Universitatea Cluj nu mai joacă niciun meci pe Cluj Arena până la partida cu Lituania, cu siguranță că totul va fi ok. Gazonul pe care l-am pus noi acum și care acum germinează, este încă firav. După meciul cu Lituania, el va suferi degenerări, însă nu majore. Încă nu are un sistem radicular bine înrădăcinat, însă două meciuri, la o diferență de câteva zile, le ”duce” fără probleme”, conchide managerul Eco Garden Construct.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , , , , , ,