Tag Archives: economie

economie-mondiala

Încrederea în economia zonei euro a scăzut la cel mai redus din octombrie 2016

Încrederea investitorilor în economia zonei euro a scăzut în iunie pentru a cincea lună consecutiv, la cel mai redus nivel din octombrie 2016, din cauza îngrijorării provocate de guvernul anti-sistem care a venit la putere în Italia şi conflictul comercial cu Statele Unite, transmite Reuters.

Indicele Sentix pentru zona euro a scăzut la 9,3, de la 19,2 în luna mai, în timp ce analiştii intervievaţi de Reuters anticipau un declin la 18,4.

Scăderea a fost provocată de evaluarea mai slabă dată de investitori condiţiilor actuale şi aşteptărilor mai scăzute referitoare la economie, care au coborât la cel mai scăzut nivel din august 2012.

”Noul guvern din Italia provoacă o mare îngrijorare legată de zona euro, în rândul investitorilor”, a scris într-o notă Manfred Huebner, director general la Sentix.

Vineri, o coaliţie guvernamentală formată din două partide, considerată în general ca ostilă euro, a venit la putere în Italia, calmând pieţele îngrijorate de perspectiva organizării unor noi alegeri care s-ar fi putut transforma într-un referendum referitor la apartenenţa la zona euro a ţării.

Dar investitorii au rămas îngrijoraţi pentru că reprezentanţii coaliţiei promit majorarea cheltuielilor, reducerea taxelor şi contestarea regulilor fiscale ale UE, ceea ce ar putea duce la creşterea datoriilor Italiei.

Indicele Sentix pentru Germania a scăzut pentru a cincea lună consecutiv, din cauza factorilor negativi cu care se confruntă economia,  provocaţi de tarifele americane pentru importurile de oţel şi aluminiu din UE, care au intrat în vigoare la 1 iunie.

UE a făcut primul pas pentru a reclama SUA la Organizaţia Mondială a Comerţului, contestând legalitatea noilor tarife şi justificarea acestora prin considerente de securitate naţională.

Autorităţile de la Bruxelles au depus o listă de opt pagini la OMC, care include bunurile pentru care va aplica măsuri de reacţie.

Sentix a efectuat cercetarea în rândul a 920 de investitori, în perioada 31 mai-2 iunie, după intrarea în vigoare a tarifelor americane.

Tags: , ,
crestere-economica-shutterstock

Managerii din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în construcţii, comerţul cu amănuntul şi servicii

Directorii firmelor din România se aşteaptă la un avans al activităţii în construcţii, comerţul cu amănuntul şi servicii până în luna iulie, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Soldul conjunctural indică percepţia managerilor asupra dinamicii unui fenomen, care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii unui indicator statistic. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

În industria prelucrătoare, managerii preconizează, pentru următoarele trei luni, o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +14%). Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +47%), în timp ce, pentru activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice se va înregistra scădere (sold conjunctural -27%).

Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +4% pe total industrie prelucrătoare. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +10%).

În activitatea de construcţii, managerii estimează, pentru următoarele trei luni, o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +29%). Managerii estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +18%).

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +25%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere (sold conjunctural +21%).

În plus, angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +5%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +28%).

Cifra de afaceri din zona serviciilor, potrivit estimărilor managerilor, va cunoaşte creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural +17%). În sectorul de servicii se estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%).

Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +7%).

Tags: , , ,
crestere-economica-shutterstock

Rata anuală a inflaţiei, la cel mai mare nivel din iunie 2013

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna februarie la 4,72%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, când a fost 5,37%, în condiţiile în care citricele s-a scumpit cu 5,98% faţă de ianuarie, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ianuarie, rata anuală a inflaţiei a crescut la 4,32%, în creştere faţă de decembrie, când a fost 3,32%, şi faţă de noiembrie, când a fost 3,23%.

În februarie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,74%, în medie, preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 6,27%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 2,92%.

Faţă de luna ianuarie, cele mai mari creşteri de preţuri s-au înregistrat, în februarie, la citrice (5,98%), fructe proaspete (3,54%) şi la alte legume şi conserve de legume (2,17%).

Preţul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte preţuri, a scăzut, în ultima lună, cu 0,31%.

În ultima prognoză, publicată în februarie, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, de la 3,2% la 3,5%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 3,1% pentru decembrie 2019.

Tags: , , ,
crestere-economica-shutterstock

Decalajele economice între judeţele României s-au accentuat în perioada 2000 – 2014

Decalajele economice între judeţele României s-au accentuat în perioada 2000 – 2014, iar între regiunile din Europa Centrală şi de Est (ECE) s-au redus, reiese dintr-un document al Consiliului de Programare Economică, publicat pe site-ul Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

”Între judeţele României a avut loc un proces de accentuare a decalajelor economice în perioada 2000 – 2014. Totodată, între regiunile din zona ECE, decalajele economice s-au redus în perioada 2000 – 2015. Aceste evoluţii pot fi explicate prin convergenţa celor mai performante regiuni ale României la media ECE”, menţionează sursa citată.

Potrivit acesteia, convergenta regională este un proces lent.

Documentul vorbeşte şi despre beneficiile şi costurile aderării la zona euro. Ca beneficii sunt menţionate o creştere estimată de 5-10% a exporturilor şi scăderi semnificative ale dobânzilor pentru ţările cu o istorie de inflaţie ridicată înainte de criza economică. Se precizează că dobânzile scăzute au contribuit la criza îndatorării.

Alte beneficii, conform documentului, sunt creşterea rezistenţei la şocurile externe, reducerea costului capitalului şi creşterea investiţiilor străine directe, iar ”efectul estimat asupra ISD în ţările din zona euro (EA11) a fost de 17%”.

În ceea ce priveşte costurile, sunt menţionate pierderea politicii de curs de schimb, politica monetară unică, limitarea rolului băncilor centrale, incertitudini privind modul de funcţionare a zonei euro şi acumularea de dezechilibre

Tags: , , ,
Femeie de afaceri cu bani

Boom-ul economiei româneşti îi îngrijorează pe analişti

România, economia europeană cu cel mai puternic ritm de creştere graţie unui consum viguros, neglijează investiţiile şi se pregăteşte pentru consecinţe dificile, avertizează analiştii, informează AFP.

“Creşterea economică nu este întotdeauna sinonimă cu dezvoltarea. Economia românească a crescut prin îndatorare, fără a construi niciun nou kilometru de autostradă”, spune analistul Cristian Păun.

Miercuri urmează să fie date publicităţii primele estimări privind evoluţia Produsului Intern Brut în 2017. Analiştii mizează pe o creştere spectaculoasă cuprinsă între 6% şi 7%, după un avans de 8,6% în primele trei trimestre, ceea ce ar face din România campioană europeană după creşterea economică.

Însă în loc să felicite ţara cu cel mai slab nivel de viaţă din UE, după Bulgaria, instituţiile internaţionale şi-au înmulţit avertismentele.

“Principalul motor al creşterii a fost consumul gospodăriilor, stimulat de scăderile de taxe şi majorările salariale. Investiţiile publice sunt în scădere pentru al doilea an consecutiv”, a subliniat Comisia Europeană.

Aceasta în condiţiile în care necesităţile unei ţări cu 20 de milioane de locuitori sunt enorme în termeni de echipamente de sănătate, educaţie şi transport. România are doar 550 de kilometri de autostrăzi şi o reţea feroviară degradată, trenurile circulând în medie cu o viteză de 44 de km/h, faţă de 78 km/h în 1990.

“Niciun bani nu a fost cheltuit în 2017 pentru achiziţionarea de material rulant, în timp ce căile ferate nu au fost modernizate decât pe distanţe foarte scurte. Situaţia va fi şi mai dramatică în 2018 deoarece bugetele au fost din nou diminuate”, afirmă Viorel Istrate, liderul sindicatului Federaţia Naţională Feroviară Mişcare Comercial.

Noul prim-ministru social-democrat Viorica Dancilă a promis construcţia a 350 de kilometri de noi autostrăzi până în 2020.

La venirea sa la putere, în luna decembrie 2016, majoritatea de stânga a adoptat mai multe majorări salariale în sectorul public şi majorarea prestaţiilor sociale.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a lansat un avertisment faţă de creşterea deficitelor ca urmare a acestor majorări a cheltuielilor, evocând spectrul unei supraîncălziri a economiei.

Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 3,3% în luna decembrie 2017, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani.

“Tendinţa se va menţine în 2018″, a avertizat Matteo Patrone, director regional BERD pentru România şi Bulgaria.

“Guvernul s-a înşelat crezând că producţia locală va merge pas la pas cu cererea”, a subliniat Cristian Păun, în condiţiile în care românii au cumpărat în special bunuri importate. În consecinţă, deficitul comercial a crescut cu o treime în 2017 până la aproape 13 miliarde euro.

În pofida disparităţilor mari între oraşe şi sate, românii se pot bucura de o dublare a salariului minim între 2013 şi 2017, de la 700 până la 1.450 de lei (157 la 319 euro). Însă productivitatea nu a crescut la fel de mult, ceea ce a afectat competitivitatea companiilor, susţin angajatorii.

România a cunoscut o euforie similară în 2007-2008, înainte de a traversa o gravă recesiune. Urmarea a fost o cură dură de austeritate cu tăieri de salarii de 25% şi un ajutor de urgenţă din partea FMI şi UE.

“Dacă ne uităm la creşterea economică din ultimii 25 de ani vedem o foarte mare volatilitate: perioade de expansiune susţinută urmate de prăbuşiri la fel de spectaculoase”, spune Cristian Păun.

Tags: , , , ,
BCR - ATM - LEU NOU

Leul se depreciază din cauza dezechilibrelor economice şi politice

Deprecierea leului, consemnată în ultimele zile, are loc pe fondul dezechilibrelor din economie şi din viaţa politică, iar dacă acestea vor persista euro ar putea ajunge la 4,75 lei, a declarat pentru MEDIAFAX analistul economic Dragoş Cabat.

„Asupra cursului acţionează mai multe cauze, cea mai importantă fiind majorarea deficitelor din economie – deficitul bugetar, deficitul de cont curent şi cel comercial. Dezechilibrele acestea şi – evident – cele politice depreciază leul. Deficitul bugetar determină Guvernul să se împrumute tot mai mult, importurile cresc faţă de importuri şi toate acestea duc la o cerere tot mai mare de valută. Iar cererea de valută scumpeşte valuta”, a explicat Dragoş Cabat.

„Dacă aceste dezechilibre vor persista, în perioada următoare vom rămâne pe acest trend de depreciere şi ne îndreptăm spre cotaţia de 4,75 lei/euro, cel puţin, până spre jumătatea acestui an. Sau mai devreme, dacă balanţele economiei nu se stabilizează”, a mai spus analistul. El a arătat că Guvernul are nevoie de tot mai mulţi bani, lucru care îl determină să se împrumute, ceea ce va finfluenţa, de asemenea, evoluţia cursului valutar.

Referindu-se la comportamentul Băncii Naţionale, Dragoş Cabat consideră că aceasta „nu mai susţine cursul, pentru că asta ar însemna să consume bani din rezerva valutară doar pentru un control temporar”.

Euro a fost cotat marţi la un nou maxim istoric, al treilea la rând, cotaţia oficială afişată de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,6679 lei/euro, în creştere cu 0,05% faţă de valoarea din ziua precedentă.

Vineri, 19 ianuarie, moneda europeană a depăşit, în premieră, pragul de 4,66 lei.

Pe piaţa valutară interbancară moneda europeană a oscilat marţi între 4,6645 şi 4,6698 lei, având însă şi momente când a trecut pragul de 4,67 lei/euro.

Tags: , , , , ,
aktual24.ro-Liviu-Dragnea.jpg.pagespeed.ce.ihQz22XdOu

Criza politică afectează economia României. Mesajul oamenilor de afaceri pentru PSD

Cursul leu-euro a resimţit puternic ieri schimbarea intempestivă a Guvernului şi a scăzut cu 0,7%. Oamenii de afaceri vor stabilitatea legilor, chiar dacă sunt schimbate guverne sau miniştri.

Cursul şi bursa au reacţionat ieri la criza politică, astfel că euro a ajuns din nou la aproape 4,66 lei, după o creştere de 0,74%, iar bursa a scăzut cu 0,3%. Oamenii de afaceri sunt îngrijoraţi de faptul că un nou guvern va veni cu alte propuneri legislative care ar putea bulversa economia.

„Minunat ar fi – şi asta este marea mea spe­­ranţă – dacă ar veni cineva mâine la guver­nare şi ar zice: «Dragilor, nu mai schim­băm ni­mic în următoarele 12 luni!». Predictibi­lita­tea şi stabilitatea ar fi ideale pentru mediul de busi­ness“, a spus Mihai Marcu, CEO şi preşe­dintele consiliului de administraţie al MedLife, cel mai mare jucător din sectorul serviciilor medicale private.

Despre nevoia de stabilitate vorbeşte şi Adrian Mihai, unul dintre acţionarii şi fondatorii FAN Courier, cea mai mare companie de curierat din România.

„Mi-aş dori de la următorul guvern sta­bilitate şi predictibilitate, ca să ne facem pla­nu­rile bazându-ne pe nişte legi care să fie stabile pentru o pe­rioa­dă mai lungă de timp“, a spus Adrian Mihai, care con­duce o com­pa­nie cu 5.730 de salariaţi.

Transferul contri­bu­ţiilor sociale de la an­ga­jator la angajat, decla­ra­ţia 600, creşterile de sa­larii din sectorul buge­tar sunt doar câteva dintre temele care preocu­pă mediul de afaceri.

„Pentru investitori, o asemenea incertitu­di­ne la nivel politic nu poate fi pozitivă, mai ales că într-un interval foarte scurt am avut două schimbări de guverne în condiţiile în care coali­ţia are majoritate confortabilă în Parla­ment“, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Con­siliului Fiscal.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

Tags: , , ,
capsule

PRIMER: “Taxa claw-back” lezează interesele pacienților, lovește în fabricile de medicamente din țară și escaladează costurile din sistemul de sănătate

Aproape 10% din medicamentele care costă sub 25 lei au dispărut în ultimii 2 ani datorită creșterii taxei cu peste 50%.

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reunește 16 situri de fabricație din țară – trage din nou un semnal de alarmă, încă de la începutul anului, cu privire la efectele “taxei clawback” asupra accesului pacienților la medicamente ieftine și a competitivității fabricilor de medicamente din țară.

Primer_logo“Taxa clawback”, despre care autoritățile spun că este un instrument moderator al costurilor în sănătate, este de fapt un mecanism pervers prin care medicamentele ieftine, cele utilizate de milioane de români, devin nerentabile și dispar din piață.

Tabelul de mai jos, care ilustrează dispariția graduală în ultimii 2 ani a aproape 170 de medicamente care costă sub 25 lei, demonstrează că pacienților li se îngrădește accesul tocmai la medicamentele ieftine și că dispariția acestora îi va obliga să scoată mai mulți bani din buzunar pentru alternative mai scumpe iar sistemul de sănătate va trebui să suporte inutil costuri suplimentare.

Trimestru 2015-T3 2016 – T3 2017 – T3
Valoarea taxei clawback (%) 12.35% 14.91% 19.42%
Număr medicamente care costă sub 25 lei 2166 2068 2001

(Sursa: Cegedim)

Astfel, din 2015 și până în prezent, ca o consecință directă a creșterii “taxei clawback”, pacienții români găsesc în farmacii tot mai puține medicamente ieftine care tratează și vindecă boli cardiovasculare, digestive, respiratorii, reumatice și ale sistemului nervos. În plus, având în vedere că aproximativ 75% din medicamentele care costă sub 25 lei sunt fabricate în țară, “taxa clawback” vulnerabilizează industria de medicamente din România, care astfel pierde din competitivitate, lăsând statul român fară alternative din producția internă.

PRIMER solicită Guvernului Mihai Tudose să ia în serios avertismentele repetate ale fabricilor de medicamente din țară și să scutească de “taxa clawback” medicamentele care costă sub 25 lei, folosite de peste 8 milioane de români și în marea lor majoritate fabricate în România.

Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din țară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
bancnote

Investiţiile în economia naţională au crescut cu 10,3% în al treilea trimestru

Investiţiile nete în economia naţională în al treilea trimestru al anului au crescut cu 10,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 20,4 miliarde lei (4,4 miliarde euro), arată datele publicate vineri de Institutulul Naţional de Statistică (INS).

Creştere din al treilea trimestru a fost înregistrată la toate elementele de structură: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 22,8%, alte cheltuieli cu 11,7% şi la lucrările de construcţii noi cu 0,1%.

În perioada ianuarie-septembrie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 3,6%, până la 50 miliarde lei (10,8 miliarde euro).

Avansul a fost înregistrat la următoarele elemente de structură: utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 6,6% şi la lucrările de construcţii noi cu 1,4%. Investiţiile în alte cheltuieli au scăzut cu 1,6%.

”Pe activităţi ale economiei naţionale în perioada 1.I-30.IX.2017, comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2016, se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în construcţii, cu 6,2 puncte procentuale. Mai mult de o treime (35,2%) din investiţiile nete, au fost orientate către industrie, fiind în creştere cu 2,0 puncte procentuale faţă de perioada 1.I-30.IX.2016”, se arată în comunicat.

Tags: , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,