Tag Archives: economie romania

Harta 3D a Romaniei

BNR lucrează în secret la un plan de investiţii şi măsuri pentru următorii 5 ani, care să ducă România la o creştere economică de peste 5%/an fără a dezechilibra ceilalţi indicatori macro

Preşedintele Iohannis va prezenta la sfârşitul lunii iunie o strategie de dezvoltare economică pentru perioada 2016-2020 care va cuprinde măsuri de accelerare a creşterii economice de la o medie de 3% în prezent la o medie de 5%, care să asigure convergenţa reală cu Europa de Vest, notează Ziarul Financiar.

În acest moment, conform unor surse apropiate grupului de lucru care execută această strategie, este gata un document iniţial de 39 de pagini care urmează să fie trimis către alţi participanţi la viaţa economică şi socială din România pentru opinii şi contribuţii, scrie Ziarul Financiar.

Primul anunţ despre această iniţiativă strategică a fost făcut la începutul acestei săptămâni, când a fost o întâlnire pe temă între preşedintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloş şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Iniţiativa creării unei strategii de accelerare a creşterii economice vine dinspre Banca Naţională, care încearcă astfel să creeze premisele unei creşteri echilibrate, dar mai rapide decât cea din prezent pentru ca România să poată adopta euro de pe o poziţie mai apropiată ca dezvoltare economică de media UE.

prima dată când BNR excede cadrului său de garant al stabilităţii preţurilor, al stabilităţii macro­economice şi bancare pentru a se implica într-o strategie care priveşte economia reală. Documentul tratează componentele Produsului Intern Brut – investiţiile, consumul, exportul net – şi analizează posibilităţi de impulsionare a acestora în condiţii de echilibru macroeconomic.

CITEŞTE CONTINUAREA PE ZIARUL FINANCIAR

Tags: , , ,
portofel-cu-bani

Economistul-şef al BNR: Inegalitatea relativă privind veniturile în România e cea mai mare în UE, oamenii o acuză

Inegalitatea relativă în privinţa veniturilor din România este cea mai mare la nivel european şi se plasează în creştere, oamenii simţind această inegalitate, pe care o acuză, ceea ce explică faptul că avansul economic nu este perceput de români ca atare în nivelul de trai.

“Creşterea economică se translatează în creşterea veniturilor şi în avuţie, avuţia pe familie a crescut, dacă ne gândim la apartamentele în care locuiţi, care valorau la un moment dat 10.000 de dolari şi acum este undeva la 50.000 de euro”, a afirmat Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, la conferinţa de prezentare a Raportului de ţară întocmit de Comisia Europeană.

Pe de altă parte, el a explicat că românii nu simt creşterea economică în nivelul de trai din cauza faptului că inegalitatea relativă a veniturilor este foarte mare în România.

“Inegalitatea dintre unii oameni şi alţii a crescut foarte mult, avem cea mai mare inegalitate la nivel european şi e în creştere. Raportul între primii 20%, din topul veniturilor, şi ultimii 20%, de la bază, este de 7,2 la 1, în comparaţie cu 5 la 1 la nivel european. Oamenii simt inegalitatea asta şi o acuză”, a mai spus Lazea.

El a subliniat că salariile mici reprezintă aproape singurul motiv pentru care investitorii sunt atraşi de mediul de business din România, având în vedere că statul nu le oferă predictibiliate şi stabilitate legislativă, infrastructură sau cercetare-dezvoltare.

“Forţa de muncă din România este subplătită, dar restul ţărilor din jurul nostru oferă infrastructură, stabilitate, cercetare-dezvoltare şi aşa mai departe”, a precizat Lazea.

În ceea ce priveşte Raportul de ţară, economistul a apreciat că lucrul cel mai bun este că România se află printre cele şase ţări unde nu se constată debalansări, punctând totodată progresele în ceea ce priveşte PIB-ul şi reducerea deficitului de cont curent.

De asemenea, a adăugat că raportul notează şi două riscuri majore pentru România, respectiv actele legislative care pot submina stabilitatea financiară (legea dării în plată) şi supraîncălzirea economiei pe fondul unor politici prociclice în acest an şi anul viitor.

“Trebuie să spun că, de acum încolo, creşterea potenţială a României nu mai poate fi stimulată prin măsuri fiscale şi monetare, care au fost epuizate, ci doar prin măsuri structurale”, a mai spus Lazea.

Măsurile structurale sunt cele care pot conduce la creşterea PIB-ului potenţial, situat la 2,8% la finele anului trecut, până spre 4,5%-5% pe an, pe cele trei componente, respecitv de capital, forţa de muncă şi productivitate.

Printre acestea se numără o mai bună absorbţie a fondurilor europene, stimularea atragerii de investiţii străine directe, promovarea Bursei de Valori Bucureşti de la o piaţă de frontieră la una emergentă, stimularea sănătăţii şi natalităţii, a educaţiei, precum şi stimularea cercetării-dezvoltării, a construcţiei de şosele care să traverseze Carpaţii, dar şi a exploatării agricole.

“Toate sunt grele, nu aduc voturi, dar cum atrage atenţia Comisia Europeană voalat şi diplomatic, nu mai este loc de relaxare fiscală şi monetară”, a atras atenţia economistul-şef al băncii centrale.

Tags: , , , , , ,
crestere-economica-economie

Provocările economice ale anului 2016

2016 ar putea fi anul în care economia românească, susţinută de creşterea consumului, ar putea înregistra cele mai bune performanţe de după 2009, însă perspectivele pozitive sunt condiţionate de evoluţia fiscalităţii şi de perspectivele unui an în care “zgomotul” politic, generat de alegerile locale şi generale, ar putea influenţa evoluţia pieţei valutare, un factor important într-o economie bazată în mare parte pe importuri, relevă o analiză realizată de agenţia de business information şi credit risk management KeysFin.

Potrivit sondajului în rândul oamenilor de afaceri, la întrebarea “Cum vedeţi evoluţia economică a României în 2016″, procentul celor care estimează un trend pozitiv este de 57%, în timp ce 28% văd o evoluţie temperată, şi numai 15% întrezăresc o evoluţie negativă. Faţă de barometrul economic din 1-15 iunie 2015, procentul investitorilor care văd viitorul în culori sumbre a scăzut de la 33 la 15%, în timp ce estimările rezervate au avansat de la 18% la 28%.

chart2

“Toate estimările converg către o creştere a cererii interne de 6-7%, ca urmare a reducerii cotei medii a TVA-ului coşului zilnic de la 22,5 la aproximativ 14% şi majorării salariului mediu cu 8%. Creşterea salariilor din sectorul bugetar şi îmbunătăţirea nivelului de încredere al consumatorilor vor determina, cel mai probabil, un reviriment în consumul intern care ar putea duce PIB-ul către un avans de 4%”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Perspectivele economice din consum ar putea fi dublate de creşterea investiţiilor în două dintre sectoarele cheie din economie – agricultură şi construcţii.

În agricultură, trendul ultimilor ani a arătat o creştere spectaculoasă a numărului companiilor, de la 8067 în 2010 la 9929 în 2014 şi a cifrei de afaceri de la 11,8 miliarde lei la 20,8 milarde lei (2010-2014). “Trendul ultimilor ani a arătat că agricultura trece printr-un proces de maturizare şi coagulare cu rezultate evidente şi cu tehnologii care elimină tot mai mult din riscul anilor trecuţi – evoluţia meteo. 2016, din estimările mediului de afaceri, se anunţă a fi cel mai bun an din ultimii şase”, mai spun analiştii.

Şi în construcţii, evoluţia pozitivă remarcată în 2015 ar putea să continue în 2016.

“Dezvoltarea creditării pe acest segment, susţinută de apetitul în creştere al populaţiei, urmare a scăderii preţurilor din sectorul imobiliar, poate influenţa în mod pozitiv economia, mai cu seamă că acest sector are o puternică dezvoltare pe orizontală în economie”, explică economiştii care remarcă însă şi semnele de întrebare evidente la care încă se aşteaptă un răspuns.

“Modificările preconizate ale programului Prima Casă şi legislaţia care permite darea în plată a imobilelor de către datornici pot duce la înrăutăţirea mediului financiar-bancar, cu consecinţe directe, negative, în susţinerea acestui sector cheie în economie”, au punctat analiştii.

chart2_2

Evoluţia pozitivă din economie, preconizată în 2016, este condiţionată, pe de altă parte, de cadrul fiscal. La fel ca în 2015, oamenii de afaceri se tem că autorităţile vor opera noi modificări care le vor da peste cap planurile de afaceri.

“Codul Fiscal a avut peste 135 de modificări în ultimii 7 ani. Am asistat la tot felul de artificii menite să regularizeze bugetul de stat, iar acestea au avut efecte directe în economie. Din discuţiile avute cu investitorii, a reieşit necesitatea unui cadru financiar stabil, predictibil, care să le permită să ia deciziile de business pe argumente stabile. Reducerea TVA din 2016 este un lucru pozitiv, însă temerile sunt îndreptate acum spre taxele şi impozitele locale, spre celelalte pârghii fiscale care, din dezbaterile publice, reiese că vor creşte exponenţial în 2016”, spun experţii de la KeysFin.

Un alt mare semn de întrebare ridicat de investitori este cel legat de deciziile cu caracter electoral pe care autorităţile ar putea fi tentate să le ia în 2016, an în care avem atât alegeri locale cât şi parlamentare.

chart1_1

“Prezenţa unui guvern tehnocrat este un aspect pozitiv atâta timp cât acesta va fi lăsat să îşi facă treaba. Izbucnirea unor scandaluri politice în preajma alegerilor ar putea afecta în mod negativ imaginea României, iar piaţa valutară va simţi primul impact – speculatorii vor forţa euro, iar ieşirea cursului valutar de pe tendinţa pozitivă din 2015 va influenţa în mod semnificativ costurile din economie, consumul şi încrederea cosumatorilor”, mai arată analiza KeysFin.

“O deteriorare a mediului politic ar putea, de asemenea, antrena o schimbare a percepţiei investitorilor străini care abia au început să revină, treptat în România, dovadă ultimele statistici BNR, şi asta în condiţiile în care, în a doua parte a anului, se pun bazele planurilor de afaceri pentru anul următor”, susţin experţii.

Ca şi în cazul barometrului din iunie, oamenii de afaceri trec la capitolul măsuri necesare îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor şi a absorbţiei fondurilor europene.

“Din păcate, 2016 nu prezintă, cel puţin în acest moment, proiecte de dezvoltare cu impact pe orizontală în economie, de la construcţia de autostrăzi la îmbunătăţirea funcţionării administraţiei publice. În afară de construcţia de stadioane şi săli de sport, pare că 2016 va fi un an fără ţinte foarte importante”, remarcă analiştii care trag un semnal de alarmă privind predictibilitatea acţiunii publice.

“Infrastructura, educaţia, sănătatea, cercetarea – domenii fundamentale pentru dezvoltarea României rămân încă la statutul de subfinanţare. Cercetarea mai ales, domeniu în care potenţial există, nu are, din păcate, niciun plan de susţinere din partea statului. În condiţiile în care inovaţia este principalul motor al dezvoltării economice”.

Analiza pezentată a fost realizată în perioada 1-20 decembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

Tags: , , , ,
salariu_mediu_net

Câţi bani vor câştiga clujenii în 2016

Conform Comisiei Naţioanale de Prognoză, cele mai mari salarii din 2016 le vor primii angajaţii din Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timişoara şi Argeş. Peste 2.000 de lei/lună.

Astfel, raportul publicat de CNP arată că judeţul Cluj se află pe cea de a treia poziţie în top cu 207.900 de salariaţi, adică 58.7% din populaţia activă. Angajaţii vor câştiga, în medie, 2.166 de lei lunar, cu 7.8% mai mult decât în 2015. Rata şomajului este estimată la 2.5%.

La polul opus, cele mai mici salarii din 2016 le vor încasa angajaţii din Bihor, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Covasna şi Harghita.

Bucureşti – 2.813 lei
Ilfov – 2.363 lei
Cluj – 2.166 lei
Timiş – 2.136 lei
Argeş – 2.050 lei
….
Bihor – 1.490 lei
Bistriţa-Năsăud – 1.472 lei
Neamţ – 1.456 lei
Covasna – 1.398 lei
Harghita – 1.317 lei
(* salariu brut)

Guvernul a decis în ultima şedinţă a anului trecut, ca salariul minim pe economie să crească la 1.250 de lei începând cu 1 mai 2016, de această majorare urmând să beneficieze peste 1 milion de români, inclusiv bugetarii.

Nu în ultimul rând, Comisia Naţională de Prognoză estimează că economia României va creşte cu 4.1% în 2016. Judeţele Braşov, Sibiu, Olt şi Prahova vor fi liderii avansului economic, cu o creştere de 4.5%, la celălalt capăt al spectrului clasându-se Ialomiţa şi Giurgiu, ale căror economii vor creşte doar cu 3.6 procente.

Tags: , , , , , , , ,
portofel-cu-bani

Demisia premierului poate afecta economia, însă aceasta este susţinută de consum

Demisia premierului Victor Ponta ar putea afecta creşterea economică în lipsa unei soluţii clare la situaţia politică, însă avansul puternic al consumului face puţin probabilă o încetinire mai puternică a creşterii PIB, potrivit firmei britanice de consultanţă Capital Economics.

“Principalul mod în care demisia premierului Ponta va afecta economia este dacă temerile că ar putea aduce instabilitate politică conduc la amânarea de decizii de investiţii, din partea investitorilor locali sau a celor străini. Creşterea PIB ar putea fi afectată dacă nu este o rezolvare la această situaţie. Astfel, în contextul în care consumul pare să crească rapid, aş fi surprins să văd o încetinire puternică a avansului PIB”, a declarat pentru MEDIAFAX analistul Capital Economics William Jackson.

Măsurile de creştere a salariilor şi reducere a TVA vor fi probabil continuate de către un viitor guvern, întrucât sunt considerate populiste.

Pe piaţa financiară, anunţul demisiei a avut un impact limitat pînă în prezent, a afirmat Jackson.

“Întrucât România are o poziţie a contului curent oarecum în echilibru, leul este mai puţin vulnerabil ca în trecut la intrări de capital mai reduse. De asemenea, situaţia finanţelor Guvernului este relativ sănătoasă. Nu mă aştept ca leul să se deprecieze semnificativ sau să crească puternic costurile de împrumut. Nu va exista nici un impact major asupra ratingului suveran al României”, a spus el.

Tags: , ,