Tag Archives: economie 2016

crestere-economica-economie

Provocările economice ale anului 2016

2016 ar putea fi anul în care economia românească, susţinută de creşterea consumului, ar putea înregistra cele mai bune performanţe de după 2009, însă perspectivele pozitive sunt condiţionate de evoluţia fiscalităţii şi de perspectivele unui an în care “zgomotul” politic, generat de alegerile locale şi generale, ar putea influenţa evoluţia pieţei valutare, un factor important într-o economie bazată în mare parte pe importuri, relevă o analiză realizată de agenţia de business information şi credit risk management KeysFin.

Potrivit sondajului în rândul oamenilor de afaceri, la întrebarea “Cum vedeţi evoluţia economică a României în 2016″, procentul celor care estimează un trend pozitiv este de 57%, în timp ce 28% văd o evoluţie temperată, şi numai 15% întrezăresc o evoluţie negativă. Faţă de barometrul economic din 1-15 iunie 2015, procentul investitorilor care văd viitorul în culori sumbre a scăzut de la 33 la 15%, în timp ce estimările rezervate au avansat de la 18% la 28%.

chart2

“Toate estimările converg către o creştere a cererii interne de 6-7%, ca urmare a reducerii cotei medii a TVA-ului coşului zilnic de la 22,5 la aproximativ 14% şi majorării salariului mediu cu 8%. Creşterea salariilor din sectorul bugetar şi îmbunătăţirea nivelului de încredere al consumatorilor vor determina, cel mai probabil, un reviriment în consumul intern care ar putea duce PIB-ul către un avans de 4%”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Perspectivele economice din consum ar putea fi dublate de creşterea investiţiilor în două dintre sectoarele cheie din economie – agricultură şi construcţii.

În agricultură, trendul ultimilor ani a arătat o creştere spectaculoasă a numărului companiilor, de la 8067 în 2010 la 9929 în 2014 şi a cifrei de afaceri de la 11,8 miliarde lei la 20,8 milarde lei (2010-2014). “Trendul ultimilor ani a arătat că agricultura trece printr-un proces de maturizare şi coagulare cu rezultate evidente şi cu tehnologii care elimină tot mai mult din riscul anilor trecuţi – evoluţia meteo. 2016, din estimările mediului de afaceri, se anunţă a fi cel mai bun an din ultimii şase”, mai spun analiştii.

Şi în construcţii, evoluţia pozitivă remarcată în 2015 ar putea să continue în 2016.

“Dezvoltarea creditării pe acest segment, susţinută de apetitul în creştere al populaţiei, urmare a scăderii preţurilor din sectorul imobiliar, poate influenţa în mod pozitiv economia, mai cu seamă că acest sector are o puternică dezvoltare pe orizontală în economie”, explică economiştii care remarcă însă şi semnele de întrebare evidente la care încă se aşteaptă un răspuns.

“Modificările preconizate ale programului Prima Casă şi legislaţia care permite darea în plată a imobilelor de către datornici pot duce la înrăutăţirea mediului financiar-bancar, cu consecinţe directe, negative, în susţinerea acestui sector cheie în economie”, au punctat analiştii.

chart2_2

Evoluţia pozitivă din economie, preconizată în 2016, este condiţionată, pe de altă parte, de cadrul fiscal. La fel ca în 2015, oamenii de afaceri se tem că autorităţile vor opera noi modificări care le vor da peste cap planurile de afaceri.

“Codul Fiscal a avut peste 135 de modificări în ultimii 7 ani. Am asistat la tot felul de artificii menite să regularizeze bugetul de stat, iar acestea au avut efecte directe în economie. Din discuţiile avute cu investitorii, a reieşit necesitatea unui cadru financiar stabil, predictibil, care să le permită să ia deciziile de business pe argumente stabile. Reducerea TVA din 2016 este un lucru pozitiv, însă temerile sunt îndreptate acum spre taxele şi impozitele locale, spre celelalte pârghii fiscale care, din dezbaterile publice, reiese că vor creşte exponenţial în 2016”, spun experţii de la KeysFin.

Un alt mare semn de întrebare ridicat de investitori este cel legat de deciziile cu caracter electoral pe care autorităţile ar putea fi tentate să le ia în 2016, an în care avem atât alegeri locale cât şi parlamentare.

chart1_1

“Prezenţa unui guvern tehnocrat este un aspect pozitiv atâta timp cât acesta va fi lăsat să îşi facă treaba. Izbucnirea unor scandaluri politice în preajma alegerilor ar putea afecta în mod negativ imaginea României, iar piaţa valutară va simţi primul impact – speculatorii vor forţa euro, iar ieşirea cursului valutar de pe tendinţa pozitivă din 2015 va influenţa în mod semnificativ costurile din economie, consumul şi încrederea cosumatorilor”, mai arată analiza KeysFin.

“O deteriorare a mediului politic ar putea, de asemenea, antrena o schimbare a percepţiei investitorilor străini care abia au început să revină, treptat în România, dovadă ultimele statistici BNR, şi asta în condiţiile în care, în a doua parte a anului, se pun bazele planurilor de afaceri pentru anul următor”, susţin experţii.

Ca şi în cazul barometrului din iunie, oamenii de afaceri trec la capitolul măsuri necesare îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor şi a absorbţiei fondurilor europene.

“Din păcate, 2016 nu prezintă, cel puţin în acest moment, proiecte de dezvoltare cu impact pe orizontală în economie, de la construcţia de autostrăzi la îmbunătăţirea funcţionării administraţiei publice. În afară de construcţia de stadioane şi săli de sport, pare că 2016 va fi un an fără ţinte foarte importante”, remarcă analiştii care trag un semnal de alarmă privind predictibilitatea acţiunii publice.

“Infrastructura, educaţia, sănătatea, cercetarea – domenii fundamentale pentru dezvoltarea României rămân încă la statutul de subfinanţare. Cercetarea mai ales, domeniu în care potenţial există, nu are, din păcate, niciun plan de susţinere din partea statului. În condiţiile în care inovaţia este principalul motor al dezvoltării economice”.

Analiza pezentată a fost realizată în perioada 1-20 decembrie 2015, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

Tags: , , , ,
salariu_mediu_net

Câţi bani vor câştiga clujenii în 2016

Conform Comisiei Naţioanale de Prognoză, cele mai mari salarii din 2016 le vor primii angajaţii din Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timişoara şi Argeş. Peste 2.000 de lei/lună.

Astfel, raportul publicat de CNP arată că judeţul Cluj se află pe cea de a treia poziţie în top cu 207.900 de salariaţi, adică 58.7% din populaţia activă. Angajaţii vor câştiga, în medie, 2.166 de lei lunar, cu 7.8% mai mult decât în 2015. Rata şomajului este estimată la 2.5%.

La polul opus, cele mai mici salarii din 2016 le vor încasa angajaţii din Bihor, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Covasna şi Harghita.

Bucureşti – 2.813 lei
Ilfov – 2.363 lei
Cluj – 2.166 lei
Timiş – 2.136 lei
Argeş – 2.050 lei
….
Bihor – 1.490 lei
Bistriţa-Năsăud – 1.472 lei
Neamţ – 1.456 lei
Covasna – 1.398 lei
Harghita – 1.317 lei
(* salariu brut)

Guvernul a decis în ultima şedinţă a anului trecut, ca salariul minim pe economie să crească la 1.250 de lei începând cu 1 mai 2016, de această majorare urmând să beneficieze peste 1 milion de români, inclusiv bugetarii.

Nu în ultimul rând, Comisia Naţională de Prognoză estimează că economia României va creşte cu 4.1% în 2016. Judeţele Braşov, Sibiu, Olt şi Prahova vor fi liderii avansului economic, cu o creştere de 4.5%, la celălalt capăt al spectrului clasându-se Ialomiţa şi Giurgiu, ale căror economii vor creşte doar cu 3.6 procente.

Tags: , , , , , , , ,
Harta 3D a Romaniei

Previziuni economice, pentru 2016, în Europa Centrală și de Est

Liderii în afaceri din Europa Centrală și de Est (ECE) – România, Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia – sunt de părere că situația economică se va îmbunătăți în 2016, iar inflația va fi menținută sub pragul de 2%, reiese din rezultatele sondajului realizat de KPMG “Pulse of Economy 2015″ . Aceste concluzii par să confirme o stabilitate a raporturilor de muncă și ușoare creșteri salariale în regiune, spun respondenții.

“În unele domenii, rezultatele sondajului din acest an sunt identice cu cele din 2014. Într-o perioadă în care Europa se confruntă cu numeroase provocări economice, concluzia cea mai importantă și mai încurajatoare este că respondenții se așteaptă la un mediu economic sănătos în 2016,” spune Stephen Spill, COO, KPMG in Central & Eastern Europe.

În medie, 51% dintre respondenții din regiune cred că situația economică se va îmbunătăți într-o oarecare măsură sau chiar semnificativ, în timp ce 34% nu anticipează modificări speciale și doar 15% se așteaptă la vremuri mai grele. Directorii executivi din România sunt printre cei mai optimiști din regiune, 63% dintre respondenți așteptându-se la o îmbunătățire a situației economice în 2016.

“Politicile fiscale ocupă un loc prioritar pe agenda factorilor decizionali și se așteaptă ca guvernele să simplifice sistemul de plată a impozitelor și procedurile administrative, spun 79% dintre antreprenorii și managerii care au participat la sondaj. În plus, s-a exprimat foarte clar preferința pentru sistemul cotei unice de impozitare a venitului personal față de sistemul progresiv de impozitare a veniturilor,” a spus Ramona Jurubiță, Partener Coordonator al Serviciilor de Asistență Fiscală & Legal, KPMG în România și Moldova.

În opinia liderilor de afaceri din ECE chestionați, printre prioritățile bugetare pentru următorii trei ani ar trebui să se regăsească, în ordine: 1) educația, cercetarea și inovarea (39%); 2) infrastructura (23%); și 3) sănătatea și creșterea demografică (10%). Majoritatea respondenților din România (55%) au considerat că dezvoltarea infrastructurii ar trebui să aibă întâietate, alte priorități, în opinia lor, fiind educația și inovarea, urmate de sănătate.

Un procent de 53% dintre respondenții din țările ECE nu intenționează să aducă schimbări notabile în numărul angajaților, similar cu sondajul precedent. Companiile din regiunea ECE care planifică angajări reprezintă în medie 36% și numai 12% dintre respondenții din regiune intenționează să facă disponibilizări de personal. Pentru salariați, perspectivele salariale par destul de promițătoare pentru anul 2016, în condițiile în care 58% dintre participanții la sondaj intenționează să crească remunerația personalului, un procent ușor redus față de 69%, nivelul înregistrat în sondajul precedent.

“Pentru a rămâne competitivi atât pe piețele interne, cât și pe cele internaționale, cel mai important este să dispui de personal calificat, au indicat 60% dintre respondenți, comparativ cu 62% cu un an în urmă. Liderii în afaceri recunosc astfel că păstrarea personalului cu o bună pregătire reprezintă un aspect esențial asupra căruia companiile ar trebui să se concentreze mai mult,” a spus Șerban Toader, Senior Partner, KPMG în România și Moldova.

Dintre cei intervievați la nivelul ECE, 45% afirmă că elementul cheie care le va limita creșterea cifrei de afaceri pe tot parcursul anului 2016 va fi concurența acerbă. Pentru acei 83% dintre respondenți care se așteaptă la o creștere a cifrei de afaceri în 2016, productivitatea crescută a angajaților (potrivit unui procent de 42% dintre respondenți) și creșterea cererii pe piața internă (40%) reprezintă principalii factori dinamizatori.

Șaptezeci și trei la sută dintre participanții la sondaj au indicat că economia subterană constituie o problemă în țara lor (față de 75% în 2014), în timp ce în 98% dintre respondenții din România au considerat aceasta o problemă. Treizeci și nouă la sută dintre respondenți au spus că evitarea impozitării prin neindicarea veniturilor reale este principala sursă de îngrijorare, urmată de salariile nedeclarate (23%) și frauda de TVA (21%).

Investițiile joacă un rol vital în păstrarea competitivității, potrivit unui procent de 66% dintre participanții la sondaj, care au menționat că societățile lor și-au planificat investiții pentru întreaga perioada cuprinsă între 2016 și 2018. Pentru 37% dintre respondenti, piața lor internă este ținta principală.

Doar 31% din respondenți au răspuns că cifra de afaceri a companiei lor depinde de fonduri UE sau de achiziții publice în cadrul proiectelor finanțate din fonduri UE. Un alt aspect relevat de sondaj este că, deși România nu a exprimat un angajament ferm de adoptare a monedei euro, liderii de afaceri din România prezintă un nivel de încredere în evoluția pozitivă a euro mai mare decât al respondenților din celelalte țări din regiune.

În septembrie 2015, KPMG a realizat un sondaj în rândul liderilor în afaceri din nouă țări din ECE, incluzând în ediția din acest an Bosnia și Herțegovina și Croația, solicitându-le opinia cu privire la economiile lor naționale, moneda Euro, investiții străine, mediul fiscal și politica de remunerare și angajare a companiei lor. La sondajul realizat online au răspuns 731 directori executivi și proprietari de companii din țările incluse în sondaj.

Tags: , , , , ,
it-leaders-100340889-orig

Cum arată portretul omului de afaceri român. De după criză

România are, în mod oficial, peste 580.000 de oameni de afaceri care îşi investesc banii în peste 600.000 de societăţi pe acţiuni. Cei mai mulţi sunt bărbaţi, cu vârste cuprinse între 35-55 de ani, însă femeile vin din urmă, numărul acestora ajungând, în acest an, la peste 240.000, arată o analiză KeysFin, în dorinţa de a realiza un portret cât mai fidel al românului care face business în 2015.

Din datele analizate rezultă că cei mai mulţi oameni de afaceri din România, care deţin calitatea de acţionar la o societate şi au minim 25% din acţiuni, sunt bărbaţi (373.798) în timp ce femeile sunt 240.960.

capture_2_profil_act

Bărbaţii au vârsta medie de 44,6 ani, iar femeile de 44 de ani. “Este vârsta la care cei mai mulţi au acumulat deja experienţa necesară pentru a se lansa pe cont propriu în business. Mulţi sunt foşti angajaţi în diverse firme, dar sunt şi destui cei care fac afaceri dintr-un talent înăscut, care au avut tot timpul spirit antreprenorial, căliţi fiind la şcoala vieţii”, spun analiştii.

Oamenii de afaceri bărbaţi sunt mai atraşi de investiţiile în domenii lucrative, de la construcţii (75%), la producţie (67%), transport (70,7%) şi comerţ (56,3%), în timp ce femeile sunt cele mai multe prezente în domenii precum sănătatea şi asistenţa socială (58,5%), serviciile (51,7%), activităţile administrative (43,59%) şi cele cultural-educative (40,4%).

În ce domenii investesc supravieţuitorii crizei?

Potrivit datelor raportului, vedeta economiei româneşti rămîne, în continuare, comerţul care, alături de servicii, atrage 207.033 acţionari. În topul investiţiilor urmează activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (66.404 acţionari), construcţiile (57.760 acţionari), industria prelucrătoare ( 51.792 acţionari) şi cea de transport şi depozitare (47.499 acţionari).

“Datele vin să confirme interesul tot mai mare al investitorilor pentru domenii precum construcţiile, dovadă boom-ul resimţit mai ales în Capitală şi Ilfov sau serviciile, acolo unde, odată cu dezgheţarea business-ului post-criză, a crescut semnificativ volumul de tranzacţii. Comerţul rămâne , bineînţeles în prim-plan, exploatând la maximum revenirea apetitului românilor pentru cumpărături”, spun analiştii de la KeysFin care remarcă, în acest context, un fenomen economic dătător de speranţe pentru 2016.

“Asistăm la o dezgheţare a relaţiilor comerciale, bazată pe creşterea sentimentului de încredere în economie. Oamenii şi firmele încep să cheltuie mai mult decât să ţină deoparte, semn că teama de un viitor nesigur s-a diminuat. Aşa se explică şi perspectivele excelente din retailul românesc din perioada sărbătorilor de Iarnă”, mai spun aceştia.

Un alt fapt interesant, care a reieşit din analiza datelor privind acţionarii firmelor din România, se referă la apetitul investitorilor, în funcţie de vârstă.

Statistica arată, astfel, că cei mai experimentaţi sunt implicaţi în domenii precum industria extractivă şi prelucrătoare, unde majoritatea acţionarilor au vârsta medie de 48 de ani. La fel şi în sănătate şi educaţie (profesori şi medici), în timp ce serviciile administrative sunt asigurate de acţionari cu vârsta medie de 47 de ani.

La polul opus se află sectorul comunicaţiilor şi informaţiilor (IT&C), producţia de bunuri şi servicii şi activităţile de spectacole culturale şi recreative, unde vârsta medie este de 40 de ani.

“Datele reprezintă, bineînţeles, o privire de ansamblu. Am identificat în datele statistice persoane care sunt acţionare la societăţi de la vârste fragede, 12-13 ani, dar şi la vârsta senectuţii, 89-90 de ani. În general, tinerii sunt interesaţi de business-urile dinamice şi inovative, precum comerţ, comunicaţii, mass-media, cultural, educaţie şi servicii, în timp ce oamenii de afaceri mai în vârstă optează pentru cele cu un grad mai aşezat, ce necesită specializare şi experienţă, de la construcţii la sectorul extractiv, medicină etc”, explică analiştii de la KeysFin.

Capture_1_insolventa_pondere

Anul 2016 va aduce date mult mai spectaculoase in economie

“Scăderea TVA, aşezarea Codului Fiscal pe baze stabile şi perspectivele unui an bun din punct de vedere investiţional, influenţate de o relativă stabilitate a cursului valutar şi a costurilor utilităţilor (carburanţi, gaze, curent electric etc.) fac ca 2016 să reprezinte, ce mai probabil, cel mai bun an pentru business-ul românesc din 2009 încoace, judecând atât după numărul firmelor noi înfiinţate cât şi după volumul afacerilor derulate de acestea. Un semn de întrebare rămâne şi pentru 2016 în ceea ce priveşte finanţarea bancară a business-ului”, se arată în analiza citată.

Tags: , , ,