Tag Archives: economia romaniei

crestere-economica-economie

Factorii care accelerează sau frânează creşterea economiei României

Sectoarele comerţ şi transporturi, impulsionate de consumul populaţiei, au contribuit cel mai mult la creşterea economiei din 2017, dar construcţiile şi deficitul import/export au temperat acest avans, media generală a creşterii fiind de 7%, reiese din statisticile oficiale consultate de MEDIAFAX.

Media generală de 7% a creşterii economice raportate oficial pentru anul 2017 este rezultanta unor plusuri şi minusuri în evoluţia diverselor sectoare de activitate, consumul fiind de departe principalul accelerator, iar construcţiile şi comerţul exterior – principalii factori de frânare.

Raportarea tip „semnal” publicată recent de Institutul Naţional de Statistică (INS) nu arată care au fost contribuţiile pe domenii de activitate la evoluţia economiei, dar seriile de date anuale pe ramuri, raportate în februarie, relevă câteva coordonate. Concret, potrivit INS, afacerile din transporturi au crescut în 2017 cu 15,7% faţă de 2016, iar vânzările din comerţul cu amănuntul au avansat cu 10,7%, ambele fiind impulsionate de apetitul pentru consum al populaţiei, dar şi al firmelor.

 În detaliu, statisticile mai arată că şi subramurile adiacente transporturilor şi comerţului au crescut spectaculos, de exemplu înmatriculările auto au avansat cu 67,4%, comercializarea motocicletelor cu 50,6%, service-urile auto cu 22,9%, comercializarea carburanţilor cu 12,4%, comercializarea autovehiculelor cu 10,4% şi livrările de piese de schimb cu 7,3%. Iar în cazul comerţului cu amănuntul, am avut plusuri de 24,8% la livrările online, 13,2% la vânzările de produse nealimentare şi 6,8% la vânzările de alimente.

Ca factori de frânare, cel mai mult au contat construcţiile şi deficitul comercial (decalajul dintre importuri şi exporturi) numit „export net” în terminologia statisticienilor. Construcţiile – arată statistica oficială – n-au ieşit din „recesiunea” în care intraseră încă din 2015, pe fondul stagnării investiţiilor mari de infrastructură, media generală a volumului lucrărilor scăzând cu 5,4% anul trecut. În 2017, potrivit INS, construcţiile inginereşti au scăzut cu 21,3% faţă de 2016, după ce în 2016 scăzuseră cu 11,2% faţă de 2015. În schimb, construcţiile rezidenţiale au crescut în 2017 cu 69,7% faţă de 2016, lucru care arată că în timp ce românii îşi construiesc case, ca în anii buni dinaintea crizei, statul a lăsat baltă investiţiile în infrastructură.

Cât priveşte comerţul exterior, importatorii au tras mai puternic de frânghia balanţei comerciale, învingându-i pe exportatorii aflaţi la celălalt capăt. Forţa importurilor a crescut cu 12,2%, în timp ce a exporturilor a crescut cu doar 9,1%, rezultând astfel un „export net” de minus trei puncte procentuale, care a tras în jos creşterea economică. Interesant este că, în timp ce importurile au crescut pe seama apetitului pentru consumul de bunuri obişnuite al clienţilor din comerţ (fenomen care îi îngrijorează pe economişti), exporturile au crescut pe seama cererii tot mai mari de produse industriale în ţările din zona euro – una dintre veştile bune ale anului trecut.

De altfel, cea mai bună – şi mai surprinzătoare – veste a anului trecut a venit din industrie, unde producţia a consemnat un record de +8,2%, nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani, de când se raportează sistematic acest indicator. De asemenea, potrivit INS, vânzările de mărfuri industriale au crescut cu 11,7%, iar cererea – comenzile noi – a crescut cu 12,9% în 2017 faţă de 2016.

Am avut, aşadar, creşteri cu două cifre în majoritatea domeniilor de activitate şi numai două indicatoare au dat „rateuri” – construcţiile şi exporturile. Importanţa lor arată de ce economia per ansamblu n-a crescut tot cu două cifre şi, mai ales, explică de ce investiţiile erau mai necesare ca oricând.

 

Tags: , ,
crestere-economica-economie

Creştere istorică pentru economia României

Produsul Intern Brut – PIB – pe anul 2017 a crescut cu 7% faţă de anul 2016. În trimestrul IV din 2017, PIB a crescut cu 0,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 7% faţă de acelaşi trimestru din 2016, arată datele transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Produsul Intern Brut – PIB – pe anul 2017 a crescut cu 7% faţă de anul 2016. În trimestrul IV din 2017, PIB a crescut cu 0,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 7% faţă de acelaşi trimestru din 2016, arată datele transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,6% comparativ cu trimestrul III 2017. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 6,9% pe seria brută şi de 7,0% pe seria ajustată sezonier”, se arată într-un comunicat al INS.

Pentru anul 2017, niciuna dintre prognozele oficiale nu anticipase o creştere de 7%, cea mai optimistă – a Comisiei Naţionale de Prognoză – estimând o creştere de 6,1%.

INS a mai anunţat că seria ajustată sezonier a PIB a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul III 2017, publicată în 12 ianuarie 2018. Astfel, rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul III 2017, au fost revizuite de la 2,0% la 1,7%, iar rezultatele trimestrului III 2017, comparativ cu trimestrul II 2017, au fost revizuite de la 2,6% la 2,4%.

„Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile”, precizează INS.

Comparativ, anul trecut, economia chineză, a doua mare putere economică a lumii, după SUA, a crescut cu 6,9%, cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, depăşind aşteptările analiştilor. La rândul lor, Statele Unite au raportat anul trecut un avans de 2,3%, scrie Ziarul Financiar.

Tags: , , ,
afaceri

Afaceri riscante în 2018

Economia românească este precum un măr: apetisant pe dinafară, însă gaunos și cu un gust fad. Stăm bine la capitolul creştere economică, însă dincolo de statisticile de pe hârtie, să faci afaceri în România reprezintă o provocare plină de tot mai multe obstacole.

Keysfin a realizat o radiografie a economiei, privită din prisma riscului de business, iar concluziile sunt alarmante.Există în România lui 2018 un om de afaceri care are face ,business” cu 119 companii dintre care 116 sunt în insolvenţă. Şi nu este singurul care se poate ,,lăuda” cu această performanţă. În topul realizat de KeysFin mai sunt alţi 9 oameni de afaceri care au între 40 şi 100 de firme în insolvenţă.

Unii le spun rechini, alţii gropari, asta pentru că mulţi dintre ei sunt specializaţi în achiziţia şi lichidarea firmelor cu probleme.

Alţii aşa s-au obişnuit să lucreze. Atunci când nu le mai merg afacerile, le trec în insolvenţă şi deschid altele noi.

Pentru partenerii de afaceri, acest mod de a face business se traduce în marfă pierdută, bani blocaţi şi chiar risc de faliment. Asta pentru că peste80% dintre firmele din România sunt slab capitalizate, astfel că nu au rezerve financiare care să le permită să treacă peste astfel de situaţii.

Potrivit unui studiu realizat de Keysfin ce a luat în calcul firmele înregistrate în BPI (Buletinul Procedurilor de Insolvenţă) deţinute de acţionari care au avut minim 2 companii în această situaţie între 2008-2017, cel mai riscant domeniu este comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 9468 de firme, urmat de construcţii imobiliare (3260), restaurante şi alte servicii de alimentaţie (1670), lucrări speciale de construcţii (1566) şi transporturi (1507).

,,Microîntreprinderile sunt cele mai expuse riscului, dovadă că 17.288 de astfel de societăţi sunt înregistrate în BPI. Au o capitalizare redusă, depinde foarte mult de parteneri şi, atunci când apar probleme, insolvenţa devine inevitabilă”, afirmă analiştii de la Keysfin. La mare distanţă, în statistica privită din prisma formei de organizare, se află firmele mici (519) şi cele mijlocii (102), în timp ce companiile mari raportau doar 11 cazuri de insolvenţă la BPI.

Din punct de vedere geografic, cele mai multe firme în această situaţie sunt din zona Bucureşti-Ilfov (6678, dintre care 5741 din Bucureşti), urmate de cele din Nord-Vest (6479) şi Sud-Est (5149). La polul opus, cele mai puţine societăţi în insolvenţă erau în Sud-Vest Oltenia (2630), acolo unde şi mediul de business este mai puţin activ decât în restul ţării.

„Statistică trebuie pusă în concordanţă cu evoluţia business-ului la nivel regional. Cum zona Capitalei este cea mai activă din punct de vedere investiţional, era normal ca şi numărul firmelor cu probleme să fie mai mare. Asta nu înseamnă că bucureştenii sunt mai indisciplinaţi din acest punct de vedere. Am putea traduce situaţia într-un mod plastic – cu cât pădurea este mai mare, cu atât sunt mai multe uscături”, spun analiştii KeysFin.

CU CINE SĂ NU FACI AFACERI

Radiografia mediului de business arată că cei mai mulţi oameni de afaceri implicaţi în firme în insolvenţă sunt bărbaţi, peste 18.700, în timp ce sexul feminin este reprezentat de 6900 de acţionari.

Şi vârsta acestora prezintă un indicator interesant. Statistica arată că cei mai mulţi acţionari în cel puţin două firme în insolvenţă sunt din categoria de vârstă 46-65 de ani, urmaţi de cei între 31-45 ani. Interesant este şi procentul celor de peste 66 de ani aflaţi în această situaţie (9% bărbaţi, 3% femei).

Pe ansamblu, vârsta medie a oamenilor de afaceri indisciplinaţi este de 49,2 ani în cazul bărbaţilor şi de 48,3 ani în cel al femeilor.

Din punct de vedere al naţionalităţii, românii sunt cei mai riscanţi investitori (25.600), urmaţi de italieni (503), turci (220), unguri (152), nemţi (145), moldoveni (139), irakieni (86), israelieni (75), chinezi (55), britanici (51) şi francezi (45).

CREDITUL FURNIZOR ŞI FACTURILE NEACHITATE LA TIMP

Potrivit analiştilor de la Keysfin, printre provocările anului 2018, dincolo de fiscalitatea impredictibilă, de evoluţia cursului valutar şi de inflaţie, trebuie trecute evoluţia creditului furnizor şi dinamica plăţii facturilor.

„Afacerile pe banii partenerilor şi clienţilor au devenit o adevărată modă în economia românească. În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil”, au explicat experţii KeyFin.

Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 mld.lei) Potrivit studiului realizat de KeysFin, peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale.

Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei). Şi valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani. Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%).

“Sunt domenii unde plăţile se fac mai repede, cum este comerţul, datorită fluxului de marfă, şi altele în care plăţile se fac foarte greu, precum imobiliarele, pentru că au nevoie de timpi mai mari de execuţie şi depind, în mare măsură, de circuitul bancar”, au explicat analiştii.

Potrivit European Payment Report, riscul de neplată se va înrăutăţi semnificativ în acest an, în opinia a peste 50% dintre investitorii chestionaţi în raport. Experţii au indicat disputele comerciale (81%) drept principală cauză pentru riscul de neplată, urmată de dificultăţile financiare ale firmelor (68%) şi de amânarea intenţionată a plăţii facturilor (41%).
CUM EVIŢI RISCUL DIN AFACERI

Potrivit analiştilor de la KeysFin, pentru a preîntâmpina problemele financiare, firmele trebuie să se informeze din timp în privinţa situaţiei partenerilor cu care lucrează. In acest sens, se recomanda tuturor jucatorilor din piata care lucreaza cu facturi cu plata la termen sa apeleze la servicii specializate de management al riscului comercial.

“O analiză anuală a sectorului din care fac parte este esențială  pentru a-și face o idee cât mai clară despre evoluția acestuia și potențialele provocări viitoare. Adesea, în urma studiilor și analizelor de sector făcute pentru diverse sectoare de activitate, s-au putut explica anumite probleme cu care se confruntă firmele și s-au putut lua din timp măsuri împotriva riscurilor evidențiate ale sectorului analizat”, au explicat analiştii de la Keysfin.

Tags: , , ,
Teamfit Accenture UTCN (5)

Proiectul Teamfit, dezvoltat de ACCENTURE împreună cu mediul universitar din Cluj

Studenții de la Universitatea Tehnică programează roboți în colaborare cu Accenture pentru a răspunde provocărilor industriei X.0.

Teamfit Accenture UTCN (1)

Baxter, TurtleBot2 and PhantomX Hexapod sunt trei roboți ai Centrului de Excelență Accenture Industrial Software din Cluj-Napoca programați de studenții de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), în colaborare cu o echipă a companiei, să identifice și să manevreze obiecte, să interacționeze cu oameni, să se miște și să se orienteze.

Cercetarea se derulează în perioada ianuarie 2017 – decembrie 2018 în cadrul proiectului Teamfit, derulat în parteneriat de cele două organizații. În Teamfit sunt implicați în mod direct cinci studenți și opt angajați ai Universității Tehnice din Cluj-Napoca. În primul an de proiect, echipa a extins modulele de percepție și de planificare 3D și a creat și integrat module personalizate care să facă roboții mai flexibili. În a doua etapă a proiectului, care se desfășoară în 2018, echipa va dezvolta aplicații demonstrative pentru clienți. Rezultatele vor fi prezentate și la conferințe IT organizate în cadrul comunității locale.

Teamfit Accenture UTCN (5) Teamfit Accenture UTCN (3)

Ce este Industry X.0.?

Industry X.0 înseamnă reinventarea digitală a industriei. Connected Products, Smart Products, care comunică cu utilizatorii lor, noi modele de business digital care îmbină informațiile colectate pentru a oferi servicii suplimentare și produse as-a-service, produse de pe linia de asamblare care transmit către următoarea etapă a producției modul în care trebuie să fie procesate. Esența conceptului Industry X.0 este reprezentată de sisteme inteligente conectate, care creează un value chain complet digitalizat.

Teamfit Accenture UTCN (2)

Industry X.0 este și o temă strategică pentru Accenture, lider în transformări digitale pentru business-urile clienților, pe care îi ajută să își reinventeze în totalitate industriile în cadrul cărora activează pentru a atinge noi niveluri de eficiență, noi surse de creștere și noi experiențe pentru clienți, care susțin „introducerea inovațiilor”. De altfel, Industrial Software Center of Excellence de la Cluj-Napoca face parte din Accenture Industry X.0. Innovation Network.

Pregătire reală pentru piața muncii

„Prin proiecte precum Teamfit, dezvoltate împreună cu mediul universitar, urmărim să continuăm procesul de învățare derulat în cadrul școlilor prin experiență practică și să le oferim studenților ocazia unei imersiuni în mediul de lucru al companiei. Parteneriatele cu universitățile sunt foarte importante pentru noi și pentru întreaga comunitate IT, deoarece ne oferă cea mai bună bază de selecție a viitorilor colegi”, a declarat János Égly, director executiv al Accenture Industrial Software Solution.

Potrivit lui László Tófalvi, coordonatorul proiectului din partea Accenture, studenții s-au dovedit extrem de competitivi, astfel că o serie de rezultate sunt pregătite pentru brevetare: „Echipa de proiect a găsit soluții ingenioase. Ne face plăcere să lucrăm cu tineri bine pregătiți, interesați să combine cunoștințele teoretice riguroase cu experimente practice.”

“Faptul că studenții au ocazia să lucreze direct cu roboți industriali îi ajută să înțeleagă mult mai bine conceptele și tehnicile de programare decât ar face-o doar din fața computerului”, este de părere și Levente Tamás, membru al Grupului de cercetare în robotică și control non-linear din cadrul UTCN și reprezentantul universității în acest proiect. „Acest gen de proiecte, în care studenții interacționează direct cu roboții și testează algoritmii de programare pe care îi propun, le oferă o experiență practică foarte utilă care le mărește șansele să se integreze pe piața forței de muncă. Prin aceste parteneriate cu comunitatea IT, universitatea își îndeplinește mai eficient rolul de formator de noi competențe și specializări, având absolvenți foarte apreciați de către angajatori”, a explicat Levente Tamás.

Pe lângă programul derulat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Accenture colaborează cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu Universitatea „Petru Maior” și Universitatea „Sapientia” din Tîrgu Mureș, precum și cu Universitatea Politehnică din Timișoara, contribuind la dezvoltarea tehnologiei IT din universități.

Accenture Industrial Software Solutions are birouri în Cluj-Napoca, Tîrgu Mureș  și Timișoara și este în continuă extindere. La nivel global, Accenture este unul dintre cei mai mari furnizori de consultanță în management,  servicii de digitalizare, tehnologie și procese operaționale, ajutându-i pe clienți să își transforme afacerile și organizațiile pentru a răspunde provocărilor din era digitală, și contribuie la susținerea inovației în ecosistemul social.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
61909420

Cursul şi bursa au reacţionat ieri la criza politică

Oamenii de afaceri din România către PSD: „Puteţi să vă schimbaţi între voi, dar nu schimbaţi nimic în economie!“

Euro a ajuns din nou la aproape 4,66 lei, după o creştere de 0,74%, iar bursa a scăzut cu 0,3%. Oamenii de afaceri sunt îngrijoraţi de faptul că un nou guvern va veni cu alte propuneri legislative care ar putea bulversa şi mai tare economia.

„Minunat ar fi – şi asta este marea mea spe­­ranţă – dacă ar veni cineva mâine la guver­nare şi ar zice: «Dragilor, nu mai schim­băm ni­mic în următoarele 12 luni!». Predictibi­lita­tea şi stabilitatea ar fi ideale pentru mediul de busi­ness”, a spus Mihai Marcu, CEO şi preşe­dintele consiliului de administraţie al MedLife, cel mai mare jucător din sectorul serviciilor medicale private.

Despre nevoia de stabilitate vorbeşte şi Adrian Mihai, unul dintre acţionarii şi fondatorii FAN Courier, cea mai mare companie de curierat din România.

„Mi-aş dori de la următorul guvern sta­bilitate şi predictibilitate, ca să ne facem pla­nu­rile bazându-ne pe nişte legi care să fie stabile pentru o pe­rioa­dă mai lungă de timp”, a spus Adrian Mihai, care con­duce o com­pa­nie cu 5.730 de salariaţi.

Transferul contri­bu­ţiilor sociale de la an­ga­jator la angajat, decla­ra­ţia 600, creşterile de sa­larii din sectorul buge­tar sunt doar câteva dintre temele care preocu­pă mediul de afaceri.

„Pentru investitori, o asemenea incertitu­di­ne la nivel politic nu poate fi pozitivă, mai ales că într-un interval foarte scurt am avut două schimbări de guverne în condiţiile în care coali­ţia are majoritate confortabilă în Parla­ment”, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Con­siliului Fiscal.

Pe de altă parte, există unii oameni de afa­­ceri care spun că schimbările de la ni­vel po­litic sunt normale şi că nu vor im­pac­­ta în niciun fel mediul de business.

continurea pe ZF.

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
crestere-economica-economie

Creşterea economiei României în 2017 (ANALIZĂ)

Produsul intern brut al României a înregistrat în trimestrul al treilea din 2017 o creştere cu 8,8% pe seria brută şi cu 8,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2016, iar la nouă luni a urcat cu 7%, pe seria brută şi cu 6,9% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (2) ale Institutului Naţional de Statistică, date vineri publicităţii.

Comparativ cu trimestrul II din 2017, PIB a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%, în trimestrul III 2017.

“Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2017, nefiind însă, înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 304 din 5 decembrie 2017″, precizează INS.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 216,886 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,6% faţă de trimestrul II 2017 şi cu 8,6% faţă de trimestrul III 2016.

Tot pe date ajustate sezonier, PIB estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017 a fost de 630,486 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 6,9% faţă de intervalul de timp similar din 2016.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 236,740 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 8,8% faţă de trimestrul III 2016, iar pentru perioada 1.I – 30.IX 2017 a fost de 598,461 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 7,0% faţă de perioada 1.I – 30.IX 2016.

În ceea ce priveşte contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului intern brut, INS precizează că dinamica PIB In trimestrul III 2017 nu s-a modificat în varianta provizorie (2), comparativ cu varianta provizorie (1), iar volumul valorii adăugate brute s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale, modificări mai importante fiind înregistrate în: construcţii (+0,2 puncte procentuale), de la 99% la 99,2%; informaţii şi comunicaţii (+0,3 puncte procentuale), de la 106,8% la 107,1%.

“Volumul şi contribuţia impozitelor nete pe produs la creşterea PIB s-au redus cu 0,8, respectiv cu 0,2 puncte procentuale”, spune INS.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB în trimestrul III 2017, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +7,9% la +7,7%, ca urmare a scăderii volumului său de la 113,3% la 112,8%; cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice, de la +0,4% la +1,2%, ca urmare a majorării volumului său de la 103,1% la 109,4%; formarea brută de capital fix, de la +2,4% la +2,1%, ca urmare a reducerii volumului său de la 108,8% la 108,0%; exportul de bunuri şi servicii de la +3,1% la +3,7%, ca urmare a creşterii volumului său de la 108,1% la 109,5% şi importul de bunuri şi servicii, de la +4,3% la +4,7%, ca urmare a creşterii volumului său de la 110,9% la 111,8%.

Banca Mondială a anunţat, în urmă cu două zile, că se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2017 o creştere a PIB-ului de 6,4%, faţă de 4,4%, previzionată în iunie.

În noiembrie, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în sus estimările privind creşterea economică a României în 2017, la 6,1%, de la 5,6% cât preconizase anterior. Conform Prognozei de toamnă, Produsul Intern Brut se va situa la 842,5 miliarde de lei anul acesta, faţă de 837,1 miliarde lei estimarea din varianta preliminară a prognozei de toamnă.

Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2017, în raportul “World Economic Outlook”, publicat pe 10 octombrie.

Tags: , , , , ,
capsule

PRIMER: “Taxa claw-back” lezează interesele pacienților, lovește în fabricile de medicamente din țară și escaladează costurile din sistemul de sănătate

Aproape 10% din medicamentele care costă sub 25 lei au dispărut în ultimii 2 ani datorită creșterii taxei cu peste 50%.

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reunește 16 situri de fabricație din țară – trage din nou un semnal de alarmă, încă de la începutul anului, cu privire la efectele “taxei clawback” asupra accesului pacienților la medicamente ieftine și a competitivității fabricilor de medicamente din țară.

Primer_logo“Taxa clawback”, despre care autoritățile spun că este un instrument moderator al costurilor în sănătate, este de fapt un mecanism pervers prin care medicamentele ieftine, cele utilizate de milioane de români, devin nerentabile și dispar din piață.

Tabelul de mai jos, care ilustrează dispariția graduală în ultimii 2 ani a aproape 170 de medicamente care costă sub 25 lei, demonstrează că pacienților li se îngrădește accesul tocmai la medicamentele ieftine și că dispariția acestora îi va obliga să scoată mai mulți bani din buzunar pentru alternative mai scumpe iar sistemul de sănătate va trebui să suporte inutil costuri suplimentare.

Trimestru 2015-T3 2016 – T3 2017 – T3
Valoarea taxei clawback (%) 12.35% 14.91% 19.42%
Număr medicamente care costă sub 25 lei 2166 2068 2001

(Sursa: Cegedim)

Astfel, din 2015 și până în prezent, ca o consecință directă a creșterii “taxei clawback”, pacienții români găsesc în farmacii tot mai puține medicamente ieftine care tratează și vindecă boli cardiovasculare, digestive, respiratorii, reumatice și ale sistemului nervos. În plus, având în vedere că aproximativ 75% din medicamentele care costă sub 25 lei sunt fabricate în țară, “taxa clawback” vulnerabilizează industria de medicamente din România, care astfel pierde din competitivitate, lăsând statul român fară alternative din producția internă.

PRIMER solicită Guvernului Mihai Tudose să ia în serios avertismentele repetate ale fabricilor de medicamente din țară și să scutească de “taxa clawback” medicamentele care costă sub 25 lei, folosite de peste 8 milioane de români și în marea lor majoritate fabricate în România.

Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din țară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
crestere-economica-economie

Economia globală 2018, cea mai rapidă de după 2011. Vezi situaţia României

Economia globală este așteptată să crească cu aproape 4% în 2018, exprimată la paritatea puterii de cumpărare (PPP), adăugând 5.000 miliarde de dolari peste valoarea curentă, potrivit estimărilor PwC cuprinse în raportul Global Economy Watch.

Principalele motoare de creștere ale economiei globale – Statele Unite ale Americii, țările emergente din Asia și Zona Euro –  vor contribui cu aproape 70% la creșterea economică globală în 2018, comparativ cu media de aproape 60% înregistrată după anul 2000.

Economia Zonei Euro va crește cu peste 2% în 2018. PwC se așteaptă ca economiile periferice ale Zonei Euro să le depășească pe cele din nucleu în ceea ce privește ritmul de creștere pentru al cincilea an consecutiv. Dintre economiile mari ale Zonei Euro, Olanda este de așteptat să înregistreze cea mai accelerată creștere, cu aproape 2,5%. La polul opus, nesiguranța legată de Brexit va afecta ritmul de creștere al Regatului Unit care va ajunge la 1,4% în 2018.

”Ne așteptăm ca în 2018 economia mondială să aibă cea mai mare rată de creștere din 2011 încoace, cu cele trei motoare principale – SUA, Zona Euro și Asia – raportând creșteri în tandem. Cu toate acestea, există câteva dezavantaje și riscuri pe care business-urile trebuie să le monitorizeze, inclusiv progresul negocierilor pe tema Brexit, alegerile generale programate în țările cu economii puternice și tendințele protecționiste în câteva sectoare de nișă ale economiei”, a declarat Barret Kupelian, economist senior al PwC.

”Vedem în 2018 un trend similar al dezvoltării economice a României. Pentru o creștere economică sustenabilă pe termen lung este nevoie de predictibilitate, stabilitate financiară, fiscală și consens politic asupra unor proiecte majore. Este nevoie ca mediul de afaceri să poată conta pe termen lung pe aceleași reguli ale jocului astfel încât să-și poată planifica mai bine investițiile. În același timp, este nevoie de o majorare a investițiilor publice și de creșterea eficienței acestora”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

China, cea mai mare economie a lumii în termeni PPP, ar putea crește cu 6-7% în 2018, mai lent, comparativ cu anii precedenți, dar în linie cu așteptările. Printre cele 17 economii care vor crește mai puternic decât China sunt India, Ghana, Etiopia și Filipine, indicând o creștere mai mare venită dinspre economiile din Africa și Asia. Conform analiștilor PwC, în 2018, opt din zece țări cu cele mai mari creșteri vor fi din Africa.

Cu cel mai rapid nivel de creștere de câțiva ani încoace, 2018 este previzionat de PwC a fi cel mai bun an, de asemenea și pentru sectorul energetic. Din totalul energiei consumate la nivel global anul acesta,  India și China vor consuma aproximativ 30% din total.

În ciuda acestor creșteri, PwC se așteaptă ca prețul petrolului să rămână stabil în termeni reali, OPEC și aliații săi menținând reducerea de 1,8 milioane de barili pe zi a producției până la finalul anului viitor.

Alții factori care trebuie monitorizați în 2018 și sunt incluși în raportul PwC:

  • Banca Centrală Europeană ar putea reduce achizițiile lunare de active în 2018, dar o schimbare dramatică a politicii monetare a Japoniei este puțin probabilă.
  • În țările G7, rata șomajului este previzionată a ajunge la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, în jur de 5% sau 19 milioane de lucrători.
  • Salariile vor înregistra o creștere modestă în câteva economii mai dezvoltate unde există spațiu limitat de creștere, dar și așa nivelul lor va fi sub cel din anii dinaintea crizei.
  • Populația globului va crește cu aproximativ 80 de milioane în 2018, dar ca nivel procentual, acesta este cel mai scăzut nivel din 1950 și până astăzi. Pentru fiecare 10 oameni noi adăugați la populația lumii, PwC previzionează 9 vor fi localizați fie în Africa, fie în Asia.
Tags: , , , , ,
Daniel Anghel_3

Aplicatie ANAFcheck care permite verificarea automată a furnizorilor care aplică plata TVA defalcată

O căutare manuală a unui furnizor pe site-ul ANAF durează între 20 și 40 de secunde, ANAFcheck poate verifica în medie 80 de coduri de TVA pe minut,

PwC România vine în ajutorul companiilor care vor trebui, începând cu 1 ianuarie 2018, să achite facturi către furnizori ce aplică plata defalcată de TVA, prin lansarea aplicației ANAFcheck. Aceasta se conectează la bazele de date ale ANAF și permite verificarea automată a tuturor codurilor de înregistrare fiscală ale furnizorilor, pentru a identifica acele companii care aplică plata defalcată de TVA.

ANAFcheck este o interfață între serverul unei companii și Registrul fiscal român, care permite automatizarea schimbului de date. Aplicația aduce 19 atribute fiscale ale codului TVA căutat (ex. date despre stare înregistrare în scopuri de TVA, plata TVA defalcată, contribuabil activ/inactiv, sistem TVA la încasare etc.), interogarea putând fi individuală sau multiplă. Acest instrument funcționează cu orice sistem de operare, și mai mult decât atât, este ușor de integrat cu sistemele SAP sau alte sisteme de tip ERP.

„Ideea ANAFcheck a pornit de la faptul că sistemul de plată defalcată nu va afecta doar contribuabilii care aplică mecanismul, ci și mare parte din partenerii acestora.  Astfel, chiar și contribuabilii care nu sunt în sistem, dar sunt înregistrați în scopuri de TVA, vor fi nevoiți să verifice începând cu 1 ianuarie 2018 care dintre furnizorii acestora aplică mecanismul.  O verificare manuală ar crea o povară administrativă semnificativă și ar putea necesita resurse și timp suplimentar”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul echipei de Taxe și Impozite Indirecte, PwC România.

”PwC a dezvoltat această aplicație online pentru a ajuta companiile să automatizeze și să eficientizeze cât mai mult procesul de verificare a furnizorilor ce aplică plata defalcată a TVA, ușurând activitatea departamentelor financiar-contabile și facilitând tranziția către regulile impuse de noul mecanism”, a declarat Daniel Anghel.

”Prin folosirea aplicației ANAFcheck, departamentele financiar-contabile vor putea economisi timp și vor putea preveni riscul de eroare umană. În vreme ce o căutare manuală a unui furnizor pe site-ul ANAF durează între 20 și 40 de secunde, ANAFcheck poate verifica în medie 80 de coduri de TVA pe minut, eficientizând astfel foarte mult activitatea angajaților din departamentul financiar și permițându-le să se concentreze pe proiectele cu valoare adăugată ridicată pentru companie”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul echipei de Taxe și Impozite Indirecte, PwC România.

Nu în ultimul rând, ANAFcheck permite identificarea furnizorilor inactivi sau cu coduri de TVA invalidate precum și evitarea unor penalități generate de plăți incorecte către furnizori care aplică sistemul de plată defalcată a TVA (de 0.06%/zi din valoarea TVA, înmulțit cu numărul de zile de la data plății eronate până la data corecției).

Pentru mai multe detalii, puteți accesa pagina de Internet:

https://www.pwc.ro/en/services/tax-services/splitvat.html

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii şi organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 157 de țări cu mai mult de 223.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale şi consultanței pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
crestere-economica-economie

INS a revizuit în sus creşterea economică pentru anul 2016

Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus creşterea economică pentru anul 2016, la 4,8%, cu 0,1% peste varianta provizorie, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

Produsul intern brut estimat pentru anul 2016, pe date semidefinitive, a fost de peste 762,341 miliarde lei preţuri curente.

”În anul 2016, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat industria, de la +0,4% la +1,3%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +3,5 puncte procentuale (de la 101,8% la 105,3%), construcţiile, de la +0,1% la +0,7%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +10,9 puncte procentuale (de la 101,8% la 112,7%) şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, de la +0,5% la +0,1%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -7,0 puncte procentuale (de la 107,9% la 100,9%)”, informează INS.

Pe categorii de utilizări, în anul 2016, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +4,6% la +4,8%, ca urmare a majorării volumului său cu 0,4 puncte procentuale (de la 107,5% la 107,9%) şi formarea brută de capital fix, de la -0,8% la -0,5%, ca urmare a modificării volumului său cu +1,3 puncte procentuale (de la 96,7% la 98%).

Tags: , , , ,
ntt data

Automatizare, optimizare și progres: Clarvision ERP

22 de clienți NTT DATA Romania au împlinit în acest an 10 ani de utilizare Clarvision.

Cele peste 3650 de zile în care 22 dintre clienții NTT DATA Romania utilizează cu succes Clarvision ERP reiterează atributele de bază care definesc echipa: rezultate și performanță.

ntt data concierge

De la aspectele financiar-contabile, managementul resurselor umane și calcul salarial, la gestionarea procesului de producție, sistemul 100%românesc, gândit nemțește din punct de vedere calitativ sub așteptările exigente ale lui Daniel Metz – CEO, NTT DATA Romania și dezvoltat pentru eficiență specific japoneză, Clarvision ERP trece cu brio testul timpului având mărturia a zeci de clienți multumiți pe piața națională. Cu peste 15 ani de experiență în domeniu, consultanții NTT DATA Romania au implementat cu succes soluția Clarvision în peste 180 de companii care activează în peste 20 de ramuri industriale. Acoperind o gamă variată de industrii, sistemul ERP vine în sprijinul tuturor companiilor cu profil de producție din România, de la industriile grele de construcții de mașini și utilaje, a prelucrării lemnului și continuând cu linii de producție de unelte, mobilă, materiale de construcții, produse de mecanică, plastic și cauciuc.

ntt data

În toate aceste industrii activează firme care acum zece ani au făcut aceeași alegere pentru automatizare, optimizare și progres: Clarvision ERP. Clienții noștri au obținut primele locuri în top profit Romania, firme cu 90 de ani de experiență pe piață; firme stabile și solide, firme cu viziune, care au apelat toate la serviciile NTT DATA Romania. Companii precum AVIVA, Asco Tools, Trinom, RG Holz, Electromecanica Ploiești au pariat pe NTT DATA Romania și au câștigat pe un parteneriat de succes și de lungă durată.

Suntem mândri să putem spune că NTT DATA Romania a jucat prin sistemul Clarvision, rolul de facilitator în drumul acestor firme spre succes. Rămânem fideli propriei strategii de continuous improvement și privim totodată încrezători înspre viitorul digitalizat.” Maria Metz – Deputy CEO NTT DATA Romania

Fără îndoială sistemul Clarvision ERP este orientat spre viitor: prin plasarea focusului pe digitalizare prin tehnologia înglobată de Industrial Internet of Things (IIoT) sau SmartFactory, NTT DATA Romania își propune să creeze o soluție integrată nativ cu Clarvision ERP, ceea ce va oferi un insight în inima procesului de producție, notificând utilizatorul în legătură cu tot ce se întamplă în fabrică: de la date acurate și specifice despre produse până la previziuni de mentenanță pentru utilaje.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Economia României pentru următorii doi ani. Nord-Vestul, în top

Regiunea Nord-Vest se află în topul câștigurilor salariale medii nete, numărului mediu de salariați şi al creșterii economice, în următorii doi ani, potrivit Prognozei în profil teritorial, varianta de toamnă, publicată de Comisia Națională de Prognoză (CNP).

Cele mai mari salarii medii lunare vor continua să fie realizate în București, în următorii doi ani, câștigul salarial mediu net în Capitală urmând să crească de la 3.304 lei în acest an, la 3.639 lei în 2018 și 3.957 lei în 2019, potrivit CNP. La polul opus se află câștigurile salariale din județul Harghita, care vor ajunge la 2.001 lei anul viitor și la 2.160 lei în 2019, de la 1.776 lei în acest an.

Potrivit CNP, regiunea București-Ilfov rămâne pe primul loc în ceea ce privește câștigurile salariale medii nete, cu sume de 3.535 lei în 2018 și 3.844 lei în 2019, urmată de regiunea Vest – 2.570 lei (2018) și 2.803 lei (2019) și Regiunea Nord-Vest, 2.460 lei (2018) și 2.690 lei (2019). Cele mai mici salarii nete lunare vor fi realizate, în următorii doi ani, în Regiunile Sud-Est, respectiv 2.143 lei în 2018 și 2.295 lei în 2019, și Nord-Est, 2.250 lei în 2018 și 2.415 lei în 2019.

Cel mai mare număr mediu de salariați va fi în regiunea București – Ilfov, cu peste 1,12 milioane de angajați anul viitor și 1.16 milioane de angajați în 2019, urmată de Regiunea Nord – Vest, cu 705.300 angajați (2018) și, respectiv, 732.100 angajați (2019) și Regiunea Centru, cu 664.500 angajați (2018) și 689.100 angajați (2019).

Cel mai semnificativ avans al produsului intern brut va fi consemnat, anul viitor, în regiunile Nord-Vest și Sud-Est (5,8%), iar în 2019 clasamentul pe regiuni se modifică, Nord-Vest rămânând în top, cu o creștere economică de 6%, urmată de regiunea Centru, cu un procent similar. La polul opus, creșteri mai mici ale PIB vor fi realizate, anul viitor, în regiunile Sud-Vest Oltenia (5,3%) și București – Ilfov (5,3%) iar în 2019 în București – Ilfov (5,3%) și Sud-Est și Vest (5,6%).

Cele mai reduse rate ale șomajului anul viitor vor fi în regiunile București – Ilfov (1,4%), Vest (2,1%) și Nord – Vest (2,7%). Pe de altă parte, rate semnificative ale șomajului vor fi înregistrate în regiunile Sud – Vest Oltenia (7,1%), Sud – Est (5,9%) și Sud Muntenia (4,9%). Pentru 2019, regiunile cu cele mai scăzute rate ale șomajului rămân București – Ilfov (1,3%), Vest (2%) și Nord – Vest (2,6%), iar la polul opus sunt Sud – Vest Oltenia (6,8%), Sud Est (5,6%) și Nord – Est (4,9%).

La nivel național, prognoza CNP indică pentru următorii doi ani un avans al PIB de 5,5% (2018) și, respectiv 5,7% (2019), în scădere de la 6,1% în acest an, un câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei/salariat (2018) și 2.834 lei/salariat (2019), în creștere de la 2.355 lei/salariat în acest an și o rată a șomajului de 3,9% (2018) și 3,7% (2019), în scădere de la 4,2% în 2017.

Tags: , , ,
crestere-economica-economie

INS a confirmat creşterea economică de 8,8% a României în trimestrul al treilea

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, marţi, estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie, referitoare la creşterea de 8,8%, pe serie brută, a Produsului Intern Brut (PIB) în al treilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Datele publicate în noiembrie au arătat o accelerare a creşterii economice în al treilea trimestru din 2017 faţă de al doilea trimestru, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 6,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, pe serie brută.

”Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 23.5061 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 8,8% faţă de trimestrul III 2016”, se arată în comunicat.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 8,6% în al treilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, date confirmate de INS.

În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din al treilea trimestru din acest an a fost de 2,6%, după +2% atât în al doilea, cât şi în primul trimestru al anului, a confirmat marţi INS.

”Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 214.977 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,6% faţă de trimestrul II 2017 şi cu 8,6% faţă de trimestrul III 2016”, se arată în comunicatul INS.

Trimestrul III din 2017 a fost al nouălea trimestru la rând de creştere economică, arată seriile INS.

În primele nouă luni ale acestui an, PIB-ul a crescut cu 7% pe serie brută şi cu 6,9% pe serie ajustată sezonier.

La creşterea economiei a contribuit în special industria, cu o pondere de 23,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,6%.

O contribuţie importantă au avut-o şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, cu o pondere de 18,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,7%.

Pe locul trei urmează agricultura, silvicultura şi pescuitul, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,9%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (24,3%).

Pe poziţia a patra se află activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,8%.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit recent în sus estimările privind creşterea economică din acest an a României, la 6,1%, faţă de 5,6% cât estimase anterior.

În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Economia a primit mai mulţi stimuli salariali şi fiscali din partea guvernului în ultimii doi ani.  Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro,  de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale, care a continuat în prima jumătate a acestui an.

Tags: , , ,
crestere-economica-economie

Economia României a crescut cu 7% în primele 9 luni

Produsul intern brut al României a crescut în 2017 în termeni reali cu 2,6% în trimestrul trei față de trimestrul precedent, în timp ce raportat la perioada similară a anului trecut avansul a fost de 8,8% pe serie brută și de 8,6% pe serie ajustată sezonier, potrivit estimărilor “semnal” date marți publicității de Institutul Național de Statistică (INS).

În primele nouă luni din acest an, economia României a înregistrat o creștere cu 7% pe serie brută și cu 6,9% pe seria ajustată sezonier.

“Produsul intern brut în trimestrul trei 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%. Față de același trimestru din anul 2016, produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 8,8% pe seria brută și cu 8,6% pe seria ajustată sezonier. În perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2017, produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2016, cu 7% pe seria brută și cu 6,9% pe seria ajustată sezonier”, se arată în comunicatul INS.

Institutul Național de Statistică a revizuit în creștere la 2%, de la 1,7% datele referitoare la avansul PIB în trimestrul doi față de trimestrul precedent.

“Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2017 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul II 2017, publicată în comunicatul de presă nr. 256 din 10 octombrie 2017. Astfel: rezultatele trimestrului I 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, au fost revizuite de la 101,8% la 102,0%; rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul I 2017, au fost revizuite de la 101,7% la 102,0%”, se precizează în comunicatul INS.

La începutul acestei luni, Comisia Națională de Prognoză a revizuit, în sus, estimările privind creșterea economică a României în 2017, la 6,1%, de la 5,6% cât preconizase anterior în prognoza de toamnă. De asemenea, și Comisia Europeană (CE) a revizuit, în sus, estimările referitoare la creșterea economiei și a deficitului României în 2017 și 2018, avertizând totodată că incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creșterea economică.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate în data de 9 noiembrie de Executivul comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creștere semnificativă față de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%.

Prognoza publicată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), la începutul acestui luni, arată că economia României ar urma să înregistreze în 2017 o creștere de 5,3%, urmând ca în 2018 avansul economic să se reducă ușor, la 4,2%.

Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD și-a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești cu 1,3 puncte procentuale pentru acest an, de la 4% până la 5,3%, și cu 0,7 puncte procentuale pentru anul următor, de la 3,5% până la 4,2%.

În luna octombrie, și Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere, de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an, potrivit raportului “World Economic Outlook”, publicat de instituția financiară internațională.

De asemenea, FMI și-a îmbunătățit și prognoza privind ritmul de creștere înregistrat de economia României în 2018, până la 4,4%, față de avansul de 3,4% preconizat în aprilie.

Conform documentului, România și Islanda vor consemn

Tags: , ,
11_800x533

Evolutie pe 8 ani a indicelui ROBOR pentru creditele Prima Casa. Analiza Fin.Zoom

Indicii Robor si Euribor la 3 luni (3M) intra in componenta dobanzilor variabile la majoritatea creditelor in lei, respectiv in euro, oferite de banci. Acesti indici se actualizeaza in contractele de credit trimestrial (la fiecare 3 luni) la o data fixa (stabilita in fiecare contract de credit).

Ne-am propus sa urmarim cum au evoluat cei doi indici la sfarsit de septembrie in ultimii 8 ani si cum a afectat evolutia lor, rata lunara la un credit Prima Casa in lei. La creditele in euro, am tinut cont si de evolutia cursului lei/euro.

Credite Prima Casa in lei vs. euro: avantaj euro 2009-2012 si in lei dupa 2014

Cei care au luat credite Prima Casa in euro in perioada 2009-2012 au platit pana acum rate mai mici decat daca s-ar fi imprumutat atunci in lei (din cauza valorilor foarte mari a Robor de acum 5-8 ani).
Insa nici euro nu a variat prea mult in ultimii ani (intre 4.2 si 4.6 lei pentru euro) – daca s-ar fi dublat euro (la fel ca CHF-ul), am fi avut aceeasi problema acum la creditele in euro ca la creditele in franci elvetieni.

Din 2013, programul Prima Casa este disponibil doar in lei.

Din calculul FinZoom.ro rezulta ca, daca ar fi putut sa se imprumute in euro in 2014, un consumator ar fi platit pentru acel credit in euro mai mult decat pentru acelasi credit Prima Casa in lei (din acest punct de vedere, masura de a limita programul Prima Casa doar pentru lei in 2013, a fost una buna).

Nu stim insa cum vor varia indicii Robor si Euribor, precum si cursul leu / euro in urmatorii ani, pentru a vedea care credite se pastreaza in avantaj.

Studiu de Caz FinZoom.ro: Credite Prima Casa de 50.000 euro (si echivalent in lei), pe 30 ani

2009: La un credit Prima Casa de 50.000 euro, contractat pe 30 ani, s-au platit rate in 8 ani cu 1934 lei mai mult pentru creditul in moneda nationala, fata de cel in euro.

prima-casa-2009-2017

2012: Diferenta s-a fi redus la doar 593 lei mai mult pentru creditul in moneda nationala, daca aceleasi credite ar fi fost contractate contractate in anul 2012.

prima-casa-2012-2017

2014: Insa, daca ar mai fi fost posibila contractarea de credite Prima Casa in moneda euro dupa 2013, diferenta ar fi fost in defavoarea monedei euro. Pentru asfel de credite contractate in 2014, s-ar fi platit rate lunare cu 138 lei mai mult pentru creditul in euro – deoarece scaderea euribor a fost acoperita de cresterea euro.

prima-casa-2014-2017

Sursa: Fin.Zoom.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
sageata3d-jos-grafic

Încrederea analiştilor CFA în economia românească s-a redus puternic

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizaţiei, a scăzut puternic în august cu 9 puncte faţă de luna precedentă, la 50,7 de puncte, în special ca urmare a percepţiei înrăutăţite asupra modului în care va evolua economia în următorul an, arată datele publicate de CFA.

Indicatorul CFA România de încredere macroeconomică, lansat în 2011, măsoară anticipaţiile analiştilor financiari privind activitatea economică în România pentru următoarele 12 luni.

Diminuarea din luna august vine după ce indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut în iulie cu 0,3 puncte şi în iunie cu 6,6 puncte.

În august, scăderea a avut loc din cauza ambelor componente. Astfel, indicatorul condiţiilor curente a scăzut cu 6,4 puncte, la 68,6 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor pentru situaţia din următorul an a scăzut cu 10,2 puncte, până la 41,8 puncte.

Sondajul arată că aşteptările privind condiţiile de afaceri din România din următoarele 12 luni s-au înrăutăţit, indicatorul coborând în august la -60%, de la -25% în iulie, în condiţiile în care 65,7% dintre cei chestionaţi se aşteaptă ca în următoarea perioadă condiţiile de afaceri să se înrăutăţească.

Indicatorul ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească), fiind calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente, referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii, şi la anticipaţiile, pentru o perioadă de un an, pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal şi a averii personale la nivel de economie.

Sondajul evaluează şi anticipaţiile pentru salarii, rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb euro/leu, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.

Potrivit sondajului, în ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, 80% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, faţă de 77,3% în precedentul sondaj.

“Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,6177 (în creştere cu 278 pips faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior), în timp de pentru orizontul de 12 luni valorea medie a cursului anticipat este de 4,6523 (valoare în creştere cu 350 pips)”, se arată în comunicat.

Analiştii se aşteaptă la o înrăutăţire a pieţei muncii în următorul an, cu o balanţă de -31% a răspunsurilor (40% din cei chestionaţi aşteaptă o înrăutăţire), de la -5% în iulie.

Analiştii estimează o creştere a veniturilor populaţiei în următorul an mai pronunţată ca în luna anterioară (+17% în august, faţă de +14% în iulie).

Analiştii membri ai CFA estimează, în medie, un nivel al inflaţiei de 2,55% pentru intervalul septembrie 2017 – septembrie 2018, valoare mai ridicată faţă de cea înregistrtă în raportul anterior (2%).

În privinţa situaţiei economice pe plan mondial în următorul an, 65,7% dintre cei chestionaţi se aşteaptă la condiţii economice normale, în timp ce 31,4% dintre cei chestionaţi se aşteaptă la o situaţie bună.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni în rândul membrilor CFA România şi al candidaţilor pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA.

CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst, calificare administrată de CFA Institute (USA), organizaţia având peste 180 de membri.

Tags: , , ,