Tag Archives: economia romaniei

crestere-economica-shutterstock

INS a revizuit în sus, la 4,4%, creşterea economică din al treilea trimestru al anului trecut

Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus, vineri, de la 4,3% la 4,4%, pe seria brută, creşterea economică din al treilea trimestru al anului trecut, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

În decembrie 2018, INS a confirmat estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie 2018, referitoare la creşterea de 4,3%, pe serie brută, a economiei româneşti în al treilea trimestru al anului trecut, faţă de acelaşi trimestru din 2017.

Vineri, INS a revizuit în sus, de la 4,3% la 4,4%, avansul economiei româneşti din al treilea trimestru al anului trecut.

”Faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,4% pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier”, se arată în comunicat.

Astfel, pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al treilea din 2018 a fost de 265,573 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,4% faţă de trimestrul al treilea din 2017.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul al treilea din 2018 a fost de 240,925 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,9% faţă de trimestrul al doilea din 2018 şi cu 4,2% faţă de trimestrul al treilea din 2017.

În primele nouă luni din 2018, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017, cu 4,2%, pe seria brută, estimare publicată de INS şi în decembrie 2018.

În schimb, INS a revizuit în sus avansul pe seria ajustată sezonier, pe primele nouă luni din 2018, de la 4,2% la 4,3%.

Pe date ajustate sezonier, Produsul intern brut estimat pentru perioada primele nouă luni din 2018 a fost de 700,998 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2017.

În trimestrul al treilea din 2018, în a doua variantă provizorie, dinamica PIB s-a modificat cu +0,1 puncte procentuale, comparativ cu prima variantă provizorie.

Volumul valorii adăugate brute s-a majorat cu 0,2 puncte procentuale, modificări mai importante fiind înregistrate în comerţ cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,6 puncte procentuale), de la 102,1% la 102,7%.

în plus, volumul s-a majorat şi în cazul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţilor de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,3 puncte procentuale), de la 105% la 105,3%.

Tags: , , , ,
pexels-photo-261429

Românii aleg destinații exotice in 2019

Dacă până mai de curând românii alegeau frecvent bine-cunoscutele destinații europene precum Londra sau Roma, cât și Lisabona sau Bologna, ori înapoi în locul de baștină, la Timișoara, Cluj sau Iași, unde până si împrejurimile sunt pline de istorie, monumente și lume primitoare, se pare că aceștia vor decide să își petreacă binemeritata vacanță vizitând locuri mai extravagante.

În 2018, primele 2 locuri in topul românilor la destinații de vacanță au fost Grecia și Turcia, care a și avut cea mai mare cerere. Tarifele sunt cuprinse între 99 de euro pentru 7 nopți de cazare per persoană în Antalya cu all inclusive, + 95 de euro taxe aeroport, până la 199 euro per persoană în Muntenegru și cu program “senior travel” ajung până la 495 de euro cu mic dejun și cină incluse, la fel ca și transportul și zborul.

Destinațiile exotice precum Thailanda, Maldive, Cuba sau Mexic sunt topul alegerilor românilor pentru organizarea nunții. În pachet, sunt incluse, de obicei, buchetele pentru mireasă și nașe, flori, ornamente decorative, mult-așteptatul tort și masa festivă. Republica Dominicană este de asemenea excelentă pentru stațiunile all-inclusive, dacă doriți ceva asemănător cu Playa del Carmen sau Cancun. Unii se pot gândi chiar să obțină access la o locație mai scumpă precum Bahamas, pentru a-și celebra cea mai importantă zi din viața lor într-un loc cu adevărat de vis, mereu pline de evenimente în orice moment al anului.

Cei care călătoresc in grup, în schimb, aleg pachete care includ activități pentru toate vârstele, parcuri de distracții, acvarii, sau spectacole. Dacă vorbim din nou de aventuri costisitoare, un cuplu poate plăti aproximativ 4000 de euro pentru un sejur de 7 nopți în Dubai sau 6000 de euro pentru destinații că Mauritius, Maldive sau Thailanda. Aceste opțiuni includ de asemenea activități ca snorkeling, aquaparcuri și multe altele, prețurile variind în funcție de activități și vârstă.

Românii au avut deja posibilitatea să întâlnească oferte pentru toate buzunarele la Târgul de Turism al României care a avut loc în perioada 15-18 noiembrie ale acestui an, la Romexpo București. Agențiile de turism au venit cu diverse oferte atrăgătoare către peisaje autentice, croaziere, zone tradiționale, dar și pachete de 1 euro pentru cazarea în insulele Greciei. Madeira este în schimb cea mai căutată destinație pentru anul nou, o insulă vulcanică din Oceanul Atlantic, aproape de Lisabona. Portugalia este recunoscută pentru turismul gastronomic, vinul de Porto, și nu în ultimul rând, surfingul care este foarte practicat. De asemenea, în Portugalia se poate găsi cel mai vestic punct al continentului european, unde se organizează frecvent excursii.

pexels-photo-943510Sunt însă mulți care au vizitat deja locurile cele mai importante din Europa și își doresc să își petreacă vacanța într-o țară că Maroc, fiind simplu de zburat, cu o legătură simplă în Milano. Pachetele pot oferi itinerare cu ghid în limba română, pentru cei comozi și care nu vor să se aventureze singuri, sau nu vor ca ceva să le împiedice bucuria de a explora peisaje incredibile și locuri speciale cu o cultură aparte. Pe lângă Maroc, alte programe solicitate sunt pentru Japonia, India, Argentina și Brazilia, unde tarifele încep de la aproximativ 900 de euro per persoană.

Pentru un sejur estival de vis, în 2019 românii pot alege Tunisia care revine în topul preferințelor. Este o destinație complexă, oferind experiențe dedicate tuturor gusturilor și cu o cultură diferită de cea europeană. Un cuplu poate plăti pentru 7 nopți de cazare regim all inclusive în jur de 800 de euro, preț care include biletele de avion, transport de la aeroport la hotel și retur și serviciile turistice pe perioada șederii.

Pentru pasionați, e bine de știut că Helsinki și Lyon au câștigat prima ediție a competiției „Capitală Europeană a Turismului Smart”. Acest termen definește folosirea tehnologiei pentru a oferi o experiență mai bogată turiștilor. Cele două orașe s-au demonstrat a fi cele mai creative în cele patru domenii jurizate: accesibilitate, durabilitate, digitalizare, patrimoniu cultural și creativitate.

În materie de cerere, comparativ cu anii trecuți, românii sunt din ce în ce mai îndrăzneți, evitând destinațiile consacrate de această dată, și îndreptându-se către experiențe noi. De asemenea, este observată și o cerere a solicitărilor pentru vacanțe personalizate, de tipul “tailor-made”.

Tags: , , , , , ,
indice bursier in scadere

O măsură nejustificată economic şi raţional, cu efecte puternic negative în economie

Opinia analistilor financiari cu privire la taxarea activelor sectorului bancar in functie de amplitudinea deviatiei mediei trimestriale a indicelui ROBOR fata de pragul de referinta (1,5%).

Masurile propuse de proiectul de OUG privind taxarea activelor sectorului bancar in functie de amplitudinea deviatiei mediei trimestriale a indicelui ROBOR fata de pragul de referinta (1,5%),  va genera o serie de efecte puternic negative in economie, deoarece:

Lipseste motivatia rationala – in conditiile in care motivatia acestei taxe face referire la lacomia sectorului bancar, in contextul profitului inregistrat la nivelul intregului sector bancar de 1,3 miliarde euro in primele 9 luni ale acestui an (ceea ce reflecta un randament al capitalului investit de aproape 16%), comparativ cu 1,2 miliarde euro pentru tot anul 2017. Acest lucru este normal, si reflecta performanta sectorului bancar ca urmare a proceselor indelungate de restructurare si reducere a ratei creditelor neperformante aproape de 5% (de cinci ori sub nivelul de acum un deceniu). De asemenea, se desconsidera total randamentul capitalului reinvestit la nivelul intregului sector bancar pentru ultimul deceniu, respectiv 3%, extrem de redus avand in vedere riscul asumat. Desigur, la un randament al capitalurilor de 3%, nu se poate vorbi despre lacomie. Costul crizei financiare anterioare a fost de aproape 9 miliarde euro, iar statul roman nu a ajutat bancile (asa cum s-a intamplat in alte tari) pentru a depasi problemele din recesiune.

Lipseste motivatia economica – analizand evolutia din ultimul deceniu, media indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni s-a pozitionat la 1% (un punct procentual) peste media inflatiei. Fundamentele economice indica o corelatie pozitiva foarte apropiata dintre cei doi indicatori. Astfel, AAFBR a avertizat inca din luna August 2017, ca indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni (situat la 0,9% la acel moment) va depasi pragul de 2% in primul semestru din 2018, respectiv 3% in a doua jumatate a anului, din cauza presiunilor inflationiste. Avand in vedere ca rata medie a inflatiei pentru ultimele 12 luni este de 4,6%, respectiv 3,4% in luna Noiembrie 2018 fata de aceeasi luna a anului anterior, apreciem ca nivelul actual al indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni de 3,04% este chiar scazut (situat sub nivelul inflatiei anuale). Spre exemplu, la finalul anului 2012, indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni era situat la 6,04%, in conditiile in care inflatia anuala la vremea respectiva era aproape de 5%. Variabilele esentiale care determina evolutia indicelui ROBOR nu se refera la preferintele unor anumitor banci, ci reflecta nivelul de lichiditate din piata (corelatie inversa), inflatiei (corelatie pozitiva) si al riscului de creditare, aspecte care sunt imputabile unei intregi natiuni.

Efectele asupra economiei sunt negative – consumatorul roman, si companiile active in Romania, nu sunt sprijinite de aceasta masura, deorece conditiile de finantare se vor inaspri iar costurile aditionale se pot transfera partial catre consumatorul final. Chiar daca aceasta masura exista si in alte tari din UE, mediul de afaceri activ in Romania difera semnificativ fata de media din UE, din mai multe considerente: gradul foarte ridicat de indatorare (respectiv 75%, maximul din UE), capitalul de lucru negativ (companiile nu se pot autofinanta pe termen scurt), nivelul de polarizare foarte ridicat (primele 1% din companiile active concentreaza 67% din veniturile inregistrare de intregul mediu de afaceri) si varsta foarte redusa (durata medie de viata a unei firme active in Romania este de aproape 10 ani), termenul de incasare al creantelor este foarte extins. Astfel, companiile active in Romania sunt mult mai vulnerabile la socurile externe, accesul la finantare sau costul capitalului influentand semnificativ supravieturirea acestora. Pe termen mediu, inclusiv statul roman urmeaza sa aibe foarte mult de suferit, din cauza cresterii insolventelor si a disponibilizarii personalului din companiile foarte vulnerabile.

Comparatie cu alte tari din UE – chiar daca aceasta masura exista sub diferite forme si in alte state din UE (exemplu: Polonia, Ungaria, Franta, Germania sau Austria), exista diferente majore privind modalitatea de aplicare si destinatia fondurilor. Majoritatea tarilor respective au implementat aceste masuri dupa dezbateri cu sectorul bancar (oferind astfel predictibilitate si perspectivele unor masuri finale optime) si utilizeaza fondurile astfel colectate pentru eventuale ajutoare viitoare care urmeaza sa fie oferite sectorului bancar in contextul unei crize financiare majore. Astfel, ratiunea acestor masuri este oferirea unei stabilitati sectorului bancar, care sa poata continua finantarea economiei si pe durata de recesiune, diminuand astfel efectele negative resimtite de populatie si companii in diferite etape ale ciclului economic.

Impact asupra bursei locale este negativ - indicele BET, al celor mai lichide actiuni de la BVB,  se deprecia in jurul orei 13.30 cu circa 11% fata de ziua anterioara, in timp ce actiunile marilor banci pierdeau din valoare intre 15%-17% fata de inchiderea din ziua precedenta.  Evolutia bursei este un indicator de predictie economica si duce la deteriorarea increderii in evolutia economica viitoare. Cresterea volatilitatii indicelui bursier, din cauza fluctuatiilor majore pe termen scurt, reflecta majorarea riscului din economie, ceea ce poate duce la diminuarea investitiilor straine directe si a investitiilor companiilor pe termen lung. Toate acestea contribuie la scaderea competitivitatii companiilor active in Romania si pericliteaza siguranta locurilor de munca.

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
lei-ron-bani

CFA România: Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut în octombrie

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a scăzut în octombrie faţă de luna anterioară cu 2,1 puncte, până la valoarea de 48,4 puncte, în timp ce, comparativ cu perioada similară din 2017, indicatorul a crescut cu 5 puncte).

Această evoluţie s-a datorat componentei de anticipaţii a indicatorului. Astfel, Indicatorul condiţiilor curente a crescut marginal faţă de luna anterioară, cu 0,3 puncte, până la valoarea de 62,5 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior a crescut cu 3,4 puncte). Indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 3,3 puncte, până la valoarea de 41,3 puncte (+5,8 puncte comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut).

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 80% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7087, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7526.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (noiembrie 2019/noiembrie 2018) a înregistrat o valoare medie de 4,50%.

“Sunt de remarcat anticipaţiile de majorare a ratelor de dobândă (faţă de valorile actuale) la leu atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni), cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), peste 75%, şi respectiv peste 66%, dintre participanţii la sondaj anticipând această evoluţie. Astfel, rata medie a ROBOR cu scadenţa de 3 luni anticipată peste 12 luni este 3,85%, iar randamentul obligaţiunilor suverane denominate în lei cu scadenţa de 5 ani este de 4,91%. Ca urmare, având în vedere rata anticipată a inflaţiei, pentru scadenţele pe termen scurt, sunt anticipate în continuare dobânzi real negative”, se menţionează în comunicat.

Indicatorul CFA Romania de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroecnomice.

Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere) care arată percepţia grupului de analişti membri ai CFA România privind evoluţia pieţelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor şi riscurilor, cât şi un indicator fundamental de prognoză privind evoluţiile cursului de schimb, a ratelor dobânzilor şi inflaţiei.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la: Condiţiile curente – referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii; Anticipaţiile, pentru un orizont de timp de un an, pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.

CFA Romania este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (SUA). CFA România este una dintre cele peste 152 de societăţi membre ale CFA Institute. În prezent, CFA România are peste 235 de membri, majoritatea deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst sau candidati pentru unul din cele 3 niveluri ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu.

Tags: , ,
BCR - ATM - LEU NOU

Bancă: România se împrumută tot mai scump. Când ar putea reveni FMI la Bucureşti

Autorităţile de la Bucureşti îşi finanţează tot mai costisitor datoriile, ceea ce, la un moment dat, poate atrage o intervenţie din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), după cum explică unul dintre economiştii Băncii Transilvania (BT).

„Avem această provocare din perspectiva finanţelor publice, câtă vreme suntem cu pedala deficitului bugetar la maxima permisă de Uniunea Europeană, într-o perioadă în care am avut o accelerare a PIB-ului, noi nu am reuşit să generăm spaţiu de manevră de intervenţie. Evident, dacă un şoc economic mâine ne va lovi, presiunea pe buget va fi din ce în ce mai mare şi acest lucru se resimte la nivel de costuri de finanţare”, a spus, miercuri, Andrei Rădulescu, directorul de Analiză Macroeconomică al Băncii Transilvania (BT), în cadrul conferinţei „Eonomie.Business.Fiscalitate.”, organizată de Ziarul Financiar şi NNDKP.

Aceste costuri se referă la rata de dobândă la zece ani, care reprezintă costul finanţării statului pe titluri, pe zece ani, respectiv un barometru pentru costul de finanţare în economie.

Mai multe detalii AICI! 

Tags: , , ,
crestere-economica-economie

Economia României a crescut cu 4% în prima jumătate a acestui an

Economia României a crescut cu 4% în prima jumătate a acestui an, faţă de aceeaşi perioadă din 2017, după ce în trimestrul doi al acestui an a înregistrat un avans cu 1,4% în termeni reali faţă de trimestrul precedent, potrivit datelor transmise marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Faţă de trimestrul I din 2017, PIB a înregistrat o creştere cu 4,1% pe serie brută şi 4,2% pe serie ajustată sezonier.

În primele trei luni ale acestui an, Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere de 0,1%, în termeni reali, faţă de trimestrul precedent, până 226,281 miliarde de lei preţuri curente. Faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, avansul PIB a fost de 4% pe serie brută şi de 4,2%, pe serie ajustată sezonier.

În primul semestru din 2018, Produsul intern brut a crescut cu 4% comparativ cu semestrul I 2017, pe seria brută, şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai, Comisia Europeană (CE) a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se aşteaptă la un avans de 3,9%.

Banca Mondială a anunţat recent că economia României va înregistra un avans de 5,1% în 2018, însă a avertizat că această creştere este peste potenţial. O creştere economică de 5% este preconizată şi de Fondul Monetar Internaţional, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) estimează o creştere de 4,6% în 2018 şi de 4,2% în 2019.

Comisia Naţională de Prognoză indică o creştere a PIB de 6,1% în 2018, urmată de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.

În 2017, economia România a consemnat un avans de 6,9%, comparativ cu anul precedent, în 2016 a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008, iar în 2015 a avansat cu 3,9%

Tags: , ,
crestere-economica-economie

CE: Creştere de 4,5% pentru economia românească în 2018 şi deficit bugetar de 3,4% din PIB (previziuni)

Comisia Europeană (CE) a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se aşteaptă la un avans de 3,9%.

Înăsprirea graduală a politicii monetare, ca răspuns la presiunile inflaţioniste şi la adâncirea deficitului, ar putea atenua perspectiva pentru investiţiile private. De asemenea, investiţiile per ansamblu ar putea fi afectate dacă Executivul va reduce şi mai mult investiţiile publice, pentru a-şi îndeplini ţintele de deficit. Într-un sens mai larg, incertitudinile privind politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economiei, avertizează Comisia Europeană.

PIB-ul României a crescut cu 6,9% în 2017, un record post-criză, datorită boom-ului în consumul privat, stimulat de măsurile de relaxare fiscală, inclusiv reducerea impozitelor indirecte şi creşterea salariilor în sectorul public. Creşterea ar urma să-şi reducă viteza în 2018, dar va rămâne robustă. Consumul privat ar urma să încetinească anul acesta, deoarece creşterea nominală a salariilor se moderează, iar majorarea inflaţiei afectează venitul disponibil real, dar va rămâne principalul motor al creşterii economiei. Totuşi, investiţiile se vor întări probabil în acest an, datorită sporirii gradului de implementare a proiectelor finanţate cu fonduri europene, conform previziunilor economice intermediare din vara anului 2018, publicate joi de Executivul comunitar.

În 2017, rata şomajului în România a scăzut la 4,9%, cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani. Înăsprirea condiţiilor de pe piaţa forţei de muncă, împreună cu o creştere de 16% a salariului minim în februarie 2017 şi majorarea substanţială a salariilor în sectorul public au dus la o accelerare a creşterii salariilor. Avansul ar urma să continue şi în 2018 deşi într-un ritm mai lent, pe fondul majorării suplimentare a salariilor în sectorul public şi a creşterii de 9% a salariului minim în ianuarie, previzionează CE.

Importurile ar urma să continue să crească mai rapid decât exporturile în 2018 şi în 2019, iar deficitul de cont curent se va adânci la 3,6% din PIB anul acesta şi la 3,9% din PIB anul viitor.

După doi ani consecutivi de scădere a preţurilor de consum, inflaţia a revenit în teritoriu pozitiv în 2017, deşi a fost atenuată de reducerea ratei TVA şi a accizelor la combustibil. Inflaţia a început să accelereze în semestrul doi, în principal pe fondul majorării preţurilor la alimente şi energie, acestea din urmă provocând atât creşterea preţurilor la combustibili la nivel mondial, cât şi inversarea în octombrie 2017 a efectului reducerii accizelor din ianuarie. CE estimează că rata inflaţiei va creşte la 4,2% anul acesta şi va încetini la 3,4% anul viitor, în timp ce inflaţia de bază ar urma să urce de la 0,8% în 2017 la 3,3% în 2018 şi 3,5% în 2019. În condiţiile în care inflaţia a reintrat în intervalul de variaţie din jurul ţintei Băncii Naţionale a României (2,5% plus/minus un punct procentual), BNR a început să înăsprească politica sa monetară ultra-relaxată. Pentru prima dată din 2018, BNR a majorat rata dobânzii în ianuarie şi în februarie, până la 2,25%

În 2017, deficitul bugetar s-a situat la 2,9% din PIB, un uşor declin comparativ cu 2016. În acest an, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB, pentru ca în 2019 să se adâncească la 3,8% din PIB.

Tags: , , ,
Femeie de afaceri cu bani

BT: Creşterea economică a ţării se va tempera în acest an, iar BNR va majora la 3% rata dobânzii-cheie

Ritmul de creştere economică se va tempera, iar Banca Naţională a României va decide majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 3% până la sfârşitul acestui an, a declarat, joi, Andrei Rădulescu, director de cercetare al Băncii Transilvania, în cadrul conferinţei ”Economia digitală – ce poate să câştige România?”.

“Mă aştept să avem o decelerare a ritmului de creştere economică, care deja se întâmplă în prezent dacă ne uităm la datele pe trimestrul unu. Avem însă o redinamizare a investiţiilor publice în acest an, iar la acel deficit bugetar pentru primele cinci luni, anunţat ieri, de 0,88%, a contribuit şi revitalizarea cheltuielilor de capital ale statului, ceea ce este un lucru încurajator, pentru că va antrena şi investiţiile private”, a susţinut Rădulescu.

Totuşi, el a arătat că investiţiile private vor continua cu un ritm mai lent faţă de perioada de dinaintea creşterii economice.

“Ne aşteptăm şi la temperarea consumului privat spre un ritm apropiat de potenţial. 10% era un ritm nesănătos, însă anul trecut a fost unul excepţional şi prin prisma mixului de politici economice implementat şi valului de măsuri fiscale şi de venituri, care au stimulat cererea”, susţine oficialul BT.

Şi exporturile şi-au redus turaţia, pentru că şi zona euro a intrat într-un proces de decelerare, a arătat el.

“Dinamica cheltuielilor publice depăşeşte dinamica veniturilor şi deja Comisia Europeană avertizează că trebuie măsuri pentru menţinerea deficitului sub 3% din PIB. Avem o intensificare a inflaţiei, care va determina BNR să majoreze în continuare rata dobânzii de referinţă. Foarte probabil, rata dobânzii de politică monetară va depăşi 3% până la finalul anului, vedem că şi ROBOR a depăşit nivelul de 3%”, a completat Rădulescu.

Rata dobânzii de politică monetară este în acest moment 2,5%, potrivit deciziei BNR din 8 mai.

Totodată, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a continuat să crească joi pe piaţa interbancară, ajungând la 3,16% pe an, de la 3,15% cât era miercuri.

(articol via agerpres.ro).

Tags: , ,
crestere-economica-economie

Unde se poziţionează Clujul pe harta de business a României

Harta de business a României arată o rup­tură imensă între regiuni: companiile înre­gistrate în Bucureşti au afaceri de aproa­pe 500 mld. lei anual. După Capitală, cele mai puternice zece judeţe au şi ele afa­ceri de peste 460 mld. lei şi 1,4 milioane de salariaţi. La polul opus, cele mai sărace ze­ce judeţe au generat în 2016 business de numai 56 de miliarde de lei. 

„Este extrem de complicat după 28 de ani să inversăm trendul, mai ales că pe lân­gă migraţia externă există şi una internă. Unul dintre răspunsurile pe care putem să le dăm acestei lipse de potenţial de creş­tere economică este cel al lipsei populaţiei active. Trebuie analizate în de­taliu forţa de muncă şi evoluţia ei în aceste ju­deţe. În lipsa creşterii economice concomitent cu lipsa îmbunătăţirii condiţi­ilor de viaţă, în aceste judeţe nu se poate creş­te gradul de atractivitate socială. Astfel potenţialul de fortă de muncă activă este din ce în ce mai mic“, spune Octavian Jula, profesor la Facultatea de Economie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, citat de zf.ro.

În Cluj sunt 190.000 de oameni care lucrează în companii, în condiţiile în care judeţul se află în top cinci cele mai mari ca populaţie din România. În judeţul vecin Sălaj sunt mai puţin de 30.000 de oameni în companii, arată datele de la Registrul Co­merţului. Investiţiile şi statutul de mare centru universitar au dus salariul mediu net din Cluj la 2.685 de lei în luna octom­brie a anului trecut, al doilea cel mai ridi­cat nivel din ţară, după Bucureşti. În Sălaj, acelaşi salariu mediu net abia trece de 2.000 de lei, arată datele de la INS.

Poza noua 17.05.2018

Poza noua 17.05.2018

Tags: , , ,
crestere-economica-shutterstock

Economia României a crescut în primul trimestru cu 4%

Economia românească a crescut în primul trimestru al acestui an cu 4%, serie brută, faţă de primele trei luni ale anului trecut, arată primele estimări publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Anul trecut, economia românească a crescut cu 6,9%, faţă de 2016. În primul trimestru, faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere cu 4% pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.

Comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul s-a menţinut la acelaşi nivel.

Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării PIB-ului pentru trimestrul I 2018 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a PIB-ului pentru trimestrul IV 2017.

Astfel, potrivit INS, rezultatele trimestrului I 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, au fost revizuite de la 102,0% la 102,4%; rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul precedent, au fost revizuite de la 101,7% la 101,6%; rezultatele trimestrului III 2017, comparativ cu trimestrul II 2017, au fost revizuite de la 102,4% la 102,2%; rezultatele trimestrului IV 2017, comparativ cu trimestrul III 2017, au fost revizuite de la 100,5% la 100,3%.

Tags: , , ,
IancuGuda-Color

Fragilitatea companiilor la fluctuaţia costului de finanţare (guest post Iancu Guda)

Orice antreprenor trebuie să cunoască  pragul minim al veniturilor care asigură lichiditatea necesară continuării activității, și să gândească planuri de rezervă atunci când veniturile realizate sunt inferioare acestui prag. Desigur, pe durata proiectului de investiție, fluctuația și incertitudinea veniturilor nu sunt singurul risc. Un element foarte important care poate influența decisiv profitabilitatea proiectului de investiție este fluctuația costului de finanțare, asupra căruia ne vom concentra în prezentul articol.

Creșterea costului de finanțare ar trebui să fie o preocupare pentru majoritatea antreprenorilor în perioada următoare, având în vedere că vremea dobânzilor mici a trecut. Inflația anuală înregistrată în luna martie a anului curent a fost de 5%, majorarea prețurilor fiind cauzată atât de ofertă (creșterea costurilor salariale și a cheltuielilor cu combustibilul) cât și de avansul cererii (pe fondul creșterii salariului mediu nominal cu 14% în sectorul privat și a soldului creditelor acordate populației cu 8%).   Ultimele estimări oficiale ale Băncii Naționale a României indică o inflație de 3,5% pentru anul în curs, iar consensul analiștilor financiari reflectă așteptări de majorare a dobânzii de politică monetară până la 3% la finalul anului curent. În acest context, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni ar trebui să crească gradual până la 3,5%, comparativ cu nivelul actual de 2,1% și o medie de 1,15% pe parcursul anului anterior. Așa cum se observă în graficul următor, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni a depășit constant inflația anuală, diferența medie dintre acestea fiind de aproape 1% începând cu anul 2010. Acest lucru este normal și necesar, pentru evitarea perpetuării unor dobânzi real negative, care au alimentat presiuni suplimentare asupra deprecierii monedei naționale. Singurele perioade când inflația a depășit nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni au fost între lunile august 2010-iunie 2011 (când inflația a fost alimentată temporar de majorarea TVA la 24%, iar dobânzile mici au fost necesare pentru stimularea consumului și a investițiilor în contextul măsurilor de austeritate fiscală) și Noiembrie 2017 – prezent, când ciclul de întărire a politicii monetare este mai degrabă acomodativ (în contextul incertitudinilor fiscale, temperării creșterii economice și re-așezării consumului).

Grafic 1: Evoluţia dobânzilor vs inflaţie

Grafic dobanzi

Sursa: BNR, date prelucrate autor

 În acest context, dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru creditele noi contractate în RON de către companiile private ar trebui să crească până la 6%-8% pe parcursul anului curent, comparativ cu o medie de 4,10% înregistrată pe parcusul anului 2017. Având în vedere creșterea gradului de povară financiară în contextul creșterii costului de finanțare, vor fi companii care vor înregistra dificultăți în rambursarea creditelor contractate de la bănci. Un indicator foarte important care reflectă capacitatea unei companii de rambursare a serviciului datoriilor contractate este gradul de acoperire al dobânzilor prin  profitul operațional (eng. EBIT = Earnings Before Interest and Tax). Normele de analiză financiară recomandă ca profitul operațional să acopere de cinci ori cheltuielile privind dobânzile, tocmai pentru a permite o profitabilitate finală competitivă chiar și în contextul creșterii costului de finanțare. Așa cum observăm din cifrele ilustrate în tabelul următor, media acestui indicator pentru întreg mediul de afaceri activ în România este foarte aproape de acest prag în anul 2016, respectiv 5,1.

Tabelul 1: Gradul de acoperire al dobânzilor prin profitul operațional

Segment Sectorul de activitate Rezultat Exploatare : Cheltuieli privind dobânzile
 Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Top 5 cele mai performante sectoare Fabricarea substanțelor și produselor chimice 14,4 9,6 8,2 7,20
IT 13,8 9,2 7,9 6,89
Comerț cu amănuntul 13,3 8,9 7,6 6,65
Comerț cu ridicata și distribuție 9,3 6,2 5,3 4,63
Industria de mașini și echipamente 9,1 6,1 5,2 4,55
Total mediu de afaceri 5,1 3,3 2,9 2,50
Top 5 cele mai putin performante sectoare Industria metalurgică 3,7 2,4 2,1 1,83
Tranzacții imobiliare 1,9 1,2 1,1 0,93
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă și gaze 1,9 1,2 1,1 0,93
Construcții 1,9 1,2 1,1 0,93
Poșta și telecomunicații 1,2 0,8 0,7 0,59

Sursa: MFP, date prelucrate autor

Totuși, în contextul majorării dobânzii medii pentru creditele contractate la 6% (scenariul 1), 7% (scenariul 2) sau 8% (scenariul 3), gradul mediu de acoperire al costului de finanțare prin profitul operațional scade la 3,3 (scenariul 1), 2,9 (scenariul 2) respectiv 2,5 (scenariul 3).

În contextul creșterii costului de finanțare, o parte dintre companii se vor regăsi într-o situație foarte delicată, în condițiile în care profitul operațional va deveni insuficient pentru acoperirea dobânzilor aferente creditelor contractate. Mai exact, numărul companiilor cu risc major de insolvență va crește de la 15% (anul 2016) la 32% (scenariul 1), 35% (scenariul 2 respectiv 39% (scenariul 3).

Companiile cele mai afectate vor fi cele care înregistrează o structură fixă a costurilor, marjă de profitabilitate în scădere și un grad ridicat de îndatorare. Mai exact, aproape jumătate din companiile care activează în sectorul producției și furnizării de energie, industria extractiva și construcții se vor regăsi în această situație.

Tabelul 2: Scenariile de stres privind creșterea costului de finanțare

Rezultat Exploatare /Cheltuieli Dobânzi  Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Peste 1 85% 68% 65% 61%
Sub 1 – Risc mare de insolventa 15% 32% 35% 39%
EBIT/Ch.Dob 5,1 3,3 2,9 2,5

Sursa: calcule proprii autor

Ce opțiuni au companiile în acest context?

  • Să opteze pentru refinanțarea liniilor de credit la o dobândă fixă pentru următorii 3 ani;
  • Să se protejeze împotriva majorării costului de finanțare prin contracte de tip forward pe rata dobânzii;
  • Se crească ponderea capitalurilor proprii prin reinvestirea în companie a profiturilor obținute. Firmele care vor opta pentru această strategie vor crește finanțarea din resurse interne și vor deveni mai puțin vulnerabile la fluctuația costurilor de finanțare.

În ciuda creșterii dobânzilor în perioada următoare, nu cred că aceasta este principala problemă a companiilor active în România. O firmă competitivă trebuie să reziste ciclurilor economice, care sunt marcate de fluctuații ale costurilor de finanțare și facilitatea accesului la capital.

În articolul următor voi demonstra că cele mai profitabile investiții realizate în România sunt acelea inițiate atunci când costul capitalului a fost ridicat și accesul la finanțare a fost mai dificil. Spre deosebire de acestea, când banii s-au obținut ușor și ieftin, s-au realizat cele mai proaste investiții.

Așadar, nu vă lăsați descurajați de creșterea dobânzilor, și concentrați-vă asupra valorii adăugate pe care compania o poate aduce partenerilor de afaceri! Pe curând!

Iancu GUDA, CFA, EMBA
SERVICES DIRECTOR

AAFBR PRESIDENT

IBR-RBI LECTURER

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
Femeie de afaceri cu bani

Investiţii în economia României. Domeniile care au atras cei mai mulţi bani

În anul 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 77,96 miliarde de lei, fiind în creştere cu 6,4%, comparativ cu anul 2016, arată datele comunicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„În anul 2017, comparativ cu anul 2016, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 6,4%, creştere înregistrată la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 17,4%, lucrările de construcţii noi cu 4,9% şi utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 3,9%”, se arată într-un comunicat al INS.

Pe activităţi ale economiei naţionale în anul 2017, comparativ cu anul 2016, se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în construcţii, cu 7,1 puncte procentuale. Tot în 2017, o treime (33,4%) din investiţiile nete au fost orientate către industrie, fiind în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul 2016.

Potrivit INS, în trimestrul IV 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 28,27 miliarde de lei, fiind în creştere cu 13,5% comparativ cu trimestrul IV 2016.

„În trimestrul IV 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 13,5%, creştere înregistrată la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 43,2%, lucrările de construcţii noi cu 13% şi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 2,3%”, a mai comunicat INS.

În terminologia statisticienilor, investiţiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării şi reconstrucţiei celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi sau de la populaţie (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc.).

 

Tags: , , , ,
crestere-economica-economie

Factorii care accelerează sau frânează creşterea economiei României

Sectoarele comerţ şi transporturi, impulsionate de consumul populaţiei, au contribuit cel mai mult la creşterea economiei din 2017, dar construcţiile şi deficitul import/export au temperat acest avans, media generală a creşterii fiind de 7%, reiese din statisticile oficiale consultate de MEDIAFAX.

Media generală de 7% a creşterii economice raportate oficial pentru anul 2017 este rezultanta unor plusuri şi minusuri în evoluţia diverselor sectoare de activitate, consumul fiind de departe principalul accelerator, iar construcţiile şi comerţul exterior – principalii factori de frânare.

Raportarea tip „semnal” publicată recent de Institutul Naţional de Statistică (INS) nu arată care au fost contribuţiile pe domenii de activitate la evoluţia economiei, dar seriile de date anuale pe ramuri, raportate în februarie, relevă câteva coordonate. Concret, potrivit INS, afacerile din transporturi au crescut în 2017 cu 15,7% faţă de 2016, iar vânzările din comerţul cu amănuntul au avansat cu 10,7%, ambele fiind impulsionate de apetitul pentru consum al populaţiei, dar şi al firmelor.

 În detaliu, statisticile mai arată că şi subramurile adiacente transporturilor şi comerţului au crescut spectaculos, de exemplu înmatriculările auto au avansat cu 67,4%, comercializarea motocicletelor cu 50,6%, service-urile auto cu 22,9%, comercializarea carburanţilor cu 12,4%, comercializarea autovehiculelor cu 10,4% şi livrările de piese de schimb cu 7,3%. Iar în cazul comerţului cu amănuntul, am avut plusuri de 24,8% la livrările online, 13,2% la vânzările de produse nealimentare şi 6,8% la vânzările de alimente.

Ca factori de frânare, cel mai mult au contat construcţiile şi deficitul comercial (decalajul dintre importuri şi exporturi) numit „export net” în terminologia statisticienilor. Construcţiile – arată statistica oficială – n-au ieşit din „recesiunea” în care intraseră încă din 2015, pe fondul stagnării investiţiilor mari de infrastructură, media generală a volumului lucrărilor scăzând cu 5,4% anul trecut. În 2017, potrivit INS, construcţiile inginereşti au scăzut cu 21,3% faţă de 2016, după ce în 2016 scăzuseră cu 11,2% faţă de 2015. În schimb, construcţiile rezidenţiale au crescut în 2017 cu 69,7% faţă de 2016, lucru care arată că în timp ce românii îşi construiesc case, ca în anii buni dinaintea crizei, statul a lăsat baltă investiţiile în infrastructură.

Cât priveşte comerţul exterior, importatorii au tras mai puternic de frânghia balanţei comerciale, învingându-i pe exportatorii aflaţi la celălalt capăt. Forţa importurilor a crescut cu 12,2%, în timp ce a exporturilor a crescut cu doar 9,1%, rezultând astfel un „export net” de minus trei puncte procentuale, care a tras în jos creşterea economică. Interesant este că, în timp ce importurile au crescut pe seama apetitului pentru consumul de bunuri obişnuite al clienţilor din comerţ (fenomen care îi îngrijorează pe economişti), exporturile au crescut pe seama cererii tot mai mari de produse industriale în ţările din zona euro – una dintre veştile bune ale anului trecut.

De altfel, cea mai bună – şi mai surprinzătoare – veste a anului trecut a venit din industrie, unde producţia a consemnat un record de +8,2%, nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani, de când se raportează sistematic acest indicator. De asemenea, potrivit INS, vânzările de mărfuri industriale au crescut cu 11,7%, iar cererea – comenzile noi – a crescut cu 12,9% în 2017 faţă de 2016.

Am avut, aşadar, creşteri cu două cifre în majoritatea domeniilor de activitate şi numai două indicatoare au dat „rateuri” – construcţiile şi exporturile. Importanţa lor arată de ce economia per ansamblu n-a crescut tot cu două cifre şi, mai ales, explică de ce investiţiile erau mai necesare ca oricând.

 

Tags: , ,
crestere-economica-economie

Creştere istorică pentru economia României

Produsul Intern Brut – PIB – pe anul 2017 a crescut cu 7% faţă de anul 2016. În trimestrul IV din 2017, PIB a crescut cu 0,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 7% faţă de acelaşi trimestru din 2016, arată datele transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Produsul Intern Brut – PIB – pe anul 2017 a crescut cu 7% faţă de anul 2016. În trimestrul IV din 2017, PIB a crescut cu 0,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 7% faţă de acelaşi trimestru din 2016, arată datele transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,6% comparativ cu trimestrul III 2017. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 6,9% pe seria brută şi de 7,0% pe seria ajustată sezonier”, se arată într-un comunicat al INS.

Pentru anul 2017, niciuna dintre prognozele oficiale nu anticipase o creştere de 7%, cea mai optimistă – a Comisiei Naţionale de Prognoză – estimând o creştere de 6,1%.

INS a mai anunţat că seria ajustată sezonier a PIB a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul III 2017, publicată în 12 ianuarie 2018. Astfel, rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul III 2017, au fost revizuite de la 2,0% la 1,7%, iar rezultatele trimestrului III 2017, comparativ cu trimestrul II 2017, au fost revizuite de la 2,6% la 2,4%.

„Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile”, precizează INS.

Comparativ, anul trecut, economia chineză, a doua mare putere economică a lumii, după SUA, a crescut cu 6,9%, cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, depăşind aşteptările analiştilor. La rândul lor, Statele Unite au raportat anul trecut un avans de 2,3%, scrie Ziarul Financiar.

Tags: , , ,
afaceri

Afaceri riscante în 2018

Economia românească este precum un măr: apetisant pe dinafară, însă gaunos și cu un gust fad. Stăm bine la capitolul creştere economică, însă dincolo de statisticile de pe hârtie, să faci afaceri în România reprezintă o provocare plină de tot mai multe obstacole.

Keysfin a realizat o radiografie a economiei, privită din prisma riscului de business, iar concluziile sunt alarmante.Există în România lui 2018 un om de afaceri care are face ,business” cu 119 companii dintre care 116 sunt în insolvenţă. Şi nu este singurul care se poate ,,lăuda” cu această performanţă. În topul realizat de KeysFin mai sunt alţi 9 oameni de afaceri care au între 40 şi 100 de firme în insolvenţă.

Unii le spun rechini, alţii gropari, asta pentru că mulţi dintre ei sunt specializaţi în achiziţia şi lichidarea firmelor cu probleme.

Alţii aşa s-au obişnuit să lucreze. Atunci când nu le mai merg afacerile, le trec în insolvenţă şi deschid altele noi.

Pentru partenerii de afaceri, acest mod de a face business se traduce în marfă pierdută, bani blocaţi şi chiar risc de faliment. Asta pentru că peste80% dintre firmele din România sunt slab capitalizate, astfel că nu au rezerve financiare care să le permită să treacă peste astfel de situaţii.

Potrivit unui studiu realizat de Keysfin ce a luat în calcul firmele înregistrate în BPI (Buletinul Procedurilor de Insolvenţă) deţinute de acţionari care au avut minim 2 companii în această situaţie între 2008-2017, cel mai riscant domeniu este comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 9468 de firme, urmat de construcţii imobiliare (3260), restaurante şi alte servicii de alimentaţie (1670), lucrări speciale de construcţii (1566) şi transporturi (1507).

,,Microîntreprinderile sunt cele mai expuse riscului, dovadă că 17.288 de astfel de societăţi sunt înregistrate în BPI. Au o capitalizare redusă, depinde foarte mult de parteneri şi, atunci când apar probleme, insolvenţa devine inevitabilă”, afirmă analiştii de la Keysfin. La mare distanţă, în statistica privită din prisma formei de organizare, se află firmele mici (519) şi cele mijlocii (102), în timp ce companiile mari raportau doar 11 cazuri de insolvenţă la BPI.

Din punct de vedere geografic, cele mai multe firme în această situaţie sunt din zona Bucureşti-Ilfov (6678, dintre care 5741 din Bucureşti), urmate de cele din Nord-Vest (6479) şi Sud-Est (5149). La polul opus, cele mai puţine societăţi în insolvenţă erau în Sud-Vest Oltenia (2630), acolo unde şi mediul de business este mai puţin activ decât în restul ţării.

„Statistică trebuie pusă în concordanţă cu evoluţia business-ului la nivel regional. Cum zona Capitalei este cea mai activă din punct de vedere investiţional, era normal ca şi numărul firmelor cu probleme să fie mai mare. Asta nu înseamnă că bucureştenii sunt mai indisciplinaţi din acest punct de vedere. Am putea traduce situaţia într-un mod plastic – cu cât pădurea este mai mare, cu atât sunt mai multe uscături”, spun analiştii KeysFin.

CU CINE SĂ NU FACI AFACERI

Radiografia mediului de business arată că cei mai mulţi oameni de afaceri implicaţi în firme în insolvenţă sunt bărbaţi, peste 18.700, în timp ce sexul feminin este reprezentat de 6900 de acţionari.

Şi vârsta acestora prezintă un indicator interesant. Statistica arată că cei mai mulţi acţionari în cel puţin două firme în insolvenţă sunt din categoria de vârstă 46-65 de ani, urmaţi de cei între 31-45 ani. Interesant este şi procentul celor de peste 66 de ani aflaţi în această situaţie (9% bărbaţi, 3% femei).

Pe ansamblu, vârsta medie a oamenilor de afaceri indisciplinaţi este de 49,2 ani în cazul bărbaţilor şi de 48,3 ani în cel al femeilor.

Din punct de vedere al naţionalităţii, românii sunt cei mai riscanţi investitori (25.600), urmaţi de italieni (503), turci (220), unguri (152), nemţi (145), moldoveni (139), irakieni (86), israelieni (75), chinezi (55), britanici (51) şi francezi (45).

CREDITUL FURNIZOR ŞI FACTURILE NEACHITATE LA TIMP

Potrivit analiştilor de la Keysfin, printre provocările anului 2018, dincolo de fiscalitatea impredictibilă, de evoluţia cursului valutar şi de inflaţie, trebuie trecute evoluţia creditului furnizor şi dinamica plăţii facturilor.

„Afacerile pe banii partenerilor şi clienţilor au devenit o adevărată modă în economia românească. În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil”, au explicat experţii KeyFin.

Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 mld.lei) Potrivit studiului realizat de KeysFin, peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale.

Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei). Şi valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani. Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%).

“Sunt domenii unde plăţile se fac mai repede, cum este comerţul, datorită fluxului de marfă, şi altele în care plăţile se fac foarte greu, precum imobiliarele, pentru că au nevoie de timpi mai mari de execuţie şi depind, în mare măsură, de circuitul bancar”, au explicat analiştii.

Potrivit European Payment Report, riscul de neplată se va înrăutăţi semnificativ în acest an, în opinia a peste 50% dintre investitorii chestionaţi în raport. Experţii au indicat disputele comerciale (81%) drept principală cauză pentru riscul de neplată, urmată de dificultăţile financiare ale firmelor (68%) şi de amânarea intenţionată a plăţii facturilor (41%).
CUM EVIŢI RISCUL DIN AFACERI

Potrivit analiştilor de la KeysFin, pentru a preîntâmpina problemele financiare, firmele trebuie să se informeze din timp în privinţa situaţiei partenerilor cu care lucrează. In acest sens, se recomanda tuturor jucatorilor din piata care lucreaza cu facturi cu plata la termen sa apeleze la servicii specializate de management al riscului comercial.

“O analiză anuală a sectorului din care fac parte este esențială  pentru a-și face o idee cât mai clară despre evoluția acestuia și potențialele provocări viitoare. Adesea, în urma studiilor și analizelor de sector făcute pentru diverse sectoare de activitate, s-au putut explica anumite probleme cu care se confruntă firmele și s-au putut lua din timp măsuri împotriva riscurilor evidențiate ale sectorului analizat”, au explicat analiştii de la Keysfin.

Tags: , , ,
Teamfit Accenture UTCN (5)

Proiectul Teamfit, dezvoltat de ACCENTURE împreună cu mediul universitar din Cluj

Studenții de la Universitatea Tehnică programează roboți în colaborare cu Accenture pentru a răspunde provocărilor industriei X.0.

Teamfit Accenture UTCN (1)

Baxter, TurtleBot2 and PhantomX Hexapod sunt trei roboți ai Centrului de Excelență Accenture Industrial Software din Cluj-Napoca programați de studenții de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), în colaborare cu o echipă a companiei, să identifice și să manevreze obiecte, să interacționeze cu oameni, să se miște și să se orienteze.

Cercetarea se derulează în perioada ianuarie 2017 – decembrie 2018 în cadrul proiectului Teamfit, derulat în parteneriat de cele două organizații. În Teamfit sunt implicați în mod direct cinci studenți și opt angajați ai Universității Tehnice din Cluj-Napoca. În primul an de proiect, echipa a extins modulele de percepție și de planificare 3D și a creat și integrat module personalizate care să facă roboții mai flexibili. În a doua etapă a proiectului, care se desfășoară în 2018, echipa va dezvolta aplicații demonstrative pentru clienți. Rezultatele vor fi prezentate și la conferințe IT organizate în cadrul comunității locale.

Teamfit Accenture UTCN (5) Teamfit Accenture UTCN (3)

Ce este Industry X.0.?

Industry X.0 înseamnă reinventarea digitală a industriei. Connected Products, Smart Products, care comunică cu utilizatorii lor, noi modele de business digital care îmbină informațiile colectate pentru a oferi servicii suplimentare și produse as-a-service, produse de pe linia de asamblare care transmit către următoarea etapă a producției modul în care trebuie să fie procesate. Esența conceptului Industry X.0 este reprezentată de sisteme inteligente conectate, care creează un value chain complet digitalizat.

Teamfit Accenture UTCN (2)

Industry X.0 este și o temă strategică pentru Accenture, lider în transformări digitale pentru business-urile clienților, pe care îi ajută să își reinventeze în totalitate industriile în cadrul cărora activează pentru a atinge noi niveluri de eficiență, noi surse de creștere și noi experiențe pentru clienți, care susțin „introducerea inovațiilor”. De altfel, Industrial Software Center of Excellence de la Cluj-Napoca face parte din Accenture Industry X.0. Innovation Network.

Pregătire reală pentru piața muncii

„Prin proiecte precum Teamfit, dezvoltate împreună cu mediul universitar, urmărim să continuăm procesul de învățare derulat în cadrul școlilor prin experiență practică și să le oferim studenților ocazia unei imersiuni în mediul de lucru al companiei. Parteneriatele cu universitățile sunt foarte importante pentru noi și pentru întreaga comunitate IT, deoarece ne oferă cea mai bună bază de selecție a viitorilor colegi”, a declarat János Égly, director executiv al Accenture Industrial Software Solution.

Potrivit lui László Tófalvi, coordonatorul proiectului din partea Accenture, studenții s-au dovedit extrem de competitivi, astfel că o serie de rezultate sunt pregătite pentru brevetare: „Echipa de proiect a găsit soluții ingenioase. Ne face plăcere să lucrăm cu tineri bine pregătiți, interesați să combine cunoștințele teoretice riguroase cu experimente practice.”

“Faptul că studenții au ocazia să lucreze direct cu roboți industriali îi ajută să înțeleagă mult mai bine conceptele și tehnicile de programare decât ar face-o doar din fața computerului”, este de părere și Levente Tamás, membru al Grupului de cercetare în robotică și control non-linear din cadrul UTCN și reprezentantul universității în acest proiect. „Acest gen de proiecte, în care studenții interacționează direct cu roboții și testează algoritmii de programare pe care îi propun, le oferă o experiență practică foarte utilă care le mărește șansele să se integreze pe piața forței de muncă. Prin aceste parteneriate cu comunitatea IT, universitatea își îndeplinește mai eficient rolul de formator de noi competențe și specializări, având absolvenți foarte apreciați de către angajatori”, a explicat Levente Tamás.

Pe lângă programul derulat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Accenture colaborează cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu Universitatea „Petru Maior” și Universitatea „Sapientia” din Tîrgu Mureș, precum și cu Universitatea Politehnică din Timișoara, contribuind la dezvoltarea tehnologiei IT din universități.

Accenture Industrial Software Solutions are birouri în Cluj-Napoca, Tîrgu Mureș  și Timișoara și este în continuă extindere. La nivel global, Accenture este unul dintre cei mai mari furnizori de consultanță în management,  servicii de digitalizare, tehnologie și procese operaționale, ajutându-i pe clienți să își transforme afacerile și organizațiile pentru a răspunde provocărilor din era digitală, și contribuie la susținerea inovației în ecosistemul social.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,