Tag Archives: economia romaniei

ntt data

Automatizare, optimizare și progres: Clarvision ERP

22 de clienți NTT DATA Romania au împlinit în acest an 10 ani de utilizare Clarvision.

Cele peste 3650 de zile în care 22 dintre clienții NTT DATA Romania utilizează cu succes Clarvision ERP reiterează atributele de bază care definesc echipa: rezultate și performanță.

ntt data concierge

De la aspectele financiar-contabile, managementul resurselor umane și calcul salarial, la gestionarea procesului de producție, sistemul 100%românesc, gândit nemțește din punct de vedere calitativ sub așteptările exigente ale lui Daniel Metz – CEO, NTT DATA Romania și dezvoltat pentru eficiență specific japoneză, Clarvision ERP trece cu brio testul timpului având mărturia a zeci de clienți multumiți pe piața națională. Cu peste 15 ani de experiență în domeniu, consultanții NTT DATA Romania au implementat cu succes soluția Clarvision în peste 180 de companii care activează în peste 20 de ramuri industriale. Acoperind o gamă variată de industrii, sistemul ERP vine în sprijinul tuturor companiilor cu profil de producție din România, de la industriile grele de construcții de mașini și utilaje, a prelucrării lemnului și continuând cu linii de producție de unelte, mobilă, materiale de construcții, produse de mecanică, plastic și cauciuc.

ntt data

În toate aceste industrii activează firme care acum zece ani au făcut aceeași alegere pentru automatizare, optimizare și progres: Clarvision ERP. Clienții noștri au obținut primele locuri în top profit Romania, firme cu 90 de ani de experiență pe piață; firme stabile și solide, firme cu viziune, care au apelat toate la serviciile NTT DATA Romania. Companii precum AVIVA, Asco Tools, Trinom, RG Holz, Electromecanica Ploiești au pariat pe NTT DATA Romania și au câștigat pe un parteneriat de succes și de lungă durată.

Suntem mândri să putem spune că NTT DATA Romania a jucat prin sistemul Clarvision, rolul de facilitator în drumul acestor firme spre succes. Rămânem fideli propriei strategii de continuous improvement și privim totodată încrezători înspre viitorul digitalizat.” Maria Metz – Deputy CEO NTT DATA Romania

Fără îndoială sistemul Clarvision ERP este orientat spre viitor: prin plasarea focusului pe digitalizare prin tehnologia înglobată de Industrial Internet of Things (IIoT) sau SmartFactory, NTT DATA Romania își propune să creeze o soluție integrată nativ cu Clarvision ERP, ceea ce va oferi un insight în inima procesului de producție, notificând utilizatorul în legătură cu tot ce se întamplă în fabrică: de la date acurate și specifice despre produse până la previziuni de mentenanță pentru utilaje.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Economia României pentru următorii doi ani. Nord-Vestul, în top

Regiunea Nord-Vest se află în topul câștigurilor salariale medii nete, numărului mediu de salariați şi al creșterii economice, în următorii doi ani, potrivit Prognozei în profil teritorial, varianta de toamnă, publicată de Comisia Națională de Prognoză (CNP).

Cele mai mari salarii medii lunare vor continua să fie realizate în București, în următorii doi ani, câștigul salarial mediu net în Capitală urmând să crească de la 3.304 lei în acest an, la 3.639 lei în 2018 și 3.957 lei în 2019, potrivit CNP. La polul opus se află câștigurile salariale din județul Harghita, care vor ajunge la 2.001 lei anul viitor și la 2.160 lei în 2019, de la 1.776 lei în acest an.

Potrivit CNP, regiunea București-Ilfov rămâne pe primul loc în ceea ce privește câștigurile salariale medii nete, cu sume de 3.535 lei în 2018 și 3.844 lei în 2019, urmată de regiunea Vest – 2.570 lei (2018) și 2.803 lei (2019) și Regiunea Nord-Vest, 2.460 lei (2018) și 2.690 lei (2019). Cele mai mici salarii nete lunare vor fi realizate, în următorii doi ani, în Regiunile Sud-Est, respectiv 2.143 lei în 2018 și 2.295 lei în 2019, și Nord-Est, 2.250 lei în 2018 și 2.415 lei în 2019.

Cel mai mare număr mediu de salariați va fi în regiunea București – Ilfov, cu peste 1,12 milioane de angajați anul viitor și 1.16 milioane de angajați în 2019, urmată de Regiunea Nord – Vest, cu 705.300 angajați (2018) și, respectiv, 732.100 angajați (2019) și Regiunea Centru, cu 664.500 angajați (2018) și 689.100 angajați (2019).

Cel mai semnificativ avans al produsului intern brut va fi consemnat, anul viitor, în regiunile Nord-Vest și Sud-Est (5,8%), iar în 2019 clasamentul pe regiuni se modifică, Nord-Vest rămânând în top, cu o creștere economică de 6%, urmată de regiunea Centru, cu un procent similar. La polul opus, creșteri mai mici ale PIB vor fi realizate, anul viitor, în regiunile Sud-Vest Oltenia (5,3%) și București – Ilfov (5,3%) iar în 2019 în București – Ilfov (5,3%) și Sud-Est și Vest (5,6%).

Cele mai reduse rate ale șomajului anul viitor vor fi în regiunile București – Ilfov (1,4%), Vest (2,1%) și Nord – Vest (2,7%). Pe de altă parte, rate semnificative ale șomajului vor fi înregistrate în regiunile Sud – Vest Oltenia (7,1%), Sud – Est (5,9%) și Sud Muntenia (4,9%). Pentru 2019, regiunile cu cele mai scăzute rate ale șomajului rămân București – Ilfov (1,3%), Vest (2%) și Nord – Vest (2,6%), iar la polul opus sunt Sud – Vest Oltenia (6,8%), Sud Est (5,6%) și Nord – Est (4,9%).

La nivel național, prognoza CNP indică pentru următorii doi ani un avans al PIB de 5,5% (2018) și, respectiv 5,7% (2019), în scădere de la 6,1% în acest an, un câștig salarial mediu net lunar de 2.614 lei/salariat (2018) și 2.834 lei/salariat (2019), în creștere de la 2.355 lei/salariat în acest an și o rată a șomajului de 3,9% (2018) și 3,7% (2019), în scădere de la 4,2% în 2017.

Tags: , , ,
crestere-economica-economie

INS a confirmat creşterea economică de 8,8% a României în trimestrul al treilea

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, marţi, estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie, referitoare la creşterea de 8,8%, pe serie brută, a Produsului Intern Brut (PIB) în al treilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Datele publicate în noiembrie au arătat o accelerare a creşterii economice în al treilea trimestru din 2017 faţă de al doilea trimestru, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 6,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, pe serie brută.

”Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 23.5061 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 8,8% faţă de trimestrul III 2016”, se arată în comunicat.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 8,6% în al treilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, date confirmate de INS.

În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din al treilea trimestru din acest an a fost de 2,6%, după +2% atât în al doilea, cât şi în primul trimestru al anului, a confirmat marţi INS.

”Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 214.977 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,6% faţă de trimestrul II 2017 şi cu 8,6% faţă de trimestrul III 2016”, se arată în comunicatul INS.

Trimestrul III din 2017 a fost al nouălea trimestru la rând de creştere economică, arată seriile INS.

În primele nouă luni ale acestui an, PIB-ul a crescut cu 7% pe serie brută şi cu 6,9% pe serie ajustată sezonier.

La creşterea economiei a contribuit în special industria, cu o pondere de 23,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,6%.

O contribuţie importantă au avut-o şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, cu o pondere de 18,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,7%.

Pe locul trei urmează agricultura, silvicultura şi pescuitul, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,9%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (24,3%).

Pe poziţia a patra se află activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,8%.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit recent în sus estimările privind creşterea economică din acest an a României, la 6,1%, faţă de 5,6% cât estimase anterior.

În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Economia a primit mai mulţi stimuli salariali şi fiscali din partea guvernului în ultimii doi ani.  Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro,  de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale, care a continuat în prima jumătate a acestui an.

Tags: , , ,
crestere-economica-economie

Economia României a crescut cu 7% în primele 9 luni

Produsul intern brut al României a crescut în 2017 în termeni reali cu 2,6% în trimestrul trei față de trimestrul precedent, în timp ce raportat la perioada similară a anului trecut avansul a fost de 8,8% pe serie brută și de 8,6% pe serie ajustată sezonier, potrivit estimărilor “semnal” date marți publicității de Institutul Național de Statistică (INS).

În primele nouă luni din acest an, economia României a înregistrat o creștere cu 7% pe serie brută și cu 6,9% pe seria ajustată sezonier.

“Produsul intern brut în trimestrul trei 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%. Față de același trimestru din anul 2016, produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 8,8% pe seria brută și cu 8,6% pe seria ajustată sezonier. În perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2017, produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2016, cu 7% pe seria brută și cu 6,9% pe seria ajustată sezonier”, se arată în comunicatul INS.

Institutul Național de Statistică a revizuit în creștere la 2%, de la 1,7% datele referitoare la avansul PIB în trimestrul doi față de trimestrul precedent.

“Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2017 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul II 2017, publicată în comunicatul de presă nr. 256 din 10 octombrie 2017. Astfel: rezultatele trimestrului I 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, au fost revizuite de la 101,8% la 102,0%; rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul I 2017, au fost revizuite de la 101,7% la 102,0%”, se precizează în comunicatul INS.

La începutul acestei luni, Comisia Națională de Prognoză a revizuit, în sus, estimările privind creșterea economică a României în 2017, la 6,1%, de la 5,6% cât preconizase anterior în prognoza de toamnă. De asemenea, și Comisia Europeană (CE) a revizuit, în sus, estimările referitoare la creșterea economiei și a deficitului României în 2017 și 2018, avertizând totodată că incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creșterea economică.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate în data de 9 noiembrie de Executivul comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creștere semnificativă față de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%.

Prognoza publicată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), la începutul acestui luni, arată că economia României ar urma să înregistreze în 2017 o creștere de 5,3%, urmând ca în 2018 avansul economic să se reducă ușor, la 4,2%.

Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD și-a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești cu 1,3 puncte procentuale pentru acest an, de la 4% până la 5,3%, și cu 0,7 puncte procentuale pentru anul următor, de la 3,5% până la 4,2%.

În luna octombrie, și Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în creștere, de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an, potrivit raportului “World Economic Outlook”, publicat de instituția financiară internațională.

De asemenea, FMI și-a îmbunătățit și prognoza privind ritmul de creștere înregistrat de economia României în 2018, până la 4,4%, față de avansul de 3,4% preconizat în aprilie.

Conform documentului, România și Islanda vor consemn

Tags: , ,
11_800x533

Evolutie pe 8 ani a indicelui ROBOR pentru creditele Prima Casa. Analiza Fin.Zoom

Indicii Robor si Euribor la 3 luni (3M) intra in componenta dobanzilor variabile la majoritatea creditelor in lei, respectiv in euro, oferite de banci. Acesti indici se actualizeaza in contractele de credit trimestrial (la fiecare 3 luni) la o data fixa (stabilita in fiecare contract de credit).

Ne-am propus sa urmarim cum au evoluat cei doi indici la sfarsit de septembrie in ultimii 8 ani si cum a afectat evolutia lor, rata lunara la un credit Prima Casa in lei. La creditele in euro, am tinut cont si de evolutia cursului lei/euro.

Credite Prima Casa in lei vs. euro: avantaj euro 2009-2012 si in lei dupa 2014

Cei care au luat credite Prima Casa in euro in perioada 2009-2012 au platit pana acum rate mai mici decat daca s-ar fi imprumutat atunci in lei (din cauza valorilor foarte mari a Robor de acum 5-8 ani).
Insa nici euro nu a variat prea mult in ultimii ani (intre 4.2 si 4.6 lei pentru euro) – daca s-ar fi dublat euro (la fel ca CHF-ul), am fi avut aceeasi problema acum la creditele in euro ca la creditele in franci elvetieni.

Din 2013, programul Prima Casa este disponibil doar in lei.

Din calculul FinZoom.ro rezulta ca, daca ar fi putut sa se imprumute in euro in 2014, un consumator ar fi platit pentru acel credit in euro mai mult decat pentru acelasi credit Prima Casa in lei (din acest punct de vedere, masura de a limita programul Prima Casa doar pentru lei in 2013, a fost una buna).

Nu stim insa cum vor varia indicii Robor si Euribor, precum si cursul leu / euro in urmatorii ani, pentru a vedea care credite se pastreaza in avantaj.

Studiu de Caz FinZoom.ro: Credite Prima Casa de 50.000 euro (si echivalent in lei), pe 30 ani

2009: La un credit Prima Casa de 50.000 euro, contractat pe 30 ani, s-au platit rate in 8 ani cu 1934 lei mai mult pentru creditul in moneda nationala, fata de cel in euro.

prima-casa-2009-2017

2012: Diferenta s-a fi redus la doar 593 lei mai mult pentru creditul in moneda nationala, daca aceleasi credite ar fi fost contractate contractate in anul 2012.

prima-casa-2012-2017

2014: Insa, daca ar mai fi fost posibila contractarea de credite Prima Casa in moneda euro dupa 2013, diferenta ar fi fost in defavoarea monedei euro. Pentru asfel de credite contractate in 2014, s-ar fi platit rate lunare cu 138 lei mai mult pentru creditul in euro – deoarece scaderea euribor a fost acoperita de cresterea euro.

prima-casa-2014-2017

Sursa: Fin.Zoom.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
sageata3d-jos-grafic

Încrederea analiştilor CFA în economia românească s-a redus puternic

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizaţiei, a scăzut puternic în august cu 9 puncte faţă de luna precedentă, la 50,7 de puncte, în special ca urmare a percepţiei înrăutăţite asupra modului în care va evolua economia în următorul an, arată datele publicate de CFA.

Indicatorul CFA România de încredere macroeconomică, lansat în 2011, măsoară anticipaţiile analiştilor financiari privind activitatea economică în România pentru următoarele 12 luni.

Diminuarea din luna august vine după ce indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut în iulie cu 0,3 puncte şi în iunie cu 6,6 puncte.

În august, scăderea a avut loc din cauza ambelor componente. Astfel, indicatorul condiţiilor curente a scăzut cu 6,4 puncte, la 68,6 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor pentru situaţia din următorul an a scăzut cu 10,2 puncte, până la 41,8 puncte.

Sondajul arată că aşteptările privind condiţiile de afaceri din România din următoarele 12 luni s-au înrăutăţit, indicatorul coborând în august la -60%, de la -25% în iulie, în condiţiile în care 65,7% dintre cei chestionaţi se aşteaptă ca în următoarea perioadă condiţiile de afaceri să se înrăutăţească.

Indicatorul ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească), fiind calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente, referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii, şi la anticipaţiile, pentru o perioadă de un an, pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal şi a averii personale la nivel de economie.

Sondajul evaluează şi anticipaţiile pentru salarii, rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb euro/leu, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.

Potrivit sondajului, în ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, 80% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, faţă de 77,3% în precedentul sondaj.

“Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,6177 (în creştere cu 278 pips faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior), în timp de pentru orizontul de 12 luni valorea medie a cursului anticipat este de 4,6523 (valoare în creştere cu 350 pips)”, se arată în comunicat.

Analiştii se aşteaptă la o înrăutăţire a pieţei muncii în următorul an, cu o balanţă de -31% a răspunsurilor (40% din cei chestionaţi aşteaptă o înrăutăţire), de la -5% în iulie.

Analiştii estimează o creştere a veniturilor populaţiei în următorul an mai pronunţată ca în luna anterioară (+17% în august, faţă de +14% în iulie).

Analiştii membri ai CFA estimează, în medie, un nivel al inflaţiei de 2,55% pentru intervalul septembrie 2017 – septembrie 2018, valoare mai ridicată faţă de cea înregistrtă în raportul anterior (2%).

În privinţa situaţiei economice pe plan mondial în următorul an, 65,7% dintre cei chestionaţi se aşteaptă la condiţii economice normale, în timp ce 31,4% dintre cei chestionaţi se aşteaptă la o situaţie bună.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni în rândul membrilor CFA România şi al candidaţilor pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA.

CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst, calificare administrată de CFA Institute (USA), organizaţia având peste 180 de membri.

Tags: , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
jumbo-arad

Piața jucăriilor doboară recordurile în acest an

Vești bune pentru copii, de 1 iunie! Vor avea acces la cea mai bogată ofertă de jocuri și jucării de după 1989. Piața jucăriilor se îndreaptă spre un maxim istoric în 2017, pe fondul creșterii susținute a cererii, relevă un studiu realizat de KeysFin, pe baza datelor oficiale comunicate de producătorii şi comercianţii de jocuri și jucării.

Potrivit datelor KeysFin, numărul firmelor care produc sau comercializează jucării pe piața românească a crescut semnificativ în ultimii ani. Astfel, dacă în 2010 erau înregistrate 262 de societăți comerciale, în 2015 s-a ajuns la 312 companii. Dintre acestea, 117 erau producători, iar 195 comercianți de jocuri și jucării. Și numărul mediu de angajați din acest domeniu a avansat puternic, de la 1653 angajați în 2010 la 2951 de salariați în 2015.

„Piața jucăriilor se află pe un trend pozitiv în ultimii ani, în legătură directă cu cererea tot mai mare de astfel de produse”, spun analiștii de la KeysFin.

„Creșterea veniturilor populației, în cazul familiilor cu copii, a fost exploatată în mod eficient de producătorii și comercianții de jucării, dovadă promovarea susținută, pe toate canalele (TV, radio, presă scrisă, internet, magazine, publicitate stradală etc.). Politicile de marketing au devenit tot mai eficiente, iar rulajul a crescut semnificativ, pe fondul lansării tot mai multor produse la modă (personaje din filme si seriale, lansări de jocuri etc.) și a dezvoltării unui calendar de evenimente dedicate (spectacole, festivaluri, concerte, etc.). Avem inclusiv canale TV dedicate copiilor, unde se promovează jocuri și jucării”, explică aceștia.

Așa s-a ajuns ca cifra de afaceri din producția și comerțul de jucării să atingă nivelul de 715,8 milioane de lei în 2015, de peste 4 ori mai mare fată de 2010 (179,3 milioane lei). Și profitabilitatea sectorului a avansat spectaculos, de la 11,3 milioane lei în 2010 la 72 milioane lei în 2015.

Potrivit estimărilor KeysFin, evoluția pozitivă a continuat și în 2016, iar 2017 va marca un adevărat record. „Datele preliminarii pe care le avem susțin trendul de creștere susținută a acestei industrii, pe fondul avansului economic semnificativ”, spun experții.

CINE FACE JOCURILE ÎN PIAŢA JUCĂRIILOR

Cel mai important jucător din comerțul cu jucării din România este Jumbo EC.R SRL. Deși are numai șapte magazine, în București, Pitești, Ploiești, Timișoara, Arad și Oradea, filiala firmei originare din Grecia a raportat o cifră de afaceri de 217 milioane de lei în 2015, cota piață depășind 40%. Potrivit presei, compania urmează să deschidă alte două magazine în această vară, în Constantă și Suceava.

Jumbo a deschis primul magazin în 2013, intrând pe piață cu unități de tipul hipermarketurilor. Pe lângă jucării, Jumbo co­mer­cializează și produse pentru îngrijirea copilului, rechizite, produse de sezon, decorațiuni și pro­duse pentru locuință.

În topul comercianților de jucării, retailerul Jumbo este urmat de Intertoy Zone, cu afaceri de 117 mil.lei în 2015, Lego România (75,5 mil.lei), Noriel Impex (35,9 mil.lei), Brick Depot (13 mil.lei), J&M (11,7 mil.lei), Netzah Game (11,3 mil.lei) și Tritex Design (9,5 mil.lei)noriel-magazin

„Cele mai mari vânzări, în piața jucăriilor, se realizează, în prezent, în magazinele de profil din centrele comerciale, acolo unde suprafaţa de expunere permite o ofertă variată, atractivă pentru clienți. Un moment semnificativ pentru piața jucăriilor l-a avut intrarea în piață a Jumbo, în 2013, firmă care, prin formatul propus și oferta variată a reușit, într-un timp foarte scurt, să rescrie standardele în domeniu”, au explicat analiștii KeysFin.magazin-lego-promenada-mall

Creșterea semnificativă a cererii de jucării a determinat apariția unui număr semnificativ de producători care au avut curaj să investească în dezvoltarea unei oferte alternative la produsele importate din China.

Romexa SA și Airquee au reușit, astfel, să realizeze cele mai mari afaceri dintre producători, de 19,1 milioane lei respectiv 17,4 milioane lei în 2015. În topul producătorilor de jocuri și jucării s-au mai clasat, în ordinea cifrei de afaceri, From Product (16,2 mil.lei), D-Toys (15,5 mil.lei), Modelleisenbahn (15,3 mil.lei) și Burak Toys International (10 mil.lei)

La nivel de cotă de piață, sectorul este fragmentat, cu Romexa (11%), Airquee (10%) și From Product (9%).

„Într-o piață dominată de importuri, faptul că avem peste 100 de producători de jucării dovedeşte faptul că cererea evoluează în sens pozitiv. Un alt motiv pentru care piața înregistrează acest avans este dat și de limitarea evaziunii fiscale în acest domeniu, mai ales pe segmentul produselor chinezești, importate și vândute în alte spatii decât centrele de retail moderne. Românii caută tot mai mult produse de calitate, cu garanție, în detrimentul celor ieftine, care pot constitui un pericol pentru copii”, au mai spus cei de la KeysFin.

Material furnizat de keysfin.com

Tags: , , , , , , , , , , ,
crestere-economica-economie

INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea susţinută a afacerilor în toate sectoarele

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere semnificativă a activităţii în industrie, construcţii, servicii şi comerţ în perioada mai-iulie, la o creştere a preţurilor mai ales în construcţii şi în comerţ şi la angajări moderate, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii aprilie, când managerii estimau o creştere conjuncturală a numărului de salariaţi înconstrucţii şi la creşteri mai mari de preţuiri în comerţ.

Pentru intervalul mai-iulie, cel mai mic sold conjunctural privind activitatea este în industria de prelucrare, +18%, în creştere faţă de cel din raportul anterior (+16%).

“Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +56%)”, se arată în raportul INS.

Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat.

Managerii au aşteptări optimiste în privinţa activităţii din construcţii, cu un sold conjunctural de +33%, faţă de +38% în raportul precedent, situaţie obişnuită în perioada primăverii, când activitatea din construcţii creşte semnificativ.

De asemenea, activitatea din comerţ este aşteptată să crească semnificatic, soldul conjunctural pentru perioada mai-iulie fiind de +33%.

În servicii, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere sensibilă, soldul fiind +24% (faţă de +17% în raportul anterior).

Managerii prevăd creşteri uşoare ale numărului de angajaţi în construcţii, servicii şi comerţ şi o relativă stabilitate în construcţii.

Astfel, în comerţ se aşteaptă o creştere uşoară a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de +7% (+5% în raportul anterior). În construcţii, aşteptările s-au menţinut bune, cu un sold conjunctural de +15% (+16% în raportul precedent).

În servicii şi în industrie sunt estimate creşteri modeste ale personalului, cu solduri conjuncturale de +6%, respectiv +4%.

Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în toate sectoarele până îm iulie. Cea mai mare creştere de preţuri este aşteptată în construcţii, cu un sold conjunctural +13%, şi în comerţ (+12%).

Tags: , , ,
Carmen Neagu

Carmen NEAGU, CEO Energobit, un nou nume confirmat la PRIA Urban Innovation din 24 mai la Cluj Napoca

 PRIAevents organizează conferința PRIA Urban Innovation – platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

?????????????????

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură.

Alături de Carmen NEAGU, CEO, Energobit, lectori invitați sunt: Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj Napoca; Nicholas DE ROUMANIE; Pascal Van den Noort, Expert în Mobilitate; Karoly Borbely   –  Director Strategie, Hidroelectrica; Nicolae DORDEA – Manager Vânzări Clienți Business Nord, ENGIE; Alin TIȘE  –  Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj; Claudiu Salanţă – Arhitect Șef al Judeţului Cluj; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Alexandru CIOCAN, Campion National Multiplu Ciclism, precum și reprezentanți ai producătorilor de masini electrice și biciclete.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal ENGIE.

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
Karoly Borbely

PRIA Urban Innovation în 24 mai la Cluj

Karoly Borbely, Director de strategie la Hidroelectrica, participă la conferința PRIA Urban Innovation în 24 mai la Cluj!

PRIAevents organizează conferința PRIA Urban Innovation – platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.PRIA Urban Innovation mic

Lectori invitați sunt :  Nicholas DE ROUMANIE; Karoly Borbely   –  Director Strategie, Hidroelectrica; Nicolae DORDEA – Manager Vanzari Clienti Business Nord, ENGIE; Carmen NEAGU – CEO, Energobit; Alin TIȘE  –  Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj; Claudiu Salanţă – Arhitect Șef al Judeţului Cluj; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Adrian CIOCAN – Multiplu Campion National la Ciclism, precum și reprezentanți ai producătorilor de masini electrice și biciclete, companii din sectoare precum mediul sau sectorul tehnologic; dezvoltatori clădiri verzi și alte companii interesate de inovație în orasele noastre.

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal Engie.

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să contactaţi:

raluca.voivozeau@priaevents.ro / 0744 584 661.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
DSC_3497

Gala Elitelor Medicale Transilvane şi-a desemnat premianţii

Cel mai important eveniment al primăverii din domeniul sănătăţii, Gala Elitelor Medicale Transilvane, a premiat aseară excelenţa în domeniul medical, printr-o ceremonie elegantă, ce a avut loc la Grand Hotel Napoca.

DSC_3485 “E în natura noastră să ne autodepășim, să ne dorim să fim mai buni în fiecare zi. E o competiție cu noi înșine, care naște evoluție și plusvaloare socială. Cei care au fost prezenți la evenimentul nostru sunt exemple ale naturii umane perfecționiste. Cei care au vorbit la conferințe, cei care au învățat de la ei, cei care au fost premiați, participanți, invitați. Fiecare om prezent la Gala Elitelor Medicale a fost acolo pentru că își dorește să învețe, să fie mai bun, să-i sărbătorească pe cei mai buni. Dacă vom reuși să creăm o mică parte dintr-o lume mai bună, înseamnă că scopul nostru a fost atins. Sunt mândru şi onorat că am reuşit să dezvolt Gala Elitelor Medicale Transilvane, extinzându-ne în acest an aria la nivelul Transilvaniei, şi să celebrăm împreună excelenţa medicală, oameni valoroşi care au fost premiaţi şi care merită toată stima şi aprecierea noastră!”, a declarat Ioan Geană, organizatorul evenimentului.DSC_3521

Gala Elitelor Medicale reuneşte anual excelenţa medicală la Cluj 

Gala Elitelor Medicale este inițiată de brandul Clujul Elitelor și Valorilor şi s-a desfăşurat în parteneriat cu unităţi medicale publice, universităţi şi alte entităţi private din România, care au înţeles necesitatea susţinerii sistemului medical. Astfel, partenerii de încredere ai Galei Elitelor Medicale Transilvane din acest an au fost: NTT Data, Fundația Transilvania Leaders, Organizația Tinerilor Medici, Asociația Română a Farmaciștilor Clinicieni, Codrean, Iusco, Jucan – Societate civilă de avocați, Worwag Pharma, Ropharma, Terapia, Spitalul Sf. Constantin, Fares, Alphega, Syntergy, Innotech, Turnătoria Metalul, Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj, Magnolia, Farmec, Domeniile Sâmburești, Aqua Carpatica, Sindicatul „Solidaritatea Sanitară” Cluj, Asociația de Podiatrie, Coral, Brantner, Neon Lightning. Organizatorii îşi propun ca acest eveniment, care reuneşte excelenţa, să devină o tradiţie la Cluj-Napoca, următoarea ediţie fiind programată pentru primăvara anului 2018.

Premianţii Galei Elitelor Medicale Transilvane

În cadrul unei ceremonii elegante, prezentată de Adelina Chișu, în prezenţa lumii medicale transilvane, 32 de medici performanţi, cadre universitare valoroase, dar şi cei mai buni rezidenţi şi studenți au fost răsplătiţi pentru constanţa eforturilor, pentru calitatea cercetării şi nu în ultimul rând pentru devotamentul lor faţă de pacienți. Astfel, premianţii Galei Elitelor Medicale Transilvane, ediţia a II-a, au fost: Prof. Univ. Dr. Alexandru Irimie, Dr. Bogdan Petruţ, Dr. Nicolae Crişan, Dr. Marcel Rad, Dr. Bogdan Moldovan, Echipa de urologie din cadrul Centrului de Excelență în Chirurgia Robotică, Spitalul Sf. Constantin Brașov, Dr. Livia Ognean, Dr. Victoria Bîrluțiu, Dr. Ioan Dănuț Cocoi, Dr. Ileana Forfotă, Dr. Andrei Mureşan, Dr. Daniel Porav, Dr. Monica Măgherușan, As.Șef Spital Corina Mureșan, Prof.Univ.Dr. Mihaela Băciuț, Conf.Univ.Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, Prof.Univ.Dr. Marius Roman, Conf.Univ.Dr. Ciprian Brisc, Șef.lucr.dr. Monica Sabău, Conf.Univ.Dr. Dan Eniu, Prof.Univ.Dr. Marcel Tanțău, Prof.Univ.Dr.Monica Voichița Acalovschi, Prof.Univ.Dr. Gheorghe Tomoaia, Prof.Univ.Dr. Nicolae Hâncu, Prof.Univ.Dr. Silviu Albu, Prof.Univ.Dr. Constantin Copotoiu, Prof.Univ.Dr. Benedek Imre, Prof.Univ.Dr. Oliviu Pascu, Dr. Mihai Pandrea, Dr. Răzvan Couți, Robert Simon și Organizația Tinerilor Medici.

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
Night of the SMEs 1

NRCC – BRCC Night of the SMEs in Cluj – 5 motive sa participi la evenimentul din 23 martie

Pe data de 23 martie 2017, Camera de Comert Olandeza in Romania (NRCC) si Camera de Comert Britanica Romana (BRCC) organizeaza in Cluj prima editie a evenimentului NRCC – BRCC Night of the SMEs, la Grand Hotel Italia.

Lansat in anul 2015 de catre NRCC, evenimentul este unul interactiv, dedicat persoanelor din top managementul companiilor mici si mijlocii si propune un concept inovativ: o cina ce ofera oportunitati de a crea noi conexiuni de afaceri si, in acelasi timp, de a descoperi informatii de actualitate, in domenii-cheie pentru dezvoltarea unei companii.

Anul acesta www.priaevents.ro este partener al NRCC – BRCC Night of the SMEs in Cluj.

Cina va include 4 segmente a cate 25 de minute, petrecute de fiecare invitat la masa unei companii diferite (key-topic provider), alese in functie de interesul pentru un anume domeniu. Astfel, intr-un cadru restrans, participantii au oportunitatea sa afle direct de la specialisti cu vasta experienta, ultimele noutati, bune practici si sfaturi personalizate, adresate chiar provocarilor intampinate in activitatea zilnica a propriilor companii.

5 motive pentru a participa la acest eveniment interactiv!

  • Poti alege 4 domenii de interes pentru compania ta pentru discutiile din timpul cinei (dintr-o lista de pana la 15 domenii de expertiza)
  • Ai ocazia sa porti discutii individualizate la masa, centrate pe specificul companiei
  • Interactionezi cu 100 de antreprenori si persoane cu putere decizonala din companii de tip IMM, membrii NRCC si BRCC, dar si companii externe, active in Cluj si nu numai
  • Participi la o cina exclusiva, intr-o locatie de 5 stele (Grand Hotel Italia)
  • Urmaresti in cadrul evenimentului NRCC Live Talk, un scurt interviu moderat de jurnalistul Lucian Mindruta, despre nevoile si provocarile unui IMM, dezbatute alaturi de un invitat special.

Lista sponsorilor confirmati pana in prezent include urmatoarele domenii expertiza, esentiale pentru un business de succes in 2017:

1) Asigurari – CMC Grup Broker de Asigurare
2) Bancar- ING
3) Fonduri Europene – Wise Finance Solutions
4) Gestionarea platilor internationale – Moneycorp Romania
5) HR & Recrutare- Lugera
6)  IT Outsourcing – Telekom
7) Leasing Operational – Business Lease
8) Legal – Popovici, Nitu, Stoica & Asociatii
9) Sanatate – Medicover
10) Servicii de Business Travel – Eximtur
11) Taxe – TPA Romania
12 Training – Ascent Group

Lista este in continuare deschisa si include domenii precum Transport & Relocare, Real Estate, CRM, Vanzari & Negociere, Colectare creante, Managementul riscului comercial, Marketing. Pentru oportunitati de sponsorizare, va rugam sa ne contactati la info@nrcc.ro.

Taxe de participare: 350 lei / persoana pentru membrii NRCC si BRCC; 450 lei / persoana pentru companiile externe. Inregistrarile se pot face la info@nrcc.ro, pana pe data de 19 martie. Maxim 2 persoane per companie.

Partneri media ai evenimentului: Transilvana Business si Pria Events.

DESPRE NRCC

Fondata in anul 2006, Camera de Comert Olandeza in Romania (NRCC) este una dintre cele mai active camere bilaterale, avand ca obiectiv major promovarea relatiilor comerciale dintre cele tari si contribuind in mod activ la mentinerea Olandei pe primul loc in topul investitiilor straine directe in Romania. Astfel, NRCC faciliteaza crearea de noi conexiuni si parteneriate de afaceri intre membrii sai. NRCC este si membru activ in Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei, vorbind in numele membriilor si asigurandu-se astfel ca deciziile luate de autoritatile romane sustin dezvoltarea sectorului privat. Comunitatea NRCC include peste 180 de membri, din 20+ de industrii si orase precum Bucuresti, Cluj, Bacau, Brasov si Constanta (www.nrcc.ro).

DESPRE BRCC

Infiintata in 1998, BRCC este o organizatie independenta, detinuta in intregime de membrii sai, cu sedii in Londra, Bucureşti, Cluj si in curand Timisoara. Camera de Comert Britanica Romana are drept scop consolidarea si promovarea relatiilor de afaceri intre Marea Britanie si Romania. Cu peste 200 de membri activi, BRCC ofera sustinere in materie de resurse, informatii şi infrastructura, vitale pentru ca investitorii din Marea Britanie sa maximizeze oportunitatile care apar pe piata din Romania. In acelasi timp, ofera sprijin si companiilor romane sa faca afaceri in pietele deja existente in Marea Britanie. (http://www.brcconline.eu/).

brcc.eu

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
Harta 3D a Romaniei

Investițiile în economia națională au scăzut în 2016

Investițiile nete realizate anul trecut în economia națională au însumat 70,281 miliarde de lei, fiind în scădere cu 3,3%, comparativ cu 2015, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

În trimestrul IV 2016, investițiile nete realizate în economia națională au însumat 23,804 miliarde de lei, de asemenea mai mici cu 14,9% raportat la același trimestru din 2015.

Astfel, în trimestrul IV 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, investițiile nete realizate în economia națională s-au redus cu 14,9% pe fondul scăderii înregistrate la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 26,1%, lucrări de construcții noi cu 16,1% și utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 9,3%.

În ceea ce privește ponderea investițiilor nete pe elemente de structură în trimestrul IV 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, se constată o creștere a ponderii investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 2,3 puncte procentuale și în lucrări de construcții noi cu 0,3 puncte procentuale. A scăzut ponderea investițiilor nete în alte cheltuieli cu 2,6 puncte procentuale.

În anul 2016, comparativ cu 2015, investițiile nete realizate în economia națională au scăzut cu 3,3%, reducerea fiind înregistrată la următoarele elementele de structură: alte cheltuieli — cu 16,9% — și lucrările de construcții noi — cu 2,8%. La elementul de structură utilaje (inclusiv mijloace de transport) s-a înregistrat o creștere cu 0,3%.

Comparativ cu anul 2015, în anul 2016 se constată o creștere a ponderii investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 1,4 puncte procentuale și în lucrări de construcții noi cu 0,3 puncte procentuale. Ponderea investițiilor nete în alte cheltuieli a scăzut cu 1,7 puncte procentuale.

Tags: , , , , ,
crestere-economica-economie

Economia României a crescut cu 4,8% în 2016

Produsul intern brut a crescut cu 4,8% în anul 2016, comparativ cu anul 2015, după un avans de 4,7% pe seria brută (4,8% pe serie ajustată sezonier) în ultimele trei luni din 2016 față de perioada corespunzătoare din anul precedent, arată estimările semnal publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

În trimestrul patru, Produsul intern brut a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,3% comparativ cu trimestrul precedent.

“Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB trimestrial pentru anii 2014-2015 în vederea reconcilierii cu datele anuale (2014 — varianta definitivă, 2015 — varianta semidefinitivă) și a includerii estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2016 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2016, publicată în comunicatul de presă nr. 19 din 13 ianuarie 2017. Astfel, rezultatele trimestrului I 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, au fost revizuite de la 101,5% la 101,3%, rezultatele trimestrului III 2016, comparativ cu trimestrul II 2016, au fost revizuite de la 100,6% la 100,5%”, precizează INS.

În 2015, Produsul intern brut a crescut cu 3,9% față de 2014.

Pentru acest an estimările privind creșterea economiei românești oscilează între 3,7% (prognoză Banca Mondială) și 5,2% Comisia Națională de Prognoză.

Estimări privind avansul PIB au fost anunțate luni și de Comisia Europeană (CE), care a revizuit în urcare, la 4,4%, prognoza privind evoluția PIB în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018. FMI mizează în 2017 pe un avans al Produsului Intern Brut al României de 3,8%, cel mai ridicat ritm de creștere economică din Europa.

Tags: , ,
Harta 3D a Romaniei

Firmele străine au făcut anul trecut investiţii directe de 4,08 miliarde euro în România

Companiile străine au făcut investiţii directe în România în valoare de 4,081 miliarde euro în 2016, în creştere cu 18% faţă de anul anterior şi care reprezintă un nivel-record al ultimilor opt ani, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR).

În 2015, investiţiile străine directe în România au crescut la 3,46 miliarde de euro, arată datele revizuite publicate de către BNR.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4.081 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3.899 milioane euro, iar creditele  intragrup au înregistrat valoarea netă de 182 milioane euro”, a precizat banca centrală.

Potrivit seriilor lunare revizuite publicate de BNR, investiţiile străine au fost de 3,928 miliarde euro după primele 11 luni din 2016.

Astfel, în decembrie 2016, valoarea investiţiilor străine directe a fost de circa 153 milioane euro, arată calculele News.ro. De obicei, cifrele sunt revizuite, uneori chiar semnificativ, în lunile următoare de către banca centrală.

Nivelul investiţiilor străine din 2015 a fost unul record după 2009, când investiţiile străine directe în România au însumat 3,49 miliarde euro. Nivelul maxim istoric a fost înregistrat în 2008, când firmele străine au investit în România 9,5 miliarde euro.

Investiţiile străine directe sunt considerate cele mai benefice investiţii realizate de companii străine într-o economie, deoarece sunt realizate pe termen lung şi au, de obicei, efecte pozitive asupra economiei şi salariilor.

În 2016, investiţiile străine directe au acoperit integral deficitul de cont curent al României, estimat la 4,1 mliarde euro, potrivit datelor preliminare ale BNR.

Tags: , , ,