Tag Archives: economia romaniei

11_800x533

Evolutie pe 8 ani a indicelui ROBOR pentru creditele Prima Casa. Analiza Fin.Zoom

Indicii Robor si Euribor la 3 luni (3M) intra in componenta dobanzilor variabile la majoritatea creditelor in lei, respectiv in euro, oferite de banci. Acesti indici se actualizeaza in contractele de credit trimestrial (la fiecare 3 luni) la o data fixa (stabilita in fiecare contract de credit).

Ne-am propus sa urmarim cum au evoluat cei doi indici la sfarsit de septembrie in ultimii 8 ani si cum a afectat evolutia lor, rata lunara la un credit Prima Casa in lei. La creditele in euro, am tinut cont si de evolutia cursului lei/euro.

Credite Prima Casa in lei vs. euro: avantaj euro 2009-2012 si in lei dupa 2014

Cei care au luat credite Prima Casa in euro in perioada 2009-2012 au platit pana acum rate mai mici decat daca s-ar fi imprumutat atunci in lei (din cauza valorilor foarte mari a Robor de acum 5-8 ani).
Insa nici euro nu a variat prea mult in ultimii ani (intre 4.2 si 4.6 lei pentru euro) – daca s-ar fi dublat euro (la fel ca CHF-ul), am fi avut aceeasi problema acum la creditele in euro ca la creditele in franci elvetieni.

Din 2013, programul Prima Casa este disponibil doar in lei.

Din calculul FinZoom.ro rezulta ca, daca ar fi putut sa se imprumute in euro in 2014, un consumator ar fi platit pentru acel credit in euro mai mult decat pentru acelasi credit Prima Casa in lei (din acest punct de vedere, masura de a limita programul Prima Casa doar pentru lei in 2013, a fost una buna).

Nu stim insa cum vor varia indicii Robor si Euribor, precum si cursul leu / euro in urmatorii ani, pentru a vedea care credite se pastreaza in avantaj.

Studiu de Caz FinZoom.ro: Credite Prima Casa de 50.000 euro (si echivalent in lei), pe 30 ani

2009: La un credit Prima Casa de 50.000 euro, contractat pe 30 ani, s-au platit rate in 8 ani cu 1934 lei mai mult pentru creditul in moneda nationala, fata de cel in euro.

prima-casa-2009-2017

2012: Diferenta s-a fi redus la doar 593 lei mai mult pentru creditul in moneda nationala, daca aceleasi credite ar fi fost contractate contractate in anul 2012.

prima-casa-2012-2017

2014: Insa, daca ar mai fi fost posibila contractarea de credite Prima Casa in moneda euro dupa 2013, diferenta ar fi fost in defavoarea monedei euro. Pentru asfel de credite contractate in 2014, s-ar fi platit rate lunare cu 138 lei mai mult pentru creditul in euro – deoarece scaderea euribor a fost acoperita de cresterea euro.

prima-casa-2014-2017

Sursa: Fin.Zoom.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
sageata3d-jos-grafic

Încrederea analiştilor CFA în economia românească s-a redus puternic

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizaţiei, a scăzut puternic în august cu 9 puncte faţă de luna precedentă, la 50,7 de puncte, în special ca urmare a percepţiei înrăutăţite asupra modului în care va evolua economia în următorul an, arată datele publicate de CFA.

Indicatorul CFA România de încredere macroeconomică, lansat în 2011, măsoară anticipaţiile analiştilor financiari privind activitatea economică în România pentru următoarele 12 luni.

Diminuarea din luna august vine după ce indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut în iulie cu 0,3 puncte şi în iunie cu 6,6 puncte.

În august, scăderea a avut loc din cauza ambelor componente. Astfel, indicatorul condiţiilor curente a scăzut cu 6,4 puncte, la 68,6 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor pentru situaţia din următorul an a scăzut cu 10,2 puncte, până la 41,8 puncte.

Sondajul arată că aşteptările privind condiţiile de afaceri din România din următoarele 12 luni s-au înrăutăţit, indicatorul coborând în august la -60%, de la -25% în iulie, în condiţiile în care 65,7% dintre cei chestionaţi se aşteaptă ca în următoarea perioadă condiţiile de afaceri să se înrăutăţească.

Indicatorul ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească), fiind calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente, referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii, şi la anticipaţiile, pentru o perioadă de un an, pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal şi a averii personale la nivel de economie.

Sondajul evaluează şi anticipaţiile pentru salarii, rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb euro/leu, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.

Potrivit sondajului, în ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, 80% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, faţă de 77,3% în precedentul sondaj.

“Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,6177 (în creştere cu 278 pips faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior), în timp de pentru orizontul de 12 luni valorea medie a cursului anticipat este de 4,6523 (valoare în creştere cu 350 pips)”, se arată în comunicat.

Analiştii se aşteaptă la o înrăutăţire a pieţei muncii în următorul an, cu o balanţă de -31% a răspunsurilor (40% din cei chestionaţi aşteaptă o înrăutăţire), de la -5% în iulie.

Analiştii estimează o creştere a veniturilor populaţiei în următorul an mai pronunţată ca în luna anterioară (+17% în august, faţă de +14% în iulie).

Analiştii membri ai CFA estimează, în medie, un nivel al inflaţiei de 2,55% pentru intervalul septembrie 2017 – septembrie 2018, valoare mai ridicată faţă de cea înregistrtă în raportul anterior (2%).

În privinţa situaţiei economice pe plan mondial în următorul an, 65,7% dintre cei chestionaţi se aşteaptă la condiţii economice normale, în timp ce 31,4% dintre cei chestionaţi se aşteaptă la o situaţie bună.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni în rândul membrilor CFA România şi al candidaţilor pentru nivelurile II şi III ale examenelor CFA.

CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst, calificare administrată de CFA Institute (USA), organizaţia având peste 180 de membri.

Tags: , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
jumbo-arad

Piața jucăriilor doboară recordurile în acest an

Vești bune pentru copii, de 1 iunie! Vor avea acces la cea mai bogată ofertă de jocuri și jucării de după 1989. Piața jucăriilor se îndreaptă spre un maxim istoric în 2017, pe fondul creșterii susținute a cererii, relevă un studiu realizat de KeysFin, pe baza datelor oficiale comunicate de producătorii şi comercianţii de jocuri și jucării.

Potrivit datelor KeysFin, numărul firmelor care produc sau comercializează jucării pe piața românească a crescut semnificativ în ultimii ani. Astfel, dacă în 2010 erau înregistrate 262 de societăți comerciale, în 2015 s-a ajuns la 312 companii. Dintre acestea, 117 erau producători, iar 195 comercianți de jocuri și jucării. Și numărul mediu de angajați din acest domeniu a avansat puternic, de la 1653 angajați în 2010 la 2951 de salariați în 2015.

„Piața jucăriilor se află pe un trend pozitiv în ultimii ani, în legătură directă cu cererea tot mai mare de astfel de produse”, spun analiștii de la KeysFin.

„Creșterea veniturilor populației, în cazul familiilor cu copii, a fost exploatată în mod eficient de producătorii și comercianții de jucării, dovadă promovarea susținută, pe toate canalele (TV, radio, presă scrisă, internet, magazine, publicitate stradală etc.). Politicile de marketing au devenit tot mai eficiente, iar rulajul a crescut semnificativ, pe fondul lansării tot mai multor produse la modă (personaje din filme si seriale, lansări de jocuri etc.) și a dezvoltării unui calendar de evenimente dedicate (spectacole, festivaluri, concerte, etc.). Avem inclusiv canale TV dedicate copiilor, unde se promovează jocuri și jucării”, explică aceștia.

Așa s-a ajuns ca cifra de afaceri din producția și comerțul de jucării să atingă nivelul de 715,8 milioane de lei în 2015, de peste 4 ori mai mare fată de 2010 (179,3 milioane lei). Și profitabilitatea sectorului a avansat spectaculos, de la 11,3 milioane lei în 2010 la 72 milioane lei în 2015.

Potrivit estimărilor KeysFin, evoluția pozitivă a continuat și în 2016, iar 2017 va marca un adevărat record. „Datele preliminarii pe care le avem susțin trendul de creștere susținută a acestei industrii, pe fondul avansului economic semnificativ”, spun experții.

CINE FACE JOCURILE ÎN PIAŢA JUCĂRIILOR

Cel mai important jucător din comerțul cu jucării din România este Jumbo EC.R SRL. Deși are numai șapte magazine, în București, Pitești, Ploiești, Timișoara, Arad și Oradea, filiala firmei originare din Grecia a raportat o cifră de afaceri de 217 milioane de lei în 2015, cota piață depășind 40%. Potrivit presei, compania urmează să deschidă alte două magazine în această vară, în Constantă și Suceava.

Jumbo a deschis primul magazin în 2013, intrând pe piață cu unități de tipul hipermarketurilor. Pe lângă jucării, Jumbo co­mer­cializează și produse pentru îngrijirea copilului, rechizite, produse de sezon, decorațiuni și pro­duse pentru locuință.

În topul comercianților de jucării, retailerul Jumbo este urmat de Intertoy Zone, cu afaceri de 117 mil.lei în 2015, Lego România (75,5 mil.lei), Noriel Impex (35,9 mil.lei), Brick Depot (13 mil.lei), J&M (11,7 mil.lei), Netzah Game (11,3 mil.lei) și Tritex Design (9,5 mil.lei)noriel-magazin

„Cele mai mari vânzări, în piața jucăriilor, se realizează, în prezent, în magazinele de profil din centrele comerciale, acolo unde suprafaţa de expunere permite o ofertă variată, atractivă pentru clienți. Un moment semnificativ pentru piața jucăriilor l-a avut intrarea în piață a Jumbo, în 2013, firmă care, prin formatul propus și oferta variată a reușit, într-un timp foarte scurt, să rescrie standardele în domeniu”, au explicat analiștii KeysFin.magazin-lego-promenada-mall

Creșterea semnificativă a cererii de jucării a determinat apariția unui număr semnificativ de producători care au avut curaj să investească în dezvoltarea unei oferte alternative la produsele importate din China.

Romexa SA și Airquee au reușit, astfel, să realizeze cele mai mari afaceri dintre producători, de 19,1 milioane lei respectiv 17,4 milioane lei în 2015. În topul producătorilor de jocuri și jucării s-au mai clasat, în ordinea cifrei de afaceri, From Product (16,2 mil.lei), D-Toys (15,5 mil.lei), Modelleisenbahn (15,3 mil.lei) și Burak Toys International (10 mil.lei)

La nivel de cotă de piață, sectorul este fragmentat, cu Romexa (11%), Airquee (10%) și From Product (9%).

„Într-o piață dominată de importuri, faptul că avem peste 100 de producători de jucării dovedeşte faptul că cererea evoluează în sens pozitiv. Un alt motiv pentru care piața înregistrează acest avans este dat și de limitarea evaziunii fiscale în acest domeniu, mai ales pe segmentul produselor chinezești, importate și vândute în alte spatii decât centrele de retail moderne. Românii caută tot mai mult produse de calitate, cu garanție, în detrimentul celor ieftine, care pot constitui un pericol pentru copii”, au mai spus cei de la KeysFin.

Material furnizat de keysfin.com

Tags: , , , , , , , , , , ,
crestere-economica-economie

INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea susţinută a afacerilor în toate sectoarele

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere semnificativă a activităţii în industrie, construcţii, servicii şi comerţ în perioada mai-iulie, la o creştere a preţurilor mai ales în construcţii şi în comerţ şi la angajări moderate, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii aprilie, când managerii estimau o creştere conjuncturală a numărului de salariaţi înconstrucţii şi la creşteri mai mari de preţuiri în comerţ.

Pentru intervalul mai-iulie, cel mai mic sold conjunctural privind activitatea este în industria de prelucrare, +18%, în creştere faţă de cel din raportul anterior (+16%).

“Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +56%)”, se arată în raportul INS.

Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat.

Managerii au aşteptări optimiste în privinţa activităţii din construcţii, cu un sold conjunctural de +33%, faţă de +38% în raportul precedent, situaţie obişnuită în perioada primăverii, când activitatea din construcţii creşte semnificativ.

De asemenea, activitatea din comerţ este aşteptată să crească semnificatic, soldul conjunctural pentru perioada mai-iulie fiind de +33%.

În servicii, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere sensibilă, soldul fiind +24% (faţă de +17% în raportul anterior).

Managerii prevăd creşteri uşoare ale numărului de angajaţi în construcţii, servicii şi comerţ şi o relativă stabilitate în construcţii.

Astfel, în comerţ se aşteaptă o creştere uşoară a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de +7% (+5% în raportul anterior). În construcţii, aşteptările s-au menţinut bune, cu un sold conjunctural de +15% (+16% în raportul precedent).

În servicii şi în industrie sunt estimate creşteri modeste ale personalului, cu solduri conjuncturale de +6%, respectiv +4%.

Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în toate sectoarele până îm iulie. Cea mai mare creştere de preţuri este aşteptată în construcţii, cu un sold conjunctural +13%, şi în comerţ (+12%).

Tags: , , ,
Carmen Neagu

Carmen NEAGU, CEO Energobit, un nou nume confirmat la PRIA Urban Innovation din 24 mai la Cluj Napoca

 PRIAevents organizează conferința PRIA Urban Innovation – platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

?????????????????

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură.

Alături de Carmen NEAGU, CEO, Energobit, lectori invitați sunt: Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj Napoca; Nicholas DE ROUMANIE; Pascal Van den Noort, Expert în Mobilitate; Karoly Borbely   –  Director Strategie, Hidroelectrica; Nicolae DORDEA – Manager Vânzări Clienți Business Nord, ENGIE; Alin TIȘE  –  Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj; Claudiu Salanţă – Arhitect Șef al Judeţului Cluj; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Alexandru CIOCAN, Campion National Multiplu Ciclism, precum și reprezentanți ai producătorilor de masini electrice și biciclete.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal ENGIE.

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
Karoly Borbely

PRIA Urban Innovation în 24 mai la Cluj

Karoly Borbely, Director de strategie la Hidroelectrica, participă la conferința PRIA Urban Innovation în 24 mai la Cluj!

PRIAevents organizează conferința PRIA Urban Innovation – platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.PRIA Urban Innovation mic

Lectori invitați sunt :  Nicholas DE ROUMANIE; Karoly Borbely   –  Director Strategie, Hidroelectrica; Nicolae DORDEA – Manager Vanzari Clienti Business Nord, ENGIE; Carmen NEAGU – CEO, Energobit; Alin TIȘE  –  Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj; Claudiu Salanţă – Arhitect Șef al Judeţului Cluj; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Adrian CIOCAN – Multiplu Campion National la Ciclism, precum și reprezentanți ai producătorilor de masini electrice și biciclete, companii din sectoare precum mediul sau sectorul tehnologic; dezvoltatori clădiri verzi și alte companii interesate de inovație în orasele noastre.

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal Engie.

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să contactaţi:

raluca.voivozeau@priaevents.ro / 0744 584 661.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
DSC_3497

Gala Elitelor Medicale Transilvane şi-a desemnat premianţii

Cel mai important eveniment al primăverii din domeniul sănătăţii, Gala Elitelor Medicale Transilvane, a premiat aseară excelenţa în domeniul medical, printr-o ceremonie elegantă, ce a avut loc la Grand Hotel Napoca.

DSC_3485 “E în natura noastră să ne autodepășim, să ne dorim să fim mai buni în fiecare zi. E o competiție cu noi înșine, care naște evoluție și plusvaloare socială. Cei care au fost prezenți la evenimentul nostru sunt exemple ale naturii umane perfecționiste. Cei care au vorbit la conferințe, cei care au învățat de la ei, cei care au fost premiați, participanți, invitați. Fiecare om prezent la Gala Elitelor Medicale a fost acolo pentru că își dorește să învețe, să fie mai bun, să-i sărbătorească pe cei mai buni. Dacă vom reuși să creăm o mică parte dintr-o lume mai bună, înseamnă că scopul nostru a fost atins. Sunt mândru şi onorat că am reuşit să dezvolt Gala Elitelor Medicale Transilvane, extinzându-ne în acest an aria la nivelul Transilvaniei, şi să celebrăm împreună excelenţa medicală, oameni valoroşi care au fost premiaţi şi care merită toată stima şi aprecierea noastră!”, a declarat Ioan Geană, organizatorul evenimentului.DSC_3521

Gala Elitelor Medicale reuneşte anual excelenţa medicală la Cluj 

Gala Elitelor Medicale este inițiată de brandul Clujul Elitelor și Valorilor şi s-a desfăşurat în parteneriat cu unităţi medicale publice, universităţi şi alte entităţi private din România, care au înţeles necesitatea susţinerii sistemului medical. Astfel, partenerii de încredere ai Galei Elitelor Medicale Transilvane din acest an au fost: NTT Data, Fundația Transilvania Leaders, Organizația Tinerilor Medici, Asociația Română a Farmaciștilor Clinicieni, Codrean, Iusco, Jucan – Societate civilă de avocați, Worwag Pharma, Ropharma, Terapia, Spitalul Sf. Constantin, Fares, Alphega, Syntergy, Innotech, Turnătoria Metalul, Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj, Magnolia, Farmec, Domeniile Sâmburești, Aqua Carpatica, Sindicatul „Solidaritatea Sanitară” Cluj, Asociația de Podiatrie, Coral, Brantner, Neon Lightning. Organizatorii îşi propun ca acest eveniment, care reuneşte excelenţa, să devină o tradiţie la Cluj-Napoca, următoarea ediţie fiind programată pentru primăvara anului 2018.

Premianţii Galei Elitelor Medicale Transilvane

În cadrul unei ceremonii elegante, prezentată de Adelina Chișu, în prezenţa lumii medicale transilvane, 32 de medici performanţi, cadre universitare valoroase, dar şi cei mai buni rezidenţi şi studenți au fost răsplătiţi pentru constanţa eforturilor, pentru calitatea cercetării şi nu în ultimul rând pentru devotamentul lor faţă de pacienți. Astfel, premianţii Galei Elitelor Medicale Transilvane, ediţia a II-a, au fost: Prof. Univ. Dr. Alexandru Irimie, Dr. Bogdan Petruţ, Dr. Nicolae Crişan, Dr. Marcel Rad, Dr. Bogdan Moldovan, Echipa de urologie din cadrul Centrului de Excelență în Chirurgia Robotică, Spitalul Sf. Constantin Brașov, Dr. Livia Ognean, Dr. Victoria Bîrluțiu, Dr. Ioan Dănuț Cocoi, Dr. Ileana Forfotă, Dr. Andrei Mureşan, Dr. Daniel Porav, Dr. Monica Măgherușan, As.Șef Spital Corina Mureșan, Prof.Univ.Dr. Mihaela Băciuț, Conf.Univ.Dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, Prof.Univ.Dr. Marius Roman, Conf.Univ.Dr. Ciprian Brisc, Șef.lucr.dr. Monica Sabău, Conf.Univ.Dr. Dan Eniu, Prof.Univ.Dr. Marcel Tanțău, Prof.Univ.Dr.Monica Voichița Acalovschi, Prof.Univ.Dr. Gheorghe Tomoaia, Prof.Univ.Dr. Nicolae Hâncu, Prof.Univ.Dr. Silviu Albu, Prof.Univ.Dr. Constantin Copotoiu, Prof.Univ.Dr. Benedek Imre, Prof.Univ.Dr. Oliviu Pascu, Dr. Mihai Pandrea, Dr. Răzvan Couți, Robert Simon și Organizația Tinerilor Medici.

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
Night of the SMEs 1

NRCC – BRCC Night of the SMEs in Cluj – 5 motive sa participi la evenimentul din 23 martie

Pe data de 23 martie 2017, Camera de Comert Olandeza in Romania (NRCC) si Camera de Comert Britanica Romana (BRCC) organizeaza in Cluj prima editie a evenimentului NRCC – BRCC Night of the SMEs, la Grand Hotel Italia.

Lansat in anul 2015 de catre NRCC, evenimentul este unul interactiv, dedicat persoanelor din top managementul companiilor mici si mijlocii si propune un concept inovativ: o cina ce ofera oportunitati de a crea noi conexiuni de afaceri si, in acelasi timp, de a descoperi informatii de actualitate, in domenii-cheie pentru dezvoltarea unei companii.

Anul acesta www.priaevents.ro este partener al NRCC – BRCC Night of the SMEs in Cluj.

Cina va include 4 segmente a cate 25 de minute, petrecute de fiecare invitat la masa unei companii diferite (key-topic provider), alese in functie de interesul pentru un anume domeniu. Astfel, intr-un cadru restrans, participantii au oportunitatea sa afle direct de la specialisti cu vasta experienta, ultimele noutati, bune practici si sfaturi personalizate, adresate chiar provocarilor intampinate in activitatea zilnica a propriilor companii.

5 motive pentru a participa la acest eveniment interactiv!

  • Poti alege 4 domenii de interes pentru compania ta pentru discutiile din timpul cinei (dintr-o lista de pana la 15 domenii de expertiza)
  • Ai ocazia sa porti discutii individualizate la masa, centrate pe specificul companiei
  • Interactionezi cu 100 de antreprenori si persoane cu putere decizonala din companii de tip IMM, membrii NRCC si BRCC, dar si companii externe, active in Cluj si nu numai
  • Participi la o cina exclusiva, intr-o locatie de 5 stele (Grand Hotel Italia)
  • Urmaresti in cadrul evenimentului NRCC Live Talk, un scurt interviu moderat de jurnalistul Lucian Mindruta, despre nevoile si provocarile unui IMM, dezbatute alaturi de un invitat special.

Lista sponsorilor confirmati pana in prezent include urmatoarele domenii expertiza, esentiale pentru un business de succes in 2017:

1) Asigurari – CMC Grup Broker de Asigurare
2) Bancar- ING
3) Fonduri Europene – Wise Finance Solutions
4) Gestionarea platilor internationale – Moneycorp Romania
5) HR & Recrutare- Lugera
6)  IT Outsourcing – Telekom
7) Leasing Operational – Business Lease
8) Legal – Popovici, Nitu, Stoica & Asociatii
9) Sanatate – Medicover
10) Servicii de Business Travel – Eximtur
11) Taxe – TPA Romania
12 Training – Ascent Group

Lista este in continuare deschisa si include domenii precum Transport & Relocare, Real Estate, CRM, Vanzari & Negociere, Colectare creante, Managementul riscului comercial, Marketing. Pentru oportunitati de sponsorizare, va rugam sa ne contactati la info@nrcc.ro.

Taxe de participare: 350 lei / persoana pentru membrii NRCC si BRCC; 450 lei / persoana pentru companiile externe. Inregistrarile se pot face la info@nrcc.ro, pana pe data de 19 martie. Maxim 2 persoane per companie.

Partneri media ai evenimentului: Transilvana Business si Pria Events.

DESPRE NRCC

Fondata in anul 2006, Camera de Comert Olandeza in Romania (NRCC) este una dintre cele mai active camere bilaterale, avand ca obiectiv major promovarea relatiilor comerciale dintre cele tari si contribuind in mod activ la mentinerea Olandei pe primul loc in topul investitiilor straine directe in Romania. Astfel, NRCC faciliteaza crearea de noi conexiuni si parteneriate de afaceri intre membrii sai. NRCC este si membru activ in Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei, vorbind in numele membriilor si asigurandu-se astfel ca deciziile luate de autoritatile romane sustin dezvoltarea sectorului privat. Comunitatea NRCC include peste 180 de membri, din 20+ de industrii si orase precum Bucuresti, Cluj, Bacau, Brasov si Constanta (www.nrcc.ro).

DESPRE BRCC

Infiintata in 1998, BRCC este o organizatie independenta, detinuta in intregime de membrii sai, cu sedii in Londra, Bucureşti, Cluj si in curand Timisoara. Camera de Comert Britanica Romana are drept scop consolidarea si promovarea relatiilor de afaceri intre Marea Britanie si Romania. Cu peste 200 de membri activi, BRCC ofera sustinere in materie de resurse, informatii şi infrastructura, vitale pentru ca investitorii din Marea Britanie sa maximizeze oportunitatile care apar pe piata din Romania. In acelasi timp, ofera sprijin si companiilor romane sa faca afaceri in pietele deja existente in Marea Britanie. (http://www.brcconline.eu/).

brcc.eu

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
Harta 3D a Romaniei

Investițiile în economia națională au scăzut în 2016

Investițiile nete realizate anul trecut în economia națională au însumat 70,281 miliarde de lei, fiind în scădere cu 3,3%, comparativ cu 2015, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

În trimestrul IV 2016, investițiile nete realizate în economia națională au însumat 23,804 miliarde de lei, de asemenea mai mici cu 14,9% raportat la același trimestru din 2015.

Astfel, în trimestrul IV 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, investițiile nete realizate în economia națională s-au redus cu 14,9% pe fondul scăderii înregistrate la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 26,1%, lucrări de construcții noi cu 16,1% și utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 9,3%.

În ceea ce privește ponderea investițiilor nete pe elemente de structură în trimestrul IV 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, se constată o creștere a ponderii investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 2,3 puncte procentuale și în lucrări de construcții noi cu 0,3 puncte procentuale. A scăzut ponderea investițiilor nete în alte cheltuieli cu 2,6 puncte procentuale.

În anul 2016, comparativ cu 2015, investițiile nete realizate în economia națională au scăzut cu 3,3%, reducerea fiind înregistrată la următoarele elementele de structură: alte cheltuieli — cu 16,9% — și lucrările de construcții noi — cu 2,8%. La elementul de structură utilaje (inclusiv mijloace de transport) s-a înregistrat o creștere cu 0,3%.

Comparativ cu anul 2015, în anul 2016 se constată o creștere a ponderii investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 1,4 puncte procentuale și în lucrări de construcții noi cu 0,3 puncte procentuale. Ponderea investițiilor nete în alte cheltuieli a scăzut cu 1,7 puncte procentuale.

Tags: , , , , ,
crestere-economica-economie

Economia României a crescut cu 4,8% în 2016

Produsul intern brut a crescut cu 4,8% în anul 2016, comparativ cu anul 2015, după un avans de 4,7% pe seria brută (4,8% pe serie ajustată sezonier) în ultimele trei luni din 2016 față de perioada corespunzătoare din anul precedent, arată estimările semnal publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).

În trimestrul patru, Produsul intern brut a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,3% comparativ cu trimestrul precedent.

“Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB trimestrial pentru anii 2014-2015 în vederea reconcilierii cu datele anuale (2014 — varianta definitivă, 2015 — varianta semidefinitivă) și a includerii estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2016 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2016, publicată în comunicatul de presă nr. 19 din 13 ianuarie 2017. Astfel, rezultatele trimestrului I 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, au fost revizuite de la 101,5% la 101,3%, rezultatele trimestrului III 2016, comparativ cu trimestrul II 2016, au fost revizuite de la 100,6% la 100,5%”, precizează INS.

În 2015, Produsul intern brut a crescut cu 3,9% față de 2014.

Pentru acest an estimările privind creșterea economiei românești oscilează între 3,7% (prognoză Banca Mondială) și 5,2% Comisia Națională de Prognoză.

Estimări privind avansul PIB au fost anunțate luni și de Comisia Europeană (CE), care a revizuit în urcare, la 4,4%, prognoza privind evoluția PIB în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în 2018. FMI mizează în 2017 pe un avans al Produsului Intern Brut al României de 3,8%, cel mai ridicat ritm de creștere economică din Europa.

Tags: , ,
Harta 3D a Romaniei

Firmele străine au făcut anul trecut investiţii directe de 4,08 miliarde euro în România

Companiile străine au făcut investiţii directe în România în valoare de 4,081 miliarde euro în 2016, în creştere cu 18% faţă de anul anterior şi care reprezintă un nivel-record al ultimilor opt ani, potrivit datelor publicate luni de Banca Naţională a României (BNR).

În 2015, investiţiile străine directe în România au crescut la 3,46 miliarde de euro, arată datele revizuite publicate de către BNR.

“Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4.081 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3.899 milioane euro, iar creditele  intragrup au înregistrat valoarea netă de 182 milioane euro”, a precizat banca centrală.

Potrivit seriilor lunare revizuite publicate de BNR, investiţiile străine au fost de 3,928 miliarde euro după primele 11 luni din 2016.

Astfel, în decembrie 2016, valoarea investiţiilor străine directe a fost de circa 153 milioane euro, arată calculele News.ro. De obicei, cifrele sunt revizuite, uneori chiar semnificativ, în lunile următoare de către banca centrală.

Nivelul investiţiilor străine din 2015 a fost unul record după 2009, când investiţiile străine directe în România au însumat 3,49 miliarde euro. Nivelul maxim istoric a fost înregistrat în 2008, când firmele străine au investit în România 9,5 miliarde euro.

Investiţiile străine directe sunt considerate cele mai benefice investiţii realizate de companii străine într-o economie, deoarece sunt realizate pe termen lung şi au, de obicei, efecte pozitive asupra economiei şi salariilor.

În 2016, investiţiile străine directe au acoperit integral deficitul de cont curent al României, estimat la 4,1 mliarde euro, potrivit datelor preliminare ale BNR.

Tags: , , ,
crestere-economica-economie

CNP a revizuit în sus prognoza de creștere până în 2020

Comisia Națională de Prognoză a revizuit în sus prognoza de creștere a economiei până în 2020, acești indicatori stând la baza construirii proiectului de buget pentru 2017.

Astfel, pentru 2017, estimarea de creștere a fost revizuită de la 4,3% în Prognoza de toamnă la 5,2% în cea actuală, pentru 2018 de la 4,5% la 5,5%, pentru 2019 de la 4,7% la 5,7% și pentru 2020 de la 4,2% la 5,7%.

Produsul Intern Brut este estimat la 815,2 miliarde lei în 2017 (807,4 miliarde lei în prognoza anterioară), la 878 miliarde lei în 2018 (861,6 miliarde lei anterior), la 946 miliarde lei în 2019 (919,6 miliarde lei anterior) și la 1.014 miliarde lei în 2020 (977,2 miliarde lei anterior).

Prognoza de inflație pentru 2017 a fost revizuită în jos, la o medie anuală de 1,4%, față de 1,9% cât estimase anterior CNP. Pentru următorii trei ani, prognoza a rămas neschimbată.

Câștigul salarial mediu brut este estimat în noua prognoză la 3.131 lei în 2017, în creștere cu 11,2% față de anul anterior (2.996 lei, plus 6,4% în prognoza de toamnă), la 3.418 lei în 2018, în creștere cu 9,2% (3.163 lei, plus 5,6% prognoza de toamnă), în 2019 la 3.702 lei, plus 8,3% (3.331 lei, plus 5,3% prognoza anterioară) și în 2020 la 3.977 lei, plus 7,4% (3.505 lei, plus 5,2% anterior).

Astfel, și estimările privind câștigul salarial mediu net au fost revizuite în sus, la 2.274 lei în 2017 (plus 11,1% față de 2015), la 2.476 lei în 2018 (plus 8,9%), 2.674 lei (plus 8% în 2019) și la 2.864 lei în 2020 (plus 7,1%).

Tags: , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

Ce loc ocupă România în topul celor mai inovatoare economii ale lumii

Statele nordice domină primele poziții ale Bloomberg Innovation Index, un clasament al economiilor pe baza unor factori precum cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare sau concentrarea companiilor de tehnologie deținute de stat, informează Bloomberg.

Cu un scor de 57,06 puncte, România este devansată de țări precum Grecia, locul 30, Cehia, 28, Ungaria, 27 și Polonia, locul 22. România ocupă cea mai bună poziție, locul 14, la indicatorul producție cu valoare adăugată mare, dar se situează pe locul 49 la indicatorul care măsoară procentul din PIB alocat pentru cercetare și dezvoltare.

Prima poziție a acestui clasament, care cuprinde 50 de state, este ocupată, la fel ca și anul trecut, de Coreea de Sud, cu un scor total de 89 de puncte, grație poziției de lider mondial la capitolele procent din PIB alocat pentru cercetare și dezvoltare, producție cu valoare adăugată mare și activitatea în domeniul brevetelor. Pe locul secund se situează Suedia, grație îmbunătățirii producției cu valoare adăugată mare, urmată de Germania și Elveția, în timp ce Finlanda a urcat două locuri până pe poziția a cincea, grație creșterii firmelor high-tech.

În cazul Suediei, finanțarea guvernamentală, în special pentru firmele mici, a făcut diferența într-o țară dominată de companii multinaționale, a declarat profesorul Asa Lindholm Dahlstrand de la Universitatea din Lund. Accentul pus pe cercetare și dezvoltare a ajutat Suedia să facă față perioadelor economice dificile din ultimii ani. “Există un accent mare pe cercetare și dezvoltare în Suedia. Am văzut ce s-a întâmplat în multe alte țări unde nu au făcut același lucru”, a subliniat Dahlstrand.

Țara care a avut cel mai mult de pierdut în ediția din acest an a Bloomberg Innovation Index este Rusia, care a căzut 14 poziții, până pe locul 26. După mai mulți ani de sancțiuni și prețuri la energie reduse, scorurile înregistrate de Rusia la capitolele productivitate și producție cu valoare adăugată mare au avut de suferit. Japonia a căzut de pe locul patru pe locul șapte, din cauza pierderii poziției de lider în domeniul brevetelor, SUA au pierdut o poziție până pe locul nouă, în timp ce Israelul a urcat o poziție până pe locul 10. China este cel mai bine clasată economie emergentă, locul 21, grație îmbunătățirii sistemului său de educație universitar.

Tags: , , ,
zona-euro

România și aderarea la zona Euro. Când e propice şi în ce condiţii

România mai are nevoie de 13 ani, în ritmul mediu de creștere economică din ultimii 15 ani, pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare necesar pentru a putea adopta euro (75% din media zonei euro), însă termenul s-ar putea scurta la nouă ani dacă economia ar crește cu 5% pe an în mod sustenabil, reiese din studiul “România și aderarea la zona Euro: întrebarea este, în ce condiții!”

“Dacă România și-ar păstra ritmul mediu de creștere înregistrat în perioada 2000 — 2015, atunci ar reuși să ajungă din urma media zonei euro (ZE) în 27 de ani, în vreme ce 75% din media ZE ar putea fi atinsă de țara noastră în 13 ani (diferențialul ratei de creștere anuale față de EZ fiind de 2,5 pp). Dacă România ar crește economic în medie cu 5% pe an (în mod sustenabil), atunci ar putea ajunge din urmă media ZE în 18 ani, iar nivelul de 75% din media ZE l-ar putea atinge în 9 ani, adică în 2024 (diferențialul ratei de creștere anuale față de EZ fiind de 3,8 pp)”, reiese din studiul citat, citat de agerpres.ro.

Potrivit autorilor studiului, coordonat de Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație al BNR, aderarea la zona euro nu reclamă atingerea în prealabil a mediei PIB/capita din zona euro, ci ar fi suficientă atingerea unui nivel de circa 75% din media zonei euro și îndeplinirea altor condiții structurale.

“Credem că România trebuie să țintească un PIB/capita în PPS (paritatea puterii de cumpărare) de cel puțin 75% din media UE la data aderării. Țările baltice (care au aderat la euro cu acest indicator sub nivelul indicat în studiu — n. r.) nu sunt cazuri relevante, având în vedere dimensiunea lor și aranjamentele de consiliu monetar ce au predispus la o opțiune”, au spus realizatorii studiului.

Potrivit acestora, în cazul în care România adoptă euro cu decalaj mare de dezvoltare, există riscul unei inflații apreciabil mai ridicate decât în zona euro, ceea ce ar conduce la dobânzi reale mai mici decât în restul zonei euro și la o tendință de apreciere în termeni reali a cursului de schimb, precum s-a întâmplat în Spania și Portugalia.

“Și nu este clar dacă măsuri macroprudențiale ar fi suficient de eficace pentru a combate mișcările de capital nefavorabile”, se subliniază în studiu.

Totodată, documentul reamintește faptul că aderarea României la zona euro (ZE) nu este opțională, ci este prevăzută în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană și în Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE), dar momentul aderării trebuie să constituie o decizie făcută în mod rațional, având în vedere învățămintele ultimelor decenii și problemele majore cu care se confruntă Uniunea Europeană (UE).

Tags: , , , , ,
rs_560x415-150616092441-1024.Donald-Trump-Runs-President.jl.061615

Ce înseamnă pentru România alegerea lui Donald Trump în Statele Unite: Politic şi militar câştigăm, economic s-ar putea să pierdem (ANALIZĂ)

Americanii ne vor exporta preţuri mai mari şi inflaţie, ne vor majora dobânzile la lei, vor reduce investiţiile şi ne vor lua specialiştii. În schimb, vor cere să cumpărăm mai mult armament de la ei.

Potrivit unei analize a Ziarului Financiar, alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite a trimis o undă de şoc în întreaga lume. Toată lumea se întreabă ce va face miliardarul american la Casa Albă, ce planuri are pentru America şi mai puţin pentru alţii, cine vor fi câştigătorii, dar şi perdanţii din noua administraţie, dacă va ridica tonul la China (cel mai mare fabricant de produse pentru America, dar şi cel mai mare creditor al celor mai puternice ţări din lume), ce se va întâmpla cu Europa (cine o va mai apăra), dar şi cu ţările aliate din estul Europei (Polonia sau România) etc..

La Bucureşti, dincolo de felicitările oficiale de rigoare, nu există prea multe opinii. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, invocă faptul că România se confruntă cu un deficit de analize în ceea ce-l priveşte pe Trump, ideile lui, ce vrea să facă. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spune că prin alegerea lui Trump globalizarea, aşa cum s-a făcut în ultimii 20-25 de ani, s-a sfârşit.

Până vor apărea analizele guvernamentale „mai sofisticate”, haideţi să vedem ce ne poate aduce Trump.

Din punct de vedere politic şi militar, România a avut de câştigat pe termen lung dintr-o administraţie republicană – Ronald Reagan a contribuit la căderea comunismului, George W. Bush ne-a băgat în NATO şi ne-a susţinut pentru intrarea în UE. Venirea unei gărzi republicane dure la Casa Albă ar putea menţine relaţiile politice, unde România are un parteneriat strategic cu SUA, dar în schimb mai mult ca sigur că americanii (republicanii sunt mai războinici) vor dori ca administraţia de la Bucureşti, indiferent de numele ei, să cumpere mai mult armament. Asta înseamnă ca de la 1, 6 mld. euro/dolari (1% din PIB) să ajungem spre 4 mld. euro/dolari pe an, ca preţ al protecţiei.

Din punct de vedere economic, lucrurile sunt mai complicate şi cred că economia României ar avea mai mult de suferit decât de câştigat. Trump ne va lua valuta prin majorarea dobânzilor la dolar şi încercarea de repatriere a profiturilor multinaţionalelor americane aflate în afara SUA, ne va livra preţuri mai mari la produsele importate din America şi din China, ceea ce ne va creşte inflaţia şi apoi dobânzile la lei, va reduce investiţiile în afară pentru că vrea ca ele să rămână în America, ceea ce va lăsa libere clădirile de birouri, va majora preţurile la benzină şi la construcţii.

1.    Dolarul va creşte şi probabil că va ajunge la aceeaşi paritate cu euro. La Bucureşti, dolarul este cotat indirect (întâi se calculează cursul leu/euro din piaţă şi apoi se ia cursul euro/dolar de pe plan internaţional pentru a ajunge la cursul leu/dolar). În ultima săptămână, după alegerea lui Trump, dolarul a câştigat 1,75% faţă de leu, ca urmare a aprecierii de pe piaţa externă faţă de euro. Cei care au credite în dolari pierd, în schimb câştigă cei care au economii în moneda americană.

2.    Importurile din America şi din China în România şi se vor scumpi pentru că dolarul va creşte. Chinezii folosesc ca monedă de tranzacţie dolarul, deci creşterea lui va mări preţul produselor. Pregătiţi-vă să plătiţi în lei mai mult pentru un iPhone din SUA sau pentru un Huawei din China. De asemenea, preţul produsele aduse de Dedeman din China, spre exemplu, poate creşte, asta dacă fraţii Pavăl, proprietarii celui mai mare jucător din bricolaj nu vor să plătească ei creşterea cursului şi să ţină preţurile jos.

3.    Dobânzile la dolar vor creşte, banii vor pleca în SUA, iar acest lucru nu va avantaja România: dobânzile la lei ar putea creşte mai repede, pentru a ţine  banii în ţară.

Trump a declarat în campanie că nu-i place politica lui Janet Yellen, preşedintele FED – Banca Centrală Americană – şi că vrea să vadă dolarul mai puternic, iar dobânzile mai sus. Acest lucru va însemna că SUA vor deveni un plasament mai bun, ceea ce ar „aspira” banii din alte zone, inclusiv din România. Trump vrea să injecteze în economia americană 1.000 mld. dolari într-un program de stimulente fiscale, tăieri de taxe şi lucrări de infrastructură, ceea ce va necesita noi resurse financiare, care pot veni numai dacă dobânzile sunt mai mari.

Pentru a ţine valuta în ţară, atât în dolari, cât şi în euro, BNR va susţine creşterea întâi a dobânzilor la lei pe piaţa interbancară, care se află în acest moment la cel mai scăzut nivel din documentele BNR, spre exemplu, indicele ROBOR la trei luni, indicatorul de referinţă pentru creditele în lei, se află la 0,74% pe an. Creşterea dobânzilor va fi susţinută şi de creşterea inflaţiei, preţurile pierzându-şi suflul după scăderea de TVA. Dacă vor creşte preţurile la importurile din China sau din Europa, vom vedea o inflaţie spre 2-3% pe an, de la deflaţia de acum, minus 0,4% în octombrie.

Citeşte continuarea articolului în ZF

Tags: , , , , , ,