Tag Archives: economia romaniei

bilet la ordin

Vine recesiunea? Refuzurile la plată au explodat în martie 2019 la 1,3 mld. lei, aproape de nivelul întregului an 2018

Firmele încep să aibă probleme. Conform datelor BNR, refuzurile la plată au explodat în martie 2019 la 1,3 mld. lei, aproape de întreg nivelul anului 2018. “Este primul semnal al degradării situaţiei economice.”

Bancherii nu au găsit luna tre­cută suficiente lichidităţi în conturile com­paniilor pentru a deconta bile­tele la ordin şi cecuri în valoare de aproape 1,3 mld. lei (270 mil. euro), aceasta fiind cel mai ridicat nivel lunar al refuzurilor la plată din 2015 încoace, potrivit da­telor BNR.

Creşterea accentuată a refu­zu­rilor la plată în acest an vine în con­textul în care 2018 nu a pus pro­bleme firmelor din punctul de vedere al lichidităţilor.

Valoarea sumelor refuzate la plată doar în luna martie din 2019 s-a apropiat de nivelul înregistrat pe tot anul 2018, când băncile au re­fuzat decontarea de instrumente de plată de 1,9 miliarde de lei.

Analiştii atrag atenţia că înrău­tăţirea lichidităţilor companiilor este primul semnal al degradării situaţiei economice şi chiar al începutului de recesiune.

„Este un semnal foarte prost şi este primul semnal al încetinirii economiei şi chiar al unui început de recesiune. Aceasta este ordinea: pro­fita­bilitatea firmelor scade, ră­mân fără cash şi încep să aibă pro­bleme“, a explicat analistul Dragoş Cabat pentru zf.ro

sursa: Ziarul Financiar

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
1000 euro

Ce trebuie sa faci lunar pentru a avea o pensie de 1.000 de euro pe lună

În funcție de vârsta pe care o ai, trebuie să economisești mai mult sau mai puțin în fiecare lună. Când vorbim de economisire, nu ne referim la strângerea banilor într-un cont curent, ci în diverse alte instrumente, precum acțiuni, aur, obligațiuni etc. Economisirea nu înseamnă doar cont curent și depozite bancare, așa cum învață unele manuale de economie, mare parte dintre acestea fiind realizate chiar de sectorul bancar. Universul investițional este mare.

De la început menționăm că acest text nu reprezintă o recomandare de investiții, fiind vorba de calcule pe baza randamentelor trecute, astfel că nu reprezintă o garanție pentru viitor.

Investitorii recomandă întotdeauna diversificarea, adică nu investiția într-un singur instrument/produs, ci în mai multe, pe diferite clase de risc. Fiecare persoană este diferită, așa că unele sunt mai dispuse spre risc, altele mai puțin.

Să spunem că ai 20 de ani și intri acum în câmpul muncii. Știi că, în teorie, te pensionezi la 65 sau 67 de ani, dacă ești fată sau băiat. Asta dacă nu se va mări vârsta de pensionare. Te gândești, poate, că îți dorești o pensie de 1000 euro/lună pentru încă 15 ani după ce ai devenit pensionar.

În primul rând, trebuie să nu îți consumi tot salariul. Dacă economisești 22 euro/lună pe care îi plasezi în acțiuni americane (circa 25 de dolari), atunci vei putea avea 1000 euro/lună la bătrânețe. A fost calculat luând în considerare că, în ultimii 33 de ani, randamentul anual al acestor acțiuni (S&P 500) fost de circa 9%.

Dacă mergi pe acțiuni internaționale (MSCI EAFE Index), acestea au avut randamente anuale de 6,8%. Astfel, trebuie să economisești 46 euro/lună (circa 52 dolari).

Aurul a avut un randament de 4,7%, astfel că vei avea nevoie de 88 euro/lună investiți.

Dacă decizia este de a investi pe bursa românească (BVB), randamentul anualizat pe ultimii 10 ani ar fi de circa 11,7%, pe indicele principal (în euro). Astfel, circa 8-9 euro lunar ar fi de ajuns. Nu am inclus dividendele. Bineînțeles, dacă te pensionezi în an de criză, vei scoate mai puțin decât ai anticipat, la fel și în ceea ce privește bursele externe.

Un depozit la bancă te va chinui mult dacă ai o dobândă, să spunem, de 2% anual. Ei bine, 194 de euro pe lună ar fi nevoie să pui deoparte.

Avem administratori de fonduri de investiții în România care oferă acces pe piețele de obligațiuni în euro. Astfel, la unii dintre aceștia randamentul anual pe ultimii 10 ani a fost de 6-7%. Astfel, ar fi nevoie de circa 46 euro/lună.

Dacă alegi să pun banii „la ciorap”, atunci 319 euro pe lună ar fi de ajuns.

Un mix pe mai multe dintre aceste opțiuni este recomandat de mulți investitori și specialiști.

Dacă ai 30 de ani

– 53-54 euro/lună pentru acțiuni americane
– 93 euro/lună pentru acțiuni internaționale
– 159 euro/lună pentru aur
– 27,3 euro/lună pentru bursa românească în indicele principal
– 278 euro/lună la depozite bancare
– 88 euro/lună pentru obligațiuni în euro
– 405 euro/lună dacă vrei să ții banii la ciorap

Dacă ai 40 de ani

– 137 euro/lună pentru acțiuni americane
– 194 euro/lună pentru acțiuni internaționale
– 283 euro/lună pentru aur
– 84 euro/lună pentru bursa românească în indicele principal
– 425 euro/lună la depozite bancare
– 194 euro/lună pentru obligațiuni în euro
– 555 euro/lună dacă vrei să ții banii la ciorap

Au fost testate 3 calculatoare de investiții de pe internet, toate având rezultate asemănătoare, fiind mici diferențe între ele (în ceea ce privește suma finală), iar randamentele anualizate luate în calcul sunt pe ultimii 33 de ani sunt calculate ca medie, în ceea ce privește acțiunile internaționale și aurul. Pentru bursa românească randamentul a fost calculat pe indicele principal, în euro, pe ultimii 10 ani. Tot pe ultimii 10 ani și la obligațiunile europene. Bineînțeles, sunt clicluri economice dar, per total, acestea sunt randamentele. În funcție de calculatorul folosit, poate fi vorba de câțiva euro în plus sau în minus.

Alt model de calcul, pentru cei interesați să-și calculeze singuri randamentele în alegerea economisii și investirii, ar mai fi regula lui 72, prin care se poate aproxima de cât timp este nevoie pentru a dubla investiția. Astfel, se împarte 72 la randamentul anual. 1 euro investit la o un randament de 10% anual ar dura 7,2 ani pentru a se transforma în 2 euro. Așadar 10.000 euro investiți la 10%, s-ar transforma în circa 7 ani în 20.000 euro.

Repetăm ce am spus și la începutul articolului: toate exemplele de mai sus nu reprezintă o recomandare de investiții, iar evoluția trecută nu reprezintă o garanție pentru viitor.

Tags: , , , , , , , , , , , ,
tarnita lapustesti

Strategie naţională PSD: Peste un miliard de euro pentru energie verde la CLUJ

Ministrul Energiei, Anton Anton, speră că până la sfârşitul acestui an se va semna contractul de construire a hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, din judeţul Cluj, prin parteneriat public-privat, acesta fiind un proiect prioritar pentru sistemul energetic naţional.

Anton Anton a declarat, joi, la Cluj-Napoca într-o conferinţă de presă că proiectul hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti este prevăzut în strategia naţională de energie, fiind una dintre modalităţile prin care se acumulează mari cantităţi de energie electrică.

”Proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti este un proiect prioritar pentru România pe care neapărat trebuie să îl realizăm. Aşteptăm ca într-o lună să scoatem documentaţia pentru parteneriatul public privat. Sper că în acest an se va semna contractul de construire a hidrocentralei prin parteneriat public privat, scopul fiind ca aceasta să fie un acumulator de energie, discutăm de energie verde. Sper să fie unul dintre primele astfel de parteneriate care se semnează. Una dintre modalităţile prin care se acumulează mari cantităţi de energie electrică este schema de la Tarniţa-Lăpuşteşti, care este o chestiune obligatorie. Proiectul este prevăzut în strategia naţională de energie”, a spus Anton.

Acesta a povestit că a primit vizita unei delegaţii de la o companie din Coreea de Sud, specializată în energia nucleară şi hidro.

 ”Le-am spus că trebuie să reabilităm Unitatea 1 de la Cernavodă şi îi aştept să vină la licitaţie. Dar le-am mai spus că, văzând că au şi hidro în denumire, abia aştept să vină şi la Tarniţa-Lăpuşteşti, la parteneriatul public privat. Un astfel de parteneriat înseamnă că o firmă privată vine cu nişte bani, realizează împreună cu statul investiţia respectivă, şi într-un anumit interval de timp trebuie să îşi recupereze banii investiţi”, a explicat ministrul Energiei.

Potrivit acestuia, există mai multe companii care şi-a manifestat interesul de a investi în proiectul de la Tarniţa-Lăpuşteşti.

Lucrările la hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, situată pe râul Someşul Cald, la 30 de km de Cluj-Napoca, ar trebui să dureze între 5 şi 7 ani, unitatea urmând să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare. Realizarea proiectului este estimată la peste un miliard de euro.

Sursa: mediafax.ro

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

De ce nu merge Isărescu să discute despre ROBOR

Banca Națională a României își exprimă din nou disponibilitatea de a răspunde unei eventuale invitații la dialog, formulate de Parlamentul României.

Din păcate, formula utilizată de senatorul Daniel Zamfir, de a se substitui Parlamentului României, a făcut acest dialog imposibil până acum, în condițiile în care un alt senator a considerat invitarea conducerii BNR ca nerespectând procedura și fiind din această cauză un act abuziv al senatorului Zamfir. Mai mult, centrarea invitației pe persoana Guvernatorului BNR, ca și cum nu ar exista o conducere legitimă a băncii, reprezentată de Consiliul de administrație, și solicitarea repetată și în permanență a prezenței Guvernatorului BNR la întâlnirea cu senatorul Zamfir, sugerează mai mult o agendă personală decât o dorință de dialog real.

Conducerea Băncii Naționale a României a fost în cursul anului trecut de patru ori în Comisia economică și, de fiecare dată, nu subiectele discutate i-au trezit interesul senatorului Zamfir, ci prezența sau absența Guvernatorului BNR. Transformarea unei preocupări personale într-un demers public în numele Parlamentului României nu poate reprezenta un motiv de discuție, cum nici faptul că domnul Zamfir își arogă un rol de reprezentativitate dincolo de cea pe care o are. Demersul senatorului Zamfir pare mai degrabă un demers personal, și nu o invitație legitimă pentru o prezentare serioasă pe care BNR o poate face în fața Parlamentului României, în baza legii sale de funcționare și a Tratatului Unional[1].

În consecință, conducerea BNR nu va refuza niciodată o invitație din partea Parlamentului, dar refuză ferm să confunde un senator care inventează false probleme cu cel mai important for al statului.

[1] Articolul 130 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene: „În exercitarea competenţelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin Statutul SEBC și al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea misiunii lor.”

[1] Articolul 130 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene: În exercitarea competenţelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin Statutul SEBC și al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea misiunii lor.”

Tags: , , , , , , , , , ,
crestere-economica-shutterstock

INS a revizuit în sus, la 4,4%, creşterea economică din al treilea trimestru al anului trecut

Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus, vineri, de la 4,3% la 4,4%, pe seria brută, creşterea economică din al treilea trimestru al anului trecut, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

În decembrie 2018, INS a confirmat estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie 2018, referitoare la creşterea de 4,3%, pe serie brută, a economiei româneşti în al treilea trimestru al anului trecut, faţă de acelaşi trimestru din 2017.

Vineri, INS a revizuit în sus, de la 4,3% la 4,4%, avansul economiei româneşti din al treilea trimestru al anului trecut.

”Faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,4% pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier”, se arată în comunicat.

Astfel, pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al treilea din 2018 a fost de 265,573 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,4% faţă de trimestrul al treilea din 2017.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul al treilea din 2018 a fost de 240,925 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,9% faţă de trimestrul al doilea din 2018 şi cu 4,2% faţă de trimestrul al treilea din 2017.

În primele nouă luni din 2018, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017, cu 4,2%, pe seria brută, estimare publicată de INS şi în decembrie 2018.

În schimb, INS a revizuit în sus avansul pe seria ajustată sezonier, pe primele nouă luni din 2018, de la 4,2% la 4,3%.

Pe date ajustate sezonier, Produsul intern brut estimat pentru perioada primele nouă luni din 2018 a fost de 700,998 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2017.

În trimestrul al treilea din 2018, în a doua variantă provizorie, dinamica PIB s-a modificat cu +0,1 puncte procentuale, comparativ cu prima variantă provizorie.

Volumul valorii adăugate brute s-a majorat cu 0,2 puncte procentuale, modificări mai importante fiind înregistrate în comerţ cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,6 puncte procentuale), de la 102,1% la 102,7%.

în plus, volumul s-a majorat şi în cazul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţilor de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,3 puncte procentuale), de la 105% la 105,3%.

Tags: , , , ,
pexels-photo-261429

Românii aleg destinații exotice in 2019

Dacă până mai de curând românii alegeau frecvent bine-cunoscutele destinații europene precum Londra sau Roma, cât și Lisabona sau Bologna, ori înapoi în locul de baștină, la Timișoara, Cluj sau Iași, unde până si împrejurimile sunt pline de istorie, monumente și lume primitoare, se pare că aceștia vor decide să își petreacă binemeritata vacanță vizitând locuri mai extravagante.

În 2018, primele 2 locuri in topul românilor la destinații de vacanță au fost Grecia și Turcia, care a și avut cea mai mare cerere. Tarifele sunt cuprinse între 99 de euro pentru 7 nopți de cazare per persoană în Antalya cu all inclusive, + 95 de euro taxe aeroport, până la 199 euro per persoană în Muntenegru și cu program “senior travel” ajung până la 495 de euro cu mic dejun și cină incluse, la fel ca și transportul și zborul.

Destinațiile exotice precum Thailanda, Maldive, Cuba sau Mexic sunt topul alegerilor românilor pentru organizarea nunții. În pachet, sunt incluse, de obicei, buchetele pentru mireasă și nașe, flori, ornamente decorative, mult-așteptatul tort și masa festivă. Republica Dominicană este de asemenea excelentă pentru stațiunile all-inclusive, dacă doriți ceva asemănător cu Playa del Carmen sau Cancun. Unii se pot gândi chiar să obțină access la o locație mai scumpă precum Bahamas, pentru a-și celebra cea mai importantă zi din viața lor într-un loc cu adevărat de vis, mereu pline de evenimente în orice moment al anului.

Cei care călătoresc in grup, în schimb, aleg pachete care includ activități pentru toate vârstele, parcuri de distracții, acvarii, sau spectacole. Dacă vorbim din nou de aventuri costisitoare, un cuplu poate plăti aproximativ 4000 de euro pentru un sejur de 7 nopți în Dubai sau 6000 de euro pentru destinații că Mauritius, Maldive sau Thailanda. Aceste opțiuni includ de asemenea activități ca snorkeling, aquaparcuri și multe altele, prețurile variind în funcție de activități și vârstă.

Românii au avut deja posibilitatea să întâlnească oferte pentru toate buzunarele la Târgul de Turism al României care a avut loc în perioada 15-18 noiembrie ale acestui an, la Romexpo București. Agențiile de turism au venit cu diverse oferte atrăgătoare către peisaje autentice, croaziere, zone tradiționale, dar și pachete de 1 euro pentru cazarea în insulele Greciei. Madeira este în schimb cea mai căutată destinație pentru anul nou, o insulă vulcanică din Oceanul Atlantic, aproape de Lisabona. Portugalia este recunoscută pentru turismul gastronomic, vinul de Porto, și nu în ultimul rând, surfingul care este foarte practicat. De asemenea, în Portugalia se poate găsi cel mai vestic punct al continentului european, unde se organizează frecvent excursii.

pexels-photo-943510Sunt însă mulți care au vizitat deja locurile cele mai importante din Europa și își doresc să își petreacă vacanța într-o țară că Maroc, fiind simplu de zburat, cu o legătură simplă în Milano. Pachetele pot oferi itinerare cu ghid în limba română, pentru cei comozi și care nu vor să se aventureze singuri, sau nu vor ca ceva să le împiedice bucuria de a explora peisaje incredibile și locuri speciale cu o cultură aparte. Pe lângă Maroc, alte programe solicitate sunt pentru Japonia, India, Argentina și Brazilia, unde tarifele încep de la aproximativ 900 de euro per persoană.

Pentru un sejur estival de vis, în 2019 românii pot alege Tunisia care revine în topul preferințelor. Este o destinație complexă, oferind experiențe dedicate tuturor gusturilor și cu o cultură diferită de cea europeană. Un cuplu poate plăti pentru 7 nopți de cazare regim all inclusive în jur de 800 de euro, preț care include biletele de avion, transport de la aeroport la hotel și retur și serviciile turistice pe perioada șederii.

Pentru pasionați, e bine de știut că Helsinki și Lyon au câștigat prima ediție a competiției „Capitală Europeană a Turismului Smart”. Acest termen definește folosirea tehnologiei pentru a oferi o experiență mai bogată turiștilor. Cele două orașe s-au demonstrat a fi cele mai creative în cele patru domenii jurizate: accesibilitate, durabilitate, digitalizare, patrimoniu cultural și creativitate.

În materie de cerere, comparativ cu anii trecuți, românii sunt din ce în ce mai îndrăzneți, evitând destinațiile consacrate de această dată, și îndreptându-se către experiențe noi. De asemenea, este observată și o cerere a solicitărilor pentru vacanțe personalizate, de tipul “tailor-made”.

Tags: , , , , , ,
indice bursier in scadere

O măsură nejustificată economic şi raţional, cu efecte puternic negative în economie

Opinia analistilor financiari cu privire la taxarea activelor sectorului bancar in functie de amplitudinea deviatiei mediei trimestriale a indicelui ROBOR fata de pragul de referinta (1,5%).

Masurile propuse de proiectul de OUG privind taxarea activelor sectorului bancar in functie de amplitudinea deviatiei mediei trimestriale a indicelui ROBOR fata de pragul de referinta (1,5%),  va genera o serie de efecte puternic negative in economie, deoarece:

Lipseste motivatia rationala – in conditiile in care motivatia acestei taxe face referire la lacomia sectorului bancar, in contextul profitului inregistrat la nivelul intregului sector bancar de 1,3 miliarde euro in primele 9 luni ale acestui an (ceea ce reflecta un randament al capitalului investit de aproape 16%), comparativ cu 1,2 miliarde euro pentru tot anul 2017. Acest lucru este normal, si reflecta performanta sectorului bancar ca urmare a proceselor indelungate de restructurare si reducere a ratei creditelor neperformante aproape de 5% (de cinci ori sub nivelul de acum un deceniu). De asemenea, se desconsidera total randamentul capitalului reinvestit la nivelul intregului sector bancar pentru ultimul deceniu, respectiv 3%, extrem de redus avand in vedere riscul asumat. Desigur, la un randament al capitalurilor de 3%, nu se poate vorbi despre lacomie. Costul crizei financiare anterioare a fost de aproape 9 miliarde euro, iar statul roman nu a ajutat bancile (asa cum s-a intamplat in alte tari) pentru a depasi problemele din recesiune.

Lipseste motivatia economica – analizand evolutia din ultimul deceniu, media indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni s-a pozitionat la 1% (un punct procentual) peste media inflatiei. Fundamentele economice indica o corelatie pozitiva foarte apropiata dintre cei doi indicatori. Astfel, AAFBR a avertizat inca din luna August 2017, ca indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni (situat la 0,9% la acel moment) va depasi pragul de 2% in primul semestru din 2018, respectiv 3% in a doua jumatate a anului, din cauza presiunilor inflationiste. Avand in vedere ca rata medie a inflatiei pentru ultimele 12 luni este de 4,6%, respectiv 3,4% in luna Noiembrie 2018 fata de aceeasi luna a anului anterior, apreciem ca nivelul actual al indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni de 3,04% este chiar scazut (situat sub nivelul inflatiei anuale). Spre exemplu, la finalul anului 2012, indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni era situat la 6,04%, in conditiile in care inflatia anuala la vremea respectiva era aproape de 5%. Variabilele esentiale care determina evolutia indicelui ROBOR nu se refera la preferintele unor anumitor banci, ci reflecta nivelul de lichiditate din piata (corelatie inversa), inflatiei (corelatie pozitiva) si al riscului de creditare, aspecte care sunt imputabile unei intregi natiuni.

Efectele asupra economiei sunt negative – consumatorul roman, si companiile active in Romania, nu sunt sprijinite de aceasta masura, deorece conditiile de finantare se vor inaspri iar costurile aditionale se pot transfera partial catre consumatorul final. Chiar daca aceasta masura exista si in alte tari din UE, mediul de afaceri activ in Romania difera semnificativ fata de media din UE, din mai multe considerente: gradul foarte ridicat de indatorare (respectiv 75%, maximul din UE), capitalul de lucru negativ (companiile nu se pot autofinanta pe termen scurt), nivelul de polarizare foarte ridicat (primele 1% din companiile active concentreaza 67% din veniturile inregistrare de intregul mediu de afaceri) si varsta foarte redusa (durata medie de viata a unei firme active in Romania este de aproape 10 ani), termenul de incasare al creantelor este foarte extins. Astfel, companiile active in Romania sunt mult mai vulnerabile la socurile externe, accesul la finantare sau costul capitalului influentand semnificativ supravieturirea acestora. Pe termen mediu, inclusiv statul roman urmeaza sa aibe foarte mult de suferit, din cauza cresterii insolventelor si a disponibilizarii personalului din companiile foarte vulnerabile.

Comparatie cu alte tari din UE – chiar daca aceasta masura exista sub diferite forme si in alte state din UE (exemplu: Polonia, Ungaria, Franta, Germania sau Austria), exista diferente majore privind modalitatea de aplicare si destinatia fondurilor. Majoritatea tarilor respective au implementat aceste masuri dupa dezbateri cu sectorul bancar (oferind astfel predictibilitate si perspectivele unor masuri finale optime) si utilizeaza fondurile astfel colectate pentru eventuale ajutoare viitoare care urmeaza sa fie oferite sectorului bancar in contextul unei crize financiare majore. Astfel, ratiunea acestor masuri este oferirea unei stabilitati sectorului bancar, care sa poata continua finantarea economiei si pe durata de recesiune, diminuand astfel efectele negative resimtite de populatie si companii in diferite etape ale ciclului economic.

Impact asupra bursei locale este negativ - indicele BET, al celor mai lichide actiuni de la BVB,  se deprecia in jurul orei 13.30 cu circa 11% fata de ziua anterioara, in timp ce actiunile marilor banci pierdeau din valoare intre 15%-17% fata de inchiderea din ziua precedenta.  Evolutia bursei este un indicator de predictie economica si duce la deteriorarea increderii in evolutia economica viitoare. Cresterea volatilitatii indicelui bursier, din cauza fluctuatiilor majore pe termen scurt, reflecta majorarea riscului din economie, ceea ce poate duce la diminuarea investitiilor straine directe si a investitiilor companiilor pe termen lung. Toate acestea contribuie la scaderea competitivitatii companiilor active in Romania si pericliteaza siguranta locurilor de munca.

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
lei-ron-bani

CFA România: Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut în octombrie

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a scăzut în octombrie faţă de luna anterioară cu 2,1 puncte, până la valoarea de 48,4 puncte, în timp ce, comparativ cu perioada similară din 2017, indicatorul a crescut cu 5 puncte).

Această evoluţie s-a datorat componentei de anticipaţii a indicatorului. Astfel, Indicatorul condiţiilor curente a crescut marginal faţă de luna anterioară, cu 0,3 puncte, până la valoarea de 62,5 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului anterior a crescut cu 3,4 puncte). Indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 3,3 puncte, până la valoarea de 41,3 puncte (+5,8 puncte comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut).

În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, peste 80% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7087, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7526.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (noiembrie 2019/noiembrie 2018) a înregistrat o valoare medie de 4,50%.

“Sunt de remarcat anticipaţiile de majorare a ratelor de dobândă (faţă de valorile actuale) la leu atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni), cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), peste 75%, şi respectiv peste 66%, dintre participanţii la sondaj anticipând această evoluţie. Astfel, rata medie a ROBOR cu scadenţa de 3 luni anticipată peste 12 luni este 3,85%, iar randamentul obligaţiunilor suverane denominate în lei cu scadenţa de 5 ani este de 4,91%. Ca urmare, având în vedere rata anticipată a inflaţiei, pentru scadenţele pe termen scurt, sunt anticipate în continuare dobânzi real negative”, se menţionează în comunicat.

Indicatorul CFA Romania de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroecnomice.

Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere) care arată percepţia grupului de analişti membri ai CFA România privind evoluţia pieţelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor şi riscurilor, cât şi un indicator fundamental de prognoză privind evoluţiile cursului de schimb, a ratelor dobânzilor şi inflaţiei.

Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la: Condiţiile curente – referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii; Anticipaţiile, pentru un orizont de timp de un an, pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.

CFA Romania este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (SUA). CFA România este una dintre cele peste 152 de societăţi membre ale CFA Institute. În prezent, CFA România are peste 235 de membri, majoritatea deţinători ai titlului de Chartered Financial Analyst sau candidati pentru unul din cele 3 niveluri ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu.

Tags: , ,
BCR - ATM - LEU NOU

Bancă: România se împrumută tot mai scump. Când ar putea reveni FMI la Bucureşti

Autorităţile de la Bucureşti îşi finanţează tot mai costisitor datoriile, ceea ce, la un moment dat, poate atrage o intervenţie din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), după cum explică unul dintre economiştii Băncii Transilvania (BT).

„Avem această provocare din perspectiva finanţelor publice, câtă vreme suntem cu pedala deficitului bugetar la maxima permisă de Uniunea Europeană, într-o perioadă în care am avut o accelerare a PIB-ului, noi nu am reuşit să generăm spaţiu de manevră de intervenţie. Evident, dacă un şoc economic mâine ne va lovi, presiunea pe buget va fi din ce în ce mai mare şi acest lucru se resimte la nivel de costuri de finanţare”, a spus, miercuri, Andrei Rădulescu, directorul de Analiză Macroeconomică al Băncii Transilvania (BT), în cadrul conferinţei „Eonomie.Business.Fiscalitate.”, organizată de Ziarul Financiar şi NNDKP.

Aceste costuri se referă la rata de dobândă la zece ani, care reprezintă costul finanţării statului pe titluri, pe zece ani, respectiv un barometru pentru costul de finanţare în economie.

Mai multe detalii AICI! 

Tags: , , ,
crestere-economica-economie

Economia României a crescut cu 4% în prima jumătate a acestui an

Economia României a crescut cu 4% în prima jumătate a acestui an, faţă de aceeaşi perioadă din 2017, după ce în trimestrul doi al acestui an a înregistrat un avans cu 1,4% în termeni reali faţă de trimestrul precedent, potrivit datelor transmise marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Faţă de trimestrul I din 2017, PIB a înregistrat o creştere cu 4,1% pe serie brută şi 4,2% pe serie ajustată sezonier.

În primele trei luni ale acestui an, Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere de 0,1%, în termeni reali, faţă de trimestrul precedent, până 226,281 miliarde de lei preţuri curente. Faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, avansul PIB a fost de 4% pe serie brută şi de 4,2%, pe serie ajustată sezonier.

În primul semestru din 2018, Produsul intern brut a crescut cu 4% comparativ cu semestrul I 2017, pe seria brută, şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai, Comisia Europeană (CE) a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se aşteaptă la un avans de 3,9%.

Banca Mondială a anunţat recent că economia României va înregistra un avans de 5,1% în 2018, însă a avertizat că această creştere este peste potenţial. O creştere economică de 5% este preconizată şi de Fondul Monetar Internaţional, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) estimează o creştere de 4,6% în 2018 şi de 4,2% în 2019.

Comisia Naţională de Prognoză indică o creştere a PIB de 6,1% în 2018, urmată de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.

În 2017, economia România a consemnat un avans de 6,9%, comparativ cu anul precedent, în 2016 a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008, iar în 2015 a avansat cu 3,9%

Tags: , ,
crestere-economica-economie

CE: Creştere de 4,5% pentru economia românească în 2018 şi deficit bugetar de 3,4% din PIB (previziuni)

Comisia Europeană (CE) a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se aşteaptă la un avans de 3,9%.

Înăsprirea graduală a politicii monetare, ca răspuns la presiunile inflaţioniste şi la adâncirea deficitului, ar putea atenua perspectiva pentru investiţiile private. De asemenea, investiţiile per ansamblu ar putea fi afectate dacă Executivul va reduce şi mai mult investiţiile publice, pentru a-şi îndeplini ţintele de deficit. Într-un sens mai larg, incertitudinile privind politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economiei, avertizează Comisia Europeană.

PIB-ul României a crescut cu 6,9% în 2017, un record post-criză, datorită boom-ului în consumul privat, stimulat de măsurile de relaxare fiscală, inclusiv reducerea impozitelor indirecte şi creşterea salariilor în sectorul public. Creşterea ar urma să-şi reducă viteza în 2018, dar va rămâne robustă. Consumul privat ar urma să încetinească anul acesta, deoarece creşterea nominală a salariilor se moderează, iar majorarea inflaţiei afectează venitul disponibil real, dar va rămâne principalul motor al creşterii economiei. Totuşi, investiţiile se vor întări probabil în acest an, datorită sporirii gradului de implementare a proiectelor finanţate cu fonduri europene, conform previziunilor economice intermediare din vara anului 2018, publicate joi de Executivul comunitar.

În 2017, rata şomajului în România a scăzut la 4,9%, cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani. Înăsprirea condiţiilor de pe piaţa forţei de muncă, împreună cu o creştere de 16% a salariului minim în februarie 2017 şi majorarea substanţială a salariilor în sectorul public au dus la o accelerare a creşterii salariilor. Avansul ar urma să continue şi în 2018 deşi într-un ritm mai lent, pe fondul majorării suplimentare a salariilor în sectorul public şi a creşterii de 9% a salariului minim în ianuarie, previzionează CE.

Importurile ar urma să continue să crească mai rapid decât exporturile în 2018 şi în 2019, iar deficitul de cont curent se va adânci la 3,6% din PIB anul acesta şi la 3,9% din PIB anul viitor.

După doi ani consecutivi de scădere a preţurilor de consum, inflaţia a revenit în teritoriu pozitiv în 2017, deşi a fost atenuată de reducerea ratei TVA şi a accizelor la combustibil. Inflaţia a început să accelereze în semestrul doi, în principal pe fondul majorării preţurilor la alimente şi energie, acestea din urmă provocând atât creşterea preţurilor la combustibili la nivel mondial, cât şi inversarea în octombrie 2017 a efectului reducerii accizelor din ianuarie. CE estimează că rata inflaţiei va creşte la 4,2% anul acesta şi va încetini la 3,4% anul viitor, în timp ce inflaţia de bază ar urma să urce de la 0,8% în 2017 la 3,3% în 2018 şi 3,5% în 2019. În condiţiile în care inflaţia a reintrat în intervalul de variaţie din jurul ţintei Băncii Naţionale a României (2,5% plus/minus un punct procentual), BNR a început să înăsprească politica sa monetară ultra-relaxată. Pentru prima dată din 2018, BNR a majorat rata dobânzii în ianuarie şi în februarie, până la 2,25%

În 2017, deficitul bugetar s-a situat la 2,9% din PIB, un uşor declin comparativ cu 2016. În acest an, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB, pentru ca în 2019 să se adâncească la 3,8% din PIB.

Tags: , , ,
Femeie de afaceri cu bani

BT: Creşterea economică a ţării se va tempera în acest an, iar BNR va majora la 3% rata dobânzii-cheie

Ritmul de creştere economică se va tempera, iar Banca Naţională a României va decide majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 3% până la sfârşitul acestui an, a declarat, joi, Andrei Rădulescu, director de cercetare al Băncii Transilvania, în cadrul conferinţei ”Economia digitală – ce poate să câştige România?”.

“Mă aştept să avem o decelerare a ritmului de creştere economică, care deja se întâmplă în prezent dacă ne uităm la datele pe trimestrul unu. Avem însă o redinamizare a investiţiilor publice în acest an, iar la acel deficit bugetar pentru primele cinci luni, anunţat ieri, de 0,88%, a contribuit şi revitalizarea cheltuielilor de capital ale statului, ceea ce este un lucru încurajator, pentru că va antrena şi investiţiile private”, a susţinut Rădulescu.

Totuşi, el a arătat că investiţiile private vor continua cu un ritm mai lent faţă de perioada de dinaintea creşterii economice.

“Ne aşteptăm şi la temperarea consumului privat spre un ritm apropiat de potenţial. 10% era un ritm nesănătos, însă anul trecut a fost unul excepţional şi prin prisma mixului de politici economice implementat şi valului de măsuri fiscale şi de venituri, care au stimulat cererea”, susţine oficialul BT.

Şi exporturile şi-au redus turaţia, pentru că şi zona euro a intrat într-un proces de decelerare, a arătat el.

“Dinamica cheltuielilor publice depăşeşte dinamica veniturilor şi deja Comisia Europeană avertizează că trebuie măsuri pentru menţinerea deficitului sub 3% din PIB. Avem o intensificare a inflaţiei, care va determina BNR să majoreze în continuare rata dobânzii de referinţă. Foarte probabil, rata dobânzii de politică monetară va depăşi 3% până la finalul anului, vedem că şi ROBOR a depăşit nivelul de 3%”, a completat Rădulescu.

Rata dobânzii de politică monetară este în acest moment 2,5%, potrivit deciziei BNR din 8 mai.

Totodată, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a continuat să crească joi pe piaţa interbancară, ajungând la 3,16% pe an, de la 3,15% cât era miercuri.

(articol via agerpres.ro).

Tags: , ,
crestere-economica-economie

Unde se poziţionează Clujul pe harta de business a României

Harta de business a României arată o rup­tură imensă între regiuni: companiile înre­gistrate în Bucureşti au afaceri de aproa­pe 500 mld. lei anual. După Capitală, cele mai puternice zece judeţe au şi ele afa­ceri de peste 460 mld. lei şi 1,4 milioane de salariaţi. La polul opus, cele mai sărace ze­ce judeţe au generat în 2016 business de numai 56 de miliarde de lei. 

„Este extrem de complicat după 28 de ani să inversăm trendul, mai ales că pe lân­gă migraţia externă există şi una internă. Unul dintre răspunsurile pe care putem să le dăm acestei lipse de potenţial de creş­tere economică este cel al lipsei populaţiei active. Trebuie analizate în de­taliu forţa de muncă şi evoluţia ei în aceste ju­deţe. În lipsa creşterii economice concomitent cu lipsa îmbunătăţirii condiţi­ilor de viaţă, în aceste judeţe nu se poate creş­te gradul de atractivitate socială. Astfel potenţialul de fortă de muncă activă este din ce în ce mai mic“, spune Octavian Jula, profesor la Facultatea de Economie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, citat de zf.ro.

În Cluj sunt 190.000 de oameni care lucrează în companii, în condiţiile în care judeţul se află în top cinci cele mai mari ca populaţie din România. În judeţul vecin Sălaj sunt mai puţin de 30.000 de oameni în companii, arată datele de la Registrul Co­merţului. Investiţiile şi statutul de mare centru universitar au dus salariul mediu net din Cluj la 2.685 de lei în luna octom­brie a anului trecut, al doilea cel mai ridi­cat nivel din ţară, după Bucureşti. În Sălaj, acelaşi salariu mediu net abia trece de 2.000 de lei, arată datele de la INS.

Poza noua 17.05.2018

Poza noua 17.05.2018

Tags: , , ,
crestere-economica-shutterstock

Economia României a crescut în primul trimestru cu 4%

Economia românească a crescut în primul trimestru al acestui an cu 4%, serie brută, faţă de primele trei luni ale anului trecut, arată primele estimări publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Anul trecut, economia românească a crescut cu 6,9%, faţă de 2016. În primul trimestru, faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere cu 4% pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.

Comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul s-a menţinut la acelaşi nivel.

Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării PIB-ului pentru trimestrul I 2018 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a PIB-ului pentru trimestrul IV 2017.

Astfel, potrivit INS, rezultatele trimestrului I 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, au fost revizuite de la 102,0% la 102,4%; rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul precedent, au fost revizuite de la 101,7% la 101,6%; rezultatele trimestrului III 2017, comparativ cu trimestrul II 2017, au fost revizuite de la 102,4% la 102,2%; rezultatele trimestrului IV 2017, comparativ cu trimestrul III 2017, au fost revizuite de la 100,5% la 100,3%.

Tags: , , ,
IancuGuda-Color

Fragilitatea companiilor la fluctuaţia costului de finanţare (guest post Iancu Guda)

Orice antreprenor trebuie să cunoască  pragul minim al veniturilor care asigură lichiditatea necesară continuării activității, și să gândească planuri de rezervă atunci când veniturile realizate sunt inferioare acestui prag. Desigur, pe durata proiectului de investiție, fluctuația și incertitudinea veniturilor nu sunt singurul risc. Un element foarte important care poate influența decisiv profitabilitatea proiectului de investiție este fluctuația costului de finanțare, asupra căruia ne vom concentra în prezentul articol.

Creșterea costului de finanțare ar trebui să fie o preocupare pentru majoritatea antreprenorilor în perioada următoare, având în vedere că vremea dobânzilor mici a trecut. Inflația anuală înregistrată în luna martie a anului curent a fost de 5%, majorarea prețurilor fiind cauzată atât de ofertă (creșterea costurilor salariale și a cheltuielilor cu combustibilul) cât și de avansul cererii (pe fondul creșterii salariului mediu nominal cu 14% în sectorul privat și a soldului creditelor acordate populației cu 8%).   Ultimele estimări oficiale ale Băncii Naționale a României indică o inflație de 3,5% pentru anul în curs, iar consensul analiștilor financiari reflectă așteptări de majorare a dobânzii de politică monetară până la 3% la finalul anului curent. În acest context, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni ar trebui să crească gradual până la 3,5%, comparativ cu nivelul actual de 2,1% și o medie de 1,15% pe parcursul anului anterior. Așa cum se observă în graficul următor, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni a depășit constant inflația anuală, diferența medie dintre acestea fiind de aproape 1% începând cu anul 2010. Acest lucru este normal și necesar, pentru evitarea perpetuării unor dobânzi real negative, care au alimentat presiuni suplimentare asupra deprecierii monedei naționale. Singurele perioade când inflația a depășit nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni au fost între lunile august 2010-iunie 2011 (când inflația a fost alimentată temporar de majorarea TVA la 24%, iar dobânzile mici au fost necesare pentru stimularea consumului și a investițiilor în contextul măsurilor de austeritate fiscală) și Noiembrie 2017 – prezent, când ciclul de întărire a politicii monetare este mai degrabă acomodativ (în contextul incertitudinilor fiscale, temperării creșterii economice și re-așezării consumului).

Grafic 1: Evoluţia dobânzilor vs inflaţie

Grafic dobanzi

Sursa: BNR, date prelucrate autor

 În acest context, dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru creditele noi contractate în RON de către companiile private ar trebui să crească până la 6%-8% pe parcursul anului curent, comparativ cu o medie de 4,10% înregistrată pe parcusul anului 2017. Având în vedere creșterea gradului de povară financiară în contextul creșterii costului de finanțare, vor fi companii care vor înregistra dificultăți în rambursarea creditelor contractate de la bănci. Un indicator foarte important care reflectă capacitatea unei companii de rambursare a serviciului datoriilor contractate este gradul de acoperire al dobânzilor prin  profitul operațional (eng. EBIT = Earnings Before Interest and Tax). Normele de analiză financiară recomandă ca profitul operațional să acopere de cinci ori cheltuielile privind dobânzile, tocmai pentru a permite o profitabilitate finală competitivă chiar și în contextul creșterii costului de finanțare. Așa cum observăm din cifrele ilustrate în tabelul următor, media acestui indicator pentru întreg mediul de afaceri activ în România este foarte aproape de acest prag în anul 2016, respectiv 5,1.

Tabelul 1: Gradul de acoperire al dobânzilor prin profitul operațional

Segment Sectorul de activitate Rezultat Exploatare : Cheltuieli privind dobânzile
 Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Top 5 cele mai performante sectoare Fabricarea substanțelor și produselor chimice 14,4 9,6 8,2 7,20
IT 13,8 9,2 7,9 6,89
Comerț cu amănuntul 13,3 8,9 7,6 6,65
Comerț cu ridicata și distribuție 9,3 6,2 5,3 4,63
Industria de mașini și echipamente 9,1 6,1 5,2 4,55
Total mediu de afaceri 5,1 3,3 2,9 2,50
Top 5 cele mai putin performante sectoare Industria metalurgică 3,7 2,4 2,1 1,83
Tranzacții imobiliare 1,9 1,2 1,1 0,93
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă și gaze 1,9 1,2 1,1 0,93
Construcții 1,9 1,2 1,1 0,93
Poșta și telecomunicații 1,2 0,8 0,7 0,59

Sursa: MFP, date prelucrate autor

Totuși, în contextul majorării dobânzii medii pentru creditele contractate la 6% (scenariul 1), 7% (scenariul 2) sau 8% (scenariul 3), gradul mediu de acoperire al costului de finanțare prin profitul operațional scade la 3,3 (scenariul 1), 2,9 (scenariul 2) respectiv 2,5 (scenariul 3).

În contextul creșterii costului de finanțare, o parte dintre companii se vor regăsi într-o situație foarte delicată, în condițiile în care profitul operațional va deveni insuficient pentru acoperirea dobânzilor aferente creditelor contractate. Mai exact, numărul companiilor cu risc major de insolvență va crește de la 15% (anul 2016) la 32% (scenariul 1), 35% (scenariul 2 respectiv 39% (scenariul 3).

Companiile cele mai afectate vor fi cele care înregistrează o structură fixă a costurilor, marjă de profitabilitate în scădere și un grad ridicat de îndatorare. Mai exact, aproape jumătate din companiile care activează în sectorul producției și furnizării de energie, industria extractiva și construcții se vor regăsi în această situație.

Tabelul 2: Scenariile de stres privind creșterea costului de finanțare

Rezultat Exploatare /Cheltuieli Dobânzi  Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Peste 1 85% 68% 65% 61%
Sub 1 – Risc mare de insolventa 15% 32% 35% 39%
EBIT/Ch.Dob 5,1 3,3 2,9 2,5

Sursa: calcule proprii autor

Ce opțiuni au companiile în acest context?

  • Să opteze pentru refinanțarea liniilor de credit la o dobândă fixă pentru următorii 3 ani;
  • Să se protejeze împotriva majorării costului de finanțare prin contracte de tip forward pe rata dobânzii;
  • Se crească ponderea capitalurilor proprii prin reinvestirea în companie a profiturilor obținute. Firmele care vor opta pentru această strategie vor crește finanțarea din resurse interne și vor deveni mai puțin vulnerabile la fluctuația costurilor de finanțare.

În ciuda creșterii dobânzilor în perioada următoare, nu cred că aceasta este principala problemă a companiilor active în România. O firmă competitivă trebuie să reziste ciclurilor economice, care sunt marcate de fluctuații ale costurilor de finanțare și facilitatea accesului la capital.

În articolul următor voi demonstra că cele mai profitabile investiții realizate în România sunt acelea inițiate atunci când costul capitalului a fost ridicat și accesul la finanțare a fost mai dificil. Spre deosebire de acestea, când banii s-au obținut ușor și ieftin, s-au realizat cele mai proaste investiții.

Așadar, nu vă lăsați descurajați de creșterea dobânzilor, și concentrați-vă asupra valorii adăugate pe care compania o poate aduce partenerilor de afaceri! Pe curând!

Iancu GUDA, CFA, EMBA
SERVICES DIRECTOR

AAFBR PRESIDENT

IBR-RBI LECTURER

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
Femeie de afaceri cu bani

Investiţii în economia României. Domeniile care au atras cei mai mulţi bani

În anul 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 77,96 miliarde de lei, fiind în creştere cu 6,4%, comparativ cu anul 2016, arată datele comunicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„În anul 2017, comparativ cu anul 2016, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 6,4%, creştere înregistrată la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 17,4%, lucrările de construcţii noi cu 4,9% şi utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 3,9%”, se arată într-un comunicat al INS.

Pe activităţi ale economiei naţionale în anul 2017, comparativ cu anul 2016, se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în construcţii, cu 7,1 puncte procentuale. Tot în 2017, o treime (33,4%) din investiţiile nete au fost orientate către industrie, fiind în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul 2016.

Potrivit INS, în trimestrul IV 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 28,27 miliarde de lei, fiind în creştere cu 13,5% comparativ cu trimestrul IV 2016.

„În trimestrul IV 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 13,5%, creştere înregistrată la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 43,2%, lucrările de construcţii noi cu 13% şi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 2,3%”, a mai comunicat INS.

În terminologia statisticienilor, investiţiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării şi reconstrucţiei celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi sau de la populaţie (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc.).

 

Tags: , , , ,