Tag Archives: economia romaniei

crestere-economica-economie

CE: Creştere de 4,5% pentru economia românească în 2018 şi deficit bugetar de 3,4% din PIB (previziuni)

Comisia Europeană (CE) a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se aşteaptă la un avans de 3,9%.

Înăsprirea graduală a politicii monetare, ca răspuns la presiunile inflaţioniste şi la adâncirea deficitului, ar putea atenua perspectiva pentru investiţiile private. De asemenea, investiţiile per ansamblu ar putea fi afectate dacă Executivul va reduce şi mai mult investiţiile publice, pentru a-şi îndeplini ţintele de deficit. Într-un sens mai larg, incertitudinile privind politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economiei, avertizează Comisia Europeană.

PIB-ul României a crescut cu 6,9% în 2017, un record post-criză, datorită boom-ului în consumul privat, stimulat de măsurile de relaxare fiscală, inclusiv reducerea impozitelor indirecte şi creşterea salariilor în sectorul public. Creşterea ar urma să-şi reducă viteza în 2018, dar va rămâne robustă. Consumul privat ar urma să încetinească anul acesta, deoarece creşterea nominală a salariilor se moderează, iar majorarea inflaţiei afectează venitul disponibil real, dar va rămâne principalul motor al creşterii economiei. Totuşi, investiţiile se vor întări probabil în acest an, datorită sporirii gradului de implementare a proiectelor finanţate cu fonduri europene, conform previziunilor economice intermediare din vara anului 2018, publicate joi de Executivul comunitar.

În 2017, rata şomajului în România a scăzut la 4,9%, cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani. Înăsprirea condiţiilor de pe piaţa forţei de muncă, împreună cu o creştere de 16% a salariului minim în februarie 2017 şi majorarea substanţială a salariilor în sectorul public au dus la o accelerare a creşterii salariilor. Avansul ar urma să continue şi în 2018 deşi într-un ritm mai lent, pe fondul majorării suplimentare a salariilor în sectorul public şi a creşterii de 9% a salariului minim în ianuarie, previzionează CE.

Importurile ar urma să continue să crească mai rapid decât exporturile în 2018 şi în 2019, iar deficitul de cont curent se va adânci la 3,6% din PIB anul acesta şi la 3,9% din PIB anul viitor.

După doi ani consecutivi de scădere a preţurilor de consum, inflaţia a revenit în teritoriu pozitiv în 2017, deşi a fost atenuată de reducerea ratei TVA şi a accizelor la combustibil. Inflaţia a început să accelereze în semestrul doi, în principal pe fondul majorării preţurilor la alimente şi energie, acestea din urmă provocând atât creşterea preţurilor la combustibili la nivel mondial, cât şi inversarea în octombrie 2017 a efectului reducerii accizelor din ianuarie. CE estimează că rata inflaţiei va creşte la 4,2% anul acesta şi va încetini la 3,4% anul viitor, în timp ce inflaţia de bază ar urma să urce de la 0,8% în 2017 la 3,3% în 2018 şi 3,5% în 2019. În condiţiile în care inflaţia a reintrat în intervalul de variaţie din jurul ţintei Băncii Naţionale a României (2,5% plus/minus un punct procentual), BNR a început să înăsprească politica sa monetară ultra-relaxată. Pentru prima dată din 2018, BNR a majorat rata dobânzii în ianuarie şi în februarie, până la 2,25%

În 2017, deficitul bugetar s-a situat la 2,9% din PIB, un uşor declin comparativ cu 2016. În acest an, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB, pentru ca în 2019 să se adâncească la 3,8% din PIB.

Tags: , , ,
Femeie de afaceri cu bani

BT: Creşterea economică a ţării se va tempera în acest an, iar BNR va majora la 3% rata dobânzii-cheie

Ritmul de creştere economică se va tempera, iar Banca Naţională a României va decide majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 3% până la sfârşitul acestui an, a declarat, joi, Andrei Rădulescu, director de cercetare al Băncii Transilvania, în cadrul conferinţei ”Economia digitală – ce poate să câştige România?”.

“Mă aştept să avem o decelerare a ritmului de creştere economică, care deja se întâmplă în prezent dacă ne uităm la datele pe trimestrul unu. Avem însă o redinamizare a investiţiilor publice în acest an, iar la acel deficit bugetar pentru primele cinci luni, anunţat ieri, de 0,88%, a contribuit şi revitalizarea cheltuielilor de capital ale statului, ceea ce este un lucru încurajator, pentru că va antrena şi investiţiile private”, a susţinut Rădulescu.

Totuşi, el a arătat că investiţiile private vor continua cu un ritm mai lent faţă de perioada de dinaintea creşterii economice.

“Ne aşteptăm şi la temperarea consumului privat spre un ritm apropiat de potenţial. 10% era un ritm nesănătos, însă anul trecut a fost unul excepţional şi prin prisma mixului de politici economice implementat şi valului de măsuri fiscale şi de venituri, care au stimulat cererea”, susţine oficialul BT.

Şi exporturile şi-au redus turaţia, pentru că şi zona euro a intrat într-un proces de decelerare, a arătat el.

“Dinamica cheltuielilor publice depăşeşte dinamica veniturilor şi deja Comisia Europeană avertizează că trebuie măsuri pentru menţinerea deficitului sub 3% din PIB. Avem o intensificare a inflaţiei, care va determina BNR să majoreze în continuare rata dobânzii de referinţă. Foarte probabil, rata dobânzii de politică monetară va depăşi 3% până la finalul anului, vedem că şi ROBOR a depăşit nivelul de 3%”, a completat Rădulescu.

Rata dobânzii de politică monetară este în acest moment 2,5%, potrivit deciziei BNR din 8 mai.

Totodată, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a continuat să crească joi pe piaţa interbancară, ajungând la 3,16% pe an, de la 3,15% cât era miercuri.

(articol via agerpres.ro).

Tags: , ,
crestere-economica-economie

Unde se poziţionează Clujul pe harta de business a României

Harta de business a României arată o rup­tură imensă între regiuni: companiile înre­gistrate în Bucureşti au afaceri de aproa­pe 500 mld. lei anual. După Capitală, cele mai puternice zece judeţe au şi ele afa­ceri de peste 460 mld. lei şi 1,4 milioane de salariaţi. La polul opus, cele mai sărace ze­ce judeţe au generat în 2016 business de numai 56 de miliarde de lei. 

„Este extrem de complicat după 28 de ani să inversăm trendul, mai ales că pe lân­gă migraţia externă există şi una internă. Unul dintre răspunsurile pe care putem să le dăm acestei lipse de potenţial de creş­tere economică este cel al lipsei populaţiei active. Trebuie analizate în de­taliu forţa de muncă şi evoluţia ei în aceste ju­deţe. În lipsa creşterii economice concomitent cu lipsa îmbunătăţirii condiţi­ilor de viaţă, în aceste judeţe nu se poate creş­te gradul de atractivitate socială. Astfel potenţialul de fortă de muncă activă este din ce în ce mai mic“, spune Octavian Jula, profesor la Facultatea de Economie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, citat de zf.ro.

În Cluj sunt 190.000 de oameni care lucrează în companii, în condiţiile în care judeţul se află în top cinci cele mai mari ca populaţie din România. În judeţul vecin Sălaj sunt mai puţin de 30.000 de oameni în companii, arată datele de la Registrul Co­merţului. Investiţiile şi statutul de mare centru universitar au dus salariul mediu net din Cluj la 2.685 de lei în luna octom­brie a anului trecut, al doilea cel mai ridi­cat nivel din ţară, după Bucureşti. În Sălaj, acelaşi salariu mediu net abia trece de 2.000 de lei, arată datele de la INS.

Poza noua 17.05.2018

Poza noua 17.05.2018

Tags: , , ,
crestere-economica-shutterstock

Economia României a crescut în primul trimestru cu 4%

Economia românească a crescut în primul trimestru al acestui an cu 4%, serie brută, faţă de primele trei luni ale anului trecut, arată primele estimări publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Anul trecut, economia românească a crescut cu 6,9%, faţă de 2016. În primul trimestru, faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere cu 4% pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.

Comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul s-a menţinut la acelaşi nivel.

Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării PIB-ului pentru trimestrul I 2018 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a PIB-ului pentru trimestrul IV 2017.

Astfel, potrivit INS, rezultatele trimestrului I 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, au fost revizuite de la 102,0% la 102,4%; rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul precedent, au fost revizuite de la 101,7% la 101,6%; rezultatele trimestrului III 2017, comparativ cu trimestrul II 2017, au fost revizuite de la 102,4% la 102,2%; rezultatele trimestrului IV 2017, comparativ cu trimestrul III 2017, au fost revizuite de la 100,5% la 100,3%.

Tags: , , ,
IancuGuda-Color

Fragilitatea companiilor la fluctuaţia costului de finanţare (guest post Iancu Guda)

Orice antreprenor trebuie să cunoască  pragul minim al veniturilor care asigură lichiditatea necesară continuării activității, și să gândească planuri de rezervă atunci când veniturile realizate sunt inferioare acestui prag. Desigur, pe durata proiectului de investiție, fluctuația și incertitudinea veniturilor nu sunt singurul risc. Un element foarte important care poate influența decisiv profitabilitatea proiectului de investiție este fluctuația costului de finanțare, asupra căruia ne vom concentra în prezentul articol.

Creșterea costului de finanțare ar trebui să fie o preocupare pentru majoritatea antreprenorilor în perioada următoare, având în vedere că vremea dobânzilor mici a trecut. Inflația anuală înregistrată în luna martie a anului curent a fost de 5%, majorarea prețurilor fiind cauzată atât de ofertă (creșterea costurilor salariale și a cheltuielilor cu combustibilul) cât și de avansul cererii (pe fondul creșterii salariului mediu nominal cu 14% în sectorul privat și a soldului creditelor acordate populației cu 8%).   Ultimele estimări oficiale ale Băncii Naționale a României indică o inflație de 3,5% pentru anul în curs, iar consensul analiștilor financiari reflectă așteptări de majorare a dobânzii de politică monetară până la 3% la finalul anului curent. În acest context, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni ar trebui să crească gradual până la 3,5%, comparativ cu nivelul actual de 2,1% și o medie de 1,15% pe parcursul anului anterior. Așa cum se observă în graficul următor, nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni a depășit constant inflația anuală, diferența medie dintre acestea fiind de aproape 1% începând cu anul 2010. Acest lucru este normal și necesar, pentru evitarea perpetuării unor dobânzi real negative, care au alimentat presiuni suplimentare asupra deprecierii monedei naționale. Singurele perioade când inflația a depășit nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni au fost între lunile august 2010-iunie 2011 (când inflația a fost alimentată temporar de majorarea TVA la 24%, iar dobânzile mici au fost necesare pentru stimularea consumului și a investițiilor în contextul măsurilor de austeritate fiscală) și Noiembrie 2017 – prezent, când ciclul de întărire a politicii monetare este mai degrabă acomodativ (în contextul incertitudinilor fiscale, temperării creșterii economice și re-așezării consumului).

Grafic 1: Evoluţia dobânzilor vs inflaţie

Grafic dobanzi

Sursa: BNR, date prelucrate autor

 În acest context, dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru creditele noi contractate în RON de către companiile private ar trebui să crească până la 6%-8% pe parcursul anului curent, comparativ cu o medie de 4,10% înregistrată pe parcusul anului 2017. Având în vedere creșterea gradului de povară financiară în contextul creșterii costului de finanțare, vor fi companii care vor înregistra dificultăți în rambursarea creditelor contractate de la bănci. Un indicator foarte important care reflectă capacitatea unei companii de rambursare a serviciului datoriilor contractate este gradul de acoperire al dobânzilor prin  profitul operațional (eng. EBIT = Earnings Before Interest and Tax). Normele de analiză financiară recomandă ca profitul operațional să acopere de cinci ori cheltuielile privind dobânzile, tocmai pentru a permite o profitabilitate finală competitivă chiar și în contextul creșterii costului de finanțare. Așa cum observăm din cifrele ilustrate în tabelul următor, media acestui indicator pentru întreg mediul de afaceri activ în România este foarte aproape de acest prag în anul 2016, respectiv 5,1.

Tabelul 1: Gradul de acoperire al dobânzilor prin profitul operațional

Segment Sectorul de activitate Rezultat Exploatare : Cheltuieli privind dobânzile
 Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Top 5 cele mai performante sectoare Fabricarea substanțelor și produselor chimice 14,4 9,6 8,2 7,20
IT 13,8 9,2 7,9 6,89
Comerț cu amănuntul 13,3 8,9 7,6 6,65
Comerț cu ridicata și distribuție 9,3 6,2 5,3 4,63
Industria de mașini și echipamente 9,1 6,1 5,2 4,55
Total mediu de afaceri 5,1 3,3 2,9 2,50
Top 5 cele mai putin performante sectoare Industria metalurgică 3,7 2,4 2,1 1,83
Tranzacții imobiliare 1,9 1,2 1,1 0,93
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, apă și gaze 1,9 1,2 1,1 0,93
Construcții 1,9 1,2 1,1 0,93
Poșta și telecomunicații 1,2 0,8 0,7 0,59

Sursa: MFP, date prelucrate autor

Totuși, în contextul majorării dobânzii medii pentru creditele contractate la 6% (scenariul 1), 7% (scenariul 2) sau 8% (scenariul 3), gradul mediu de acoperire al costului de finanțare prin profitul operațional scade la 3,3 (scenariul 1), 2,9 (scenariul 2) respectiv 2,5 (scenariul 3).

În contextul creșterii costului de finanțare, o parte dintre companii se vor regăsi într-o situație foarte delicată, în condițiile în care profitul operațional va deveni insuficient pentru acoperirea dobânzilor aferente creditelor contractate. Mai exact, numărul companiilor cu risc major de insolvență va crește de la 15% (anul 2016) la 32% (scenariul 1), 35% (scenariul 2 respectiv 39% (scenariul 3).

Companiile cele mai afectate vor fi cele care înregistrează o structură fixă a costurilor, marjă de profitabilitate în scădere și un grad ridicat de îndatorare. Mai exact, aproape jumătate din companiile care activează în sectorul producției și furnizării de energie, industria extractiva și construcții se vor regăsi în această situație.

Tabelul 2: Scenariile de stres privind creșterea costului de finanțare

Rezultat Exploatare /Cheltuieli Dobânzi  Anul 2016  Scenariul 1  Scenariul 2  Scenariul 3
Peste 1 85% 68% 65% 61%
Sub 1 – Risc mare de insolventa 15% 32% 35% 39%
EBIT/Ch.Dob 5,1 3,3 2,9 2,5

Sursa: calcule proprii autor

Ce opțiuni au companiile în acest context?

  • Să opteze pentru refinanțarea liniilor de credit la o dobândă fixă pentru următorii 3 ani;
  • Să se protejeze împotriva majorării costului de finanțare prin contracte de tip forward pe rata dobânzii;
  • Se crească ponderea capitalurilor proprii prin reinvestirea în companie a profiturilor obținute. Firmele care vor opta pentru această strategie vor crește finanțarea din resurse interne și vor deveni mai puțin vulnerabile la fluctuația costurilor de finanțare.

În ciuda creșterii dobânzilor în perioada următoare, nu cred că aceasta este principala problemă a companiilor active în România. O firmă competitivă trebuie să reziste ciclurilor economice, care sunt marcate de fluctuații ale costurilor de finanțare și facilitatea accesului la capital.

În articolul următor voi demonstra că cele mai profitabile investiții realizate în România sunt acelea inițiate atunci când costul capitalului a fost ridicat și accesul la finanțare a fost mai dificil. Spre deosebire de acestea, când banii s-au obținut ușor și ieftin, s-au realizat cele mai proaste investiții.

Așadar, nu vă lăsați descurajați de creșterea dobânzilor, și concentrați-vă asupra valorii adăugate pe care compania o poate aduce partenerilor de afaceri! Pe curând!

Iancu GUDA, CFA, EMBA
SERVICES DIRECTOR

AAFBR PRESIDENT

IBR-RBI LECTURER

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
Femeie de afaceri cu bani

Investiţii în economia României. Domeniile care au atras cei mai mulţi bani

În anul 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 77,96 miliarde de lei, fiind în creştere cu 6,4%, comparativ cu anul 2016, arată datele comunicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„În anul 2017, comparativ cu anul 2016, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 6,4%, creştere înregistrată la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 17,4%, lucrările de construcţii noi cu 4,9% şi utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 3,9%”, se arată într-un comunicat al INS.

Pe activităţi ale economiei naţionale în anul 2017, comparativ cu anul 2016, se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în construcţii, cu 7,1 puncte procentuale. Tot în 2017, o treime (33,4%) din investiţiile nete au fost orientate către industrie, fiind în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul 2016.

Potrivit INS, în trimestrul IV 2017 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 28,27 miliarde de lei, fiind în creştere cu 13,5% comparativ cu trimestrul IV 2016.

„În trimestrul IV 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, investiţiile nete realizate în economia naţională au crescut cu 13,5%, creştere înregistrată la toate elementele de structură: alte cheltuieli cu 43,2%, lucrările de construcţii noi cu 13% şi la utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 2,3%”, a mai comunicat INS.

În terminologia statisticienilor, investiţiile nete reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării şi reconstrucţiei celor existente, precum şi valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente şi al terenurilor preluate cu plată de la alte unităţi sau de la populaţie (taxe notariale, comisioane, cheltuieli de transport, de manipulare etc.).

 

Tags: , , , ,
crestere-economica-economie

Factorii care accelerează sau frânează creşterea economiei României

Sectoarele comerţ şi transporturi, impulsionate de consumul populaţiei, au contribuit cel mai mult la creşterea economiei din 2017, dar construcţiile şi deficitul import/export au temperat acest avans, media generală a creşterii fiind de 7%, reiese din statisticile oficiale consultate de MEDIAFAX.

Media generală de 7% a creşterii economice raportate oficial pentru anul 2017 este rezultanta unor plusuri şi minusuri în evoluţia diverselor sectoare de activitate, consumul fiind de departe principalul accelerator, iar construcţiile şi comerţul exterior – principalii factori de frânare.

Raportarea tip „semnal” publicată recent de Institutul Naţional de Statistică (INS) nu arată care au fost contribuţiile pe domenii de activitate la evoluţia economiei, dar seriile de date anuale pe ramuri, raportate în februarie, relevă câteva coordonate. Concret, potrivit INS, afacerile din transporturi au crescut în 2017 cu 15,7% faţă de 2016, iar vânzările din comerţul cu amănuntul au avansat cu 10,7%, ambele fiind impulsionate de apetitul pentru consum al populaţiei, dar şi al firmelor.

 În detaliu, statisticile mai arată că şi subramurile adiacente transporturilor şi comerţului au crescut spectaculos, de exemplu înmatriculările auto au avansat cu 67,4%, comercializarea motocicletelor cu 50,6%, service-urile auto cu 22,9%, comercializarea carburanţilor cu 12,4%, comercializarea autovehiculelor cu 10,4% şi livrările de piese de schimb cu 7,3%. Iar în cazul comerţului cu amănuntul, am avut plusuri de 24,8% la livrările online, 13,2% la vânzările de produse nealimentare şi 6,8% la vânzările de alimente.

Ca factori de frânare, cel mai mult au contat construcţiile şi deficitul comercial (decalajul dintre importuri şi exporturi) numit „export net” în terminologia statisticienilor. Construcţiile – arată statistica oficială – n-au ieşit din „recesiunea” în care intraseră încă din 2015, pe fondul stagnării investiţiilor mari de infrastructură, media generală a volumului lucrărilor scăzând cu 5,4% anul trecut. În 2017, potrivit INS, construcţiile inginereşti au scăzut cu 21,3% faţă de 2016, după ce în 2016 scăzuseră cu 11,2% faţă de 2015. În schimb, construcţiile rezidenţiale au crescut în 2017 cu 69,7% faţă de 2016, lucru care arată că în timp ce românii îşi construiesc case, ca în anii buni dinaintea crizei, statul a lăsat baltă investiţiile în infrastructură.

Cât priveşte comerţul exterior, importatorii au tras mai puternic de frânghia balanţei comerciale, învingându-i pe exportatorii aflaţi la celălalt capăt. Forţa importurilor a crescut cu 12,2%, în timp ce a exporturilor a crescut cu doar 9,1%, rezultând astfel un „export net” de minus trei puncte procentuale, care a tras în jos creşterea economică. Interesant este că, în timp ce importurile au crescut pe seama apetitului pentru consumul de bunuri obişnuite al clienţilor din comerţ (fenomen care îi îngrijorează pe economişti), exporturile au crescut pe seama cererii tot mai mari de produse industriale în ţările din zona euro – una dintre veştile bune ale anului trecut.

De altfel, cea mai bună – şi mai surprinzătoare – veste a anului trecut a venit din industrie, unde producţia a consemnat un record de +8,2%, nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani, de când se raportează sistematic acest indicator. De asemenea, potrivit INS, vânzările de mărfuri industriale au crescut cu 11,7%, iar cererea – comenzile noi – a crescut cu 12,9% în 2017 faţă de 2016.

Am avut, aşadar, creşteri cu două cifre în majoritatea domeniilor de activitate şi numai două indicatoare au dat „rateuri” – construcţiile şi exporturile. Importanţa lor arată de ce economia per ansamblu n-a crescut tot cu două cifre şi, mai ales, explică de ce investiţiile erau mai necesare ca oricând.

 

Tags: , ,
crestere-economica-economie

Creştere istorică pentru economia României

Produsul Intern Brut – PIB – pe anul 2017 a crescut cu 7% faţă de anul 2016. În trimestrul IV din 2017, PIB a crescut cu 0,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 7% faţă de acelaşi trimestru din 2016, arată datele transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Produsul Intern Brut – PIB – pe anul 2017 a crescut cu 7% faţă de anul 2016. În trimestrul IV din 2017, PIB a crescut cu 0,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 7% faţă de acelaşi trimestru din 2016, arată datele transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,6% comparativ cu trimestrul III 2017. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 6,9% pe seria brută şi de 7,0% pe seria ajustată sezonier”, se arată într-un comunicat al INS.

Pentru anul 2017, niciuna dintre prognozele oficiale nu anticipase o creştere de 7%, cea mai optimistă – a Comisiei Naţionale de Prognoză – estimând o creştere de 6,1%.

INS a mai anunţat că seria ajustată sezonier a PIB a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul III 2017, publicată în 12 ianuarie 2018. Astfel, rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul III 2017, au fost revizuite de la 2,0% la 1,7%, iar rezultatele trimestrului III 2017, comparativ cu trimestrul II 2017, au fost revizuite de la 2,6% la 2,4%.

„Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile”, precizează INS.

Comparativ, anul trecut, economia chineză, a doua mare putere economică a lumii, după SUA, a crescut cu 6,9%, cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, depăşind aşteptările analiştilor. La rândul lor, Statele Unite au raportat anul trecut un avans de 2,3%, scrie Ziarul Financiar.

Tags: , , ,
afaceri

Afaceri riscante în 2018

Economia românească este precum un măr: apetisant pe dinafară, însă gaunos și cu un gust fad. Stăm bine la capitolul creştere economică, însă dincolo de statisticile de pe hârtie, să faci afaceri în România reprezintă o provocare plină de tot mai multe obstacole.

Keysfin a realizat o radiografie a economiei, privită din prisma riscului de business, iar concluziile sunt alarmante.Există în România lui 2018 un om de afaceri care are face ,business” cu 119 companii dintre care 116 sunt în insolvenţă. Şi nu este singurul care se poate ,,lăuda” cu această performanţă. În topul realizat de KeysFin mai sunt alţi 9 oameni de afaceri care au între 40 şi 100 de firme în insolvenţă.

Unii le spun rechini, alţii gropari, asta pentru că mulţi dintre ei sunt specializaţi în achiziţia şi lichidarea firmelor cu probleme.

Alţii aşa s-au obişnuit să lucreze. Atunci când nu le mai merg afacerile, le trec în insolvenţă şi deschid altele noi.

Pentru partenerii de afaceri, acest mod de a face business se traduce în marfă pierdută, bani blocaţi şi chiar risc de faliment. Asta pentru că peste80% dintre firmele din România sunt slab capitalizate, astfel că nu au rezerve financiare care să le permită să treacă peste astfel de situaţii.

Potrivit unui studiu realizat de Keysfin ce a luat în calcul firmele înregistrate în BPI (Buletinul Procedurilor de Insolvenţă) deţinute de acţionari care au avut minim 2 companii în această situaţie între 2008-2017, cel mai riscant domeniu este comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 9468 de firme, urmat de construcţii imobiliare (3260), restaurante şi alte servicii de alimentaţie (1670), lucrări speciale de construcţii (1566) şi transporturi (1507).

,,Microîntreprinderile sunt cele mai expuse riscului, dovadă că 17.288 de astfel de societăţi sunt înregistrate în BPI. Au o capitalizare redusă, depinde foarte mult de parteneri şi, atunci când apar probleme, insolvenţa devine inevitabilă”, afirmă analiştii de la Keysfin. La mare distanţă, în statistica privită din prisma formei de organizare, se află firmele mici (519) şi cele mijlocii (102), în timp ce companiile mari raportau doar 11 cazuri de insolvenţă la BPI.

Din punct de vedere geografic, cele mai multe firme în această situaţie sunt din zona Bucureşti-Ilfov (6678, dintre care 5741 din Bucureşti), urmate de cele din Nord-Vest (6479) şi Sud-Est (5149). La polul opus, cele mai puţine societăţi în insolvenţă erau în Sud-Vest Oltenia (2630), acolo unde şi mediul de business este mai puţin activ decât în restul ţării.

„Statistică trebuie pusă în concordanţă cu evoluţia business-ului la nivel regional. Cum zona Capitalei este cea mai activă din punct de vedere investiţional, era normal ca şi numărul firmelor cu probleme să fie mai mare. Asta nu înseamnă că bucureştenii sunt mai indisciplinaţi din acest punct de vedere. Am putea traduce situaţia într-un mod plastic – cu cât pădurea este mai mare, cu atât sunt mai multe uscături”, spun analiştii KeysFin.

CU CINE SĂ NU FACI AFACERI

Radiografia mediului de business arată că cei mai mulţi oameni de afaceri implicaţi în firme în insolvenţă sunt bărbaţi, peste 18.700, în timp ce sexul feminin este reprezentat de 6900 de acţionari.

Şi vârsta acestora prezintă un indicator interesant. Statistica arată că cei mai mulţi acţionari în cel puţin două firme în insolvenţă sunt din categoria de vârstă 46-65 de ani, urmaţi de cei între 31-45 ani. Interesant este şi procentul celor de peste 66 de ani aflaţi în această situaţie (9% bărbaţi, 3% femei).

Pe ansamblu, vârsta medie a oamenilor de afaceri indisciplinaţi este de 49,2 ani în cazul bărbaţilor şi de 48,3 ani în cel al femeilor.

Din punct de vedere al naţionalităţii, românii sunt cei mai riscanţi investitori (25.600), urmaţi de italieni (503), turci (220), unguri (152), nemţi (145), moldoveni (139), irakieni (86), israelieni (75), chinezi (55), britanici (51) şi francezi (45).

CREDITUL FURNIZOR ŞI FACTURILE NEACHITATE LA TIMP

Potrivit analiştilor de la Keysfin, printre provocările anului 2018, dincolo de fiscalitatea impredictibilă, de evoluţia cursului valutar şi de inflaţie, trebuie trecute evoluţia creditului furnizor şi dinamica plăţii facturilor.

„Afacerile pe banii partenerilor şi clienţilor au devenit o adevărată modă în economia românească. În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic. 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil”, au explicat experţii KeyFin.

Valoarea datoriilor comerciale înregistrate de companiile româneşti a depăşit, în 2016, nivelul de 306,6 miliarde de lei, sumă cu aproape 100 de miliarde de lei mai mare decât în 2009 (213,3 mld.lei) Potrivit studiului realizat de KeysFin, peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale.

Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei). Şi valoarea facturilor restante din economia românească a crescut semnificativ în ultimii ani. Cele mai multe facturi neachitate au peste 1 an (61%), urmate de cele cu întârzieri de peste nouă luni (20%).

“Sunt domenii unde plăţile se fac mai repede, cum este comerţul, datorită fluxului de marfă, şi altele în care plăţile se fac foarte greu, precum imobiliarele, pentru că au nevoie de timpi mai mari de execuţie şi depind, în mare măsură, de circuitul bancar”, au explicat analiştii.

Potrivit European Payment Report, riscul de neplată se va înrăutăţi semnificativ în acest an, în opinia a peste 50% dintre investitorii chestionaţi în raport. Experţii au indicat disputele comerciale (81%) drept principală cauză pentru riscul de neplată, urmată de dificultăţile financiare ale firmelor (68%) şi de amânarea intenţionată a plăţii facturilor (41%).
CUM EVIŢI RISCUL DIN AFACERI

Potrivit analiştilor de la KeysFin, pentru a preîntâmpina problemele financiare, firmele trebuie să se informeze din timp în privinţa situaţiei partenerilor cu care lucrează. In acest sens, se recomanda tuturor jucatorilor din piata care lucreaza cu facturi cu plata la termen sa apeleze la servicii specializate de management al riscului comercial.

“O analiză anuală a sectorului din care fac parte este esențială  pentru a-și face o idee cât mai clară despre evoluția acestuia și potențialele provocări viitoare. Adesea, în urma studiilor și analizelor de sector făcute pentru diverse sectoare de activitate, s-au putut explica anumite probleme cu care se confruntă firmele și s-au putut lua din timp măsuri împotriva riscurilor evidențiate ale sectorului analizat”, au explicat analiştii de la Keysfin.

Tags: , , ,
Teamfit Accenture UTCN (5)

Proiectul Teamfit, dezvoltat de ACCENTURE împreună cu mediul universitar din Cluj

Studenții de la Universitatea Tehnică programează roboți în colaborare cu Accenture pentru a răspunde provocărilor industriei X.0.

Teamfit Accenture UTCN (1)

Baxter, TurtleBot2 and PhantomX Hexapod sunt trei roboți ai Centrului de Excelență Accenture Industrial Software din Cluj-Napoca programați de studenții de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), în colaborare cu o echipă a companiei, să identifice și să manevreze obiecte, să interacționeze cu oameni, să se miște și să se orienteze.

Cercetarea se derulează în perioada ianuarie 2017 – decembrie 2018 în cadrul proiectului Teamfit, derulat în parteneriat de cele două organizații. În Teamfit sunt implicați în mod direct cinci studenți și opt angajați ai Universității Tehnice din Cluj-Napoca. În primul an de proiect, echipa a extins modulele de percepție și de planificare 3D și a creat și integrat module personalizate care să facă roboții mai flexibili. În a doua etapă a proiectului, care se desfășoară în 2018, echipa va dezvolta aplicații demonstrative pentru clienți. Rezultatele vor fi prezentate și la conferințe IT organizate în cadrul comunității locale.

Teamfit Accenture UTCN (5) Teamfit Accenture UTCN (3)

Ce este Industry X.0.?

Industry X.0 înseamnă reinventarea digitală a industriei. Connected Products, Smart Products, care comunică cu utilizatorii lor, noi modele de business digital care îmbină informațiile colectate pentru a oferi servicii suplimentare și produse as-a-service, produse de pe linia de asamblare care transmit către următoarea etapă a producției modul în care trebuie să fie procesate. Esența conceptului Industry X.0 este reprezentată de sisteme inteligente conectate, care creează un value chain complet digitalizat.

Teamfit Accenture UTCN (2)

Industry X.0 este și o temă strategică pentru Accenture, lider în transformări digitale pentru business-urile clienților, pe care îi ajută să își reinventeze în totalitate industriile în cadrul cărora activează pentru a atinge noi niveluri de eficiență, noi surse de creștere și noi experiențe pentru clienți, care susțin „introducerea inovațiilor”. De altfel, Industrial Software Center of Excellence de la Cluj-Napoca face parte din Accenture Industry X.0. Innovation Network.

Pregătire reală pentru piața muncii

„Prin proiecte precum Teamfit, dezvoltate împreună cu mediul universitar, urmărim să continuăm procesul de învățare derulat în cadrul școlilor prin experiență practică și să le oferim studenților ocazia unei imersiuni în mediul de lucru al companiei. Parteneriatele cu universitățile sunt foarte importante pentru noi și pentru întreaga comunitate IT, deoarece ne oferă cea mai bună bază de selecție a viitorilor colegi”, a declarat János Égly, director executiv al Accenture Industrial Software Solution.

Potrivit lui László Tófalvi, coordonatorul proiectului din partea Accenture, studenții s-au dovedit extrem de competitivi, astfel că o serie de rezultate sunt pregătite pentru brevetare: „Echipa de proiect a găsit soluții ingenioase. Ne face plăcere să lucrăm cu tineri bine pregătiți, interesați să combine cunoștințele teoretice riguroase cu experimente practice.”

“Faptul că studenții au ocazia să lucreze direct cu roboți industriali îi ajută să înțeleagă mult mai bine conceptele și tehnicile de programare decât ar face-o doar din fața computerului”, este de părere și Levente Tamás, membru al Grupului de cercetare în robotică și control non-linear din cadrul UTCN și reprezentantul universității în acest proiect. „Acest gen de proiecte, în care studenții interacționează direct cu roboții și testează algoritmii de programare pe care îi propun, le oferă o experiență practică foarte utilă care le mărește șansele să se integreze pe piața forței de muncă. Prin aceste parteneriate cu comunitatea IT, universitatea își îndeplinește mai eficient rolul de formator de noi competențe și specializări, având absolvenți foarte apreciați de către angajatori”, a explicat Levente Tamás.

Pe lângă programul derulat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Accenture colaborează cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu Universitatea „Petru Maior” și Universitatea „Sapientia” din Tîrgu Mureș, precum și cu Universitatea Politehnică din Timișoara, contribuind la dezvoltarea tehnologiei IT din universități.

Accenture Industrial Software Solutions are birouri în Cluj-Napoca, Tîrgu Mureș  și Timișoara și este în continuă extindere. La nivel global, Accenture este unul dintre cei mai mari furnizori de consultanță în management,  servicii de digitalizare, tehnologie și procese operaționale, ajutându-i pe clienți să își transforme afacerile și organizațiile pentru a răspunde provocărilor din era digitală, și contribuie la susținerea inovației în ecosistemul social.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
61909420

Cursul şi bursa au reacţionat ieri la criza politică

Oamenii de afaceri din România către PSD: „Puteţi să vă schimbaţi între voi, dar nu schimbaţi nimic în economie!“

Euro a ajuns din nou la aproape 4,66 lei, după o creştere de 0,74%, iar bursa a scăzut cu 0,3%. Oamenii de afaceri sunt îngrijoraţi de faptul că un nou guvern va veni cu alte propuneri legislative care ar putea bulversa şi mai tare economia.

„Minunat ar fi – şi asta este marea mea spe­­ranţă – dacă ar veni cineva mâine la guver­nare şi ar zice: «Dragilor, nu mai schim­băm ni­mic în următoarele 12 luni!». Predictibi­lita­tea şi stabilitatea ar fi ideale pentru mediul de busi­ness”, a spus Mihai Marcu, CEO şi preşe­dintele consiliului de administraţie al MedLife, cel mai mare jucător din sectorul serviciilor medicale private.

Despre nevoia de stabilitate vorbeşte şi Adrian Mihai, unul dintre acţionarii şi fondatorii FAN Courier, cea mai mare companie de curierat din România.

„Mi-aş dori de la următorul guvern sta­bilitate şi predictibilitate, ca să ne facem pla­nu­rile bazându-ne pe nişte legi care să fie stabile pentru o pe­rioa­dă mai lungă de timp”, a spus Adrian Mihai, care con­duce o com­pa­nie cu 5.730 de salariaţi.

Transferul contri­bu­ţiilor sociale de la an­ga­jator la angajat, decla­ra­ţia 600, creşterile de sa­larii din sectorul buge­tar sunt doar câteva dintre temele care preocu­pă mediul de afaceri.

„Pentru investitori, o asemenea incertitu­di­ne la nivel politic nu poate fi pozitivă, mai ales că într-un interval foarte scurt am avut două schimbări de guverne în condiţiile în care coali­ţia are majoritate confortabilă în Parla­ment”, a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Con­siliului Fiscal.

Pe de altă parte, există unii oameni de afa­­ceri care spun că schimbările de la ni­vel po­litic sunt normale şi că nu vor im­pac­­ta în niciun fel mediul de business.

continurea pe ZF.

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
crestere-economica-economie

Creşterea economiei României în 2017 (ANALIZĂ)

Produsul intern brut al României a înregistrat în trimestrul al treilea din 2017 o creştere cu 8,8% pe seria brută şi cu 8,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2016, iar la nouă luni a urcat cu 7%, pe seria brută şi cu 6,9% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (2) ale Institutului Naţional de Statistică, date vineri publicităţii.

Comparativ cu trimestrul II din 2017, PIB a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%, în trimestrul III 2017.

“Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2017, nefiind însă, înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 304 din 5 decembrie 2017″, precizează INS.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 216,886 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,6% faţă de trimestrul II 2017 şi cu 8,6% faţă de trimestrul III 2016.

Tot pe date ajustate sezonier, PIB estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017 a fost de 630,486 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 6,9% faţă de intervalul de timp similar din 2016.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 236,740 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 8,8% faţă de trimestrul III 2016, iar pentru perioada 1.I – 30.IX 2017 a fost de 598,461 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 7,0% faţă de perioada 1.I – 30.IX 2016.

În ceea ce priveşte contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului intern brut, INS precizează că dinamica PIB In trimestrul III 2017 nu s-a modificat în varianta provizorie (2), comparativ cu varianta provizorie (1), iar volumul valorii adăugate brute s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale, modificări mai importante fiind înregistrate în: construcţii (+0,2 puncte procentuale), de la 99% la 99,2%; informaţii şi comunicaţii (+0,3 puncte procentuale), de la 106,8% la 107,1%.

“Volumul şi contribuţia impozitelor nete pe produs la creşterea PIB s-au redus cu 0,8, respectiv cu 0,2 puncte procentuale”, spune INS.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB în trimestrul III 2017, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +7,9% la +7,7%, ca urmare a scăderii volumului său de la 113,3% la 112,8%; cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice, de la +0,4% la +1,2%, ca urmare a majorării volumului său de la 103,1% la 109,4%; formarea brută de capital fix, de la +2,4% la +2,1%, ca urmare a reducerii volumului său de la 108,8% la 108,0%; exportul de bunuri şi servicii de la +3,1% la +3,7%, ca urmare a creşterii volumului său de la 108,1% la 109,5% şi importul de bunuri şi servicii, de la +4,3% la +4,7%, ca urmare a creşterii volumului său de la 110,9% la 111,8%.

Banca Mondială a anunţat, în urmă cu două zile, că se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2017 o creştere a PIB-ului de 6,4%, faţă de 4,4%, previzionată în iunie.

În noiembrie, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în sus estimările privind creşterea economică a României în 2017, la 6,1%, de la 5,6% cât preconizase anterior. Conform Prognozei de toamnă, Produsul Intern Brut se va situa la 842,5 miliarde de lei anul acesta, faţă de 837,1 miliarde lei estimarea din varianta preliminară a prognozei de toamnă.

Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2017, în raportul “World Economic Outlook”, publicat pe 10 octombrie.

Tags: , , , , ,
capsule

PRIMER: “Taxa claw-back” lezează interesele pacienților, lovește în fabricile de medicamente din țară și escaladează costurile din sistemul de sănătate

Aproape 10% din medicamentele care costă sub 25 lei au dispărut în ultimii 2 ani datorită creșterii taxei cu peste 50%.

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reunește 16 situri de fabricație din țară – trage din nou un semnal de alarmă, încă de la începutul anului, cu privire la efectele “taxei clawback” asupra accesului pacienților la medicamente ieftine și a competitivității fabricilor de medicamente din țară.

Primer_logo“Taxa clawback”, despre care autoritățile spun că este un instrument moderator al costurilor în sănătate, este de fapt un mecanism pervers prin care medicamentele ieftine, cele utilizate de milioane de români, devin nerentabile și dispar din piață.

Tabelul de mai jos, care ilustrează dispariția graduală în ultimii 2 ani a aproape 170 de medicamente care costă sub 25 lei, demonstrează că pacienților li se îngrădește accesul tocmai la medicamentele ieftine și că dispariția acestora îi va obliga să scoată mai mulți bani din buzunar pentru alternative mai scumpe iar sistemul de sănătate va trebui să suporte inutil costuri suplimentare.

Trimestru 2015-T3 2016 – T3 2017 – T3
Valoarea taxei clawback (%) 12.35% 14.91% 19.42%
Număr medicamente care costă sub 25 lei 2166 2068 2001

(Sursa: Cegedim)

Astfel, din 2015 și până în prezent, ca o consecință directă a creșterii “taxei clawback”, pacienții români găsesc în farmacii tot mai puține medicamente ieftine care tratează și vindecă boli cardiovasculare, digestive, respiratorii, reumatice și ale sistemului nervos. În plus, având în vedere că aproximativ 75% din medicamentele care costă sub 25 lei sunt fabricate în țară, “taxa clawback” vulnerabilizează industria de medicamente din România, care astfel pierde din competitivitate, lăsând statul român fară alternative din producția internă.

PRIMER solicită Guvernului Mihai Tudose să ia în serios avertismentele repetate ale fabricilor de medicamente din țară și să scutească de “taxa clawback” medicamentele care costă sub 25 lei, folosite de peste 8 milioane de români și în marea lor majoritate fabricate în România.

Din PRIMER fac parte cele mai importante 16 fabrici de medicamente din țară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SANTA SA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
crestere-economica-economie

Economia globală 2018, cea mai rapidă de după 2011. Vezi situaţia României

Economia globală este așteptată să crească cu aproape 4% în 2018, exprimată la paritatea puterii de cumpărare (PPP), adăugând 5.000 miliarde de dolari peste valoarea curentă, potrivit estimărilor PwC cuprinse în raportul Global Economy Watch.

Principalele motoare de creștere ale economiei globale – Statele Unite ale Americii, țările emergente din Asia și Zona Euro –  vor contribui cu aproape 70% la creșterea economică globală în 2018, comparativ cu media de aproape 60% înregistrată după anul 2000.

Economia Zonei Euro va crește cu peste 2% în 2018. PwC se așteaptă ca economiile periferice ale Zonei Euro să le depășească pe cele din nucleu în ceea ce privește ritmul de creștere pentru al cincilea an consecutiv. Dintre economiile mari ale Zonei Euro, Olanda este de așteptat să înregistreze cea mai accelerată creștere, cu aproape 2,5%. La polul opus, nesiguranța legată de Brexit va afecta ritmul de creștere al Regatului Unit care va ajunge la 1,4% în 2018.

”Ne așteptăm ca în 2018 economia mondială să aibă cea mai mare rată de creștere din 2011 încoace, cu cele trei motoare principale – SUA, Zona Euro și Asia – raportând creșteri în tandem. Cu toate acestea, există câteva dezavantaje și riscuri pe care business-urile trebuie să le monitorizeze, inclusiv progresul negocierilor pe tema Brexit, alegerile generale programate în țările cu economii puternice și tendințele protecționiste în câteva sectoare de nișă ale economiei”, a declarat Barret Kupelian, economist senior al PwC.

”Vedem în 2018 un trend similar al dezvoltării economice a României. Pentru o creștere economică sustenabilă pe termen lung este nevoie de predictibilitate, stabilitate financiară, fiscală și consens politic asupra unor proiecte majore. Este nevoie ca mediul de afaceri să poată conta pe termen lung pe aceleași reguli ale jocului astfel încât să-și poată planifica mai bine investițiile. În același timp, este nevoie de o majorare a investițiilor publice și de creșterea eficienței acestora”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

China, cea mai mare economie a lumii în termeni PPP, ar putea crește cu 6-7% în 2018, mai lent, comparativ cu anii precedenți, dar în linie cu așteptările. Printre cele 17 economii care vor crește mai puternic decât China sunt India, Ghana, Etiopia și Filipine, indicând o creștere mai mare venită dinspre economiile din Africa și Asia. Conform analiștilor PwC, în 2018, opt din zece țări cu cele mai mari creșteri vor fi din Africa.

Cu cel mai rapid nivel de creștere de câțiva ani încoace, 2018 este previzionat de PwC a fi cel mai bun an, de asemenea și pentru sectorul energetic. Din totalul energiei consumate la nivel global anul acesta,  India și China vor consuma aproximativ 30% din total.

În ciuda acestor creșteri, PwC se așteaptă ca prețul petrolului să rămână stabil în termeni reali, OPEC și aliații săi menținând reducerea de 1,8 milioane de barili pe zi a producției până la finalul anului viitor.

Alții factori care trebuie monitorizați în 2018 și sunt incluși în raportul PwC:

  • Banca Centrală Europeană ar putea reduce achizițiile lunare de active în 2018, dar o schimbare dramatică a politicii monetare a Japoniei este puțin probabilă.
  • În țările G7, rata șomajului este previzionată a ajunge la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, în jur de 5% sau 19 milioane de lucrători.
  • Salariile vor înregistra o creștere modestă în câteva economii mai dezvoltate unde există spațiu limitat de creștere, dar și așa nivelul lor va fi sub cel din anii dinaintea crizei.
  • Populația globului va crește cu aproximativ 80 de milioane în 2018, dar ca nivel procentual, acesta este cel mai scăzut nivel din 1950 și până astăzi. Pentru fiecare 10 oameni noi adăugați la populația lumii, PwC previzionează 9 vor fi localizați fie în Africa, fie în Asia.
Tags: , , , , ,
Daniel Anghel_3

Aplicatie ANAFcheck care permite verificarea automată a furnizorilor care aplică plata TVA defalcată

O căutare manuală a unui furnizor pe site-ul ANAF durează între 20 și 40 de secunde, ANAFcheck poate verifica în medie 80 de coduri de TVA pe minut,

PwC România vine în ajutorul companiilor care vor trebui, începând cu 1 ianuarie 2018, să achite facturi către furnizori ce aplică plata defalcată de TVA, prin lansarea aplicației ANAFcheck. Aceasta se conectează la bazele de date ale ANAF și permite verificarea automată a tuturor codurilor de înregistrare fiscală ale furnizorilor, pentru a identifica acele companii care aplică plata defalcată de TVA.

ANAFcheck este o interfață între serverul unei companii și Registrul fiscal român, care permite automatizarea schimbului de date. Aplicația aduce 19 atribute fiscale ale codului TVA căutat (ex. date despre stare înregistrare în scopuri de TVA, plata TVA defalcată, contribuabil activ/inactiv, sistem TVA la încasare etc.), interogarea putând fi individuală sau multiplă. Acest instrument funcționează cu orice sistem de operare, și mai mult decât atât, este ușor de integrat cu sistemele SAP sau alte sisteme de tip ERP.

„Ideea ANAFcheck a pornit de la faptul că sistemul de plată defalcată nu va afecta doar contribuabilii care aplică mecanismul, ci și mare parte din partenerii acestora.  Astfel, chiar și contribuabilii care nu sunt în sistem, dar sunt înregistrați în scopuri de TVA, vor fi nevoiți să verifice începând cu 1 ianuarie 2018 care dintre furnizorii acestora aplică mecanismul.  O verificare manuală ar crea o povară administrativă semnificativă și ar putea necesita resurse și timp suplimentar”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul echipei de Taxe și Impozite Indirecte, PwC România.

”PwC a dezvoltat această aplicație online pentru a ajuta companiile să automatizeze și să eficientizeze cât mai mult procesul de verificare a furnizorilor ce aplică plata defalcată a TVA, ușurând activitatea departamentelor financiar-contabile și facilitând tranziția către regulile impuse de noul mecanism”, a declarat Daniel Anghel.

”Prin folosirea aplicației ANAFcheck, departamentele financiar-contabile vor putea economisi timp și vor putea preveni riscul de eroare umană. În vreme ce o căutare manuală a unui furnizor pe site-ul ANAF durează între 20 și 40 de secunde, ANAFcheck poate verifica în medie 80 de coduri de TVA pe minut, eficientizând astfel foarte mult activitatea angajaților din departamentul financiar și permițându-le să se concentreze pe proiectele cu valoare adăugată ridicată pentru companie”, a declarat Daniel Anghel, Partener, Liderul echipei de Taxe și Impozite Indirecte, PwC România.

Nu în ultimul rând, ANAFcheck permite identificarea furnizorilor inactivi sau cu coduri de TVA invalidate precum și evitarea unor penalități generate de plăți incorecte către furnizori care aplică sistemul de plată defalcată a TVA (de 0.06%/zi din valoarea TVA, înmulțit cu numărul de zile de la data plății eronate până la data corecției).

Pentru mai multe detalii, puteți accesa pagina de Internet:

https://www.pwc.ro/en/services/tax-services/splitvat.html

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi încredere în cadrul societății şi de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din rețeaua PwC ajută oamenii şi organizațiile să creeze valoarea adăugată de care au nevoie. Suntem o rețea de firme prezentă în 157 de țări cu mai mult de 223.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale şi consultanței pentru afaceri. Spuneţi-ne care sunt lucrurile importante pentru dumneavoastră şi descoperiți mai multe informații despre noi vizitând site-ul www.pwc.ro.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , ,
crestere-economica-economie

INS a revizuit în sus creşterea economică pentru anul 2016

Institutul Naţional de Statistică (INS) a revizuit în sus creşterea economică pentru anul 2016, la 4,8%, cu 0,1% peste varianta provizorie, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei.

Produsul intern brut estimat pentru anul 2016, pe date semidefinitive, a fost de peste 762,341 miliarde lei preţuri curente.

”În anul 2016, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat industria, de la +0,4% la +1,3%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +3,5 puncte procentuale (de la 101,8% la 105,3%), construcţiile, de la +0,1% la +0,7%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +10,9 puncte procentuale (de la 101,8% la 112,7%) şi activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, de la +0,5% la +0,1%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -7,0 puncte procentuale (de la 107,9% la 100,9%)”, informează INS.

Pe categorii de utilizări, în anul 2016, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +4,6% la +4,8%, ca urmare a majorării volumului său cu 0,4 puncte procentuale (de la 107,5% la 107,9%) şi formarea brută de capital fix, de la -0,8% la -0,5%, ca urmare a modificării volumului său cu +1,3 puncte procentuale (de la 96,7% la 98%).

Tags: , , , ,