Tag Archives: economia romaniei 2017

crestere-economica-economie

Creştere istorică pentru economia României

Produsul Intern Brut – PIB – pe anul 2017 a crescut cu 7% faţă de anul 2016. În trimestrul IV din 2017, PIB a crescut cu 0,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 7% faţă de acelaşi trimestru din 2016, arată datele transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Produsul Intern Brut – PIB – pe anul 2017 a crescut cu 7% faţă de anul 2016. În trimestrul IV din 2017, PIB a crescut cu 0,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 7% faţă de acelaşi trimestru din 2016, arată datele transmise miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,6% comparativ cu trimestrul III 2017. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 6,9% pe seria brută şi de 7,0% pe seria ajustată sezonier”, se arată într-un comunicat al INS.

Pentru anul 2017, niciuna dintre prognozele oficiale nu anticipase o creştere de 7%, cea mai optimistă – a Comisiei Naţionale de Prognoză – estimând o creştere de 6,1%.

INS a mai anunţat că seria ajustată sezonier a PIB a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul III 2017, publicată în 12 ianuarie 2018. Astfel, rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul III 2017, au fost revizuite de la 2,0% la 1,7%, iar rezultatele trimestrului III 2017, comparativ cu trimestrul II 2017, au fost revizuite de la 2,6% la 2,4%.

„Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile”, precizează INS.

Comparativ, anul trecut, economia chineză, a doua mare putere economică a lumii, după SUA, a crescut cu 6,9%, cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, depăşind aşteptările analiştilor. La rândul lor, Statele Unite au raportat anul trecut un avans de 2,3%, scrie Ziarul Financiar.

Tags: , , ,
crestere-economica-economie

Creşterea economiei României în 2017 (ANALIZĂ)

Produsul intern brut al României a înregistrat în trimestrul al treilea din 2017 o creştere cu 8,8% pe seria brută şi cu 8,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2016, iar la nouă luni a urcat cu 7%, pe seria brută şi cu 6,9% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (2) ale Institutului Naţional de Statistică, date vineri publicităţii.

Comparativ cu trimestrul II din 2017, PIB a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%, în trimestrul III 2017.

“Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2017, nefiind însă, înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 304 din 5 decembrie 2017″, precizează INS.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 216,886 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,6% faţă de trimestrul II 2017 şi cu 8,6% faţă de trimestrul III 2016.

Tot pe date ajustate sezonier, PIB estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017 a fost de 630,486 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 6,9% faţă de intervalul de timp similar din 2016.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 236,740 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 8,8% faţă de trimestrul III 2016, iar pentru perioada 1.I – 30.IX 2017 a fost de 598,461 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 7,0% faţă de perioada 1.I – 30.IX 2016.

În ceea ce priveşte contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului intern brut, INS precizează că dinamica PIB In trimestrul III 2017 nu s-a modificat în varianta provizorie (2), comparativ cu varianta provizorie (1), iar volumul valorii adăugate brute s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale, modificări mai importante fiind înregistrate în: construcţii (+0,2 puncte procentuale), de la 99% la 99,2%; informaţii şi comunicaţii (+0,3 puncte procentuale), de la 106,8% la 107,1%.

“Volumul şi contribuţia impozitelor nete pe produs la creşterea PIB s-au redus cu 0,8, respectiv cu 0,2 puncte procentuale”, spune INS.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB în trimestrul III 2017, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +7,9% la +7,7%, ca urmare a scăderii volumului său de la 113,3% la 112,8%; cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice, de la +0,4% la +1,2%, ca urmare a majorării volumului său de la 103,1% la 109,4%; formarea brută de capital fix, de la +2,4% la +2,1%, ca urmare a reducerii volumului său de la 108,8% la 108,0%; exportul de bunuri şi servicii de la +3,1% la +3,7%, ca urmare a creşterii volumului său de la 108,1% la 109,5% şi importul de bunuri şi servicii, de la +4,3% la +4,7%, ca urmare a creşterii volumului său de la 110,9% la 111,8%.

Banca Mondială a anunţat, în urmă cu două zile, că se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2017 o creştere a PIB-ului de 6,4%, faţă de 4,4%, previzionată în iunie.

În noiembrie, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit în sus estimările privind creşterea economică a României în 2017, la 6,1%, de la 5,6% cât preconizase anterior. Conform Prognozei de toamnă, Produsul Intern Brut se va situa la 842,5 miliarde de lei anul acesta, faţă de 837,1 miliarde lei estimarea din varianta preliminară a prognozei de toamnă.

Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2017, în raportul “World Economic Outlook”, publicat pe 10 octombrie.

Tags: , , , , ,
crestere-economica-economie

INS a confirmat creşterea economică a României din trimestrul al doilea

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, marţi, estimările publicate la jumătatea lunii august referitoare la rata de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) din trimestrul al acestui an, la care au contribuit toate ramurile economice cu excepţia construcţiilor, industria având cel mai mare aport, de 1,7%.

În 16 august, primele estimări publicate de către INS indicau că PIB-ul, principalul indicator care măsoară dimensiunea unei economii, a urcat în trimestrul al doilea cu 5,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, pe serie brută, şi cu 1,6% faţă de trimestrul anterior.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,7% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, după un avans de 5,7% în trimestrul I din 2017, de 5% în trimestrul IV din 2016 şi de 4,4% în al treilea trimestru al anului trecut.

Datele publicate marţi arată o valoare a PIB din trimestrul al doilea de 196,64 miliarde lei pe serie brută, şi de 207,63 miliarde lei pe seria ajustată.

Pe asamblul primului semestru, valoarea PIB a atins 360,85 miliarde lei pe serie brută şi 411,30 miliarde de lei pe seria ajustată.

În privinţa evoluţiei sectoarelor economice, patru dintre acestea au avut cea mai mare contribuţie la creşterea PIB, cea mai mare fiind cea a industriei, de 1,7%. Totodată, industria a avut o pondere de 23,3% la formarea PIB, în timp ce volumul activităţilor s-a majorat cu 7,3%.

Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transporturile şi depozitarea şi hotelurile şi restaurantele au contribuit cu 1,5% la creşterea economică, având o pondere de 19,5% la formarea PIB, în timp ce volumul de activitate s-a majorat cu 8,1%.

Pe locul al treilea s-a plasat domeniul Informaţiilor şi comunicaţiilor (+0,8%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (6,0%), dar  care a înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (12,7%).

Sectorul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au contribuit cu 0,7% la creşterea PIB, cu o pondere de 6,7% la formarea PIB şi o majorare a volumului de activitate s-a majorat cu 10,6%.

Contrucţiile au avut în schimb un impact negativ de 0,3% în PIB în trimestrul al doilea, iar la nivelul primului semestru de -0,2%.

Pe partea de utilizare a PIB, economia a fost susţinută în trimestrul al doilea, ca şi în primul trimestru, în principal de consum.

Astfel, volumul cheltuielilor pentru consum final ale gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 7,7%, contribuind cu 5,0% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,7%), consecinţă a creşterii cu 8,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, de 10,0%.

Formarea brută de capital fix, un indicator al investiţiilor din economie, a avut o contribuţie de 0,6% la formarea PIB în trimestrul al doilea, iar la nivelul primului semestru de doar 0,2%. În primul trimestru, formarea brută de capital fix a scăzut cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Pentru întregul an 2017, guvernul mizează pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce instituţiile internaţionale şi cei mai mulţi analişti financiari estimează un ritm cuprins între 4% şi 5%. Premierul Mihai Tudose a declarat, luni, în Parlament, că cifrele prezentate de organismele interne şi internaţionale arată realitatea economică din România, el reafirmând că cifra de 5,2% anunţată ca creştere economică va fi depăşită.

Economia a primit mai mulţi stimuli salariali şi fiscali din partea guvernului în ultimii doi ani.  Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro,  de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale, care a continuat în prima jumătate a acestui an.

Tags: , , ,
crestere-economica-economie

INS: Managerii din România se aşteaptă la creşterea afacerilor în toate sectoarele până în septembrie

Directorii firmelor din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în industrie, construcţii, servicii şi comerţ în perioada iulie-septembrie şi la o creştere moderată a preţurilor în toate domeniile, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele arată unele modificări faţă de raportul anterior privind tendinţele economice, publicat la finalul lunii iunie, când managerii estimau o creştere mai mare a afacerilor din comerţ şi construcţii.

Pentru intervalul iulie-septembrie, cel mai mic sold conjunctural privind activitatea este în industria de prelucrare, +8%, în scădere faţă de cel din raportul anterior (+10%).

“Pentru activitatea de fabricare a tutunului şi pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra o tendinţă de creştere accentuată (solduri conjuncturale +43%, respectiv +41%)”, se arată în raportul INS.

Soldul conjunctural reflectă diferenţa dintre aşteptările pozitive şi cele negative exprimate de către managerii chestionaţi. Un sold pozitiv reflectă un număr mai mare de companii care au aşteptări de creştere a activităţii sau a comenzilor, în timp ce un sold conjunctural negativ reflectă aşteptări de scădere a activităţii în sectorul analizat.

Managerii au aşteptări ceva mai pesimiste în privinţa activităţii din servicii, cu un sold conjunctural de +13% (+14% în raportul precedent).

De asemenea, şi activitatea din construcţii este aşteptată să crească, dar estimările sunt mai reduse, soldul conjunctural pentru perioada iulie-septembrie fiind de +15% (+26% în raportul anterior).

În comerţ, activitatea economică este aşteptată să înregistreze o creştere accelerată, soldul fiind +22% (+14% în raportul anterior).

Managerii prevăd creşteri moderate ale numărului de angajaţi în comerţ şi servicii şi o relativă stabilitate în construcţii şi industrie.

Astfel, în comerţ se aşteaptă o creştere uşoară a numărului de salariaţi, cu un sold conjunctural de +9 (+12% în raportul anterior). În servicii, aşteptările au crescut în această privinţă, cu un sold conjunctural de +6% (+4% în raportul precedent).

În construcţii şi în industrie sunt estimate creşteri foarte mici ale personalului, cu solduri conjuncturale de +5%, respectiv +3%.

Ancheta Institutului Naţional de Statistică mai arată că managerii se aşteaptă la o creştere a preţurilor în toate sectoarele până în august. Cele mai mari creşteri de preţuri sunt aşteptate în construcţii, cu un sold conjunctural +9%, şi în industrie (+7%).

Tags: , , ,
salariu_mediu_net

Creşterea rapidă a salariilor subminează competitivitatea României

Românii ar putea să nu se bucure prea mult timp de cea mai rapidă creştere a salariilor din Uniunea Europeană întrucât productivitatea nu ţine pasul, iar consecinţa va fi scăderea competitivităţii, relatează Bloomberg.

Este o veste poastă pentru inflaţie şi creşterea economică, consideră Lucian Croitoru, consilier pentru politică monetară a guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu.

”Este o iluzie să crezi că poţi să îţi forţezi ieşirea din categoria ţărilor cu forţă de muncă ieftină. Competitivitatea economică a ţării este erodată”, a spus Croitoru.

Guvernul României a fost criticat pentru că s-a concentrat în mod exagerat pe măsuri economice pe termen scurt. În timp ce creşterea economică a depăşit 5% datorită majorărilor de salarii şi mai multor serii de reduceri fiscale, BNR şi analiştii reclamă că aceste măsuri au fost luate în detrimentul cheltuielilor pentru investiţii, afectând dezvoltarea viitoare.

Salariile mici au contribuit în trecut la atragerea unor companii precum Renault şi Ford Motor.

Angajaţii din sectorul public formează o treime din forţa de muncă a României, ţară cu 19 milioane de locuitori, şi formează baza alegătorilor social-democraţilor aflaţi la guvernare. Pentru a atrage muncitorii săraci, PSD a dublat salariul minim, notează Bloomberg.

Efectele negative devin evidente.

Consilul pentru IMM-uri susţine că circa o treime dintre firmele pe care le reprezintă şi-au redus sau şi-au încetat activitatea din octombrie 2015, după ce noile măsuri salariale şi-au produs efectele. Consiliul s-a referit la creşterea costurilor cu forţa de muncă, între cele mai mari probleme, alături de deficitul de forţă de muncă, birocraţie, nivelul ridicat al taxelor şi corupţie.

Un exemplu este producătorul britanic de îmbrăcăminte Alison Hayes, care a închis o fabrică din România în luna martie motivând, printre altele, cu costul ridicat al forţei de muncă.

România a încheiat în 2016 patru ani de creştere a competitivităţii, coborând 9 poziţii, pe locul 62, într-un top mondial de 138 de ţări realizat de World Economic Forum.

Tags: , , ,
Harta 3D a Romaniei

România a avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru din 2017

România a înregistrat cea mai mare creştere a Produsului Intern Brut (PIB) din Uniunea Europeană în primul trimestru din 2017, comparativ cu trimestrul anterior şi cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui raport Eurostat publicat joi.

În primele trei luni din 2017 faţă de aceeaşi perioadă din 2016, România a înregistrat a creştere a PIB-ului de 5,6%, fiind urmată de Slovenia (5%), Letonia şi Estonia (4%).

Comparativ cu trimestrul anterior, în primul trimestru de anul acesta, România a avut cea mai mare creştere economică dintre statele membre ale Uniunii Europene, de 1,7%, fiind urmată de Letonia (1,6%), Slovenia (1,5%) şi Lituania (1,4%), în timp ce Marea Britanie (0,2%) a raportat cea mai mică creştere.

PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,6% atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană, în primele trei luni din 2017, comparativ cu trimestrul anterior, potrivit estimărilor publicate de Eurostat. În trimestrul anterior, PIB-ul a crescut cu 0,5%, respectiv 0,6%.

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut, în primele trei luni de anul acesta PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 1,9% în zona euro şi cu 2,1% în Uniunea Europeană (UE), după creşterile de 1,8% şi 2% din trimestrul anterior.

În primul trimestru din 2017, cheltuielile de consum finale ale gospodăriilor au crescut cu 0,3% în zona euro şi cu 0,4% în UE. Exporturile au crescut cu 1,2% în zona euro şi cu 1% în UE. Importurile au crescut cu 1,3% în zona euro şi cu 1,7% în UE.

Tags: , , , ,
bani

Investiţiile în economie au scăzut în T1 cu 3,1% faţă de primul trimestru din 2016

În trimestrul I din 2017, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 12,836 miliarde lei, în scădere cu 3,1%, comparativ cu trimestrul I 2016, informează Institutul Naţional de Statistică.

Faţă de trimestrul I din 2016 s-au înregistrat scăderi la următoarele elemente de structură: alte cheltuieli cu 17,9% şi utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 6,5%. Lucrările de construcţii noi au crescut cu 5,0%.

Comparativ cu T1 2016, în trimestrul 1 din 2017 se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în lucrări de construcţii noi cu 4,6 puncte procentuale. A scăzut ponderea investiţiilor nete în alte cheltuieli cu 2,4 puncte procentuale şi utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 2,2 puncte procentuale.

Tags: , ,
Harta 3D a Romaniei

Creșterea economică puternică nu se reflectă în veniturile la buget

Deficitul fiscal al României este posibil să depășească în acest an pragul impus de Uniunea Europeană deoarece creșterea economică spectaculoasă din primul trimestru nu se reflectă în veniturile la buget, a apreciat luni președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, într-un interviu acordat Reuters.

În perioada ianuarie-martie 2017, România a avut cel mai puternic ritm de creștere economică din UE, grație unui avans de 5,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a exploziei consumului alimentat de majorări de salarii și reduceri de taxe.

“Este o enigmă de ce la un ritm de creștere economică atât de mare, colectarea TVA a fost dezamăgitoare iar profitul companiilor a scăzut în termeni nominali”, a declarat Ionuț Dumitru, care este și economist șef la Raiffeisen Bank România.

La finalul primului trimestru, România a raportat un mic surplus bugetar dar atât Consiliul UE cât și Comisia Europeană se așteaptă ca, atât în 2017 cât și în 2018, țara să înregistreze cel mai mare deficit din UE de 3,5% și respectiv 3,7% din PIB. Luni, Bruxellesul a avertizat România că trebuie să își corecteze deficitul altfel riscă să fie declanșată o procedură de deficit excesiv, ceea ce ar afecta ratingul de țară.

Cu toate acestea, parlamentarii de la București să pregătesc să aprobe o lege a salarizării unice în sectorul bugetar care ar dubla salariile angajaților din sănătate, ar crește cu 50% salariile în învățâmânt iar alte categorii de bugetari ar beneficia de o majorare salarială de două cifre.

Ionuț Dumitru a apreciat că această lege va crește costurile salariale în sistemul public până la 12% din PIB în 2022, de la 8% în prezent. “Este o creștere foarte rapidă a salariilor în sectorul public care va ridica probleme de sustenabilitate. Această lege este necesară în sectorul public, unde există mari discrepanțe salariale. Dar în prezent România se confruntă cu o criză a mâinii de lucru. Presiunile asupra sectorului privat vor crește deoarece salariile sunt deja mai mici decât în sectorul public”, a spus Dumitru.

Salariul mediu brut în România este puțin peste 700 de euro pe lună, comparativ cu o medie de 2.370 de euro pe lună în UE. Comisia Europeană estimează că în acest an România va colecta venituri din taxe echivalente cu 25,4% din PIB, mult sub media de 40% din UE.

Ceea ce complică și mai mult perspectiva fiscală este planului Guvernului de a reforma sistemul de taxe în 2018, prin renunțarea la cota unică de impozitare de 16% și înlocuirea sa cu o taxă pe gospodării însoțită de mai multe scutiri. Acest proiect este încă în dezbatere la Ministerul de Finanțe, iar Ionuț Dumitru crede că este imposibil să fie evaluat costul bugetar al legii fără alte detalii. “Cred că este prematur să credem că putem impune în 2018 un sistem care are atât de multe semne de întrebare și pe care nu suntem pregătiți tehnic să îl gestionăm”, a spus Ionuț Dumitru.

Tags: , , ,
comisia-europeana-da-unda-verde-exploatarii-gazelor-de-sist-in-spatiul-ue-18471893

Comisia Europeană reduce estimarea pentru creşterea economică a României la 4,3%

Comisia Europeană a redus estimarea pentru creşterea economică a României în 2017, cu 0,1%, de la 4,4% la 4,3%, sub nivelul anunţat de Guvernul României, de 5,2%. CE a păstrat rata de creştere cu 3,7% pentru anul 2018, se arată în prognoza economică pentru primăvară.

Pentru anul 2017, deficitul guvernamental general este estimat să ajungă la 3,5% din PIB, potrivit raportului CE.

Prognoza Comisiei Europene de primăvară pentru România în 2017 este peste cele anunţate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Fondul Monetar Internaţional.

BERD a îmbunătăţit cu 0,3%, la 4%, estimarea pentru creşterea economică a României pentru anul acesta şi la 3,5% în 2018, potrivit raportului de perspective economice regionale, publicat miercuri de instituţie.

În ceea ce priveşte proiecţiile prezentate în raportul FMI, în aprilie, privind „Perspectivele de creştere economică la nivel global”, România ar urma să aibă în 2017 o creştere economică de 4,2% şi de 3,4% în 2018.

Tags: , , ,
Harta 3D a Romaniei

FMI a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României

România ar urma să aibă un ritm al creşterii economice de 4,2% din PIB în 2017 şi de 3,4% în 2018, potrivit proiecţiilor experţilor Fondului Monetar Internaţional, iar valorile indicelui preţurilor de consum ar urma să fie în creştere cu 1,3%, respectiv 3,1%.

Potrivit proiecţiilor prezentate în Raportul FMI privind “Perspectivele de creştere economică la nivel global”, România ar urma să aibă în 2017 o creştere economică de 4,2%, a doua la nivel european, după Islanda (5,7%). În 2018, specialiştii FMI estimează o creştere economică de 3,4% din PIB pentru România.

tabel-romania

La nivelul întregii Europe, creşterea economică prognozată este de 2,0% atât pentru 2017, cât şi pentru 2018, în timp ce pentru zona euro cifrele sunt de 1,7% în 2017 şi 1,6% în 2018.

Dacă în 2016 indicele preţurilor de consum a scăzut în România cu 1,6%, FMI estimează o creştere cu 1,3% în 2017 şi cu 3,1% în 2018.

La capitolul balanţei contului curent, România ar urma să înregistreze un deficit de 2,8% în 2017 şi de 2,5% în 2018, potrivit proiecţiilor Fondului Monetar Internaţional.

Conform datelor FMI, rata şomajului a fost în anul 2016 de 6,0 % în România, fiind estimată să ajungă la nivelul de 5,4% în 2017 şi de 5,2% în 2018.

“Activitatea economică la nivel mondial tinde să se reia, constatându-se relansarea ciclică a investiţiilor, producţiei şi comerţului. Creşterea economică globală ar urma să ajungă de la 3,1% în 2016 la 3,5% în 2017 şi la 3,6% în 2018″, arată raportul Fondului Monetar Internaţional.

Tags: , , , ,
bani

Preşedinţie: Impactul bugetar brut al măsurilor adoptate este de circa 8,5 miliarde lei. Acesta se va adăuga la deficitul bugetar de 2,96%

Consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu a declarat că impactul bugetar brut al măsurilor adoptate recent de Guvern şi Parlament este de aproximativ 8,5 miliarde lei, potrivit evaluărilor Departamentului pentru Politici Economice şi Sociale al Administraţiei Prezidenţiale.

”În cadrul Departamentului pentru Politici Economice şi Sociale al Administraţiei Prezidenţiale au fost realizate o serie de calcule şi evaluări, discutate şi în cadrul întâlnirii de astăzi (miercuri, n.r.) de la Palatul Cotroceni. Potrivit acestor evaluări, măsurile recent adoptate au un impact bugetar brut de circa 8,5 miliarde lei, conform actelor normative adoptate săptămâna trecută de către Guvern şi Parlament. Acest impact se va adăuga la deficitul bugetar de 2,96% din proiectul de buget al fostului Guvern”, a precizat Cosmin Marinescu pentru MEDIAFAX.

El a menţionat faptul că este vorba despre un impact bugetar brut, care se va ajusta potrivit efectelor de runda a doua care apar în economie, urmare a injectării în economie a unui stimul fiscal-bugetar.

”Importantă este însă amploarea efectelor de runda a doua, în funcţie de care se ajunge la impactul bugetar net”, a spus Marinescu.

Potrivit consilierul prezidenţial, este esenţial ca bugetul României pentru 2017 să fie unul ”solid şi credibil”, motiv pentru care construcţia bugetară trebuie să fie una ”realistă şi care să fie validată de dinamica evoluţiilor economice din realitate”.

”De aceea este esenţială prognoza de creştere economică ce va fundamenta bugetul. Atragem atenţia că majoritatea prognozelor economice – Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială, BERD etc – iau în considerare un ritm de creştere diminuat semnificativ faţă de 2016. Se ştie că anul 2016 a fost vârful creşterii în toate prognozele economice, pe fondul unui impuls fiscal semnificativ, de circa 3% din PIB, care a fost injectat în economie anul trecut şi care a ridicat creşterea economică la 4,8%”, a subliniat Cosmin Marinescu.

El a spus că, în condiţiile impulsului fiscal actual, de circa 1% din PIB, Departamentului pentru Politici Economice şi Sociale al Administraţiei Prezidenţiale apreciază că în 2017 creşterea economică ar putea fi susţinută către un maxim de 4,5%.

”În acest sens, este de dorit să avem o prognoză economică realistă, care să nu pună ulterior execuţia bugetară în dificultate, în raport cu bugetul programat”, a opinat Marinescu.

El a precizat, totodată, că, potrivit evaluărilor Departamentului pentru Politici Economice şi Sociale al Administraţiei Prezidenţiale, bugetul pentru 2017 are nevoie de o ajustare de minim 0,5% din PIB, astfel încât angajamentele să fie respectate şi să putem avea un buget credibil.

”Trebuie să recunoaştem, totuşi, că economia şi bugetul au fost impactate cu foarte multe măsuri fiscal-bugetare, într-un interval scurt de timp, în doi ani consecutivi. Poate că ar fi fost indicat să existe măcar 1-2 ani de respiro, de predictibilitate, astfel încât economia să absoarbă politicile, prin investiţii, ajustări structurale şi evoluţii sustenabile. În acest sens, calitatea creşterii economice este chiar mai importantă decât ritmul, de unde şi nevoia de responsabilitate a Guvernului în planul politicilor publice”, a conchis consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

”Acesta este răspunsul la toate atacurile din ultima vreme: măsurile adoptate de guvernul nostru, al tuturor românilor! Fiecare măsură, beneficiarii ei, impactul bugetar, precum şi termenul de la care intră în vigoare. Iar toate au fost promisiuni făcute în campanie, pe care, iată, deja le-am onorat. Impactul total este de 2,65 miliarde lei”, a susţinut, pe de altă parte, liderul PSD, Liviu Dragnea, pe Facebook.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că i-a cerut premierului Sorin Grindeanu un buget pentru 2017 sustenabil şi solid, primind promisiuni că Executivul se va încadra într-un deficit sub 3% şi va aloca 2% din PIB pentru apărare.

”Am solicitat şi primit informaţii despre cum se vede la nivel de Guvern construcţia bugetului pentru 2017. După părerea mea – şi asta am subliniat în cursul întâlnirii – este foarte important să avem pentru 2017 un buget sustenabil, un buget solid care ţine cont de câteva date foarte importante, cum ar fi de exemplu să ne încadrăm într-un deficit sub 3% , să avem o alocare de 2% pentru apărare. Avem promisiuni că aceste lucruri vor fi realizate”, a detaliat Iohannis după întâlnirea cu Grindeanu.

”Nu va fi deloc uşor de construit un buget pe măsurile care au fost deja aprobate şi cu încadrarea într-un deficit de 3 %, dar el este obligatoriu”, a insistat şeful statului.

Întrebat care este soluţia pentru încadrarea în deficit cu respectarea promisiunilor electorale, Iohannis a precizat că ”asta e problema Guvernului şi a Parlamentului” – să vină cu un buget care este sustenabil şi se încadrează în aceste cerinţe.

Tags: , , ,
crestere-economica-economie

Banca Mondială: Economia României este prognozată să crească cu 3,7% în 2017

Produsul Intern Brut al României este prognozat să crească la 3,7% în 2017, după o creştere de 4,7%, înregistrată anul trecut, potrivit ultimului raport publicat miercuri de Banca Mondială.

Noua prognoză a Băncii Mondiale este revizuită în scădere uşoară pentru România, estimările anterioare indicând creşteri de 5,1% în 2016 şi 3,8% în 2017.

Creşterea este aşteptată să rămână stabilă în Europa Centrală, în pofida frânării consumului din ţările partenere şi a creşterii preţurilor pentru bunurile de import.

Creşterea în regiunile vestice a rămas puternică. Economia a accelerat în România, Albania, Croaţia şi Serbia datorită cererii interne semnificative. Totuşi, creşterea a încetinit în Ungaria, Polonia şi Turcia, în 2016.

Tags: , ,
lei-ron-bani

Economia României frânează în 2017. Consumul, grevat de fiscalitate şi inflaţie

Economia României va continua să crească în 2017, însă mai puţin decât a făcut-o anul trecut, pe fondul temperării consumului intern şi al riscurilor externe, relevă datele unui sondaj de opinie realizat de KeysFin în rândul unui eşantion reprezentativ de oameni de afaceri din toate sectoarele de activitate. Barometrul privind aşteptările economice arată un optimism moderat pentru 2017, condiţionat de provocările de ordin fiscal-bugetar şi de evoluţia economică mondială.
După un an 2016 în care consumul a fost principalul motor al creşterii economice de peste 4,1%, evoluţia economică din 2017 este privită în registru pozitiv, însă rezervat, de majoritatea investitorilor.

Chiar dacă măsurile de relaxare fiscală, de la reducerea TVA la 19% la eliminarea mai multor taxe şi impozite, alături de creşterea salariului minim pe economie de la 1 februarie 2017, ar trebui, teoretic, să stimuleze suplimentar consumul, cei mai mulţi oameni de afaceri sunt destul de circumspecţi privind continuarea ritmului accelerat de creştere economică.

Pe ansamblu, 53% dintre managerii chestionaţi de KeysFin estimează o creştere a PIB-ului între 4-4,1%, 28% dintre ei văd o evoluţie între 4,2 şi 5%, în timp ce 13% cred că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%. 6% dintre cei chestionaţi au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, sunt prea multe necunoscute în descifrarea evoluţiei economiei din 2017.

Temperarea creşterii economice a fost semnalată, de altfel, de ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică. În trimestrul al III-lea, avansul economic s-a temperat la 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după ce, în trimestrul anterior, PIB-ul crescuse la nivel anual cu 6%.

Întrebaţi care sunt principalele provocări ale lui 2017, cei mai mulţi manageri (62%) au estimat o temperare a creşterii consumului, 43% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială, 37% s-au referit la posibilele măsuri fiscale, iar 24% au indicat o potenţială creştere a inflaţiei. Investitorii au mai trecut la acest capitol, printre altele, evoluţia principalelor valute şi blocajul financiar persistent.

Temperarea consumului trebuie pusă în legătură directă cu stimulii fiscali. În 2016, cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, iar cea la alimente a coborât la 9%. Măsurile s-au regăsit în consum, care a accelerat puternic. Scăderea cu un punct a TVA-ului de la 1 ianuarie 2017, creşterea salariului minim şi reducerile de taxe şi impozite promise de noul guvern însă, nu vor mai influenţa la fel de mult consumul”, spun analiştii de la KeysFin.

Potrivit acestora, este greu de crezut că apetitul de consum al românilor va mai atinge nivelul record de anul trecut, mai ales şi că aşteptările inflaţioniste sunt semnificative.

Creşterea salariului minim de la 1 februarie va pune presiune pe companii şi nu este exclus ca debuşeul să fie regăsit într-o creştere generală a preţurilor. Presiunile inflaţioniste vor fi accentuate şi de posibila creştere a importurilor, pe fondul ofertei limitate de pe plan intern”, spun cei de la KeysFin. Potrivit analiştilor, rata inflaţiei în 2017 ar urma atingă nivelul de 2-2,1%.

CUM VA EVOLUA LEUL ÎN 2017

Potrivit barometrului privind percepţia investitorilor asupra mediului de afaceri, realizat de KeysFin, cei mai mulţi investitori (76%) estimează că moneda naţională va rămâne predictibilă în 2017Euro va fi cotat între 4,45-4,55 lei, cu mici fluctuaţii în primăvară şi în toamnă. 22% văd moneda naţională peste pragul de 4,6 lei/euro, în timp ce restul au evitat să comenteze.

Cei mai mulţi investitori s-au declarat convinşi că BNR va reuşi să ţină moneda naţională în frâu şi că, din punct de vedere al riscului valutar, acesta va rămâne controlabil. Asta dacă politica fiscal-bugetară a Guvernului şi evoluţiile externe se vor situa în limitele aşteptate.

Întrebaţi fiind ce măsuri le-ar solicita guvernanţilor în 2017, menite a asigura stabilitatea economică şi a impulsiona business-ul autohton, oamenii de afaceri au vorbit în primul rând despre predictibilitate.

Să avem un Cod Fiscal bătut în cuie, care să nu mai sufere modificări săptămânale, este principala cerinţă a investitorilor. Aceştia au mai invocat necesitatea reducerii birocraţiei în aparatul de stat şi a stimulării activităţii economice prin investiţii durabile, mai ales în infrastructură.
„Chiar dacă PIB-ul a crescut cu câte 8-9 miliarde de euro pe an, veniturile statului au rămas constante, la 23 de miliarde de euro. Presiunile de ordin fiscal şi salarial vor afecta puternic bugetul de stat, asta dacă nu se vor găsi soluţii de eficientizare a cheltuielilor bugetare. Guvernul va avea de ales între a face reforme, pentru a-şi putea onora promisiunile, sau a-şi extinde sursele de finanţare. De remarcat, în context, că, în ultimii 5 ani, autorităţile au împrumutat de la bănci echivalentul a 20 de miliarde de euro. Cam cât am împrumutat de la FMI şi BM pentru a ieşi din criză”, au mai spus analiştii de la Keysfin.

„ Este nevoie de investiţii care să genereze oportunităţi de dezvoltare, în special în sectorul infrastructurii, sector care, în prezent, afectează competitivitatea României. Construcţia de autostrăzi şi reabilitatarea reţelei de transport pe calea ferată trebuie să devină prioritare”, afirmă aceştia.

Oamenii de afaceri au evidenţiat şi necesitatea simplificării documentaţiei pentru accesul la fondurile europene, insistând pe găsirea unor mecanisme de stimulare eficiente, dar mai ales de control a modului în care sunt cheltuiţi banii de la Uniunea Europeană.

RISCURILE EXTERNE, ÎN PRIM PLAN

Dacă în barometrul de opinie anterior, realizat în iulie 2016, investitorii chestionaţi de KeysFin remarcau mai ales provocările de ordin intern, în ediţia de iarnă a acestuia, în prim-plan au revenit riscurile externe. Brexit-ul şi planurile noii administraţii Trump sunt cele mai des invocate de investitori, care remarcă, totodată, şi peisajul politic european, în care tonurile extremiste prind tot mai mult contur.

“Impactul alegerilor din Franţa, Germania şi Olanda alături de evoluţia economiei italiane, acolo unde riscurile bancare sunt în creştere, sunt în prim-plan în 2017. În discuţiile avute cu oamenii de afaceri, aceştia au invocat şi instabilitatea economică din China. În plus, principalul exportator al lumii ar putea fi afectat de măsurile protecţioniste promise de Donald Trump, care ar putea fi urmate şi de alte ţări”. au mai spus analiştii de la KeysFin.

Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 1-30 decembrie 2016, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.

Tags: , , ,