Tag Archives: economia romaneasca

calculator

Economia în 2018. Cum se schimbă legile din 1 ianuarie

Ziua de 1 ianuarie 2018 este prevăzută ca dată de intrare în vigoare a unor normative şi reglementări care vor genera plusuri sau, uneori, minusuri în bugetele populaţiei şi firmelor. 

Cele mai importante schimbări sunt de ordin fiscal, dar mai avem şi o serie de modificări sau chiar noutăţi legislative care au impact în toate domeniile economice şi sociale, conform mediafax.ro. Firmele vor funcţiona după reguli noi (contabilii în primul rând vor avea incomparabil mai mult de lucru în 2018 faţă de 2017), dar pe de altă parte salariul minim şi îndemnizaţia de creştere a copilului se vor majora, iar cota de impozitare a veniturilor va scădea de la 16% la 10%.

Iată lista schimbărilor:

** Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) va fi plătită în conturi separate („split TVA”), procedură care le impune companiilor costuri administrative suplimentare. S-a stabilit, însă, că nu toate firmele vor trece la această modalitate de plată, lucru care va complica relaţiile dintre firmele care o aplică şi cele care nu o aplică.** Contribuţiile de asigurări sociale – CAS – vor fi plătite de angajator, dar din banii salariatului, nu (şi) din banii firmei, cum a fost până la 1 ianuarie 2018. Măsura ar trebui să aibă ca efecte scăderea efortului financiar al firmelor (care vor mai avea de plătit din surse proprii doar o taxă de 2,25% din fondul de salarii) şi scăderea presiunii pe veniturile angajatului de la 39,25% la 37,25%. Dar pentru a se putea împlini acest deziderat şi mai ales pentru a se păstra venitul net al salariatului, angajatorii trebuie să majoreze salariul brut cu cel puţin 20 de puncte procentuale. Sau, după cum au anunţat deja unii angajatori, să le plătească salariaţilor diferenţa de 20% sub formă de prime/stipendii de merit, cel puţin până când această mutare a CAS va fi certă şi clarificată din toate punctele de vedere.

** Complementar la mutarea CAS, de la 1 ianuarie 2018 va fi sancţionată cu închisoare de la 1 la 6 ani neplata CAS de către angajatori.

** Contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS), în procent de 10%, va fi datorată de o multitudine de persoane care realizează venituri cum ar fi: din dividende, din dobânzi, din alte surse, din activităţi independente etc. Principala modificare: aceste venituri care în 2017 erau scutite de contribuţia la asigurările sociale de sănătate, respectându-se şi alte condiţii legale, vor intra obligatoriu în sfera de aplicare a contribuţiei la sănătate, însă modul de calcul este diferit, baza de calcul fiind salariul minim pe economie. De exemplu, dacă o persoană fizică este salariată şi realizează şi venituri din dividende, atunci plăteşte contribuţia la asigurările de sănătate atât ca salariat, cât şi pentru veniturile din dividende. Baza lunară de calcul a contribuţiei la sănătate pentru venitul din dividende este salariul minim brut pe ţară valabil în luna în care se achită dividendele.

** Începând cu data de 1 ianuarie 2018, impozitul pe venit este de 10% pentru toate categoriile de venituri impozabile, cu excepţia veniturilor din dividende – pentru care se păstrează cota de 5%. Pentru persoanele care realizează venituri din salarii se majorează deducerile personale în funcţie de mărimea salariului şi de numărul persoanelor aflate în întreţinere, însă până la limita a 3.600 de lei, peste care nu se mai acordă deduceri personale.

** Tot de la 1 ianuarie 2018, plafonul veniturilor unei microîntreprinderi este de un milion de euro, calculat în lei la cursul BNR din ultima zi a anului anterior. Mai exact, 4,6597 lei/euro, cursul din 29 decembrie 2017, deci plafonul respectiv este de 4.659.700 de lei. Se păstrează cotele de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au un salariat cu normă întreagă şi de 3% pentru microîntreprinderile fără salariaţi. Se abrogă, în schimb, condiţionarea faţă de un anumit obiect de activitate, în sensul că pot fi microîntreprinderi şi societăţile care realizează venituri din consultanţă şi management într-un procent mai mare de 20% din totalul veniturilor, din zona jocurilor de noroc, asigurări etc. Se abrogă, de asemenea, şi posibilitatea optării pentru plata impozitului pe profit prin majorarea capitalului social la suma de 45.000 de lei.

** Din punctul de vedere al impozitelor şi taxelor locale, pentru autovehiculele de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul datorat la bugetul la bugetul local se majorează cu circa 7% din 1 ianuarie 2018.

** O altă modificare importantă: românii care intenţionează să plece din ţară pentru mai mult de şase luni de zile vor risca, de la 1 ianuarie 2018, să fie amendaţi dacă nu notifică Fiscul în prealabil. Notificarea Fiscului trebuie făcută prin completarea şi depunerea unui formular de rezidenţă fiscală. Amenda pentru nedepunerea în timp util a chestionarului respectiv va fi între 50 şi 100 de lei. Obligaţia de a depune respectivul formular o au persoanele fizice care pleacă din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive. La fel, trebuie să depună chestionarul şi persoanele fizice care sosesc în România şi au o şedere în ţara noastră o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.

** Trecând în registrul social, de la 1 ianuarie indemnizaţia minimă de creştere a copilului se va majora, din 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, faţă de 1.233 de lei cât era în 2017. Pentru asigurarea acestei majorări, indemnizaţia de creştere a copilului nu va mai fi raportată la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă (ISR). Valoarea ISR este stabilită la 500 de lei, iar indemnizaţia va avea valoarea a 2,5 ISR.

** Salariul minim pe economie creşte de la 1.450 la 1.900 de lei. Majorarea este binevenită pe fondul unei crize fără precedent de forţă de muncă, dar angajatorii sunt deranjaţi de modul în care a fost impusă. Firmele care şi-au setat afacerile pe costuri salariale la nivelul minimului pe economie (cel puţin 35% din total, după ultimele statistici) sunt nevoite ori să dea afară din angajaţi, ori să mărească preţurile, riscând să nu-şi mai vândă produsele, ori să închidă cu totul întreprinderea.

** Din 1 ianuarie se aplică şi controversata reducere a procentului de plată către Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%, fără a însă fi afectată valoarea nominală din 2017. Mai precis, suma achitată în 2017 către administratorii Pilonului II va fi cel puţin aceeaşi în 2018, dar scăderea procentului este necesară ca urmare a creşterii salariului mediu cu 20%.

** Şi în domeniul auto va interveni o schimbare: de la 1 ianuarie, românii cu maşini noi vor avea o supriză plăcută referitor la inspecţia tehnică periodică (ITP); în schimb, cei cu vehicule vechi vor trebui să efectueze mai des ITP. Maşinile vor putea trece ITP-ul cu defecte minore, dar dacă se constată defecte mai grave, acestea trebuie reparate în maximum 30 de zile. De asemenea, în cazul maşinilor cu o vechime de 12 ani sau mai mult, ITP-ul va fi necesar anual, nu o dată la doi ani. Pe de altă parte, maşinile noi vor avea de trecut primul ITP abia după trei ani de la înmatriculare.

** Tot începând din 1 ianuarie, vom avea un fel de reducere a costurilor cu telefonia în roaming. Ca urmare a scăderii tarifului reglementat la nivel de gros, pentru majoritatea planurilor tarifare va creşte volumul de date ce pot fi consumate în roaming în UE/SEE fără taxe suplimentare. În cazul depăşirii limitelor utilizării rezonabile a unor servicii în roaming în UE/SEE, scad şi suprataxele care pot fi aplicate consumului ulterior, după cum urmează: de la 1 ianuarie 2018 scade cu 22% suprataxa pentru date, de la 7,7 la 6 euro/GB; de la 3 ianuarie 2018 scade cu 16% suprataxa pentru apelurile primite, de la 1,08 la 0,91 eurocenţi/minut.

** În fine, plafonul de garantare pentru programul Prima Casă va scădea, în 2018, de la 2,67 la 2 miliarde de lei.

Tot pentru data de 1 ianuarie a mai fost prevăzută intrarea în vigoare a următoarelor normative: Legea 217/2016 privind combaterea risipei alimentare, Legea 163/2016, prin care constructorii trebuie obligatoriu să fie certificaţi tehnico-profesional sau Legea nr. 4/2016 care prevede sancţionarea contravenţiilor silvice.

 

 

Tags: , , , , , ,
oameni economica

Economia românească se îndreaptă către o criză acută pe piaţa forţei de muncă (ANALIZĂ)

Economia românească se îndreaptă către o criză acută pe piaţa forţei de muncă, numărul salariaţilor şi gradul de profesionalizare înregistrând o scădere în ultimii ani, fenomen care s-ar putea accentua în viitor, potrivit unui studiu efectuat de KeysFin.

Potrivit studiului KeysFin, realizat pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) şi Eurostat legate de piaţa muncii din ultimii 10 ani, majoritatea firmelor din România se confruntă în prezent cu efectele crizei de personal, multe companii reclamând faptul că nu găsesc personal calificat.

Statisticile INS indică faptul că, după boom-ul economic din 2007-2008, numărul locurilor de muncă vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 în 2009 la 59.753 în 2016.

„Cea mai puternică cerere de forţă de muncă este în jurul Capitalei, acolo unde statisticile arată că sunt disponibile peste 16.000 de posturi, urmate de polii de creştere economică reprezentaţi de oraşele Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Ploieşti şi Constanţa. Industria prelucrătoare, cu 15.793 de locuri de muncă vacante, sectorul de sănătate (8.461) şi comerţul (5.216) se aflau, alături de sectorul public, pe lista principalilor angajatori”, se arată în analiza KeysFin.

„Cea mai mare cerere de forţă de muncă este în rândul specialiştilor (17.731 posturi), aproape dublă faţă de 2009, dar rămâne mult sub nivelul-record din 2007 (22.295 posturi). Datele statistice arată că sunt la mare căutare şi meseriaşii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alături de operatorii de instalaţii şi maşini/asamblori de maşini şi echipamente (7.035) şi de muncitorii calificaţi (6.904 posturi). Per ansamblu, pe fondul creşterii economice, cererea de angajaţi calificaţi în economie a evoluat susţinut în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul de acum 10 ani”, afirmă analiştii de la KeysFin.

Potrivit studiului KeysFin, România avea, în 2016, o populaţie ocupată de 8,45 milioane de persoane în sistemul public şi privat, faţă de 9,35 de milioane de persoane în 2007.

În 2007, în ţară erau angajaţi 5,19 milioane de bărbaţi, iar în 2016 cifra a fost de 4,8 milioane. O scădere similară, chiar mai accentuată, se înregistrează în rândul femeilor.

„Datele statistice confirmă, în parte, exodul românilor către Occident. De la intrarea în UE, în 2007, au fost foarte mulţi români care au ales să plece în ţările dezvoltate, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, a unui trai mai bun”, au explicat analiştii.

Analiza menţionează criza din 2009-2010 ca factor care a influenţat iniţiativa privată, dovadă că numărul antreprenorilor a scăzut în 2016 la 1,6 milioane faţă de puţin peste două milioane în 2007.

„Reculul s-a simţit puternic în economie. Dincolo de scăderile salariale, multe business-uri au murit din cauza blocajului financiar, a scăderii abrupte a cererii şi a înăspririi condiţiilor de creditare. În acest interval au dispărut, practic, 400.000 de antreprenori”, au explicat experţii KeysFin.

KeysFin este o companie care oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri.

Tags: , ,
????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????

Impactul Brexit la nivelul mediului de afaceri din România

Conform rezultatelor definitive ale referendumului, 51,9% dintre britanicii care s-au prezentat la vot au optat pentru ieșirea din Uniunea Europeană, numărul acestora fiind mai mare cu aproximativ 1,3 milioane, comparativ cu numărul votanților care au optat pentru rămânerea în UE.

“Deși această decizie naște foarte multe incertitudini, iar impactul indirect pe termen mediu și lung este foarte greu de anticipat, putem aprecia totuși că impactul direct pe termen scurt, în ceea ce privește România este unul limitat”, se arată într-o analiză Coface.

Din punct de vedere macroeconomic, relațiile bilaterale directe între România și UK sunt limitate:

  • Tranzacții comerciale directe limitate: exporturile orientate către UK pe parcursul anului 2015 au fost de 2,4 MLD. EUR, reprezentând 4,4% din totalul exporturilor și doar 1,5% din PIB, în timp ce ponderea importurilor din UK a fost de 2,5% din totalul importurilor, ajungând la 1,6 MLD. EUR în anul 2015;
  • Tranzacții financiare directe restrânse, în condițiile în care investițiile străine directe provenite din UK au reprezentat 2,5% din totalul ISD în anul 2014, în timp ce sectorul financiar este foarte puțin expus către dețineri de capital direct din UK. Într-adevar,  prin scăderea contribuției UK la bugetul Uniunii Europene, sursele de finanțare prin fonduri europene devin mai limitate. Oricum, relativ la situația țărilor din UE, România nu a exploatat eficient aceste resurse, în condițiile în care gradul de absorbție a fost unul oricum moderat.
  • O expunere socială redusă, în condițiile în care numărul cetățenilor români care lucrează în UK este de aproximativ 180.000, conform estimărilor Eurostat, ceea ce reprezintă doar 7% din totalul cetățenilor români care lucrează în străinătate.

Relațiile comerciale și bilaterale directe între România și UK sunt astfel limitate, iar acest lucru se observă și în ponderea redusă a companiilor locale cu acționariat înregistrat în UK. Pentru a delimita aceste companii, au fost considerate următoarele filtre:

  • Companiile respective au depus declarațiile financiare pentru activitatea desfășurată în anul 2015
  • Au cel puțin un acționar persoană juridică sau persoană fizică care este înregistrată cu sediu social/ adresă de domiciliu în UK;
  • Au fost eliminate companiile care înregistrează în structura de capital investitori instituționali cu sediu operațional în UK care nu sunt deținute 100% de către capital provenind din UK (ex: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare);
  • Nu au fost considerate relațiile de apartenență la mediul de afaceri britanic prin legăturile de management. Cu alte cuvinte, au fost eliminate companiile care înregistrează administrator persoane fizice sau juridice cu sediul în UK, în măsura în care acestea nu înregistrează și cel puțin un acționar provenind din UK.

Astfel, conform înregistrărilor oficiale la Ministerul de Finanțe și Registrul Comerțului, a rezultat un număr de 1.094 de companii locale care înregistrează acționari cu sediul social în UK și îndeplinesc condițiile de mai sus. Acestea reprezintă doar 0,3% din totalul companiilor active din România, dar generează aproximativ 2,2% din totalul cifrei de afaceri a tuturor companiilor înregistrate în România.

Analizând distribuția sectorială în funcție de mai multe criterii, observăm următoarele:

  • 354 dintre acestea nu au înregistrat nicio activitate pe parcursul anului 2015, în condițiile în care nivelul cifrei de afaceri a fost zero, în timp ce încă 248 de companii au raportat un nivel al veniturilor sub 100.000 EUR. Astfel, rămân doar 492 de companii cu venituri peste 100.000 EUR în anul 2015, înregistrând o medie a cifrei de afaceri în acel an de aproximativ 11 MIL. EUR;
  • Durata medie de viață a acestor companii este de 8 ani, în condițiile în care doar 152 dintre acestea au fost înregistrate în ultimii trei ani, și doar 128 de firme au fost înregistrate în perioda 1990-2000. Anul în care investitorii din UK au înregistrat cele mai multe companii noi în România este 2007, respectiv anul aderării în UE, nivel comparabil cu întreaga perioadă 2008-2010, când volumul a scăzut considerabil din cauza efectelor crizei financiare;
  • Cele mai multe companii sunt concentrate în sectoarele de prestări servicii (17%), tranzacții imobiliare (16%); construcții (13%); comerț cu ridicata și distribuție (10%) și IT (8%);
  • În schimb, dacă analizăm dispersia veniturilor la nivel de sector, vom observa câteva industrii diferite. Astfel, veniturile generate de aceste companii sunt concentrate în industria metalurgică (16%), comerț cu ridicata și distribuție (15%), poștă și telecomunicații (14%), IT (12%) și industria alimentară și a băuturilor (7%);
  • Companiile locale care sunt deținute de către investitori provenind din UK au raportat în declarațiile financiare aferente exercițiului 2015 un număr total de 66.637 de salariați, respectiv 2% din totalul locurilor de muncă înregistrate în România în mediul privat. Dintre acestea, cele mai multe sunt concentrate în IT (19%), industria metalurgică (17%), fabricarea produselor textile (13%), industria de mașini și echipamente precum și servicii prestate în general companiilor, fiecare în parte cu o pondere de 8%. Practic, aceste sectoare generează aproximativ două treimi din totalul locurilor de muncă raportate de întreg eșantionul;
  • Având în vedere și specificul obiectului de activitate, cele mai multe investiții pe termen lung finanțate de către investitorii care provin din UK în companiile locale au fost orientate în poștă și telecomunicații, industria metalurgică, industria alimentară și a băuturilor, construcții și tranzacții imobiliare. Practic, aceste 5 sectoare generează aproape 70% din valoarea tuturor activelor imobilizate, indicând astfel și proporționalitatea investițiilor strategice.

Analizând situația financiară a acestor companii, observăm următoarele:

  • Structura de capital a firmelor locale cu acționariat în UK este mai bună decât media înregistrată la nivel național. Astfel, companiile deținute de către investitori din UK înregistrează o îndatorare medie de 70%, comparativ cu media națională de aproape 78%;
  • În ciuda acestui fapt, nivelul mediu de eficiență al acestor companii este foarte scăzut, în condițiile în care profitabilitatea totală este negativă. Astfel, companiile locale, deținute de către investitori care provin din UK, au înregistrat în anul 2015 o pierdere consolidată de 60 MIL. RON. Această situație, corelată cu un grad de îndatorare (finanțări atrase de la bănci, furnizori, stat și entități afiliate) sub media înregistrată la nivel național, implică faptul că firmele respective care au înregistrat pierderi au fost susținute de către acționari prin capitalizarea acestora;
  • În contextul incertitudinilor în creștere cauzate de către Brexit, investitorii care provin din UK probabil nu vor mai putea aloca fonduri suplimentare pentru finanțarea companiilor locale, în condițiile în care acestea din urmă înregistrează pierderi. În acest context, aceste companii vor trebui să treacă printr-un proces de restructurare, iar sectoarele care înregistrează cele mai mari pierderi și vor fi cel mai mult afectate de acest proces sunt (considerăm doar companiile deținute de către investitorii din UK): construcții (-38%), industria extractivă (-30%), agricultura (-24%), industria alimentară și a băuturilor (-24%), tranzacții imobiliare (-19%) și comerțul cu amănuntul (-18%). Sectoarele menționate generează un număr total de aproximativ 6.300 de locuri de muncă, concentrate în 406 companii;
  • La polul opus sunt companii locale foarte profitabile care sunt deținute de către investitorii din UK, sectoarele cu cel mai ridicat nivel de profitabilitate fiind transporturi (17%), industria metalurgică (9%) și fabricarea produselor chimice (6%). Totuși, în condițiile în care gradul de capitalizare al companiilor din sectoarele menționate este foarte ridicat, respectiv 60% (corelat deci cu un grad de îndatorare foarte scăzut, de aproximativ 40%), iar companiile mamă din UK vor avea nevoie de capitaluri pentru stabilizarea problemelor întâmpinate în contextul Brexit, o decapitalizare a acestor sectoare este destul de probabilă, în condițiile în care impozitul pentru dividendele plătite este foarte scăzut, comparativ cu cel înregistrat în trecut. Aceste sectoare generează aproximativ 15.000 de locuri de muncă.

“Investitorii din UK dețin în mod direct doar 1.094 de companii locale, din care doar 492 de firme cu venituri peste 100.000 EUR în anul 2015. Deoarece ponderea veniturilor acestor companii în totalul înregistrat la nivel național nu este decât de 2%, eventuale probleme ale acestor firme nu pot cauza un efect sistemic în rândul economiei private. În schimb, putem vorbi despre anumite riscuri izolate. Astfel, deși aceste companii au un grad acceptabil de capitalizare de 30%, 7 din 10 înregistrează pierderi, iar rezultatul net consolidat la nivel de eșantion este negativ. În acest context, dar și pe fondul incertitudinilor alimentate de către decizia Brexit, investitorii care provin din UK probabil nu vor mai putea aloca fonduri suplimentare pentru finanțarea companiilor locale, în condițiile în care acestea din urma înregistrează pierderi. Astfel, companiile respective vor fi nevoite să se eficientizeze prin măsuri de restructurare în vederea creșterii competitivității”, a declarat Iancu Guda, Director Servicii, Coface România.

 

Tags: , , , , , , , ,
???????????????????????????????????????????????????????????????????????????

Românii, ceva mai optimişti asupra economiei naţionale. Cum se traduce acest lucru în piaţa imobiliară

Dincolo de efectele concrete ale recesiunii în imobiliare – cum ar fi scăderea prețurilor sau a volumului de tranzacții –, a existat un altul, mai profund și mai puțin previzibil, de natură psihologică. Este vorba despre neîncrederea românilor în ziua de de mâine, tradusă în plan practic prin reticența de a face achiziții sau investiții majore, cum este și cumpărarea sau renovarea/reamenajarea unei case.

Ponderea populației cu o viziune optimistă asupra economiei naționale este în creștere, ajungând la 39% în 2015, față de 27% în 2013, arată un studiu de piață realizat de BCR Banca pentru Locuințe cu sprijinul companiei de cercetare și consultanță IRSOP. Acest lucru înseamnă că cei interesați de achiziția unei locuințe se orientează de regulă spre un credit, iar cei care vor să renoveze se bazează mai mult pe economii.

“Debutul crizei a generat o stagnare a planurilor românilor de îmbunătățire a situației locative, însă 2015 a marcat o creștere a interesului în această privință, de la o pondere de 56% din totalul respondenților în 2014, la 68% în 2015. În ceea ce privește modalitatea de finanțare a unor investiții în domeniul locativ, în 2015 se consemnează o ușoară creștere a tendinței de a contracta un credit, comparativ cu 2014. La modul general, cei interesați de achiziția unui imobil se orientează mai mult spre credit, iar cei care vor să renoveze se bazează mai mult pe economiile proprii”, se arată în studiul menţionat.

De remarcat este și faptul că frecvența de a pune bani deoparte a crescut semnificativ față de punctele minime atinse în 2011 și 2013 – când economisirea regulată atingea 16%, iar cea ocazională se situa la 20%, și, respectiv 18%. Acum, 25-27% dintre gospodării pun bani deoparte.

„Interesant e că în 2015 vedem că a crescut procentul celor care economisesc pentru a investi și a scăzut procentul românilor care economisesc ca fond de rezervă. Ceea ce arată un lucru interesant – că economisirea nu mai are funcția defensivă de a proteja gospodăria în fața dificultăților, dar, încet, încet se reorientează spre zona de investiții”, punctează reprezentantul IRSOP.

Tags: , , , ,