Tag Archives: economia clujului

tiff_gala_deschidere

Cât costă să organizezi TIFF-ul și câți bani lasă festivalierii la Cluj

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), cel mai mare festival de profil din România inițiat de clujeanul Tudor Giurgiu, ajunge la cea de a 15-a ediție: 27 mai – 5 iunie 2016. 

Până atunci însă, în 2015 a stabilit un nou record de spectatori, cu peste 73.000 de bilete vândute, 110.000 de participanți (incluzând toate evenimentele gratuite, masterclass-urile, workshop-urile, lansările, expozițiile, concertele, petrecerile), 850 de profesioniști din lumea filmului invitați, 400 de proiecții și 223 de filme din 60 de țări.

Bugetul TIFF pentru anul trecut a fost estimat la 1.5 – 1.6 milioane de euro (circa 7 milioane lei). La capitolul finanțări, 2 milioane lei au venit de la Ministerul Culturii, 1 milion lei de la Primăria Cluj-Napoca, echipa festivalului a mai obţinut şi o finanţare de la granturile SEE şi norvegiene prin Fondul Bilateral Naţional pentru o nouă secţiune: Norwave, iar restul banilor necesari – sponsori, vânzare de bilete, etc.

Astăzi, a fost dat publicității un studiu privind impactul TIFF în economia Clujului, studiu realizat de Facultatea de Business din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” și care a luat în calcul fondurile investite în economia locală pentru organizarea festivalului, taxele și impozitele locale generate de activitățile în directă legătură cu festivalul, dar și banii cheltuiți de participanți.

80% dintre participanți sunt clujeni

Documentul arată că ponderea clujenilor în totalul participanților la TIFF se situează între 81% și 85%, restul participanților fiind turiști din alte județe sau din străinătate.

Turiști cu venituri ridicate

Conform  studiului, turiștii sunt preponderent persoane cu venituri ridicate, peste medie, 48% dintre ei alegând să se cazeze la hoteluri și pensiuni pentru o perioadă de 3 sau 4 nopți, la un tarif mediu de 94,8 lei / noapte. În timpul petrecut în Cluj, 70% dintre turiști văd cel puțin 2 filme pe zi, iar 40% văd cel puțin 3 filme. Rămâne însă suficient timp pentru a face cumpărături (8% din vizitatori) sau a ieși în oraș alături de prieteni (57,9%) – ceea ce înseamnă că 66% dintre turiștii atrași la Cluj de festival reprezintă o sursă de venituri pentru localuri sau magazine din oraș. Ei cheltuiesc în medie 57,6 lei/persoană pentru masa, la care se adaugă costul biletului la film și transportul. În plus, aproximativ 20% dintre turiști sunt public nou, veniți pentru prima dată la Cluj datorită TIFF.

Clujenii cheltuie 50 lei/eveniment

La încasările provenite direct de la vizitatori se adaugă sumele cheltuite de rezidenți. Clujenii participă în medie la 5 zile ale festivalului, respectiv la 1,42 de evenimente/zi. Studiul arată că 80% dintre ei realizează și alte activități cu prilejul ieșirilor la film, plătind în medie 49,5 lei pentru bunuri și servicii ca urmare a participării la un eveniment al festivalului.

Studiul a măsurat și percepțiile participanților cu privire la impactul festivalului asupra economiei și scenei culturale locale.

Astfel, majoritatea respondenților consideră că TIFF atrage investiții în oraș și încurajează localnicii să dezvolte noi activități economice, dar și că introduce problema infrastructurii pe agenda autorităților locale. În ceea ce privește scena culturală locală, studiul arată că, pe lângă oferirea unor alternative de petrecere a timpului liber, acesta crește nivelul de educație și cultură, contribuie la dezvoltarea vieții culturale a Clujului și la promovarea culturii locale și facilitează comunicarea și dezvoltarea relațiilor la nivel social.

Peste 50% dintre respondenți afirmă că TIFF este un simbol cultural pentru Cluj, însă este covârșitoare proporția de 90% a celor care au o impresie bună sau foarte bună despre festival, în urma participării.

Cei mai mulți participanți la TIFF sunt din categoria de vârstă 26-35 de ani, cu venituri peste medie și cu studii superioare (aproximativ 45% din total).

Spectatorii sub 25 de ani reprezintă 27% din publicul festivalului, iar cei între 36 și 45 de ani aproximativ 15% din total. Pe toate grupele de vârstă, 86% din spectatorii TIFF sunt persoane care au cel puțin studii universitare.

Cercetarea Facultății de Business din cadrul UBB a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de peste 1.000 de persoane, dintre care 828 participanți la TIFF cu domiciliul stabil în Cluj-Napoca în ultimele 6 luni înaintea festivalului, inclusiv studenți, și 178 de participanți proveniți din alte orașe și din străinătate.

„Am lucrat doi ani la acest studiu, în 2014 și 2015, pentru că am dorit să verificăm validitatea rezultatelor de la ediție la ediție și să oferim o analiză cât mai corectă și concretă. Cercetarea confirmă impactul economic al festivalului și valoarea pe care acesta o aduce comunității, dar și aprecierea de care TIFF se bucură în rândul publicului cu un nivel înalt de educație”, a explicat Adina Negrușa, coordonator al studiului.

„TIFF a stabilit noi standarde în organizarea de evenimente la un nivel profesionist și a pus pe harta orașului noi spații pentru desfășurarea acestora, contribuind la dezvoltarea infrastructurii culturale. Festivalul a generat efecte importante în comunitate și prin educație, și prin implicarea în proiecte sociale. Era deja cunoscut faptul că TIFF a ajuns, în 15 ani, cel mai important brand cultural al orașului și unul din cele mai apreciate și respectate festivaluri de film din lume. Am fost însă curioși să vedem efectele TIFF asupra orașului dintr-o perspectivă de business, văzând numărul mare de invitați români și străini, precum și turiști, care vin anual la festival”, a spus și Tudor Giurgiu, președintele festivalului.

Concluzia studiului arată că TIFF-ul generează un impact economic de 7,5 milioane de euro (33 milioane lei) în economia Clujului, adică de 5 ori suma investită în organizarea festivalului. 

Record de turiști pentru Cluj în 2015

TIFF-ul nu este singurul festival clujean cu impact major în economia loclă și care aduce valuri de turiști în capitala Transilvaniei. Pe listă figurează și Untold și Electric Castle.

Grație acestor evenimente, dar și ținând cont de faptul că orașul Cluj-Napoca a fost Capitală Europeană a Tineretului, conform Direcției Județene de Statistică, în 2015, atât în municipiu cât și în județ a fost înregistrat un număr record de turiști: 428.239 ( 88.368 străini) în județ și  319.220 în Cluj-Napoca.

În lunile iunie, iulie și august 2015 (perioada de desfășurare a celor 3 festivaluri) au fost raportate circa 130.000 de sosiri în hoteluri, aproximativ 43.000 în fiecare lună, cu mici fluctuații. Concentrația cea mai mare de turiști a fost în Cluj-Napoca (31.000 în iunie, 32.800 în iulie și 30.500 în august).

De exemplu, amintim că Clujul era “booked” pentru Untold încă cu două luni înainte de eveniment. Anul acesta, istoria se repetă: 80% din capacitatea unităților de cazare din municipiu era rezervată deja în februarie.

De altfel, într-un raport al companiei de audit Ernst&Young se arată că cele două festivaluri de muzică din Cluj – Electric Castle şi Untold – devin „active strategice pentru economia locală a orașului”. Raportul menționat punctează că dezvoltarea unei infrastructuri culturale este o prioritate pentru România. În 2021, un oraș din țară – Baia Mare, București, Cluj-Napoca sau Timișoara – va fi desemnat Capitală Europeană Culturală. Mai multe AICI.

CITEȘTE și primele informații despre TIFF 2016, ediție ce va beneficia de 2 milioane de lei de la Ministerul Culturii și 1.4 milioane lei, fonduri nerambursabile, de la Primăria Cluj-Napoca.

(Articol de Cosmin FOSTI)

 

Tags: , , , , , , , , ,
crestere-economica-economie

Economia Clujului în 2015

Potrivit Direcției Județene de Statistică Cluj, în luna decembrie 2015, producţia industrială a crescut cu 27,7% faţă de aceeaşi lună din anul 2014. Comparativ cu anul 2014, în anul 2015 indicele producţiei industriale a fost de 115,4%.

Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie, în luna decembrie 2015, a fost cu 21,3% mai mare faţă de aceeași lună a anului 2014. Pe anul 2015, indicele valoric al cifrei de afaceri este de 110,5%, faţă de anul 2014.

Activitatea de comerţ exterior din judeţul Cluj, în perioada 1.01-31.10.2015 se concretizează în realizarea unui volum de export în valoare 981,8 mil. euro şi a unor importuri care însumează 1685,9 mil. euro. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, exportul a crescut cu 13,4%, iar importul a crescut cu 4,9%. Deficitul comercial în primele zece luni ale anului 2015 a fost de 704,1 mil.euro.

Tags: , , ,
Die-Antwoord-Electric-Castle-2014-3-600x397

Electric Castle şi Untold pot deveni active strategice pentru economia Clujului

Cele două festivaluri de muzică din Cluj – Electric Castle şi Untold – devin „active strategice pentru economia locală a orașului”, se arată într-un raport al companiei de audit Ernst&Young.

Conform studiului EY Cultural Times, care analizează 11 industrii creative la nivel global, viaţa culturală bogată a devenit un activ extrem de important pentru ţările care caută să atragă manageri din mediul corporatist şi angajaţi talentaţi – cei care în mod tipic sunt consumatori avizi de cultură şi entertainment – precum şi turişti atraşi de cultură. Dezvoltarea unei infrastructuri culturale este în mod special importantă pentru ţările emergente, cum este şi România, care vor ajunge să atragă mai bine de jumătate din numărul de turişti internaţionali până în anul 2030.

„Europa de Est reprezintă deja o atracţie pentru turismul cultural de pe continent, iar România poate capitaliza cu succes acest interes, în special pe segmentul festivalurilor de muzică şi film. Cap de afiş în acest sens este cu siguranţă Festivalul George Enescu. Conform datelor organizatorilor, ediţia din 2013 a atras peste 20.000 de turişti străini timp de trei săptămâni în Bucureşti. Pe lângă biletele cumpărate la festival, impactul economic al şederii acestor turişti în capitală este semnificativ. Dar Bucureştiul nu este singurul oraş din România care poate concura pe piaţa turismului cultural din regiune. Festivalul de muzică electronică „Sunwaves”, care se desfăşoară de două ori pe an în Mamaia şi care are deja o tradiţie de 8 ani sau cele două festivaluri de muzică emblematice pentru Cluj-Napoca – Electric Castle şi Untold – atrag la rândul lor anual mii de turişti străini, devenind astfel active strategice pentru economiile locale ale acestor oraşe ”, comentează Elena Badea, Director de Marketing, EY România.

De altfel, Untold a fost desemnat, aseară, Best Major Festival la European Festival Awards 2015. Este pentru prima dată când un festival aflat la prima ediție câștigă marele premiu.

“Best Major Festival este un vis devenit realitate și este cu atât mai impresionant cu cât reprezintă o premieră ca un festival aflat la prima ediție să câștige acest premiu. Mulțumim tuturor care au crezut în festival încă de la prima ediție, începând de la echipă, parteneri, autorități și nu în ultimul rând fanilor care ne-au susținut să ajungem aici,” a transmis Bogdan Buta, director general Untold, printr-un comunicat de presă.

“Noi privim titlul de Best Major Festival ca pe o confirmare a impactului proiectului, pozitionând Untold în prima linie a festivalurilor din Europa, alături de Exit Festival, Sziget Festival, Tomorrowland, care au mai primit de-a lungul timpului acest titlu. Incontestabil, acest premiu aduce valoare brandului Untold, însă mai mult decât atât, înseamnă beneficii de imagine pentru orașul Cluj-Napoca și România”, a punctat Adrian Chereji, director de Marketing și Comunicare a festivalului.

Prima ediţie Untold Festival, proiectul major al programului Cluj Capitală Eropeană a Tineretului 2015, a avut loc între 30 iulie – 2 august 2015 şi a numărat peste 240.000 de participanţi. 170 de artiști au creat o atmosferă memorabilă timp de peste 88 de ore, între aceştia numărându-se Avicii, Armin van Buuren, David Guetta, Like Mike & Dimitri Vegas sau ATB. Ediţia din 2016 a festivalului va avea loc între 4 şi 7 august, iar primul nume confirmat este DJ Tiesto.

Untold 2016: afacere privată cu un buget de 5 milioane euro

Şi Electric Castle a ajuns pe lista scurtă a nominalizărilor la premiile European Festival Awards 2015 (pentru al treilea an consecutiv) – la categoria Best Medium-Sized Festival, dar a pierdut în faţa Volt Festival (Ungaria).

Electric Castle 2015 a avut loc între 25-28 iunie şi a numărat peste 150 de artişti: The Prodigy, Fatboy Slim, Rudimental, The Parov Stelar Band, The Cat Empire, NouvelleVague, Siriusmodeselektor, The Subways, RoniSizeReprazent, High Contrast, AsianDub Foundation, DubPistols, DubPhizix & Strategy, Blomqvist Live, DC Breaks, Cosmin TRG, Subcarpați, Șuie Paparude, Soom T & JSTAR, Evil Nine, Vadim & Yarah Bravo, Vakula, Radikal Guru, Eliphino, Benny Page, B.Traits, XXXY, Synkro, Bambounou, FrenchFries, MadProfessor & BrotherCulture, PrinceFatty & Horseman, Bush Chemists& King General, IrationSteppas, DRUGS, Pixelord, Pop Killers, Shiver și The Model. 90.000 de festivalieri au fost prezenţi în curtea Castelului din Bonţida.

Ediţia din 2016 va avea loc între 14-17 iulie, iar artiştii confirmaţi până în prezent sunt: Sigur Ros, Gorgon City, Camo & Krooked ft Dynamite MC, Gui Boratto, Art Department, Loadstar, God Is An Astronaut, Worakls, General Levy, De Staat, Icicle, Gramophonedzie, N’to, Macka B, Axel Boman, Palms Trax, Mihai Popoviciu, The Model, Paul Kalkbrenner, Rusko, Flux Pavilion, Enter Shikari, Matisyahu, Babylon Circus, DJ Marky, NU:Tone B2B Logistics, Legowelt, Congo Natty aka Rebel MC, Toddlat T, Moomin, Louisahhh!, Aba Shanti-l, Alternosfera, Urma, DJ Shiver, Macanache, Dub Pistols.

Citiţi AICI despre bugetul EC şi problemele de infrastructură

Creştere record generată de Electric Castle şi Untold

“Primele date statistice oficiale arată o creștere de aproape 20% în unitățile hoteliere în vara anului 2015 față de precedentul. Datele Institutului Național de Statistică se referă doar la unitățile hoteliere, în realitate afluxul de turiști în Cluj a fost mai mare, spun actori din piață, având în vedere numărul impresionant de apartamente private scoase la închiriat pe perioada festivalurilor muzicale. Sprecialiștii din Turism consideră creșterea drept ”impresionantă” și o pun pe seama Elestric Castle (iunie) și Untold (iulie-august)”, arăta catcostacujul.ro într-un articol publicat în octombrie 2015.

Aşadar, în iunie, iulie și august 2015 în Cluj au fost raportate circa 130.000 de sosiri de turiști în hoteluri, circa 43.000 în fiecare lună, cu mici fluctuații.

Vezi ce declarau managerii de hoteluri şi agenţii de turism din Cluj AICI.

Dezvoltarea unei infrastructuri culturale este o prioritate pentru România

„În ceea ce priveşte infrastructura pentru activităţile culturale, România necesită investiţii susţinute pentru a acoperi un deficit evident. Dacă nu putem încă vorbi de zone culturale construite special pentru a găzdui manifestări de mari dimensiuni în condiţii optime, putem însă să ne concentrăm pe dezvoltarea unei infrastructuri urbane de mai mici dimensiuni, precum săli de concerte şi spectacole sau spaţii expoziţionale. Am văzut cu toţii din păcate ce consecinţe nefaste poate avea lipsa accesului la astfel de facilităţi în comunitate, dar şi impactul asupra industriilor creative precum cea muzicală şi cea a artelor spectacolului, cărora le lipsesc spaţiile de expresie. Dezvoltarea acestei infrastructuri este unul dintre elementele-cheie care pot stimula turismul cultural în centrele urbane ale României”, explică Elena Badea.

La nivel global, unele oraşe dezvoltă în mod special zone culturale. Printre exemple se numără Zorlu Center din apropiere de Istanbul, Odaiba din Tokio, NDSM din Amsterdam şi Stratford City Development din Londra. Zorlu Center, situat la nouă kilometri de centrul Istanbulului, include nu doar un mall de cumpărături premium (de 105.000 metri pătraţi), ci şi un mare centru cultural (de 55.000 metri pătraţi) cu două teatre şi spaţii expoziţionale. În sezonul inaugural al centrului (2014-2015) au fost incluse 400 de spectacole cu un public total de 500.000 spectatori.

În Franţa, turismul bazat pe cultură (festivaluri, muzică live, operă şi galerii de artă, însă fără sit-urile istorice) a generat 2,6 miliarde USD în anul 2013. Moştenirea culturală, activităţile şi evenimentele de profil reprezintă acceleratori de creştere urbană şi joacă un rol major în reînnoirea urbană. În Japonia, insula artificială Odaiba aduce într-un singur loc infrastructură de afaceri, culturală şi de entertainment. Cele două muzee de pe insulă şi evenimentele culturale (Comic Market şi Gundam Festival care atrag gameri internaţionali şi entuziaşti ai animaţiei japoneze şi ai cărţilor cu desene manga, de tip japonez) subliniază succesul şi atracţia exercitate de acest district al capitalei nipone. Comic Market atrage de două ori pe an aproape 500.000 de oameni în cadrul unui eveniment care durează trei zile.

O nouă clasă creativă se naşte odată cu creşterea oraşelor globale

Populația de la nivel global este tânără – 1,8 miliarde de locuitori ai planetei aveau între 10 şi 24 de ani în 2014, înregistrând un record istoric – iar alfabetizarea la nivel global s-a îmbunătăţit semnificativ. Creşterea economică solidă şi populaţiile tinere generează un context favorabil dezvoltării unui val de consumatori din clasa de mijloc în multe pieţe emergente. Această tendinţă nu este nicăieri mai puternică decât în Asia şi Africa. Asia numără în prezent 525 milioane de consumatori culturali din clasa de mijloc.

Cuplată cu dezvoltarea de activităţi culturale, urbanizarea stimulează, de asemenea, emergenţa unei noi clase economice, atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare – clasa “creativă”. Conform lui Richard Florida, teoretician al studiilor urbane, această clasă include oameni de ştiinţă, artişti, ingineri, designeri şi scriitori “super-creativi”, precum şi “profesionişti ai creaţiei”, care activează într-o gamă largă de ocupaţii bazate pe cunoaştere.

Clasa creativă reprezintă întruparea triadei “Tehnologie, Talent şi Toleranţă”, conform definiției lui Florida, şi este un motor esenţial de creştere, inovaţie şi atractivitate în zonele urbane. Combinaţia dintre preţurile mici ale proprietăţilor din interiorul oraşelor şi încurajarea puternică a libertăţii creative a susținut revigorarea Berlinului, care acum atrage artişti şi antreprenori culturali din întreaga lume.

Conform studiului EY intitulat Global Talent in Global Cities 2015, Top 3 cele mai atractive oraşe pentru clasa creativă arată astfel:

1. New York – se bucură de o scenă culturală unică, inclusă într-un mediu urban cosmopolit şi progresist, în general considerat benefic pentru activităţile creatoare;
2. Londra – se poziționează în faţa Parisului datorită deschiderii sale internaţionale (33% din populaţia oraşului a fost născută în afara graniţelor ţării, faţă de doar 12% în Paris);
3. Paris – se clasează pe locul trei datorită moştenirii culturale şi activelor tehnologice, dar este penalizat de mediul antreprenorial mai slab.

Conform Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), 54% din populaţia lumii locuieşte, în prezent, în orașe, iar până în anul 2050 acest procent va creşte la 66%.

Citeşte şi Clujul cultural, aplaudat peste hotare si ignorat acasa. Ameninţările şi oportunităţile pentru următorii 10 ani.

Priorităţile Clujului costă 440 milioane euro

Industriile creative genereaza 3% din PIB-ul global

(Articol de Anca Muresan si Cosmin Fosti)

 

Tags: , , , , , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Clujul, motorul economiei Regiunii Nord-Vest în 2016

Economia regiunii Nord-Vest va creşte cu 4% în 2016, estimează Comisia Naţională de Prognoză, cu 0.2% mai mult decât în anul anterior. Valori mai mari ale PIB-ului de 4.1% se vor înregistra în Satu Mare şi Sălaj, în timp ce în celelalte judeţele procentele avansate sunt de 4%.

Clujul pare să fie lider în evoluţia principalilor indicatori economico-sociali din regiune în 2016.

PIB-ul/locuitor (euro) este estimat la 10.655, la fel ca în 2015, mult peste următorul judeţ din clasament Sălaj, cu 6.505. De asemenea, câştigul mediu salarial net lunar va fi de 2.166 în acest an, pe locul doi poziţionându-se Satu Mare, cu 1.552, în timp ce angajaţii din Bistriţa-Năsăud vor câştiga doar 1.472 lei, între cele mai mici sume din ţară. Clujul conduce şi la capitolul cea mai scăzută rată a şomajului: 2.5%, la polul opus fiind Sălajul cu un procent de 5.5. Rata pe regiune este de 3.4%.

Indicatori prezentaţi în detaliu, în tabelul de mai jos:

tabel 1
(*modificări procentuale)

Citeşte şi Câţi bani vor câştiga clujenii în 2016

Cum va arăta economia regiunii Nord-Vest în 2016

Cum vor arăta decalajele regionale în trei ani

Tags: , , , , , ,
salariu_mediu_net

Câţi bani vor câştiga clujenii în 2016

Conform Comisiei Naţioanale de Prognoză, cele mai mari salarii din 2016 le vor primii angajaţii din Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timişoara şi Argeş. Peste 2.000 de lei/lună.

Astfel, raportul publicat de CNP arată că judeţul Cluj se află pe cea de a treia poziţie în top cu 207.900 de salariaţi, adică 58.7% din populaţia activă. Angajaţii vor câştiga, în medie, 2.166 de lei lunar, cu 7.8% mai mult decât în 2015. Rata şomajului este estimată la 2.5%.

La polul opus, cele mai mici salarii din 2016 le vor încasa angajaţii din Bihor, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Covasna şi Harghita.

Bucureşti – 2.813 lei
Ilfov – 2.363 lei
Cluj – 2.166 lei
Timiş – 2.136 lei
Argeş – 2.050 lei
….
Bihor – 1.490 lei
Bistriţa-Năsăud – 1.472 lei
Neamţ – 1.456 lei
Covasna – 1.398 lei
Harghita – 1.317 lei
(* salariu brut)

Guvernul a decis în ultima şedinţă a anului trecut, ca salariul minim pe economie să crească la 1.250 de lei începând cu 1 mai 2016, de această majorare urmând să beneficieze peste 1 milion de români, inclusiv bugetarii.

Nu în ultimul rând, Comisia Naţională de Prognoză estimează că economia României va creşte cu 4.1% în 2016. Judeţele Braşov, Sibiu, Olt şi Prahova vor fi liderii avansului economic, cu o creştere de 4.5%, la celălalt capăt al spectrului clasându-se Ialomiţa şi Giurgiu, ale căror economii vor creşte doar cu 3.6 procente.

Tags: , , , , , , , ,