Tag Archives: econnew

22095931_1438758959571048_8818604887861738105_o

Bani europeni pentru restaurarea Castelui Banffy

Ministrul delegat pentru fonduri europene, Rovana Plumb, a semnat contractul de finanțare a proiectului european privind „Restaurarea, conservarea și punerea în valoare a Ansamblului monument istoric Castel Banffy, sat Răscruci, comuna Bonțida, județul Cluj”, proiect depus de Consiliul Județean Cluj în luna noiembrie a anului trecut. 

Proiectul urmează a fi derulat în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020 – Fondul European de Dezvoltare Regională, valoarea totală a acestuia fiind de 20.140.414,48 lei cu TVA, din care finanțarea nerambursabilă este de 98%, respectiv 19.296.310,51 lei cu TVA iar contribuția proprie a Consiliului Județean Cluj este de 393.802,26 lei cu TVA (2%).

„Este o veste extrem de bună întrucât reabilitarea acestui obiectiv și deschiderea lui pentru vizitare vor contribui la creșterea atractivității turistice a comunei Bonțida și a localităților limitrofe, cu consecințe benefice în ceea ce privește dezvoltarea economică a întregii zone. Mai mult decât atât, timp de cinci ani de la finalizarea proiectului Castelul va putea fi vizitat gratuit, fapt care va atrage, cu siguranță, un aflux considerabil de turiști”, a declarat președintele Consiliului Județean, Alin Tișe.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă restaurarea și conservarea Ansamblului monument istoric Castel Banffy din satul Răscruci, format din clădirea castelului și parcul care îl înconjoară, atât din punct de vedere al valorificării patrimoniului cultural și a identității culturale, cât și în ceea ce privește impulsionarea dezvoltării locale. În acest scop, Consiliul Județean Cluj, în calitate de proprietar al clădirii, a decis schimbarea funcțiunii Castelului în Centru cultural reprezentativ pentru județul Cluj, capabil să găzduiască diverse evenimente culturale. Acest fapt va determina crearea, într-o primă etapă, a șase locuri de muncă, urmând ca, în funcție de gradul de utilizare și de vizitare a obiectivului, numărul acestora să crească progresiv. De asemenea, deschiderea acestui obiectiv de patrimoniu pentru vizitare și organizare de evenimente culturale va aduce o plus-valoare atât obiectivului turistic în sine cât și zonei în ansamblu.

În mod concret, în ceea ce privește clădirea Castelului, a cărei suprafața totală desfășurată este de 1.878,20 mp, vor fi realizate o serie de lucrări specifice de restaurare-reamenajare, la standarde ridicate de calitate, al căror rol este acela de a reconstrui, din materiale asemănătoare ca formă și compoziție, toate elementele de construcții și decorative. Lucrările de restaurare vor privi atât zidurile interioare și exterioare, compartimentările, finisajele, instalațiile de utilități cât, mai ales, componentele artistice: tâmplăriile, ornamentica și finisajele din lemn și lemn pictat, mobilierul cu valoare istorică, șemineul, sobele de teracotă, vitraliile, inscripțiile, precum și celelalte elemente artistice care s-au păstrat sau care vor fi reconstituite în baza fotografiilor de arhivă.

În ceea ce privește restaurarea parcului Castelului, aceasta se va axa, în principal, pe amenajarea lacului din incintă, soluția propusă de echipa de arhitecți fiind cea de decolmatare și curățare a suprafeței amenajabile, respectiv de redimensionare a acestuia până la o suprafață de 2755 mp. De asemenea, în cadrul amenajării acestui parc au fost prevăzute construirea unui ponton din lemn, restaurarea porumbarului din mijlocul lacului și a fântânii arteziene, edificarea unui pod peste canal, respectiv a două poduri pentru șanțul de evacuare a apei lacului, amenajarea acceselor auto și pietonale, etc.

Tags: , , ,
00161199_large

Încă 9 km de autostradă lângă Cluj, însă necirculabili FOTO/VIDEO

Lucrările la tronsonul Gilău – Nădăşelu au fost demarate în august 2014, fiind realizate de asocierea UMB Spedition – Tehnostrade. Costul se ridică la 59 de milioane de euro, iar finanţarea este asigurată doar de la bugetul de stat. 

00161192_large

00161193_large

00161194_large

00161195_large

00161197_large

O nouă filmare aeriană cu acest tronson, al cărui stadiul fizic este foarte aproape de 100% și cel mai probabil până în luna octombrie se vor finaliza și restul lucrărilor, a fost publicată de Asociaţia Pro Infrastructura.

”Lotul de 8,7 km va deveni “muzeu” pentru că șoferii nu vor putea circula pe aici minim un an de zile. Dacă până acum Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere ne-a obișnuit cu muzee care se terminau brusc în câmp, de data aceasta primim un muzeu care se termină în canalul Someșul Mic lângă Cluj-Napoca.

Deși responsabilii din Ministerul Transporturilor România și CNAIR sunt conștienți de acest aspect, în loc să trateze proiectul finalizării podului peste Someș ca o prioritate (vezi final filmare), astfel încât lotul filmat să devină operațional, dânșii se ocupă de alte chestiuni, cum ar fi inaugurarea de proiecte nefinalizate, licitarea de proiecte fără acord de mediu, fără studii geotehnice pertinente sau cu toate avizele expirate.

După ce licitația pentru construcția podului a fost lansată inițial în anul 2015, ea a fost anulată un an mai târziu, nefiind una conformă. În octombrie 2016, proiectul a fost din nou licitat. La începutul lunii iulie, după 9 luni pline de stângăcii și întârzieri nepermise din partea echipei care se ocupa cu evaluarea ofertelor, s-a încheiat într-un final această licitație, urmând în mod natural să se semneze contractul. Un ministru și un director general care ar fi văzut acest proiect ca o prioritate ar fi semnat contractul a doua zi, dar nu, ministrul Cuc și directorul Ioniță erau prea ocupați în acea perioadă cu vizitele penibile pe șantiere.

Din păcate, au trecut 2 luni din momentul în care construcția acestui pod ar fi putut începe. Solicităm (pentru a câta oară?) decidenților să încheie această bătaie de joc la adresa contribuabililor români și să semneze contractul pentru finalizarea podului peste Someș!”, scriu reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastrctura pe Facebook.

Amintim că, în luna mai 2017, sensul giratoriu al nodului Nădășelu a fost deschis circulaţiei auto.

Tags: , , ,
rabla

Termenul pentru depunerea dosarelor pentru programul Rabla, prelungit

Administrația Fondului pentru Mediu a decis prelungirea sesiunii de depunere a dosarelor pentru Programul Rabla Clasic până la data de 28 octombrie 2016

De asemenea, Administraţia Fondului pentru Mediu publică rezultatul celei de-a patra etape de evaluare și validare a dosarelor depuse de persoanele juridice în Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional (“Programul Rabla”) şi în Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic (“Programul Rabla Plus”) 2016.

În această etapă, pentru “Programul Rabla” au fost analizate un număr de 415 dosare depuse de persoane juridice. Din acestea, 239 dosare au fost acceptate pentru 673 autovehicule și 176 dosare au fost respinse.

Au fost aprobate 9 contestații pentru 19 autovehicule aferente dosarelor respinse în cea de-a treia etapă de evaluare.

Pentru “Programul Rabla Plus” au fost analizate un număr de 13 dosare depuse de persoane juridice, toate fiind acceptate pentru 119 autovehicule.

Listele persoanelor juridice care au fost acceptate şi respinse în programe sunt publicate pe site-ul AFM, (www.afm.ro), la secțiunile aferente Programului “Rabla” şi “Rabla Plus” 2016.

Persoanele juridice care au fost acceptate în programe se pot adresa unuia dintre producătorii/dealerii auto care au fost validaţi în Programul “Rabla” şi “Rabla Plus” 2016.

Persoanele juridice care au fost respinse au posibilitatea să depună contestaţii începând de vineri, 21 octombrie 2016, în termen de 5 zile.

De asemenea, solicitanţii respinşi pot depune un nou dosar, la sediul Administraţiei Fondului pentru Mediu, până la data de 28 octombrie 2016.

Tags: , , , ,
11209500_1071235949573097_4712743790452480153_n

Piedicile business-ului românesc: birocraţia, educaţia şi…mentalitatea

Mediul de afaceri şi cel academic din Cluj-Napoca s-au întâlnit, astăzi, pentru a discuta şi a găsi soluţii pentru un climat competitiv de business naţional şi internaţional, în cadrul evenimentului B2B Forum.

Plecând de la ideea că business-ul mondial se află într-o continuă metamorfoză, ce se consumă cu viteza luminii, participanţii la forum au încercat să identifice unde “e loc de mai bine” în peisajul autohton. Concret: care sunt principalele piedici ce stau în calea dezvoltării business-ului românesc.

Un prim răspuns a venit din partea consulului onorific al Olandei la Cluj, Wouter Reijers (n.red. Olanda este cel mai mare investitor străin din România). Acesta este de părere că românii sunt mult prea negativişti în gândire pentru a putea conştientiza potenţialul ţării.

“Olanda are o îndelungată experienţă în business, avem o ţară mică cu o economie puternică, noi avem business-ul în sânge. România e un paradox pentru mine. Este foarte bine poziţionată, Clujul este Silicon Valley-ul Europei, voi aveţi toate instrumentele de lucru. De asta vin olandezii şi investesc aici, doar că noi luăm produsul şi facem bani acasă. Trebuie să investiţi în produse proprii şi să scăpaţi de gândirea negativistă. S-ar putea să aveţi o şansă: aveţi o generaţie nouă, creativă”.

Mihai Talpoş, antreprenor şi fondator al Talpos & Partners – firma de training şi consultanţă în afaceri, duce ideea consulului mai departe şi identifică două noi probleme: sistemul de învăţământ şi indiferenţa guvernanţilor.

“Viitorul poate suna interesant. România are cei mai mulţi olimpici la matematică şi informatică din Europa. Creativitatea este o caracteristică nativă. Din păcate, un procent nesimnificativ al acestor inovaţii ajunge să fie concretizat pe piaţa autohtonă. Explicaţii ar fi două la număr: autorităţile care nu oferă prea mult sprijin şi sistemul de învăţământ are nevoie de o nouă curricula, una mult mai aplicată”.

Şi Dacian Paladdi, consultant în afaceri, este de acceaşi părere: “România nu e încă prietenoasă pentru antreprenoriat. Suntem o societate tânără, ce nu are cultură managerială. Familia, şcoala încă nu îşi fac treaba. În universităţi e plin de cadre didactice care nu se intersectează cu practica. Apoi, birocratic e dificil să porneşti la drum”. El mai spune că este adeptul muncii inteligente, iar asta se rezumă la spaţiul de joc pe care îl alegi în business: “Intri într-un mediu care te interesează, dar unde sunt alţii cu experienţă, veterani”.

Reprezentanţii mediului academic se simt puşi între ciocan şi nicovală. Pe de-o parte se simt îngrădiţi de cadrul legislativ, pe de-altă parte aşteaptă iniţiative din partea oamenilor de afaceri.

“Suntem inerţi pentru că facem acelaşi lucru. Suntem constrânşi de legi. Apoi, avem multe declaraţii din partea mediului de business, declaraţii care nu prea ajung să se concretizeze”, a declarat Răzvan Nistor, profesor universitar UBB.

Wouter a ţinut să puncteze că studenţii români sunt foarte buni în teorie, dar lipsiţi de practică. Gând la care Paladdi a subliniat că oamenii de afaceri nu sunt dispuşi să aştepte după o reformă a sistemului de învăţământ: “contează viteza de reacţie; am ajuns la concluzia că putem forma un tânăr în 6 luni de practică, nu în 3 ani de studiu; nu ne mai trebuie interesează diplomele”. “Avem profesori tineri, cu o altă mentalitate. Noi suntem deschişi, îi aşteptăm pe cei interaţi de eventuale colaborări să vină la noi”, a replicat Florin Duma, conferenţiar UBB.

Pentru a scăpa de cercul vicios în care s-a ajuns cu discuţia, omul de afaceri care a venit în Cluj la începutul anilor 2000 Ambrus Adam, CEO Amera Grup, a ţinut să precizeze că România a evoluat vizibil în ultimii 15 ani. Cele mai frapante probleme ţin de birocraţie şi neîncrederea în sistem.

“Când am ajuns aici, birocraţia a fost o mare piedică. Din 2000 şi până în prezent, România a evoluat 100 de ani. Avem tendinţa de a ne compara cu ţări mult mai evoluate, ceea ce nu e un lucru rău, dar dacă e să ne uităm în urmă vedem de unde am plecat şi cât de diferit e acum. Pe de altă parte, astăzi ne confruntăm cu neîncrederea în sistem din cauza corupţiei. Din cauza valurilor DNA, celor din sfera administrativă le este frică să mai semneze hârtii. Nimeni nu îşi mai asumă decizii: primari, preşedinţi de consilii judeţene”. “E uşor să porneşti un business, dar abia apoi vine crocodilul. Trebuie să te încrezi în sistem, în legislaţie, ceea ce nu văd la români. Trebuie să aveţi un mediu de afaceri prietenos şi abia apoi veţi creşte pe munca şi ideile voastre”, l-a completat consulul Olandei la Cluj.

De la mentalitate, la educaţie, la cadru legislativ auster şi iar la mentalitate.

Radu Rujan, expert evaluator în fonduri europene în cadrul APM Cluj, revine la ideea lansată de Wouter în deschiderea discuţiei: mentalitatea românilor sau mai bine zis, lipsa stimei de sine.

“E greu să faci antreprenoriat în Siria, în Liban. Nimeni nu-i împiedică pe români să-şi deschidă o firmă în Olanda, spre exemplu. Problema e stima de sine. Ne complacem să spunem că statul e rău, totul e rău. Mentalitatea asta pleacă şi din familie. Deschizi o firmă de apartament, părinţii te întreabă în primul rând de responsabilităţi. Trebuie să rişti ca să te motivezi şi ca să faci asta trebuie să ai încredere în tine, în forţele proprii”.

Rămâne de văzut cum vor fi transpuse în practică concluziile forumului B2B.

Evenimentul a fost organizat de Universitatea Babes Bolyai, prin Facultatea de Business, în parteneriat cu eProdu.com, powered by Smart Production Bv.

(Anca MUREŞAN)

Tags: ,
4071f92a410700934722ac6b6b5a0da3_XL

Loteria Fiscală: Câţi români au mers să-şi revendice premiul şi care este valoarea acestuia

Aproape 9.150 de persoane au depus cereri pentru revendicarea premiilor la prima loterie a bonurilor fiscale organizată în România, câştigul ajungând astfel la 109 lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor centralizate la finele săptămânii trecute.

Cei care deţin unul sau mai multe bonuri fiscale emise la 7 februarie, cu valori între 6,00 lei şi 6,99 lei – date rezultate în urma extragerii – , se pot prezenta în continuare la unităţile ANAF, cu bonurile în original şi o copie a actului de identitate, termenul de revendicare fiind 13 mai. Premiile vor fi acordate în termen de trei luni.

Fondul total de premii este de un milion de lei, care se va împărţi în mod egal la numărul total de bonuri câştigătoare şi validate de ANAF.

Un bon este câştigător dacă a fost emis de un aparat de marcat electronic fiscal care funcţionează potrivit legislaţiei, sunt lizibile informaţiile, are valoarea totală exprimată în lei, egală cu valoarea extrasă, a fost emis în ziua extrasă şi nu are menţionat niciun cod de înregistrare fiscală al cumpărătorului.

Sunt valabile bonurile fiscale achitate cu cardul, cu bonuri de masă, precum şi cele eliberate de casele de schimb valutar sau de firme neplătitoare de TVA.

Loteria va fi organizată lunar, în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară, dar va putea fi organizată şi ocazional, de Sărbători.

La extragerile lunare participă bonurile fiscale emise în luna calendaristică anterioară. La extragerile ocazionale participă bonurile fiscale emise într-un interval stabilit prin ordin al ministrului Finanţelor.

Tags: ,
photo (2)

Au început afacerile de sezon în Parcul Central

Abia ce s-a arătat primăvara la faţă, iar Parcul Central din Cluj-Napoca redevine raiul afacerilor sezoniere. La sfârşit de săptămână, zona lacului Chios este împânzită cu standuri ce vând cafea, suc, vată pe băţ, clătite, ciocolată de casă, popcorn sau mere dulci. Câţiva clovi fac flori şi animale din baloane colorate pentru cei mici. Toneta cu langos şi kurtos kalacs de lângă Cluj Arena a fost aprovizionată cu cele necesare încă de miercuri.

Afacerile sezoniere nu se rezumă însă la zilele de weekend. Luni, dis de dimineaţă, dintr-un megafon postat lângă intrarea în sala de sport din incinta arenei răsunau, la volum maxim, cântece pentru copii. Un tânăr supraveghea patru maşinuţe electrice: una de teren, una de poliţie şi două roz, pentru fetiţe.

“Am vrut să venim încă de săptămâna trecută, dar nu am avut parte de vreme bună. Ne-am luat revanşa în weekend. De acum înainte vom fi zilnic aici, până la final de vară. Începem la 10 dimineaţa şi stăm până cât stă şi soarele pe cer. Suntem mai mulţi angajaţi şi lucrăm în ture”, spune tânărul, care este student la teologie şi şi-a luat acest job pentru bani de buzunar. Recunoaşte însă că-i plac şi copiii.

photo (1)

photo

Maşinuţele pot fi “conduse” de prichindei între 2 şi 10 ani. O tură de 6 minute costă 10 lei. Maşinuţele “Kiddie Rides” pot fi găsite şi în Polus Center.

Tags: ,

Magazinele bauMax din România, cumpărate de către o companie franceză

Retailerul austriac de bricolaj bauMax a ajuns la un acord cu grupul francez Adeo, proprietarul magazinelor Leroy Merlin, pentru vânzarea celor 15 magazine pe care le deţine în România, printr-o tranzacţie în acţiuni, scrie mediafax.ro

“Suntem mulţumiţi că am găsit o soluţie foarte bună pentru bauMax România, care asigură o perspectivă pozitivă pentru toţi cei implicaţi, mai ales pentru furnizori, care pot continua pe piaţa din România la fel ca până în prezent. bauMax îşi poate continua restructurarea cu băncile, în principal pe cele cinci pieţe cheie ale companiei”, a declarat directorul general al bauMax, Michael Hurter, potrivit unui comunicat al companiei.

bauMax nu a dezvăluit preţul tranzacţiei, care trebuie să obţină avizul autorităţilro române pentru concurenţă.

Vânzarea operaţiunilor din România reprezintă un pas important pentru bauMax în procesul de restructurare, care ar urma să se desfăşoare până în 2016. Compania a anunţat în primăvară că bauMax se va concentra pe cinci ţări, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Slovenia, şi va analiza operaţiunile din Turcia, România, Bulgaria şi Croaţia.

Grupul Adeo are operaţiuni în 12 ţări, printre care şi România, cu mai multe formate de magazine, inclusiv Leroy Merlin, KoziKaza, Brico Center, Weldom, Bricoman şi Bricomart. Leroy Merlin operează în România un magazin, în parcul de retail Colosseum din Chitila.

Retailerul austriac bauMax a înregistrat o pierdere de 126 milioane de euro în 2012, după ce extinderea în Europa de Est a pus o presiune prea mare pe finanţele companiei. Ultima piaţă pe care a intrat a fost Turcia, în 2010.

Cele mai mari pierderi au fost raportate în 2012 în România, de 26 milioane euro, şi Turcia, 14 milioane euro, potrivit cotidianului austriac Die Presse. Cu excepţia Slovaciei, toate diviziile est-europene ale bauMax au înregistrat pierderi.

Grupul a acumulat datorii de 1 miliard de euro, din care 350 milioane euro împrumuturi pentru operaţiuni şi 650 milioane euro credite ipotecare.

Piaţa românească a retailului de bricolaj traversează o perioadă dificilă, marcată de retrageri şi consolidare.

Grupul britanic Kingfisher a preluat anul trecut, de la grupul francez Besson, magazinele Bricostore din România, care sunt transformate în Brico Depot.

Reprezentanţii Kingfisher se arătau anul trecut interesaţi de preluarea magazinelor bauMax din România. Şeful companiei, Ian Cheshire, afirma în luna iunie că ar putea apărea oportunitatea de a prelua magazine bauMax din România şi Turcia.

În luna februarie, grupul german Praktiker a anunţat vânzarea operaţiunilor din România, unde deţinea 27 de magazine, către firma Search Chemicals, deţinută de omul de afaceri turc Omer Susli.

Surse din piaţa de bricolaj au declarat în aprilie că retailerul german Obi se pregăteşte să se retragă în acest an de pe piaţa românescă, unde a înregistrat pierderi în fiecare dintre ultimii ani începând cu 2008, când a deschis primul magazin. Obi a deschis primul magazin din România în 2008, la Oradea, extinzându-se în următorii doi ani cu încă şase unităţi, în Bucureşti (2), Arad, Piteşti, Ploieşti şi Sibiu.

Pe piaţa românească concurează mai mulţi retaileri de bricolaj, precum Ambient, bauMax, Kingfisher, Dedeman, Hornbach, Mr. Bricolage, OBI, Praktiker şi Leroy Merlin.

Tags: