Tag Archives: econews

business

Peste 100 de investitori “zombie” în Cluj

Peste 2.000 de societăţi şi-au dobândit faima de “zombie” în ultimul an, după ce la doar câteva luni de la înfiinţare şi-au suspendat activitatea sau au cerut radierea la Registrul Comerţului, cele mai multe fiind localizate în Bucureşti, Ilfov, Bihor, Constanţa, Timiş şi Cluj, potrivit unui studiu realizat de KeysFin.

În 2014, potrivit datelor KeysFin, au fost 2.067 de astfel de societăţi care, abia înfiinţate, şi-au suspendat activitatea sau au cerut radierea la Registrul Comerţului.

Peste 60% dintre ele au activat în comerţ şi servicii, domeniile cele mai dinamice ale economiei dar şi cele care au cel mai ridicat risc investiţional.Printre firmele considerate “zombie” se află şi un număr semnificativ de societăţi de portofoliu, înfiinţate de oamenii de afaceri doar pentru a derula unele tranzacţii şi care, o dată folosite, sunt închise imediat.

Statistica KeysFin arată că cele mai multe firme “zombie” au fost înregistrate, anul trecut, în Bucureşti – 675, capitala fiind urmată de Ilfov cu 145, Bihor cu 134, Constanţa cu 133, Timiş cu 120 şi Cluj cu 106.

La polul opus se află zonele în care business-ul este unul la cote ceva mai reduse, precum Tulcea, Botoşani, Harghita şi Covasna, unde s-au înregistrat, în 2014, sub 10 firme considerate “zombie”, adică care n-au rezistat mai mult de câteva luni.

Potrivit datelor KeysFin, dintre cele 2067 de firme “zombie”, 1.145 au depus datele financiare la Ministerul Finanţelor, iar cifra de afaceri cumulată a depăşit 214,1 milioane de lei. Capul de afiş l-a deţinut compania Elro Power Instal SRL din Bucureşti, aflată în lichidare, care a raportat o cifră de afaceri de 18,8 milioane de lei.

Pe lângă firmele “zombie”, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, anul trecut au mai dispărut din mediul economic peste 90.000 de firme, dintre care 76.483 au fost radiate, iar alte 15.788 şi-au suspendat activitatea.

Tags: , ,
parcul-feroviarilor

Al doilea cel mai mare parc din oraş revine în proprietatea publică a Clujului

Proiectul de hotărâre privind transferul Parcului Feroviarilor, teren în suprafaţă de 5.4 hectare, din domeniul public al Statului Român, în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca, va fi dezbătut miercuri, 4 noiembrie 2015, în cadrul şedinţei forului local. Ulterior, documentaţia va ajunge la Guvern pentru a primi aprobarea finală a transferului.

“Se aprobă solicitarea de trecere a terenului în suprafaţă de 53.457 mp, indentificaţi prin nr. Topo 5521/2, înscris în CF nr.278302 Cluj-Napoca, reprezentând Parcul Feroviarilor situat în municipiul Cluj-Napoca, din domeniul public al Statului Romând, în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca, cu destinaţia de parc”, se arată în proiectul de HCL.

Primarul Emil Boc declara, încă de la începutul lunii octombrie a anului trecut, că municipalitatea este pregătită să preia în mod gratuit Parcul Feroviarilor de la Compania de Căi Ferate Române (CFR), teren aflat în patrimoniul structurii din subordinea Ministerului Transporturilor. În februarie 2015 a fost formulată şi solicitarea oficială către CFR.

“Prin prezenta vă aducem la cunoştinţă că municipalitatea a solicitat Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, Regioanal CF Cluj, transferul dreptului de proprietare, cu titlu gratuit, privind terenul aferent Parcului Feroviarilor şi a străzii Triajului din municipiul Cluj-Napoca. Cele două solicitări au făcut obiectivul adreselor înregistrate la Primăria municipiului Cluj-Napoca sub nr.68861/453/19.02.2015 şi nr.68361/453/19.02.015.”

Răspunsul a venit abia după opt luni, mai precis la început de octombrie 2015, între timp aşteptându-se rezilierea contractului, prin hotărâre judecătorească definitivă, cu Clubul de Fotbal CFR 1907 care a concesionat terenul încă din 2006 şi care a închis parcul pentru pulic lăsându-l să devină o ruină.

“Prin prezenta vă aducem la cunoştinţă că în urma consultării forului superior, respectiv a Companiei de Căi Ferate Române CFR SA Bucureşti, acesta şi-a exprimat acordul cu privire la transferul terenului în suprafaţă de 53.457 mp, aferent Parcului Feroiarilor, în favoarea municipiului Cluj-Napoca, comunicându-ne în acest sens că fac obiectul unei hotărâri emise de Guvernul României.”


Istoria Parcului Feroviarilor

infoutil_picture

Parcul Feroviarilor a fost atestat documentar la sfârşitul secolului al XIX-lea, aici având loc târgul de vine al oraşului. În anii ’60 a aluat actualul nume şi a fost transformat în parc de distracţii pentru copii. La începutul anilor ’90 a fost dat în administrarea Sucursalei Regionale CFR Cluj. În 2006 a fost cedat, prin concesiune pentru 25 de ani, omului de afaceri Arpad Paszkany, prin intermediul Clubului de Fotbal CFR 1907, pe atunci CFR Ecomax. Atunci, terenul a fost evaluat la doar 7.4 milioane lei. Prin contract, clubul de fotbal se angaja să facă investiţii în valoare de 17.5 milioane lei. Banii ar fi trebuit să fie cheltuiţi pentru conntruirea unei baze sportive, a unui hotel şi a unui parc de joacă pentru copii, dechis accesului public. Din aceste planuri, s-a concretizat doar un teren de fotbal. Ecologiştii împiedicând continuarea lucrărilor în 2011, pe motiv că se distrug arborii bătrâni ai parcului. A urmat perioada de criză, iar anul trecut, Paszkany a anunţat că renunţă la investiţii. Terenul s-a întors, aşadar, la Căile Ferate Române.

Pentru salvarea parcului şi reintroducerea acestuia în circuitul public al oraşului a luptat şi un grup civic, intitulat Federaţia Parcului Feroviarilor. Ecologiştii au înaintat către Regioana CFR un plan de preluare şi reactivare în toamna lui 2014. Pe 20 de ani.

Tags: , , , , ,
consiliul-judetean-rp-07

1.9 milioane lei de la judeţ pentru Spitalul Judeţean, Şcoala Populară de Arte sau Salvamont-Salvaspeo

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj alocă suma de 1.900.000 lei pentru finanţarea mai multor investiţii, între care lucrări de reparaţii capitale şi modernizare la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă şi la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, mansardarea, reabilitarea şi funcţionalizarea clădirii Şcolii Populare de Arte “Tudor Jarda”, respectiv achiziţionarea de echipamente de scufundare pentru Serviciul Public Salvamont-Salvaspeo.

Spitalul Clinic Judeţean: 416.500 lei

“Banii alocaţi vor fi folosiţi pentru elaborarea documentaţiilor de atribuire a lucrărilor de reparaţii capitale la 11 secţii clinice ale unităţii sanitare, urgenţa disponibilizării acestor fonduri fiind determinată de necesitatea obţinerii conformării sanitare a tuturor acestor structuri până la data de 31 decembrie 2016, respectiv obţinerii acreditării întregului spital, termenul limită în acest caz fiind iunie 2016. În concret, până la finele anului viitor vor fi executate lucrări de reabilitare, modernizare, compartimentare şi mansardare la secţiile de endocrinologie, oftalmologie, obstetrică-ginecologie, neurologie, dermatologie şi gastroenterologie din cadrul uneia dintre cele mai mari unităţi sanitare cu paturi din România”, transmit reprezentanţii CJ Cluj.

Spitalul Clinic de Boli Infecţioase: 230.000 lei

“Prin rectificarea bugetară din luna octombrie 2015, Consiliul Judeţean Cluj intenţionează alocarea sumei de 230.000 lei pentru executarea lucrărilor de reparaţii capitale şi modernizări, termenul limită de finalizare fiind luna decembrie a acestui an. Şi în acest caz, urgenţa alocării a aproape un sfert de milion de lei este justificată de dorinţa de obţinere a autorizaţiei sanitare de funcţionare a spitalului pentru anul 2016. În acest context, o atenţie specială va fi acordată modernizării Secţiei de Copii a spitalului care înglobează nu mai puţin de 13 specialităţi diferite şi care, alături de cele 26 de specialităţi destinate adulţilor, fac din Spitalul Clinic de Boli Infecţioase una dintre unităţile sanitare cu cea mai bogată ofertă de servicii ambulatorii din ţară”, se arată în proiectul HCJ.

Serviciul Public Judeţean Salvamont-Salvaspeo: 52.500 lei

Vor fi achiziţionate cinci costume de scufundare uscate, echipamente necesare pentru acţiunile de căutare, recuperare şi salvare. La momentul de faţă, în cadrul serviciului există scafandri pregătiţi, dar echipamentele de protecţie aflate în dotare nu rezistă la temperaturi de 4-7°C, recuperarea persoanelor înecate, în caz de accidente, fiind făcută în majoritatea cazurilor de către scafandri din alte judeţe.

Şcoala Populară de Arte “Tudor Jarda”:1.201.000 lei

Banii vor fi folosiţi pentru mansardarea, reabilitarea şi funcţionalizarea clădirii şcolii- mansardare clădire, schimbare geamuri, refacere acoperiş, reabilitare clădire pe exterior, achiziţionare centrală proprie.

Tags: , , , , ,
Iulius Mall Cluj 02

Home Expo, în acest week-end, la Iulius Mall (P)

Cele mai noi informaþii din domeniul amenajãrilor ºi construcþiilor le sunt prezentate clujenilor ºi nu numai, în acest week-end, la Iulius Mall. Home Expo este târgul care le oferã vizitatorilor, într-un singur loc, soluþii moderne de aranjare a spaþiilor, tehnologii pentru optimizarea confortului ºi tendinþe în design interior ºi exterior.

De vineri până duminică, în perioada 30 octombrie – 1 noiembrie 2015, la parterul Iulius Mall Cluj se desfăşoară târgul Home Expo – Totul pentru casa ta. Organizat în colaborare cu Open Expo, evenimentul reuneşte numeroase companii care au ca scop să le facă viaţa clujenilor mai confortabilă şi mai uşoară. Dedicat tuturor celor care vor să îşi construiască sau renoveze locuinţa, să creeze un ambient nou sau doar să aducă un plus de culoare spaţiului lor de relaxare, târgul prezintă soluţii tehnice, materiale inovative şi idei de actualitate, care pot fi personalizate.

La această ediţie, peste 20 de companii vor veni în întâmpinarea clienţilor Iulius Mall cu servicii, produse, oferte şi sugestii pentru orice preferinţe. Vizitatorii vor găsi la Home Expo tot ceea ce au nevoie pentru a-şi amenaja locuinţa sau biroul aşa cum îşi doresc, participanţii fiind din domenii precum: construcţii, mobilier, decoraţiuni, finisaje, instalaţii, climatizări, tâmplării, izolaţii, materiale de construcţii, amenajări peisagiste, dar şi din segmentele real estate şi financiar-bancar. Cei interesaţi pot achiziţiona produse de calitate şi în tendinţe, pot primi consultanţă de la specialişti în alegerea materialelor şi a designului potrivit spaţiului lor sau îşi pot alege firmele cu ajutorul cărora să îşi realizeze casa de vis.

Tags:
tiff_1_0

Primăria Cluj modifică regulamentul de finanţare al ONG-urilor. Scoate amendamentul care a dus la respingerea a peste 100 de proiecte în 2015

Primăria Cluj-Napoca a iniţiat procedura de consultare publică a noului regulament privind regimul finanţărilor nerambursabile de la bugetul local, alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, conform Legii nr.350/2005.

Principala noutate constă în modificarea art.25 prin eliminarea lietrii j) “solicitanţii nu au sediul/domiciliul sau filiala în municipiul Cluj-Napoca”, condiţie adugată în 22 decembrie 2014, cu mai puţin de o lună înainte de începerea sesiunii de depunere a proiectelor, amendament ce a dus la respingerea a peste 100 de proiecte în 2015.

Spre exemplu, Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), eveniment cu peste 10 ani de tradiţie în Cluj şi cel mai mare festival de film din România, aplaudat peste hotare, a fost afectat de această modificare. Pentru a putea fi eligibil pentru finanţare, organizatorii au fost nevoiţi să înfiinţeze un ONG cu sediul în Cluj-Napoca (Asociaţia Film şi Cultură Urbană, preşedinte Cristian Hordilă). În anii trecuţi, proiectul era depus prin Asociaţia de Promovare a Filmului Românesc, preşedinte Tudor Giurgiu. Situaţia dată a dus la nenumărate reclamaţii din partea sectorului ONG şi a societăţii civile.

Municipalitatea recunoaşte că modificarea regulamentului se face în urma controlului şi la recomandarea Camerei de Conturi a judeţului Cluj, însă scoate la înaintare faptul că oraşul Cluj-Napoca este candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021 şi în acest scop sunt binevenite proiectele merituoase ce vin din alte localităţi ale ţării.

“În urma controlului Camerei de Coonturi a judeţului Cluj, au fost făcute unele recomandări de modificare a regulamentului, printre care: prevederea unei clauze privind emiterea de facturi de către beneficiarii finanţării nerambursabile pentru încasarea sumelor prevăzute în contract, introducerea în procedura de acordare a finaţărilor nerambursabile a etapei de comunicare publică a rezultatelor selecţiei precum şi de soluţionare a contestaţiilor. De asemenea, având în vedere că municipiul Cluj-Napoca este oraş canditat la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021, propunem modificarea art.25 prin eliminarea lit. “j) solicitanţii nu au sediul/domiciliul sau filiala în municipiul Cluj-Napoca”, ceea ce va permite şi promovarea unor proiecte merituoase ce vin din alte localităţi ale ţării. La 18 mai 2015 a intrat în vigoare Legea nr. 111/2015 ce modifică art.4 lit. f) şi art. 13. În consecinţă este necesară adaptarea regulamentului la recomandarea Curţii de Conturi şi la noile prevederi legislative. Modificările propuse s-au făcut pentru a asigura o transparenţă maximă a finanţărilor nerambursabile şi o bună comunicare cu organizaţiile nongurvernamentale ce sunt beneficiare”, se arată în documentul noului regulament.

Acesta poate fi consultat integral pe site-ul primăriei. Etapa consultării publice se va încheia în data de 9 noiembrie 2015. Persoanele interesate pot trimite sesizarile, observatiile, punctele de vedere la adresa de email:consultarepublica@primariaclujnapoca.ro sau pot inregistra adrese scrise la Serviciul Centrul de Informare pentru Cetateni, str. Motilor nr.7 sau la orice primarie de cartier.

Regulamentul în baza căruia ONG-urile pot primi finanţări publice pentru diverse proiecte şi evenimente a fost întocmit în 2013, tot la sugestia Curţii de Conturi.

În 2015, Primăria Cluj-Napoca a alocat pe acest segment suma de 7.9 milioane lei. Au aplicat 275 de organizaţii, 118 primind finanţări: Federaţia Share – responsabilă de programul proiectului Cluj Capitală Europeană a Tineretului – 1.6 milioane lei, TIFF – 1 milion de lei, Asociaţia Tinerilor Ortodocşi din Cluj – 500 mii lei, Federaţia Fabrica de Pensule – 300 mii lei, Asociaţia Cluj–Napoca 2021 – 280 mii lei.

Între proiectele respinse, din diverse motive, se numără: SoNoRo, Festivalul Internaţional de Chitară Transilvania, Electric City, Zilele Arhitecturii, Someş Delivery, Cluj Design Weeks, Festivalul Internaţional Puck, Toamna Muzicală Clujeană, Întâlnirile Internaţionale de la Cluj, etc.

Finaliştii la titlul de Capitală Culturală, anunţaţi în decembrie 2015

Aplicaţia Clujului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 a ajuns pe masa Ministerului Culturii, care va anunţa lista scurtă a oraşelor candidate la începutul lunii decembrie 2015. În cursă s-au înscris şi oraşele Bucureşti, Craiova, Timişora, Iaşi, Sf. Gheorghe, Braşov, Arad, Alba Iulia, Brăila, Baia Mare şi Târgu Mureş.
În cazul în care Clujul va câştiga competiţia, municipalitatea a anunţat încă din luna mai 2015 că se angajează la o susţinere financiară de 15 milioane de euro din bugetul local, după cum urmează: 750.000 euro în anul 2017, 750.000 euro în anul 2018, 750.000 în anul 2019, 1.500.000 euro în anuş 2020, 7.500.000 euro în anul 2021 şi 3.750.000 euro în anul 2022. De altfel, înbugetul operaţional pentru programul “Cluj-Napoca 2021- Capitală Culturală Europeană” sunt prevăzute şi ale surse de finanţare, după cum urmează: Consiliul Judeţean Cluj – 6 milioane euro, Guvernul României – 10 milioane euro, Fonduri Europene – 1.5 milioane euro, Sponsori – 2.5 milioane euro. Totalul bugetului ajunge la suma de 35 milioane euro şi se împarte pe trei categorii: programul cultural, cheltuieli pentru marketing şi comunicare şi cheltuielile cu angajaţii, colaboratorii şi administrative, logistică.

Tags: , , , , , , ,
unnamed (1)

De Halloween, distracţia este cuvântul de ordine la Iulius Mall Cluj (P)

De Halloween, distracţia este cuvântul de ordine la Iulius Mall Cluj. Prichindeii curajoşi vor fi întâmpinaţi cu nenumărate surprize în ton cu sărbătoarea „înfricoşătoare”, dar atât de mult îndrăgită de copii. Cei mici se pot distra la petrecerea organizată de Totto Space KidsLand, iar dacă vor o amintire de Halloween, pot participa la ateliere de creaţie.

Iulius Mall Cluj a pregătit activităţi antrenante pentru copii, care vor asigura distracţia micuţilor de Halloween. Sâmbătă, de la ora 13.00, la parterul Iulius Mall se desfăşoară un atelier de creaţie special, unde prichindeii vor învăţa să realizeze decoraţiuni tematice. Alături de prietenii de la MiniReactor, cei mici vor deprinde etapele necesare pentru a confecţiona cei mai prietenoşi „monştri” din şosete. Prin tehnicile utilizate, participanţii vor învăţa lucruri noi şi vor putea interacţiona cu alţi „meşteri” de vârsta lor. Iar pentru a intra pe deplin în atmosfera de Halloween, clovnul Felix le va realiza picturi pe faţă, transformându-i în personaje „de speriat”.

La finalul evenimentului, în jurul orei 16.00, prichindeii vor avea parte de „trick or treat”. Participanţii vor sparge două pinata umplute cu bomboane, pisica neagră şi ochiul verde de monstru, iar dulciurile vor fi savurate de toţi copiii.

Surprizele „înfricoşătoare” continuă! Tot sâmbătă, năzdrăvanii sunt aşteptaţi la Halloween Party, organizată de Totto Space KidsLand, din Iulius Mall. Invitaţii se vor distra copios, într-un cadru desprins din basme. Alături de curajosul Totto, micuţii vor porni într-o aventură extraordinară, condimentată cu bostani sculptaţi, personaje de poveste, măşti artistice şi multe activităţi care le vor oferi nenumărate zâmbete.

Ştrengarii care vor să meargă la cea mai veselă petrecere de Halloween se pot echipa cu un costum original, iar Totto îi va premia.

Tags:

Proiect: Salariile de bază pentru personalul din învăţământ cresc cu 15% din 1 decembrie

Salariile de bază pentru personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, instituţiile de învăţământ superior de stat, inspectorate şcolare, minister şi unităţi subordonate vor creşte, din 1 decembrie, cu 15 la sută, potrivit unui proiect MECS.

Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (MECS) a lansat în dezbatere publică Ordonanţa de Urgenţă pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Conform proiectului, începând cu 1 decembrie 2015, cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din învăţământ se majorează cu 15% faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2015.

De drepturile salariale majorate, în urma aplicării ordonanţei de urgenţă, vor beneficia în total 359.810 persoane, respectiv: 290.000 de persoane din învăţământul preuniversitar de stat, 7.850 de persoane din unităţile finanţate integral de la bugetul de stat, 57.500 de persoane din învăţământul universitar şi 4.460 de persoane din unităţile finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.

Liderii sindicatelor din Educaţie au avut mai multe runde de negocieri cu autorităţile pentru a discuta despre majorările salariale.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat, pe 12 octombrie, că salariile personalului din învăţământ vor fi majorate cu 15 la sută începând cu data de 1 decembrie.

”Am convenit ca după ce s-au acordat creşteri salariale de 10 la sută pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, 5 la sută în martie şi 5 la sută în septembrie, după ce s-au acordat creşteri de 12 la sută pentru personalul nedidactic, în luna august, să se mai acorde în acest an, începând cu 1 decembrie, o creştere de 15 la sută pentru tot personalul din învăţământ – didactic, didactic auxiliar şi nedidactic”, a declarat ministrul Educaţiei, la finalul discuţiilor care au avut loc la Palatul Victoria cu reprezentanţii sindicatelor din învăţământ.

Mihai Cîmpeanu a precizat că după această ultimă majorare de 15 la sută se ajunge la o creştere medie a salariilor din învăţământ cu 26,7 la sută, în acest an.

El a mai spus că efortul bugetar pentru aceste ultime majorări salariale este de 1,7 miliarde de lei pentru cei peste 304.000 de angajaţi din educaţie.

Tags:
servus_2021_0 (1)

Clujul cultural, aplaudat peste hotare şi ignorat acasă. Ameninţările şi oportunităţile pentru următorii 10 ani

Transilvania ocupă prima poziţie în Top 10 al celor mai atractive regiuni din lume de vizitat în 2016, conform editorilor ghidului de călătorii Lonley Planet, iar prima oprire recomandată este oraşul Cluj-Napoca, “unul dintre hub-urile artistice în plină dezvoltare ale Europei”. De altfel, cultura este una din principalele direcţii de dezvoltare a municipiului pentru următorii 10 ani. Atât economic, cât şi din punct de vedere al imaginii Clujului la nivel european.

“Clujul va fi un reper european prin viaţa sa culturală dinamică, vibrantă, care sprijină experimentarea şi iniţiativa. Cultura va reprezenta un factor transversal în organizarea coumunităţii, devenit motorul transformării sociale şi regenerării urbane”, se arată în documentul de 1.319 pagini al Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020, aprobată de Consiliul Local în luna septembrie 2015.

Specialiştii care au lucrat la redactarea noii strategii, coordonaţi de Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai”, au dedicat un întreg capitol Clujului cultural: “oraş al excelenţei artistice şi al participării culturale”. Cum oraşul se află în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, asociaţia care se ocupă de candidatură, reprezentată de Florin Moroşanu, a avut un rol important în elaborarea componentei în cauză a strategiei.

“Cultura reprezintă un indicator al calităţii vieţii şi bunăstării individuale şi colective. Prin cultură şi prin procesele pe care cultura le catalizează, oraşul poate oferi locuitorilor noi perspective de participare la viaţa publică, poate dezvolta noi mecanisme de solidaritate, poate revitaliza zonele periferice, îşi poate dezvolta infrastructura, poate să primească o mai largă deschide europeană şi poate genera colaborări şi parteneriate care să aducă beneficii economice şi sociale întregii comunităţi. Cultura include arta şi toate formele sale de expresie artistică: muzică, teatru, dans, literatură, arhitectură, dar şi sistemul de valori, tradiţiile şi credinţele unui grup”, se explică în documentul strategiei.

O cartografiere al sectorului cultural clujean arată astfel: 19 instituţii publice de cultură, 60 de ONG-uri, numeroase grupuri informale derulând activităţi cu componentă culturală, 6 uniuni de creaţie, 6 universităţi sau departamente cu profil artistic, 3 licee de artă, 7 centre culturale străine, 17 biblioteci ce oferă cursuri de limbi străine sau acces la cărţi în alte limbi, iar anul 2012 a numărat circa 90 de festivaluri, de mai mică sau mai mare dimensiune. Din păcate, chiar dacă operatorii cuturali îşi cunosc bine publicul ţintă şi au canale specifice a comunica cu el, nu există sufieciente studii care să reflecte consumul cultural, atitudinea şi nevoile publicului faţă de acest sector.

O atenţie deosebită trebuie acordată totuşi autuurilor pe care le are Clujul faţă de alte oraşe: cea mai mare vitalitate culturală din ţară (în afara capitalei), oraş candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 şi deţinător al titlului Capitală Europeană a Tineretului 2015, noul val – şcoala de pictură, Muzeul de Artă şi Fabrica de Pensule (primul şi cel mai mare spaţiu colectiv de acest tip din ţară) au adus nominalizări la Art Cities of the Future/Phaidon 2013, cea mai dezvoltată economie creativă, TIFF – cel mai important festival de film din România, studii superioare în domeniul artistic, etc.

Există însă şi o serie de aspecte care reprezintă provocări pentru cultura clujeană şi care sunt relevante în procesul de planificare strategică, precum: ponderea scăzută a cheltuielilor bugetare rezervate culturii nu se relaţionează cu performanţele sectorului cultural din Cluj care sunt ridicate, limitările bugetare ale operatorilor culturali în contextul creşterii notabile a pulicului şi a numărului de activităţi (în 2015, municipalitatea a alocat 8 milioane de lei la capitolul cultură; Federaţia Share – responsabilă de proiectul Cluj Youth 2015 şi TIFF au fost cap de listă la finanţări), festivalizarea culturii locale, nivel redus încă de cooperare dintre instituţiile culturale locale, în special între operatorii publici şi cei independenţi, parteneriate şi fianţări reduse din partea mediului de afaceri.

În acest context, redactorii strategiei au identificat 9 priorităţi pentru segmentul cultural clujean: creşterea participării şi accesului la cultură-dezvoltarea publicului, sustenabilitatea prin programe de finanţare şi alte măsuri a activităţilor culturale, încurajarea creaţiei, dezvoltarea cooperării internaţionale şi a dimensiunii regionale şi euroepene, creşterea cooperării intra şi intersectoriale, dezvoltarea infrastructurii – susţinerea patrimoniului mobil şi imobil, creşterea calităţii a actului de cultură şi a profesionalismului operatorului cultural, dezvoltarea culturii utilizării spaţiului public şi îmbunătăţirea comuncării culturale.

“Înţelegerea şi percepţia sectorului cultural este încă în vechea paradigmă, a unui domeniu periferic, adresat elitelor. De asemenea, actul cultural este în continuare centralizat, instituţionalizat. E nevoie de o intersecţie cu alte domenii şi de un manifest care să redefinească cultural şi rolul ei în societate, valorile pe care le promovează, o asumare publică a acestei abodări alături de o platformă de cooperare între operatori şi completată de campanii de comunicare şi conştientizare pentru public”, punctează specialiştii.

Pentru realizarea acestor obiective se recomandă o creştere a bugetului de alocări pentru proiectele culturale până la minim 4% din bugetul local până în 2020 şi optimizarea sistemelor de finanţare a proiectelor culturale din bani publici.

De altfel, strategia include 15 direcţii de acţiune generale concretizate într-un portofoliu de 200 de programe operaţioanale şi o simulare de buget pentru concretizarea acestora, o sumă medie necesară de 440 de milioane de euro. Implementarea proiectelor ar trebui să se plieze pe exerciţiul financiar european în curs 2014-2023.

Pentru cultură şi identitate socială ar fi necesari 61 de milioane de euro: extinderea şi modernizarea infrastructurii culturale – Construcţia Centrului Cultural “Transilvania” şi reabilitarea, modernizarea şi dotarea structurilor existente (Teatrul/Opera Română, Opera Maghiară, CCS) – 30 milioane de euro, Programul Cluj Capitală Europeană – 15 milioane euro, consilidarea, reabilitarea şi introducerea în circuitul turistic al obiectivelor de patrimoniu cultural şi istoric – 15 milioane euro, City branding – 1 milion euro.

Dacă Centrul Cultural “Transilvania”, care ar urma să găzduiască Filarmonica din Cluj-Napoca, bate pasul pe loc de ani de zile (Filarmonica “Transilvania” şi-a început noua stagiune fără dirijor permanent, iar concertele sunt organizate în continuare la Auditorium Maximum al UBB), aplicaţia Clujului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 a ajuns pe masa Ministerului Culturii, care va anunţa lista scurtă a oraşelor candidate la începutul lunii decembrie 2015. În cursă s-au înscris şi oraşele Bucureşti, Craiova, Timişora, Iaşi, Sf. Gheorghe, Braşov, Arad, Alba Iulia, Brăila, Baia Mare şi Târgu Mureş.

În ceea ce priveşte Clujul, în cazul în care oraşul va câştiga competiţia, municipalitatea a anunţat încă din luna mai 2015 că se angajează la o susţinere financiară de 15 milioane de euro din bugetul local, după cum urmează: 750.000 euro în anul 2017, 750.000 euro în anul 2018, 750.000 în anul 2019, 1.500.000 euro în anuş 2020, 7.500.000 euro în anul 2021 şi 3.750.000 euro în anul 2022. De altfel, înbugetul operaţional pentru programul “Cluj-Napoca 2021- Capitală Culturală Europeană” sunt prevăzute şi ale surse de finanţare, după cum urmează: Consiliul Judeţean Cluj – 6 milioane euro, Guvernul României – 10 milioane euro, Fonduri Europene – 1.5 milioane euro, Sponsori – 2.5 milioane euro. Totalul bugetului ajunge la suma de 35 milioane euro şi se împarte pe trei categorii: programul cultural, cheltuieli pentru marketing şi comunicare şi cheltuielile cu angajaţii, colaboratorii şi administrative, logistică.

VEZI aplicaţia Clujului AICI.

PE SCURT

Oportunităţi pentru Clujul cultural

– fondurile europene – 2014-2020 – Europa Creativă și fondurile structurale
– activarea spațiilor publice (manual de utilizare a spațiului public)
– cultura voluntariatului este în creștere – implicarea mai multor generații
– dezvoltarea/punerea în valoare a pivnițelor din centrul orașulu
– existența specialiștilor IT pentru proiecte de cultură digitală
– siturile naturale și de patrimoniu din împrejurimile Clujului (Catelul Bonțida, Salina Turda, Cheile Turzii etc.)
– Cluj Arena – pentru evenimente de anvergură
– mediul de afaceri clujean – redeschiderea apetitului privat pentru implicare în actul cultural
– universurile paralele – găsirea puncte de contact
– pregătirea Centrului pentru Industrii Creative (Lomb)
– proiectul Cluj Innovation City

Ameninţări pentru Clujul cultural

– fragilitatea sectorului în fața deciziei politice
– incoerența în implementarea politicilor culturale
– adâncirea izolării sectorului cultural față de cel politic și economic
– pericolul ca noile megaproiecte (Centrul Cultural Transilvania, Cluj Innovation City, Centrul pentru Industrii Creative etc) să canalizeze toate resursele fără a aduce un beneficiu întregului spectru cultural
– festivalizarea și megaevenimentizarea agendei culturale a orașului
– infrastructura de acces terestră subdezvoltată – autostrada nefinalizată, calea ferată nemodernizată
– pierderea oportunităților de a valorifica pentru comunitate spații (publice sau construite) reprezentive pentru experiența colectivă – ex. Continental, Parcul Feroviarilor etc

Tags: , , , , , , , , ,
aeroport-cluj-napoca

Intermodalul de 71 milioane euro de la Aeroportul Cluj, blocat de Consiliul Judeţean

Comisia Tehnico Economică din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Cluj a respins documentaţia aferentă studiului de fezabilitate pentru proiectul “Dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri şi marfă la Aeroportul Internaţional “Avram Iancu” Cluj”, investiţie de 71 de milioane de euro, transmit reprezentanţii autorităţii judeţene.

Motivele care au stat la baza respingerii studiului se referă “la faptul că nici Compania Naţională de Căi Ferate şi nici Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, beneficiari ai unei asemenea investiţii, nu o susţin în forma actuală, nici din punct de vedere tehnic şi nici financiar. În acelaşi timp, proiectul de dezvoltare a infrastructurii de transport intermodal nu se regăseşte, în forma propusă cu cele cinci obiective, în Master Planul General de Transport al României”, precizează conducerea CJ Cluj.

De asemenea, Comisia Tehnico Economică mai enumără o serie de lipsuri şi deficienţe ale documentaţiei:

“Toate avizele (cu excepţia celui emis de Aeroclubul Traian Dârjan) care au fost obţinute sunt emise după recepţia studiului de fezabilitate, astfel că soluţia tehnică din studiul de fezabilitate nu putea fi corelată cu condiţiile, recomandările şi observaţiile din avize şi acorduri, care au un impact asupra soluţiilor tehnico-economice propuse prin studiu. În prezent, majoritatea avizelor sunt expirate. De asemenea, nu sunt îndeplinite toate cerinţele din avize. Nu există studiul de impact asupra sănătăţii populaţiei solicitat de către Direcţia de Sănătate Publică. Nu există o corelare tehnico-economică a investiţiei cu restul obiectivelor intercondiţionate – pista 3.500 m, deviere Someşul Mic, etc. – în condiţiile în care Terminalul Cargo Aero se suprapune peste albia Someşului Mic şi e propus a se începe execuţia în vara anului 2016. Avizul nr.274/A/29.05.2014 emis de către Direcţia Judeţeană de Cultură Cluj este dat la faza de consultare şi nu la faza de studiu de fezabilitate. Totodată se menţionează necesitatea realizării unui diagnostic arheologic pentru a se putea aviza, în funcţie de rezultatele cercetării. Lipseşte acordul proprietarilor terenurilor (Statul român, judeţul Cluj, municipiul Cluj-Napoca) pe care se realizează investiţiile, respectiv nu există hotărâre de Guvern, HCJ a CJ Cluj, HCL a Cluj-Napoca). Nu este justificată cu documente suport situaţia juridică a terenurilor pe care se realizează toate obiectivele de investiţie aferente proiectului. Lipseşte avizul privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei de la beniciarii/titularii de investiţie (Ministerul Transporturilor pentru C.N.A.D.N.R., C.N.C.F – CFR S.A., autorităţi locale) (conform prevederilor anexei 2, ce reglementează conţinutul cadru al studiului de fezabilitate, din H.G. 28/2008), În condiţiile în care beneficiarii-parteneri ai investiţiei nu şi-au asumat din punct de vedere financiar, finanţarea/cofinanţarea obiectivelor de investiţie nu există un raport juridic care să garanteze implicarea acestora în realizarea intermodalului, fapt care creşte semnificativ riscul de nerealizare al Proiectului, aspect care nu este reflectat în analiza de risc, componentă a analizei Cost Beneficiu (Facem menţiunea că în lipsa implementării unui obiectiv nu mai putem discuta despre conceptul de intermodal). Analiza Cost Beneficiu, parte integrantă a studiului de fezabilitate, ce a fost actualizat şi înregistrat la Consiliul Judeţean Cluj cu nr. 4743/14.04.2015, a fost realizată în vederea fundamentării proiectului Studii pentru dezvoltarea infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri şi marfă la Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj recepţionat, în martie 2014”.

Cu toate acestea, Mihai Seplecan, preşedintele CJ Cluj susţine: “În pofida acestei decizii de respingere de către Comisia Tehnico Economică a acestei documentaţii, reafirm cu toată convingerea faptul că dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului clujean reprezintă în continuare o prioritate a Consiliului Judeţean. O condiţie esenţială însă, înainte de a aproba sau promova orice nou proiect în acest sens, este aceea a deplinei legalităţi, a conformării la toate normele în vigoare şi a parcurgerii tuturor etapelor procedurale legale, inclusiv obţinerea avizelor, acordurile şi autorizaţiile necesare. În acest context şi ţinând cont de faptul că Master Planul de Transport al României aprobat de Uniunea Europeană permite doar dezvoltarea unui proiect de transport multimodal la Aeroportul clujean, susţin acest demers cu condiţia însă a redimensionării şi adaptării acestui proiect la Master Plan şi la celelalte exigenţe legale în vigoare”.

De cealaltă parte, David Ciceo, directorul aeroportului, susţine că nu a fost informat personal asupra deciziei de respingere a proiectului, iar o astfel de acţiune nu face decât să avantajeze competitorii Clujului pe proiecte similare.

Proiectul intermodalului a fost demarat în 2012 şi presupune construirea unei pasarele de 270 m care să asigure o conexine între aeroport şi gara din Someşeni şi a unui terminal cargo. Proiectul s-a regăsit atât în strategia CJ şi în cea a Ministerului Transporturilor şi a fost sprijinit de UE: 85% finanţare cu bani europeni, restul de 15% însumând confinanţarea asigurată de Consiliul Judeţean, Primăria Cluj-Napoca, Primăria Apahida, CFR şi Ministerul Transporturilor.

În primăvara acestui an, Clujul a ratat şansa de a realize acest proiect pe fonduri europene din cauza unei semnături.

Vicepreședintele de atunci al CJ Cluj, Ioan Oleleu, a explicat că a refuzat să semneze proiectul, deoarece dintre toți partenerii – CJ Cluj, Aeroport, CFR Marfă, CFR Călători, CNDNR – doar Consiliul Județean trebuia să își asume responsabilitatea financiară și juridică. Asta înseamnă că, potrivit lui Oleleu, din bugetul județului trebuiau alocate sume imense pentru realizarea proiectului, pe lângă banii europeni aferenți acestui proiect. Oleleu a mai precizat că un alt motiv pentru a refuzat să semneze a fost că din documentație lipseau avize importante, iar trimiterea proiectului fără toate actele ar fi însemnat că „bugetul Uniunii Europene ar fi fost prejudiciat pentru acest intermodal”.

Deși proiectul nu a fost trimis spre aprobare, Comisia Europeană, dar și Consiliul Județean Cluj au acordat sume importante de bani pentru realizarea studiului de fezabilitate: CJ Cluj a alocat 800.000 de lei, iar Comisia Europeană a alocat 1,6 milioane de lei.

“Mai aşteptăm nişte avize, dar suntem pregătiţi. De-alungul timpului, Ioan Rus, Alin Tişe, Marius Nicoară, Horea Uioreanu, Vakar Istvan şi Mihai Seplecan au declarat că acest proiect reprezintă o prioritate pentru judeţ. Poate fi finanţat şi din capital propriu, este o condiţie a Comisiei Europene să-l avem până în 2050, dar mai bine să-l realizăm pe bani europeni”, declara directorul Aeroportului Cluj.

Următorul termen de depunere al proiectului ar fi în 2016.

Tags: , , , , ,
unnamed

Primul magazin Melkior din regiune s-a inaugurat la parterul Iulius Mall Cluj (P)

De curând, un nou brand s-a alăturat portofoliului Iulius Mall Cluj, spre încântarea doamnelor şi domnişoarelor care iubesc cosmeticele de calitate. Primul magazin Melkior din regiune s-a inaugurat la parterul Iulius Mall Cluj, oferind o paletă largă de make-up şi produse de îngrijire.

Melkior se adresează tuturor femeilor care doresc să se simtă frumoase, propunându-le o gamă completă şi diversificată de produse de beauty profesionale. Prin articolele sale, Melkior invită femeile să fie şarmante, să se simtă confortabil în pielea lor, să seducă şi să fie unice. Şi asta pentru că la Melkior găsesc tot ce au nevoie pentru ritualul lor de înfrumuseţare. Fard de pleoape, rujuri, mascara, fond de ten, creioane dermatografe, pudră şi multe alte produse de make-up, de o înaltă calitate, sunt propunerile noii locaţii din Iulius Mall Cluj. În plus, clientele pot alege dintr-o varietate de accesorii care să le ajute să obţină un look de invidiat. Gama Melkior include şi cosmetice, de la creme de faţă, demachiant şi măşti, până la ulei pentru masaj şi sare de baie. La acestea se adaugă şi produsele pentru îngrijirea unghiilor, lacuri într-o paletă extinsă de culori, ojă semipermanentă, răşină acrilică şi ustensile profesionale, precum şi pentru păr, şampon, balsam, măşti nuanţatoare şi chiar ondulatoare, perii şi maşini de tuns.

Melkior se implică direct în toate etapele de fabricaţie, de la producţie până la vânzarea către client, asigurând astfel o atenţie deosebită fiecărui produs. Prin devotamentul său pentru frumuseţe, Melkior a convins profesioniştii în domeniu de calitatea produselor, evidenţiindu-se prin textură, culori şi rezistenţă. Astăzi, produsele Melkior sunt utilizate de importanţi stilişti, dar sunt disponibile şi clientelor care vor să aibă un machiaj perfect în fiecare zi, chiar la ele acasă.

În România, Melkior este prezent cu zece magazine, cea mai recentă inaugurare fiind în Iulius Mall Cluj.

Tags:
unnamed

IT-ul, tot mai tentant pentru clujeni

Peste 2.400 de persoane au participat, săptămâna trecută, la Târgul de Cariere în IT, eveniment organizat la Sala Polivalentă din Cluj-Napoca. Dacă unii dintre participanți vor să se reprofileze și vor să aleagă acest sector, alții lucrează deja în domeniu de câțiva ani.

„Au trecut pe la standul nostru foarte mulți oameni interesați de posturile pe care le avem, mai ales pe junior și internship, foarte mulți caută joburi pe testare. Am avut multe cazuri de persoane care se gândesc la o reconversie profesională spre IT. Unii candidați au absolvit sau sunt studenți la Științe Politice, Marketing sau Comunicare. Mă refer atât la tineri studenți, cât și la persoane care au peste 30-35 de ani”, a declarat Mariana Apostol, Human Resources Specialist la compania Softing.

La Târgul de Cariere în IT au participant și candidați cu experiență de peste 10-15 ani în programare.

„Am găsit inclusiv un candidat care se încadrează pentru poziția de Chief Architect, poziția de top în IT, e vorba despre o persoană cu o experiență de 15 ani care, dacă va fi angajată la noi, va ajunge să câștige 8.300 de dolari pe lună. Vom avea interviul și sperăm să îl putem angaja”, spune Alina Oțelea, reprezentant Crossover.

Recrutorii prezenți la târg au adunat fiecare zeci de CV-uri relevante din partea candidaților, iar în perioada următoare va începe selecția viitorilor angajați.

„Mulți studenți interesați să învețe au venit spre noi, au mult entuziasm și dorință de a învăța. Am identificat și oameni care sunt deja foarte buni în domeniu. Programăm deja pentru luni primele interviuri”, precizează reprezentanții companiei Fleio.

Coadă la testări contra cronometru

Competițiile de Speed Coding Challenge au fost un succes și la această ediție. În total, în cele două zile, și-au testat viteza peste 160 de pasionați și specialiști IT. Trei dintre companiile participante, HR, Siemens și Yardi Systems, le-au dat candidaților probleme de rezolvat
contra cronometru.

„Persoanele care se descurcă bine sunt chemate la interviu, practic am avut coadă la stand pentru că erau foarte mulți interesați de această competiție”, declară Eniko Laszlo, HR Manager la Yardi Systems.

De asemenea, interes crescut a fost pentru seminarul organizat de compania Siemens, despre tehnologiile SAP Hana și UI5. Peste 40 de persoane au participat la acest workshop joi.

Târgul de Cariere Cluj IT s-a desfășurat joi și vineri la Sala Polivalentă din Cluj. 40 de companii au participat la evenimentul de recrutare, iar acestea au disponibile în total aproximativ 900 de posturi.

Tags: , , , ,
fabrica textile

De ce se simt discriminate ardelencele la muncă

Femeile din Ardeal consideră că maternitatea și opțiunile politice sunt cazurile cele mai relevante în ceea ce privește discriminarea la locul de muncă, relevă cercetarea sociologică ”Inegalitatea de șansă pe piața muncii”, realizat de Encore Research în coordonarea sociologului clujean Alina Bîrsan.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de peste 400 de femei (angajate și angajatori) din regiunea de dezvoltare Nord-Vest. Intervievarea s-a realizat telefonic prin metoda CATI (Compyter-Assisted Telephonic Interview). Cercetarea admite o marjă de eroare de ± 5%, la un nivel de încredere de 95%. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului ”CORES – conștientizare și respect pe piața muncii”, derulat de companiile Vecom și Encore Research.

Studiul are și o parte calitativă, realizată în urma discuțiilor în focus grupuri. Una dintre concluziile rezultate în urma acestora, ar fi că femeile respondente consideră că e mai potrivit ca la locul de muncă postul de conducere să fie ocupat de un bărbat. ”În legătură cu diferențele de gen în pozițiile de conducere, analizând interviurile și focus grupurile pare că este vorba de o prejudecată a femeilor în ceea ce privește o persoană care să ocupe un post de conducere, poziție în care ar fi mai potrivit un bărbat și nu o femeie. Referitor la șanse diferite de promovare între un bărbat și o femeie conform celor mai multe opinii , femeia ar fi dezavantajată, în cele mai multe domenii. Explicațiile vizează însă nu doar o atitudine a angajatorilor ci și o lipsă de dorință de implicare a femeilor: vorbim astfel de o de implicare diferențiată a bărbaților și a femeilor, de o determinare diferită în a accede la diferite poziții ierarhice. Se subliniază că implicarea bărbaților este mult mai accentuată decât a femeilor, un exemplu elocvent fiind implicarea politică, la acțiuni civice, la participări publice, la orice acțiuni cetățenești, civice”, relevă cercetarea sociologului clujean.

O altă concluzie unanimă a participantelor la studiu ține de discriminarea angajatorilor în ceea ce privește maternitatea.  ” Toate femeile participante la studiu au declarat că principalul aspect în privința căruia există o discriminare clară de gen este maternitatea și rolul de mamă. Este principalul rol care interferează cu viața profesională, fiind un acord aproape unanim că cele două roluri (de mamă și de angajată) nu pot fi îndeplinite la nivel optim, simultan. Rolul de mamă și cel de femeie de carieră par dificil dacă nu imposibil de reconciliat, în opinia celor mai multe respondente: unul din cele două roluri trebuie să primeze la un moment dat, nu se poate merge cu ele în același ritm, în același timp, la același nivel”, concluzionează Alina Bîrsan (foto).

alina birsan

Probleme de discriminare apar și după reîntoarcerea la muncă, îndeosebi în mediul privat, după concediul de maternitate. ”Femeile menționează că, îndeosebi în cadrul companiilor private, o mamă re-întoarsă din concediul de maternitate e percepută ca o resursă care își pierdea din valoare, sunt tendințe să fie mutată în poziții inferioare, să se facă diverse presiuni, sau se solicită să stea mai mult peste program sau i se dă target egal cu al persoanelor foarte vechi. Respondentele declară totodată că acest conflict apare cel puțin când femeile ajung la o vârstă la care familia începe să conteze”, relevă studiul.

Partea cantitativă a cercetării arată că 5% dintre angajate au fost hărțuite la locul de muncă.

” 5% dintre angajate declară că au fost cel puțin o dată, victime ale hărțuirii. Situațiile în care angajatele au fost hărțuite:

Am avut probleme de sănătate si am fost exploatată; În timp ce am avut probleme de sănătate; Am fost agresată verbal; Am fost discriminată religios; Am fost jignită; Am fost trasă la răspundere pentru ca vreau sa solicit concediu medical, insinuând-se că nu ar fi necesar; Avansuri sexuale din partea unui șef la fostul loc de muncă; Din partea unui coleg, au fost bârfe ca as fi fost angajată în urma unei relații sexuale cu el; La fostul loc de munca șeful meu mi-a făcut avansuri; Mi s-a spus ca trebuie sa-mi fac părul cu placa, că trebuie să mă machiez și ca nu sunt suficient de îngrijită; Mi se spune permanent ca arat foarte bine dar pe un ton ironic si cu priviri batjocoritoare si indiscrete; Nepotism la un concurs; Nepotism, pile; Atitudine indiferenta si ostila din partea persoanei responsabile de training in departament; Persoane invidioase cu un comportament neprietenos; Verbal; Vin persoane in magazin care îmi fac avansuri. 

Alte 4% dintre angajate au fost martore la o situație de hărțuire petrecută la locul de muncă”, arată cercetarea.

La întrebarea ”Ați avut vreodată probleme la locul de muncă pentru că…?”, cea mai des menționată problemă de discriminare menționată e cea politică, vizând simpatia pentru un anumit partid, menționată de 19% dintre angajate. Vârsta și mediul de rezidență au constituit și ele motive generatoare de situații problematice la locul de muncă, relevă studiul.

studiu encore

Dintre angajatele intervievate, 14% dețin o funcție de conducere și 83%, una de execuție, distribuție relativ similară cu cea reieșită din ancheta realizată în rândul angajatorilor (circa 16%). Aproape trei sferturi dintre angajate lucrează în companii cu personal feminin majoritar. Doar 12% activează într-un mediu majoritar masculin.

 

(Titus CRĂCIUN)

(sursa main foto: adevarul.ro)

Tags: , , , , ,
agricultura ecologica

Rectificare bugetară: bani pentru Agricultură, Dezvoltare Regională, Fonduri Europene şi Finanţe

Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetară, alocările suplimentare cele mai importante fiind la Agricultură- 1,5 miliarde, Autorităţile locale- 1,5 miliarde, Dezvoltare Regională- 1 miliard lei, Fonduri europene- 750 de milioane lei, Finanţe- 700 de milioane lei şi Apărare- 500 de milioane lei.

Ministerele Agriculturii, Dezvoltării Regionale, Fondurilor Europene şi Finanţelor au primit cei mai mulţi bani la cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, iar sumele puse la dispoziţia Transporturilor şi Energiei au fost diminuate, per total deficitul urmând să rămână la 1,85% din PIB.

Astfel, Ministerul Agriculturii a primit în plus peste 1,5 miliarde lei (inclusiv pentru despăgubirea fermierilor 300 milioane lei, bani pentru motorină 100 milioane lei şi cofinanţare, 370 milioane lei), Dezvoltarea Regională – un miliard lei (pentru PNDL), Autorităţi locale – 1,5 miliarde lei (echilibrare bugete 1 miliard, drumuri 500 milioane), Fondurile Europene – 750 milioane lei, Finanţele – 700 de milioane lei (Plafon Trezorerie), Apărarea – 500 de milioane lei, Educaţia – 270 de milioane lei, Afaceri Interne – 269,2 milioane lei, Justiţie – 250 milioane lei, Serviciul Român de Informaţii – 140,4 milioane lei, Afacerile Externe – 130 milioane lei, Ministerul Muncii – 80,1 milioane lei, Sănătate – 360 milioane lei, Culte – 50 milioane lei, Transporturi – 120 milioane lei, potrivit proiectului de rectificare.

Tags: ,

Pacienţii cer minim de 6% din PIB pentru sănătate. Autorităţile spun că nu ştiu de cât este nevoie

Preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), Radu Gănescu, a declarat, joi, că pacienţii consideră că un minim de 6 la sută din PIB ar trebui alocat urgent, în timp ce reprezentanţii autorităţilor au arătat că nu a fost estimat un necesar.

“Noi nu ştim de câtă finanţare are nevoie sistemul de sănătate, dar credem că dumenavostră, decidenţii, ştiţi mai bine decât noi. Noi, pacienţii, ştim însă condiţiile în care suntem trataţi în sistemul de sănătate din România şi credem că aşa nu se mai poate. Am văzut cum sunt trataţi pacienţii din alte ţări europene şi cerem să fin trataţi la fel. Credem că un minim de 6% din PIB pentru sănătate este un prim pas care ar trebui făcut urgent pentru a îmbunătăţii starea de sănătate a celor cărora vreţi să le solicitaţi votul”, a spus Radu Gănescu preşedinte COPAC, la o dezbatere privind campania “Pacient de România – 6% pentru sănătate”.

În schimb, preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, s-a arătat seceptic cu privirea la nevoia de bani din sănătate.

“Aş putea să vă garantez că sigur nu ajung 6%, probabil 10 – 12%, dar nici asta nu ştie nimeni. Sigur, la început, când am văzut acest proiect, m-am gândit: «Ok, e în regulă, e bun». Sigur că este important acest procent de 6%, dar haideţi să ne gândim cum îi gestionăm cât mai bine. (…) Dacă o să vrem în continuu să dăm ultimul medicament abia descoperit şi ăla care încă nu a apărut, să ne ducem direct la cea mai scumpă investigaţie, toţi bolnavii să fie internaţi şi să stea în spital un minim de şapte – zece zile, este clar că nu vor fi bani”, a declarat preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea.

Ciurchea a mai spus că şi-ar dori ca banii plătiţi de CNAS pentru tratamentele românilor în străinătate, peste 70 de milioane de euro pe un an, să intre în sistem, nu să iasă.

“Mi-aş dori ca toţi pacienţii să rămână în România, să vină cei de afară şi să încasez eu, nu 70, ci 150 de milioane. Pentru că avem un corp medical de elită şi chiar se fac lucruri bune în România. Dar nu trebuie să fugim de adevăr şi trebuie să spunem că sunt foarte mulţi pacienţi care se duc afară. De ce? Doar ca să nu rămână în România? Sunt cazuri când se întorc de acolo şi nu le-a fost rezolvată problema. Hai să fim extrem de atenţi când facem acel referat medical pe baza căruia pacientul se duce afară”, a mai spus preşedintele CNAS.

Legat de creşterea salariilor medicilor, Ciruchea a spus că, dacă aceasta nu se reflectă în creşterea calităţii actului medical, atunci nu se rezolvă problemele.

“Eu sunt de acord să fie salariile cât de mari, dar să vedem cât ne putem permite şi să vedem cât din aceste salarii se transformă într-o calitate a actului medical. Pentru că dacă mărim salariile şi nu vedem nimc în calitatea actului medical nu cred că am rezolvat problema. Cu certitudine se poate îmbunătăţi şi baza materială a spitalelor, mă refer la aparatură, la reactivi, materiale etc. Dar ţine tot de noi, haideţi să ne uităm bine ce cumpărăm, dacă are service angajat, dacă are personal instruit pentur acel aparat etc. Dacă doar vrem să punem un aparat în curtea spitalului nu cred că am rezolvat problema. Foarte multe analize, şi se vede în sistemul informatic uitându-mă ce se întâmplă pe paraclinic, se repetă de foarte mult ori”, a mai spus Ciurchea.

Şi Vasile Cepoi, preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, a spus că nu se poate spune de câţi bani ar fi nevoie în sănătate, pentru că nu există date privind costurile reale individualizate, care să vizeze particularităţile fiecărui caz în parte.

“Nu ştim de unde lipsesc bani, de la buget sau din FNUASS (Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, n.r.). Din păcate, tratăm boli, şi nu bolnavi”, a mai spus Cepoi.

La rândul său, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu a ţinut să precizeze că România alocă printre cele mai mici sume pentru medicamente, în medie 90 de euro pe cap de locuitor, ceea ce este inadmisibil.

Liderul Federaţiei sindicale Sanitas, Marius Sepi, a spus că este nevoie de regândirea sistemului sanitar şi reducerea categoriilor de exceptaţi de la plata contribuţiei la sănătate, fiind deja 17 categorii în acestă situaţie.

El a mai spus că banii de la CNAS ar trebui să nu mai meargă în sistemul privat, ci statul să investească în spitalele publice.

Tags:
12107800_905533456191845_9066631996387579834_n

Pistă pentru pietoni și biciclete. Au fost publicate noile planșe pentru Splaiul Independenței

Lucrările de amenajare a străzii Splaiul Independenței au stârnit, în ultimele săptămâni, discuții aprinse între municipalitate și societatea civilă. Primarul Emil Boc dorea, conform proiectului european de modernizare a tramei stradale, construirea unei benzi auto suplimentare pe această stradă, lucru ce ar fi afectat într-o anumită măsură spațiul verde de pe malul Someșului. De cealaltă parte, societatea civilă a protestat, a semnat cea mai lungă petiție din Cluj, a cerut dezbatere publică, iar mai apoi consultări între specialiști, la fața locului, în scopul găsirii unor soluții alternative: verdele rămâne, pista să deservească pietonii și bicicliștii.

După consultarea celor de la ADRNV (n.red. pentru a se asigura că proiectul european poate suferi această schimbare fără ca banii să se piardă – circa 12 milioane euro) și presat de societatea civilă, Boc a acceptat o soluție de compromis: se va lărgi strada, se va încerca afectarea câtor mai puțini copaci de pe malul Someșului și la finalul lucrărilor, banda suplimentară va fi dată în circulație pentru pietoni și bicicliști, fiind și demarcată în acest sens, cu stâlpișori.

Șantierul de pe Splaiul Independenței s-a repus în mișcare miercuri 21 octombrie 2015, iar planșele modificate ale proiectului au apărut pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca și pot fi consultate AICI.

Chiar și așa, banda pentru pietoni și bicicliști ar putea să redevină auto dacă Studiul de Mobilitate, care se află în pregătire, va recomanda acest lucru. Conform proiectului inițial, după construirea benzii auto suplimentare, Splaiul Independenței ar fi devenit strdă cu sens unic, dinspre Mănăștur spre centru, iar Dragalina în sens invers. De asemenea, linia tramvaiului ar fi fost delimitată cu bordură de restul benzilor.

CITEȘTE ȘI rezumatul dezbaterii publice

Discuții aprinse între președintele OAR și primarul Boc, pe tema betonării Someșului: “Proiectul arată diferit față de cel din 2011″

Tags: , , , , ,

Târg de economie socială, de vineri, la Cluj. Cine participă

Peste 20 de organizații și asociații din România, a căror activitate principală este integrarea socială a persoanelor cu dizabilități, tineri din centre de plasament, persoane din centre de zi ori aflate în închisoare, vor participa, în perioada 23-25 octombrie 2015, la Târgul de Economie Socială Clujul Inclusiv, eveniment ce se va desfășura la Iulius Mall.

Timp de trei zile, vizitatorii vor avea ocazia să interacționeze cu participanții, să afle mai multe despre produsele create, precum și despre activitatea lor. Printre participanți este și Irina Maria, un copil în vârstă de nouă ani, din Pitești, care suferă de trombofilie severă cu trei mutații genetice și are nevoie de tratament în Italia. În ciuda bolii, Irina Maria este o pictoriță foarte talentată, iar creațiile sale pot fi admirate și cumpărate la târg.

Târgul de Economie Socială Clujul Inclusiv va fi deschis de vineri până duminică, între orele 10.00 și 22.00. Mâine, de la 13.00 la 15.00, și sâmbătă, între 17.00 și 19.00, se vor desfășura și programe artistice susținute de participanți: dansuri, scurte scenete, activități interactive.

Economia socială este la început de drum în România și include forme de organizare precum cooperative, societăți mutuale, asociații și fundații. Aceasta nu urmărește obținerea de profit, așa cum este cazul economiei de piață, ci vizează îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de oportunități persoanelor care fac parte din categorii vulnerabile.

Proiectul este înscris în calendarul activităților „Cluj2015 – Capitala Europeană a Tineretului” și este realizat și susținut de Pactul Regional Nord-Vest pentru Ocupare și Incluziune Socială, în colaborare cu Primăria și Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca.

Tags: