Tag Archives: econews

2

Solicitare pentru CNAIR şi Ministerul Transporturilor: “Rezolvaţi conexiunea dintre A3 și DN1, în zona Mărtinești-Tureni”


În ultimii ani, prin construirea segmentelor de autostradă dintre Sibiu și Deva (A1) și recent dintre Aiud și Turda (A10), traficul dintre nordul sau nord-vestul țării și zonele centrale sau sudice a început să se desfășoare preponderent pe aceste tronsoane de autostradă.

Astfel, Municipiul Turda a devenit un punct de blocaj pe un traseu tot mai aglomerat, preluând traficul dinspre/înspre Cluj, Maramureș, Satu Mare, Bistrița, Sălaj și chiar cel de lung parcurs în afara țării.

“Rețeaua rutieră executată pentru un cu totul alt nivel de trafic a ajuns în ultimele luni să nu mai facă față, dovadă fiind denivelările pronunțate ale asfaltului în interiorul orașului și, cel mai grav, starea precară a podului peste Arieș de la intrare în Turda, unde se circulă alternativ pe o singură bandă.

Situația poate fi rezolvată extrem de ușor printr-un drum de legătură de 5-6 km între DN1 Cluj-Turda și Autostrada A3 Gilău-Turda. În 2015 a fost semnat un contract pentru întocmirea studiului de fezabilitate pentru acest proiect. Deși studiul de fezabilitate a fost finalizat și aprobat, fiind obținute toate avizele (mai puțin acordul de mediu), contractul s-a blocat complet în 2017 și nu a mai avansat de atunci. Motivul: CNAIR nu a plătit nici măcar un leu proiectantului pentru serviciile realizate”, transmite Asociaţia Pro Infrastructura (API).

API solicită oficialilor din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și Ministerul Transporturilor România să nu aștepte momentul în care circulația pe podul peste Râul Arieș va deveni imposibilă și să rezolve de urgență problemele acestei conexiuni noi dintre A3 și DN1 în zona Mărtinești-Tureni.

Tags: , , , , ,
romania1

Avizele şi autorizaţiile pentru operatorii din turism vor fi emise de autorităţile locale

Avizele şi autorizaţiile vor fi mult mai accesibile pentru operatorii din industria turismului odată cu adoptarea de către Guvern a proiectului privind descentralizarea Ministerului Turismului (MT), care prevede emiterea acestor documente de către autorităţile locale, informează un comunicat al instituţiei.

“Măsura descentralizării vine în sprijinul persoanelor care trebuie să obţină avize/autorizaţii de la administraţia centrală, respectiv Ministerul Turismului. Astfel, până acum, indiferent de localitatea unde funcţiona, de exemplu, o unitate de cazare, administratorul trebuia să se deplaseze în Bucureşti pentru a depune documentaţiile şi, mai apoi, pentru ridicarea avizelor/autorizaţiilor. În memorandumul de descentralizare este prevăzut ca atestarea ghizilor de turism, clasificarea unităţilor de cazare, omologarea pârtiilor şi a traseelor turistice, autorizarea plajelor, avizarea documentaţiilor tehnice privind construcţiile să fie emise de autorităţile locale”, se artă în comunicat.

În schimb, Ministerul Turismului va continua activităţile de licenţiere a agenţiilor de turism, de acreditare a centrelor de informare turistică şi de atestare a staţiunilor turistice.

Potrivit sursei citate, Ministerul Turismului va asigura, timp de minimum 1 an, instruire şi consultanţă pentru persoanele din cadrul Consiliilor Judeţene care sunt responsabile de turism şi care vor asigura emiterea acestor acte de reglementare. Mai mult decât atât, activitatea de turism din cadrul Consiliilor Judeţene va fi verificată de către reprezentanţi ai Ministerului Turismului.

“Odată cu degrevarea de o parte dintre atribuţii atât Ministerul Turismului cât şi autorităţile locale vor putea să-şi eficientizeze activitatea, astfel că, această măsura va elimina cheltuielile autorităţii centrale pentru deplasarea şi cazarea în timpul delegaţiilor. În plus, descentralizarea va crea efecte pentru încurajarea investitorilor în domeniul turismului cărora le va fi mult uşurată activitatea” , susţin reprezentanţii MT.

Ministerul Turismului a făcut parte din faza pilot a proiectului de descentralizare. Această fază a fost realizată împreună cu Primăria Bucureşti, Consiliul Judeţean Constanţa, Consiliul Judeţean Bihor, Consiliul Judeţean Maramureş dar şi Tulcea.

Tags: , , ,
1_3_176514_1533277657_07996

Noi imagini cu “Autostrada-muzeu de lângă Cluj”

Asociaţia Pro Infrastructura a publicat noi imagini de pe lotul de 8,7 km. dintre Gilău și Nădășelu, parte din Autostrada A3, tronson construit de UMB și recepționat de CNAIR încă din decembrie 2017.

“Sperăm să putem merge cu toții pe autostradă (cu mașinile, nu pe jos) în aproximativ două luni, o dată cu finalizarea podului peste Canalul Someșul Mic și a restului nodului Gilău, proiect aflat în execuție.

Autostrada-muzeu Gilău-Nădășelu, așa cum am supranumit-o noi, se prezintă într-o stare bună, cu excepția buruienilor crescute lângă parapetele de protecție și a unei mici alunecări a unui taluz al debleului din zona pădurii.

Solicităm constructorului UMB și celor responsabili cu mentenanța din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere să remedieze aceste mici probleme până în momentul inaugurării, astfel încât șoferii să circule pe noua autostradă în cele mai bune condiții”, transmite API.

1_3_176514_1533277656_03014

1_3_176514_1533277655_03779

Istoria acestui pod peste Someş este veche. El a fost inclus iniţial în lotul de autostradă pe care trebuia să îl facă Bechtel. Compania americană a început lucrul la pod, dar nu l-a terminat. În 2013 a fost reziliat contractul pe care Bechtel îl avea cu statul român. Atunci când s-au licitat cei 8,7 km de autostradă dintre Gilău şi Nădăşel, în 2011, nu a fost cuprins şi acest pod în lucrare, pentru că la acel moment era în lucru la Bechtel, rezilierea contractului cu firma americană fiind făcută după finalizarea licitaţiei pentru tronsonul Gilău – Nădăşel.

În 2014 a mai fost o tentativă de realizare a acestui pod, dar ea a eşuat. Atunci a fost licitată proiectarea și execuția podului, care a fost, anulată însă pe motiv că ofertele ar fi fost neconforme. În 2015, s-a decis din nou scoaterea la licitație, doar pentru lucrările de execuție.

În 2017, şapte firme şi consorţii au depus oferte pentru finalizarea acestui pod. Două dintre asocieri conţin societăţi clujene: Nord Conforest, a fraţilor Ioan şi Dorin Aşchilean, şi Construcţii Napoca, a lui Ioan Bene. Licitaţia a fost câştigată însă de constructorul italian Tirrena Scavi.

Lucrările la tronsonul Gilău – Nădăşelu au fost demarate în august 2014, fiind realizate de asocierea UMB Spedition – Tehnostrade. Costul se ridică la 59 de milioane de euro, iar finanţarea este asigurată doar de la bugetul de stat.

Tags: , , , ,
spitalul-de-urgente1

Aplicaţie pentru donatorii de sânge din Cluj. Boc a luat ideea de la suedezi

De ani de zile, în spitalele din România este criză de sânge. În ciuda campaniilor de donare, şi Clujul suferă la acest capitol. Primarul Emil Boc, inspirat de suedezi, le va propune IT-iştilor realizarea unei aplicaţii care să încurajeze oamenii să ajute la rezolvarea acestei probleme.

Primarul Emil Boc a declarat, în cadrul matinalului Realitatea FM Cluj, că va propune Consiliul Consultativ în IT realizarea unei aplicaţii prin care donatorii de sânge să fie notificaţi atunci când donaţia lor salvează o viaţă.

Ideea i-a venit după ce a citit, într-o revistă de specialitate, că în Suedia există deja aceast sistem mobil de informare: “Suedezii au o aplicaţie mobilă prin care cel care a donat sânge primeşte o informare atunci când sângele pe care l-a donat a salvat o viaţă, ca să aducă un element de încurajare pentru toţi cei care pot şi îndeplinesc condiţiile legale să doneze sânge”, a spus edilul Clujului.

“Mă gândesc să propun şi eu Consiliului Consultativ de Inovare şi IT să creăm şi noi o asemenea aplicaţie prin care cei care donează sânge să primească aceste informaţii şi să încurajăm şi mai mult donarea de sânge din municipiu. Cred că este o acţiune extrem de umanitară şi sufletistă, e o acţiune pe care o încurajez din tot sufletul”, a adăugat Boc.
Aplicaţie pentru donatori, lansată în 2017

În 2017 în România a fost lansată o aplicație pentru donatorii de sânge care utilizează telefoane cu sisteme de operare iOS: “donez450 este un proiect online, național, care își propune să faciliteze procesul de donare de sânge prin intermedierea comunicării dintre centrele de transfuzie de sânge din Romania și potențialii donatori. Ne dorim ca platforma donez450 să fie o comunitate a donatorilor activi din România, oferindu-le suport în procesul de donare prin notificări pe mail și sms în funcție de nevoile de sânge din centrele de donare”, arată site-ul aplicaţiei.

Aplicaţia informează utilizatorul atunci când donația de sânge are cel mai mare impact, care este cel mai apropiat centru și care sunt nevoile, pe grupe de sânge.

Proiectul donez450 a pornit la inițiativa echipei GluLabs, un laborator intern de stimulare al inițiativei antreprenoriale din cadrul companiei clujene din industria IT – Life Is Hard-Work Soft. Proiectul se bucură de susținerea Organizației Studenților Mediciniști din Cluj, recunoscuți pentru implicarea activă în comunitate prin organizarea mai multor campanii de donare de sânge în Cluj-Napoca.
Apel la cetăţenii Clujului: “Nevoia de sânge nu își ia concediu!”

Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Cluj a făcut un apel public către cetăţeni: ” Pe timpul verii, numărul celor care se prezintă să doneze la centru a scăzut dramatic, abia se ajunge la puțin peste 30 de donatori pe zi, iar cererea venită din partea clinicilor și spitalelor din regiune nu s-a diminuat, din contră. Bolnavii au nevoie permanentă de sânge, ei nu intră în vacanță. Nevoia de sânge nu își ia concediu”.

Clujenii care doresc să doneze sânge sunt aşteptaţi la centrul de donare de pe Strada Nicolae Bălcescu, nr. 18, de luni până vineri, între orele 7.30 – 13.30.

Tags: , , , ,
Taxi_front_content

Taximetriştii au solicitat majorarea tarifelor, Primăria Cluj a scumpit însă bilete de autobuz


Taximetriştii sunt supăraţi pe primărie. A acceptat scumpirea biletelor de autobuz, însă răspunsul privind majorarea tarifelor de taximetrie întârzie… încă din aprilie.

“Noi am solicitat “ajustare” , conform Normelor ANRSC în vigoare, adică 9.34%. Vorbim de 2,70 lei/km/zi, respectiv 3/noapte, perfect legal! Nu am primit răspuns din aprilie. Pe aceleași considerente, costuri de exploatare, majorarea prețului la combustibili, cheltuielile cu angajații, și marja de profit rezonabil, CTP obține majorarea tarifelor la transportul public. Companie care profită și de subvenții consistente de la bugetul local”, se arată într-o postare pe Facebook a Asociaţiei Taximetriştilor din Cluj.

Consilierii locali au aprobat, în şedinţa de miercuri, proiectul de hotărâre ce vizează majorarea, de la 1 octombrie 2018, a preţului biletelor pentru mijloacele de transport din Cluj-Napoca: de la 2 lei, la 2.5 lei/călătorie.

În ceea ce priveşte majorarea preţului biletului pentru transportul în comun, s-a argumentat că acesta nu a mai crescut din aprilie 2013 şi că între timp au avut loc schimbări ale cursului valutar, precum şi creşteri de preţuri la combustibil, piese de schimb sau energie electrică. Creşterile salariale sau rata rambursării unui credit de 90 de milioane de lei folosit pentru achiziţionarea de autobuze noi au fost, de asemenea, invocate pentru a explica necesitatea scumpirii biletului.

Directorul CTP, Liviu Neag, a precizat şi el, că în alte oraşe, precum Arad sau Oradea, preţul biletului pentru transportul în comun este chiar mai mare, respectiv de 3 lei. Actualul preţ ar putea fi menţinut timp de doi ani, a mai spus el.

Tags: , , , ,
baciu

2 milioane de euro pentru drumurile din Baciu. Încep lucrările la minicentura spre Cluj

Primăria Baciu a semnat contractele pentru executarea lucrărilor de modernizare a două drumuri importante din comuna clujeană. Costurile se ridică la suma de 2 milioane de euro, bani de la Uniunea Europeană (UE), iar durata de execuţie este de un an.

8,14 km de drum agricol şi ieşire alternativă la drumul naţional

“În cazul primului contract de lucrări este vorba de modernizarea unui drum extravilan de 8,14 km. Costul acestei modernizări este de 1 milion de euro, finanțare nerambursabilă obținută de Primăria Baciu de la UE. Timpul de execuție a lucrării este de un an”, a declarat edilul comunei Baciu, Ioan Florin Mureşan.

Lucrările la modernizarea a 8,14 km de drum agricol în comună – dintre care un tronson de 3,8 km va fi folosit ca o alternativă de ieşire la drumul naţional extrem de aglomerat – vor fi executate de firma clujeană AGM Group. Traseul acestui drum va fi str. Jupiter – str. Neptun – str. Bisericii Ortodoxe și str. Valea Seacă.

“În cadrul proiectului este cuprins un drum de legătură între strada Cometei și Valea Seacă prin zona Iertaș. Avem în vedere modernizarea din fonduri proprii a drumului de la Strada Cometei – până la intersecția străzilor Neptun cu Jupiter.

Acest drum va fi o variantă care va lega Cartierul Nou de Strada Valea seacă pe 3,74 km și va putea prelua traficul de pe străzile Neptun, Cometei, Privighetorii, Castanilor și Aluniș. 3,2 km vor fi modernizați prin fonduri PNDR din proiectul menționat, iar 0,54 km, din fonduri proprii.

Se are în vedere și racordarea rețelei existente de străzi cu acest drum respectiv străzile Neptun, Cometei, Privighetorii, Castanilor și Aluniș prin modernizarea porțiunilor neasfaltate”, se arată pe site-ul Primăriei Baciu.

Ziduri de sprijin pe Castanilor și Planetelor

Cel de-al doilea contract de lucrări are ca obiectiv modernizarea unui traseu intravilan de 7,2 km. “Proiectul vizează şi refacerea sau consolidarea malurilor și amenajarea unor ziduri de sprijin pe străzile Castanilor și Planetelor. Această complexă lucrare de modernizare va costa tot 1 milion de euro, bani alocaţi din fonduri europene. Lucrărie au ca termen de execuţie tot un an de zile”, a mai spus Mureşan.

3 săptămâni până la startul lucrărilor

Cele două firme care au câștigat licitațiile au trecut la organizarea de șantier, urmând ca în maxim trei săptămâni să înceapă lucrările. “Primăria Baciu a emis autorizațiile de construire pentru cele două lucrări, banii sunt în contul nostru de la trezorerie, noi nu mai avem alte obligații și proceduri de îndeplinit pentru începerea lucrărilor”, a conchis primarul localităţii clujene.

Tags: , , ,
flacara aragaz

Creşte factura la gaz

Preţul gazelor naturale pentru clienţii finali se majorează, în medie, cu 5,83%, începând de miercuri, 1 august, măsura fiind aprobată la mijlocul lunii iulie de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

La mijlocul lunii iulie, membrii comitetului de reglementare al ANRE au luat în discuţie solicitările furnizorilor de gaze naturale cu privire la ajustarea preţurilor.

”Având în vedere solicitările furnizorilor de gaze naturale şi în urma analizei minuţioase a costurilor reflectate în preţul final, comitetul de reglementare, aplicând prevederile legale, a constatat că sunt îndeplinite condiţiile pentru o ajustare, în medie cu 5,83%, a preţului la gazele naturale pentru clienţii finali casnici, începând cu data de 1 august 2018”, anunţa atunci ANRE.

Solicitările au venit ca urmare a faptului că, începând cu data din 1 aprilie 2017, preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă s-a liberalizat, producătorii având libertatea să vândă gazele naturale la un preţ care nu mai este reglementat.

”În prezent, gazele naturale de provenienţă internă se vând pe piaţa concurenţială, inclusiv pentru clienţii casnici, preţul de achiziţie al acestora fiind stabilit în mod liber, pe baza cererii şi a ofertei”, se arată în comunicat.

Preţul gazelor naturale din producţia internă, în perioada ianuarie 2013 – aprilie 2017, prin calendarele de liberalizare stabilite prin memorandumuri şi hotărâri de Guvern, a cunoscut o creştere de la 45,71 lei/MWh la 60 lei/MWh, la consumatorii casnici, potrivit ANRE.

Procentul de creştere a preţurilor la gazele naturale din producţia internă a fost, în perioada ianuarie 2013 – martie 2019, de 75,56%, ANRE menţionând că nu a avut şi nu are competenţe în stabilirea nivelului acestor preţuri.

Tags: , ,
bus

Se scumpesc biletele de autobuz la Cluj

Compania de Transport Public va scumpi biletele de călătorie pentru mijloacele de transport în comun din Cluj-Napoca, se arată într-un proiect de hotărâre care va fi supus dezbaterii la ședința din 1 august a forului local.Dacă în prezent, un tichet pentru o călătorie în zona urbană costă 2 lei, din toamnă orice bilet pentru o călătărie va costa 2,5 lei.

1

2

Tags: , , , ,
bobalpin

Primul bob alpin din Transilvania, inaugurat la Cluj

Clujenii au parte de o nouă activitate în timpul liber. Primul bob alpin din Transilvania a fost dechis, la finalul săpătămânii trecute, în cadrul Fun Park Cluj, de pe pârtia de ski din Feleacu.

O tură cu bobul costă 30 de lei/persoană sau 40 lei/2 persoane.

Bobul alpin se derulează pe 1.500 de metri, pe traseul pârtiei de ski, distanță care poate fi parcursă cu maximum 60 de kilometri pe oră. Conform reprezentanţilor parcului, există un număr de 14 boburi disponibile.

“Boburile sunt pentru una sau două persoane și suportă maximum 150 de kilograme. Pentru o coborâre, o singură persoană plătește 30 de lei. Dacă în bob sunt două persoane, acestea plătesc 40 de lei pentru o coborâre. În acest preț este inclusă și urcarea, iar întoarcerea se face pe traseul teleschiului şi pentru urcare se folosesc crosele de teleschi. Copii sub 14 ani trebuie însoțiți în bob de un părinte sau un tutore”, puntează conducerea Fun Park Cluj.

Traseul bobului cuprinde numeroase curbe şi diferente de nivel, aducând senzaţii cu adevărat extreme pentru cei ce-l vor încerca. Fiecare bob are un sistem de frânare pe care participanţii îl pot utiliza.

Fun Park Cluj este situat la 12 km de municipiul Cluj-Napoca, pe Dealul Feleacului şi a fost dechis la începutul anului 2016. Parcul oferă activităţi atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari: zorbing, tubing, paintball, tir cu arcul, parc de joacă pentru copii, perete de escaladă, rotondo, tiroliană.

Orar de vară

Luni – Miercuri – Închis
Joi – Vineri – 16.00 – 20.00
Sambata – Duminica – 12.00 – 20.00

Tags: , , , ,
targ-joburi

România, interesantă pentru lucrători din Filipine, Nepal, Vietnam, India, Indonezia, Thailanda

România a început să importe forţă de muncă din ţările asiatice pentru turism, industrie, construcţii şi agricultură, arată un studiu publicat luni de compania de consultanţă în resurse umane Smartree.

România a început să importe forţă de muncă din ţările asiatice pentru turism, industrie, construcţii şi agricultură, arată un studiu publicat luni de compania de consultanţă în resurse umane Smartree.

„Primele iniţiative în sensul recrutării de forţă de muncă din afara ţării au început să apară în România în urmă cu 2-3 ani. Motivele pentru care angajatorii români au apelat la această strategie sunt diverse şi includ migraţia anumitor categorii sociale către ţări mai dezvoltate din vest, scăderea natalităţii, cerinţele în schimbare pentru diferite locuri de muncă, schimbări dictate de noile tehnologii şi incapacitatea sistemului de învăţământ de a se plia la nevoile angajatorilor de astăzi”, notează autorii studiului.

Potrivit Smartree, industriile în care companiile au recurs la angajarea de lucrători străini sunt HoReCa (hoteluri-restaurante-catering), producţie, industria uşoară, agricultură, construcţii, servicii, iar cei mai mulţi angajaţi străini provin din Filipine, Nepal, Vietnam, India, Indonezia, Thailanda – ţări în care nivelul de trai este sub cel al României.

Tags: , , , , ,
Levigat_800x530

Încă 5 milioane de euro pentru închiderea gropii de gunoi a Clujului. De ce s-a produs poluarea cu levigat


Consiliul Județean (CJ) Cluj a alocat 5 milioane de euro pentru închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât.

În cadrul ședinței ordinare a CJ Cluj de luni, 30 iulie 2018, a fost adoptat proiectul de hotărâre privind aprobarea cheltuielilor neeligibile suplimentare necesare pentru finalizarea închiderii depozitului de deşeuri neconform de la Pata Rât, care se ridică la 25,2 milioane de lei (5,4 milioane de euro).

Zid de sprijing pentru centură

Banii vor fi folosiţi pentru achitarea lucrărilor efectuate în urma alunecărilor de teren de anul trecut şi pentru epurarea acumulării de levigat. De asemenea, în costuri este prevăzut realizarea unui zid de sprijin care să protejeze centura ocolitoare a Clujului (Vâlcele – Apahida, n.red.) de viitoare posibile alunecări de teren.

Preşedintele administaţiei judeţene, Alin Tişe, speră că rampa va fi închisă până la sfârşitului acestui an.

“Evenimentele din ultima perioadă, adică alunecările de teren de anul trecut, care au necesitat lucrări suplimentare, şi situaţia de urgenţă creată de levigatul scurs, plus cantităţile suplimentare de deşeuri depozitate, au determinat costuri suplimentare. Lucrările prevăzute a se realiza includ, printre alte, un zid de sprijin care să protejeze centura de ocolire a Clujului de la Vâlcele-Apahida de eventuale alte alunecări de teren, plus soluţii de tratare a levigatului. Sper ca în acest an rampa de la Pata Rât să fie închisă, deşi termenul asumat este vara anului 2019″, a explicat Alin Tişe.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu 21 de voturi pentru, 9 împotrivă şi 4 abţineri.

În referatului care a însoţit proiectul de hotărâre se menţionează cauzele probabile care au determinat producerea alunecarii de teren din 22 iulie 2017 de la rampa de deşeuri de la Pata Rât.

Terenul natural de la baza depozitului este în pantă (cca 12,…,15%) cu risc de alunecare;
Terenul natural de la baza depozitului este o argilă prăfoasă care, îmbibată cu apă și levigat, se comport ca un lubrifiant la baza depozitului;
Existența la baza depozitului a unui strat foarte slab (noroi mâlos-argilos), rezultat mai ales din nămolul adus de la stația de epurare a municipiului Cluj-Napoca (87.730 tone), nămol care prin saturare a opus o rezistență mica la alunecare și prin care se presupune că s-a produs alunecarea;
Prezența unor izvoare subterane sub masa depozitului, lucru care a facilitate menținerea umidității ridicate în masa depozitului. Izvoarele subterane provin din descărcarea freaticului sub presiune care a fost identificat la partea superioară a depozitului, în special spre depozitul nou (RADP);
Infiltrarea în depozitul Pata Rât, în lucru, neprotejat încă, a apelor pluviale scurse de pe versantul dintre cele două depozite, în perioada aprilie – mai 2017, când s-a restrâns suprafața depozitului și din depozitul amonte, a format acumulări lichide la marginea depozitului în lucru, care prin drenare s-a infiltrat sub acesta.
Infiltrarea în depozitul vechi a apei și levigatului provenite de la depozitul nou deschis la partea superioară. Infiltrațiile de apă au fost abundente în perioada de stingere a incendiilor produse la depozitul nou, superior.
Nivelul ridicat al apei subterane în masa depozitului (până la cca 3,5 m față de nivelul superior al depozitului). Infiltrațiile de apă produse la depozitul în curs de închidere, din precipitații directe, a fost semnificativă. Repetarea unei astfel de ploi, în perioada amintită a anului, a dus la ridicarea nivelului freaticului în masa depozitului;
Deranjarea structurii naturale a depozitului stabilizat, prin lucrările de restrângere a suprafeței acestuia (da la 22 ha la 18 ha), a facilitat infiltrarea mai ușoară a apei pluviale în depozit, scurgerile exterioare de pe suprafața în lucru a acestuia fiind practic nesemnificative;
Presiunea geologică suplimentară transmisă în masa depozitului, de supraînălțarea produsă prin restrângerea suprafeței acestuia (materialul rezultat prin restrângerea suprafeței depozitului s-a relocat peste cel existent), precum și pe pământul depozitat la partea superioară pentru formarea stratului de susținere. Sarcina geologică suplimentară indusă de materialul așternut la partea superioară, prin relocare, a indus în masa depozitului saturat cu apă și nămol presiuni suplimentare care au creat forte de alunecare suplimentare. Rezultatul a fost desprinderea și alunecarea unei părți din masa depozitului, formarea unei fețe de desprindere și deplasarea în plan a materialului. Prin alunecare s-a acoperit și blocat pârâul Zapodie, masa alunecată ajungând până la terasamentul drumului.

Potrivit proiectuluide hotărâre, şi Primaria Cluj-Napoca va contribui financiar la acoperirea costurilor de închidere a rampei de la Pata Rat.

Tags: , , , , ,
2

Val de surf pe Someş

Tot mai mulţi clujeni sunt preocupaţi de subiectul amenajării Someşului şi de cum ar putea râul ce străbate oraşul să fie util comunităţii. Există deja un masterplan ce va fi pus în practică de arhitecţi spanioli şi două festivaluri pioniere în amenajări (temporare). Idei noi apar însă tot timpul. Ultima: val de surf pe Someş.

“Prin această pagină încercăm să atragem atenţia asupra faptului că în Cluj-Napoca SE POATE şi ESTE NECESARĂ crearea unui val de surf pe Someş. Acest loc nu numai că ar da valoare Clujului şi ar oferi multă distracţie, însă ar ajuta şi la menţinerea unui râu mai curat de care să ne bucurăm cu adevărat!

Puteţi posta ce vă trece prin cap legat de acest subiect & Let’s Do This Happen!”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook Surf Wave in Cluj-Napoca. Conform imaginilor din reţeaua de socializare, o astfel de iniţiativă s-ar putea materializa în zona Podului Horea. Alte imagini ilustrează cum arată un astfel de val de surf.

Spaniolii reamenajează malurile Someşului

Amintim că o renumită casă de arhitectură din Spania a câştigat, în toamna lui 2017, concursul de soluţii pentru amenajare Someşului în Cluj-Napoca. Este vorba despre Practica, birou condus de Jaime Daroca Guerrero, José Mayoral Moratilla şi José Ramón Sierra Gómez de León. Anul acesta, 2 milioane de lei merg către studiul de fezabilitate și proiectul tehnic al obiectivului modernizarea malurilor Someșului, parte din premiul pe care l-au câștigat spaniolii.

Someş Delivery, pionierul ideilor pentru Someş

De asemenea, există două festivaluri dedicate râului ce străbate oraşul: Someş Delivery, ce anul acesta a avut loc în zona Parcului Armătura, acolo unde echipa festivalului a adus caiace pe Someş (la fel ca şi în 2017, lângă Podul Garibaldi, în dreptul Sălii Sporturilor Horia Demian) şi amenajări din lemn chiar în buza apei.

Cel de-al doilea festival se intitulează Sunt Riveran şi este coordonat de echipa Centrului Cultural Clujean (CCC), organizație care continuă proiectele din dosarul de candidatură a Clujului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, pierdut în faţa Timişoarei. Aşadar, anul acesta se vor pune bazele Consiliului Râului, un board interdisciplinar format din artiști, urbaniști și specialiști ai Apelor Române și ai administrației, cu rol curatorial pentru activitățile organizate de CCC.

Nu în ultimul rând, în luna august va avea loc a treia ediție a săptămânii Sunt Riveran, dedicată temei “Arta și schimbările climatice” și derulată sub forma unui apel internațional pentru artiști. O intervenție artistică spectaculoasă, curatoriată de experți locali, va crea un prim traseu de artă stradă în Cluj, de-a lungul Someșului, în zona Parcului Iuliu Hațieganu.

De-a lungul anului, malurile Someşului sunt gazdă pentru diverse evenimete culturale: proiecţii TIFF, concerte Jazz in the Park, activităţi din cadrul Zilelor Clujului, festivaluri pentru copii sau istorice. Există chiar un festival care a făcut pionierat în a testa ideile comunității pentru integrarea Someșului în viața orașului. Este vorba despre Someş Delivery, eveniment ce în fiecare an abordează alt tronson de râu.

Tags: , , , ,
1

Se circulă de la Turda la Aiud pe autostradă

S-a deschis circulaţia auto pe 29 de km din Autostrada Sebeș – Turda. Loturile 3 şi 4 au fost recepţionate de către oficialii de la drumuri.

Lotul 3 al autostrăzii Sebeș – Turda, km 41+250 – km 53+700, între localitățile Aiud – Mirăslău are o lungime de 12,45 km și a fost construit de Antreprenorul Asocierea Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana per Condotte D’Acqua SpA. Valoarea contractului aferentă lotului 3 este de 420.511.921,44 lei fără TVA.

Lotul 4 al autostrăzii Sebeș – Turda, km 53+700 – km 70+000, între localitățile Mirăslău – Turda are o lungime de 16,30 km și a fost construit de Antreprenorul Asocierea S.C. PORR Construct S.R.L. – PORR Bau GmbH. Valoarea contractului pentru lotul 4 este de 470.004.894,83 lei fără TVA.

Autostrada Sebeș – Turda asigură o legătură între secțiunile autostrăzii existente A1 – Orăștie-Sibiu și A3 – Gilău-Câmpia Turzii, cu o lungime totală de aprox. 70 km, o viteză de proiectare de 120 km/h, inclusiv 7 intersecții, 4 servicii, 4 zone de odihnă, 1 centru de întreținere și control, 1 centru de întreținere și monitorizare și 66 de structuri.

Autostrada va conecta orașele Sebeș, Alba Iulia, Teiuș, Aiud și Turda. Valoarea totală a obiectivului “Autostrada Sebeș – Turda” este de 1.949.896.940,24 lei (cu TVA) și este finanțat prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 75% reprezintă contribuția Uniunii Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională – 1.215.224.556,60 lei, 25% contribuția națională (bugetul de stat) – 405.074.852,20 lei, iar restul de 329.597.531,44 lei reprezintă valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile.

Tags: , , ,
CNAIR (1)

CNAIR face recepţia finală a autostrăzii de lângă Cluj. Traficul deschis de AZI?!

Loturile 3 și 4 ale Autostrăzii Sebeș-Turda, care se întind pe aproape 30 de kilometri, sunt pregătite pentru recepția finală. Cel mai probabil, tot astăzi, se va deschide şi circulaţia auto.

Constructorii fac ultimele pregătiri pentru recepţia CNAIR, iar la această oră spală cei aproape 30 de km de autostradă. Comisia Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) este aşteptată la ora 1.00 pe lotul 4 (cu plecare de la Turda), iar la 13.00 pe lotul 3.

Amintim că, lucrările la cei aproape 30 de km de autostradă au fost finalizate la sfârşitul lui 2018, însă recepţia tehnică a fost amânată din cauza problemelor de rugozitate şi planeitate constatate în cadrul inspecţiei CNAIR din inuarie 2018.

Vom reveni cu detalii!

Autostrada Sebeş-Turda va avea o lungime totală de 70 de kilometri şi va traversa parţial judeţele Alba şi Cluj, fiind împărţită în patru loturi. Ar fi trebuit finalizată încă din 2016.

Primul lot se întinde pe 17 kilometri, de la intrarea pe autostradă în Sebeş, până la Pârâul Iovului, după Alba Iulia. Lotul doi are o lungime de 24,3 kilometri şi se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud, iar lotul trei, care are 12,5 km, se întinde de la intrarea în Aiud până la Decea. Ultimul lot are 16,3 km şi se termină în Turda.

Valoarea lucrărilor, fără TVA, este de 541.739.137 de lei pentru lotul unu, 549.332.393 de lei pentru lotul doi, 420.511.921 de lei pentru lotul trei, 470.004.894 de lei pentru lotul patru, toate fiind finanţate din fondul de coeziune, 85%, şi bugetul de stat – 15%.

Loturile 1 şi 2 vor fi deschise la sfârşitul anului 2019.

Autostrada Sebeș-Turda:

Lot 1 – 17,0 km – de la intrarea pe autostradă în Sebeş până la Pârâul Iovului
Constructori: asocierea Impresa Pizzarotti – Pomponio
Cost: 541 mil. lei, fără TVA

Lot 2 – 24,3 km – de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud
Constructori: asocierea Aktor – Euroconstruct Trading
Cost: 549 mil. lei, fără TVA.

Lot 3 – 12,5 km – de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea
Constructori: asocierea Tirrena Scavi – Societa Italiana per Condotte d’Acqua
Cost: 420 mil. lei, fără TVA

Lot 4 – 16,3 km – de la nodul Decea până în Turda
Constructori: asocierea Porr Construct – Porr Bau
Cost: 470 mil. lei, fără TVA

Tags: , , , ,
tineri-ww2

Cum oprim exodul creierelor din România? O asociație din Cluj a găsit soluţia

Un program inițiat la Cluj are deja rezultate în lupta de a păstra viitorii specialiști în țara noastră într-o perioadă în care industria tehnologiei informației (IT) încearcă din răsputeri să oprească exodul de creiere din România.

Estimările legate de numărul românilor care au plecat din ţară sunt de aproximativ 3,4 milioane de oameni din 2007 până în 2017, iar ultimele studii din domeniu arată că printre primii care aleg să părăsească ţara sunt și specialiştii în IT. Decizia de a părăsi țara o iau, însă, tot mai des și tinerii aflați la începutul studiilor de specialitate. Numărul absolvenţilor români de liceu care pleacă la studii în străinătate creşte anual cu 20%, iar tendința acestora este să rămână în țara în care au studiat. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, peste 45.000 de români studiază în străinătate.

“Descoperă-ți Pasiunea în IT”, programul care le oferă elevilor posibilitatea de a explora domeniul tehnologiei prin interacțiune directă cu responsabilități reale și mediul de muncă dintr-o companie, a reușit, în doar trei ani de la înființare, să-i convingă pe absolvenți să aleagă facultățile și firmele din țara noastră în detrimentul celor din străinătate. Conform rezultatelor din ultimii trei ani ai programului “Descoperă-ți Pasiunea în IT”, 96,5% din absolvenții au ales să-și continue studiile urmând cursurile facultăților de profil IT.

“În cele trei ediții încheiate deja, 2015, 2016 și 2017, programul a avut 346 de absolvenți. Dintre aceștia, 119 sunt în continuare elevi și 227 sunt deja studenți: 52,63% la Facultatea de Matematică – Informatică și FSEGA – Informatică Economică din cadrul UBB Cluj, iar 35,52% au ales cursurile Facultăților de Automatizări și Calculatoare, Electronică, Tehnologie și Tehnologia Informației de la UTCN. Cel mai mult ne bucură faptul că 88,15% dintre absolvenți au rămas în Cluj”, spune Liliana Ștefan-Cazacu, fondatorul și Președintele Asociației DpIT, organizatorul programului.

“Descoperă-ți Pasiunea în IT” și-a propus să crească o generație care să schimbe modul în care ne raportăm la tehnologie, pentru că “inovație nu înseamnă doar gadget-uri inteligente, ci metode eficiente care ne influențează în bine viața și comunitatea”, mai spune Liliana Ștefan-Cazacu.

“Mă bucur să vad că, dintre absolvenții programului DpIT, un procent atât de mare a decis să urmeze o carieră în IT, alegând o universitate de profil. Pentru majoritatea dintre ei, experiența avută împreună cu noi în cadrul programului a fost o confirmare a faptului că această carieră li se potrivește. Cred, de asemenea, că și pentru cei care au ales o altă direcție în carieră a fost o experiență unică, prin care au avut șansa să vadă din interior complexitatea și provocările acestui domeniu, beneficiile participării în program fiind mari pentru toți absolvenții. Participanților din acest an le doresc încă o dată mult succes în finalizarea proiectelor. Abia aștept să vedem în toamnă ideile și soluțiile lor”, spune Cristian Mateș, COO NetMatch.

Deja de patru ani, “Descoperă-ți Pasiunea în IT” e programul care îi învață pe elevi să gândească “out of the box”, îi încurajează să judece ca niște adevărați antreprenori care aduc plus valoare afacerii lor prin crearea de locuri de muncă și dezvoltarea de produse proprii.

“E încurajator să vezi că prin susținerea constantă a unor proiecte educaționale, acestea au un impact real în piața forței de muncă, în special într-o piață dinamică cum este cea de IT. Faptul că prin contribuția noastră din ultimii patru ani am reușit să influențăm destinele unor tineri aflați la început de drum în viața profesională ne motivează să fim în continuare aproape de program”, spune Călin Văduva, CEO Fortech.

În prezent, asociația “Descoperă-ți Pasiunea în IT” deruleză a 4-a ediție a programului, la care participă 135 elevi din 4 județe, proiectul fiind dezvoltat în parteneriat cu UBB Cluj, IȘJ Cluj și cu sprijinul unora dintre cele mai importante firme de IT din țară.

Tags: , , ,
autostrazi (3)

Ministrul Transporturilor, desfiinţat de un ONG pentru infrastructură. LISTA minciunilor, inepțiilor și dezinformărilor

Asociaţia Pro Infrastructură susține că ministrul Transporturilor Lucian Șova „debitează bazaconii, minciuni, inepții și dezinformări” când spune că au fost eliminate barierele administrative din calea constructorilor de autostrăzi.

“De obicei ne abținem să răspundem bazaconiilor debitate de autorități, însă valul de minciuni, inepții și dezinformări aruncate de ministrul Transporturilor Lucian Șova ne obligă la o reacție. Săptămâna trecută domnul Șova a afirmat că “este prima dată când în calea şantierelor deschise statul nu mai stă cu nimic” pentru că “am eliminat toate barierele administrative”. Evident, este o minciună gogonată. În primul rând, nu ar trebui să fie un motiv de laudă rezolvarea procedurilor birocratice în 2018 pe proiecte începute în 2013-2015. Și, desigur, avem în continuare numeroase blocaje care țin de stat, dintre care vom aminti doar câteva”, scriu reprezentanţii ONG-ului de infrastructură pe Facebook.

autostrazi (4)

autostrazi (3)

autostrazi (2)

autostrazi (1)

Aceştia prezintă şi o listă a “minciunilor”.

Pe loturile 1 și 2 ale Autostrăzii A10 Sebeş-Turda, pe Autostrada A3 la intrarea în București și pe tronsonul Iernut-Chețani (A3), sunt stâlpi de curent pe aliniamentul drumului care blochează lucrările. Pe Chețani-Câmpia Turzii (A3) nu sunt gata exproprierile (MT abia a publicat proiectul de exproprieri pe site-ul propriu). Tot pe A3, pe sectorul Râșnov-Cristian nu avem exproprieri, nici relocări de utilități și nici vorbă de autorizație de construire.

CNAIR încă nu a semnat adiționalul la contractul cu antreprenorul de pe lotul 3 al Autostrăzii Lugoj-Deva (pentru lucrările suplimentare de la nodul Holdea și al doilea ecoduct). Pentru podul peste Dunăre de la Brăila, CNAIR nu a re-lansat licitațiile pentru relocarea utilităților (primele au fost anulate!) și nu a semnat contractul pentru demararea exproprierilor. Aceeași pregătire precară (sau dezastruoasă) a proiectelor este la multe investiții: Drumul Expres Craiova-Pitești, Autostrada de Centură București (A0), Centura Timișoara sau Autostrada Sibiu-Pitești.

O altă “minciună” spusă de ministrul Transporturilor ar fi deschiderea, în totalitate, a autostrăzii Sebeş-Turda în 2019.

“Șova a mai declarat că “vara anului viitor este un termen rezonabil” pentru deschiderea traficului pe segmentul Sebeș-Aiud (Autostrada A10 Sebeş-Turda). Evident, este doar o promisiune fantezistă. Aceste două tronsoane sunt în execuție deja de 3 ani, iar stadiul fizic oficial este de aproximativ 49% pentru lotul 1 și 46% pentru lotul 2. Mai grav este avansul lunar pe aceste două șantiere, existând sectoare (nodul Sebeș de exemplu) unde stadiul fizic este practic zero. În ritmul actual, finalizarea în 2019 este o utopie”, punctează API.

Alte “manipulări şi promisiuni” ale ministrului Şova se referă la emiterea acordului de mediu (AM) pentru Autostrada Sibiu-Pitești până la finalul acestui an: “Realitatea? Șanse minime (noi spunem că inexistente). Studiul de evaluare adecvată (SEA) a fost depus în luna mai 2018. După aprobarea acestui studiu, trebuie depus raportul de impact asupra mediului (RIM). Procedura este complicată și de durată. Din experiența noastră (emiterea AM pentru autostrăzile Lugoj-Deva și Târgu Mureș-Borș), obținerea AM în 2018 este o țintă ultra-optimistă”, dar şi la faptul că “secțiunea 4 a Autostrăzii Sibiu-Pitești este un proiect “matur” și “nu ridică probleme de geologie speciale și poate fi scos la licitație repede”. Experții europeni (JASPERS / Halcrow) au criticat (încă din 2013) și critică în continuare investigațiile geotehnice lacunare din studiul de fezabilitate. Această “maturitate” se va vedea în blocajele tehnice și birocratice din momentul intrării cu utilajele în teren. Din păcate legea gravitației și legile geologice nu pot fi abrogate”, conchide API.

Tags: , , , ,