Tag Archives: econews

hidro-tarnita

Cinci oferte pentru construcţia hidrocentralei de 1 miliard de euro din Cluj

Compania Hidro Tarniţa, care încearcă de câţiva ani să atragă investitori pentru construcţia hidrocentralei de peste 1 miliard de euro din judeţul Cluj, a primit vineri, la termenul limită, oferte de la cinci investitori interesaţi de proiect.

“Cinci companii au depus oferte preliminare şi neangajante în cadrul acestei etape de precalificare pentru dezvoltarea Tarniţa-Lăpuşteşti. Urmează ca în următoarele săptămâni să analizăm documentaţia depusă pentru a verifica dacă toate elementele sunt în acord cu prevederile procedurii de selecţie. Conform principiului transparenţei, lista investitorilor precalificaţi va fi publicată după analizarea documentaţiei depuse, urmând să intrăm în următoarea fază a etapei de precalificare, cea de negociere”, a declarat într-un comunicat Ovidiu Demetrescu, directorul general al companiei de proiect Hidro Tarniţa.

 

Aceasta este prima fază a procesului de selectare a investorilor, cele cinci companii depunând documentele necesare pentru etapa de precalificare.

Demetrescu a adăugat că Hidro Tarniţa a primit şi scrisori de intenţie din partea unor instituţii financiare internaţionale în vederea finanţării proiectului.

Conducerea Hidro Tarniţa estima, anul trecut, că lucrările de construcţie vor începe în prima parte a anului 2016 şi vor dura între 5 şi 7 ani. Unitatea ar urma să fie construită la 30 de kilometri de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald. Unitatea este prevăzută să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare.

Acţionarii Hidro Tarniţa sunt Complexul Energetic Oltenia, SAPE Electrica, Nuclearelectrica şi Complexul Energetic Hunedoara, fiecare cu câte 25% din acţiuni.

rape porn
Fall Hairstyles for Women Over 50
pornhub Manshiyat Naser is a city with zero unemployment

How to Go Back to a Previous Version of Internet Explorer
cartoon porn I will now discuss our guidance outlook

Early Background of Beauty products
xhamster current fashions runway custom modeling rendering daily program

Comparing coach outlet stores with coach outlet online
video porno 4 strangely focused occasions resources seth rogen cinema elegance

How To Choose The Right Wrestling Shoes
porno the little variety of the school uniform

No to Fashion Faux Pas in Corporate Uniforms
xhamster This would be business casual

Liz Claiborne to Divest 16 of 36 Apparel Brands
jogos de vestir Moving between them and their commanding officer

Shop Sears’ spring 2014 Kardashian Kollection
miranda lambert weight loss and on its own
Tags: ,
emerging

De la “de ce investesc olandezii în Cluj”, la “vremurile UBB-ului au apus, iar Clujul e supraevaluat “

În ultimii ani, Clujul a fost caracterizat drept un El Dorado al IT-ului european, un Silicon Valley al Europei. O spun publicațiile internaționale de business din Franța sau Marea Britanie. Ce e drept, Clujul se află în plin proces de dezvoltare (emerges), iar astăzi a venit rândul oamenilor de afacei olandezi să vorbească despre potențialul economic al orașului.

În acest sens, Facultatea de Business a UBB, în parteneriat cu academicieni ai Universității de Științe Aplicate din Amsterdam, a organizat seminarul “Emerging Cluj: latest strategic opportunities”, eveniment în cadrul căruia a fost lansată și o revistă de business realizată de studenți olandezi.

Atuurile Clujului: studenții, multiculturalismul, competențam

La seminar a participat și Wouter Reijers, Consul Onorific al Olandei la Cluj, care a ținut să puncteze plusurile și minusurile Clujului când vine vorba de investiții străine.

consul

“Olanda se numără printre cei mai importanți investitori în România, alături de Ungaria, Germania sau Franța. Suntem aici pentru că vrem să fim aici. De ce investim în Cluj? Mediul universitar: există foarte mulți tineri competenți, cu potențial. Aeroportul. Mentalitatea vestică. Există, se simte. Multiculturalismul și ușurința de asimilare. Clujul vrea să fie Capitală Europeană în 2021 și merită să fie. Uitați-vă ce se întâmplă în restul Europei: scandaluri, tensiuni. Aici, la Cluj, sunt foarte mulți străini, viața e liniștită, e un loc drăguț care nu prea crează probleme. Administrația locală a început să fie activă și a înțeles că are nevoie de noi. Momentan…cum să spun asta într-un mod diplomat…e dispusă să ne ajute. Totuși, străinii care vor să vină aici pentru că au auzit că e mână de lucru ieftină au o abordare greșită. Dacă gândesc așa, e mai bine să meargă în China. Aici e nevoie să plătești bine și să arăți respect pentru că, aici găsești productivitate”.

Minusuri: sistemul legislativ

Cum nu totul este lapte și miere, Wouter Reijers a ridicat și problema unor aspecte la care România mai are de lucrat. “Sistemul legislativ atunci când vine vorba de înființarea unei companii, legi mult mai flexibile pentru angajați. În Olanda, încheiem contracte pe termen scurt, schimbăm atribuții, programul de muncă este mult mai flexibil. Nu în ultimul rând, alocarea de fonduri. Mutați fonduri dintr-o parte în alta, acolo unde e nevoie”.

Punctul său de vedere a fost susținut și de oamenii de afaceri olandezi prezenți la seminar, iar Cor Geertsma, CEO ISDC Holding (n.red. el a venit în România la începutul anilor ’90), l-a completat spunând “Trebuie să comunicați mai mult și mai direct. Noi așa suntem. Apoi, trebuie să luați poziție, să vă asumați responsabilități și reponsabilitatea trecutului. Comunismul a trecut, Clujul trebuie să ajungă la un alt nivel”.

“Sunt un mare dușman al UBB-ului, iar Clujul e supraevaluat”

Discuțiile au luat o întorsătură neașteptată când microfonul a ajuns la Dan Koblicska, general manager Nspyre România. Antreprenorul s-a declarat un mare dușman al UBB-ului, iar mai apoi le-a transmit clujenilor să nu se mai amăgească singuri: Clujul e supraevaluat.

dan

“Sunt un mare inamic al UBB-ului, deși sunt absolvent de UBB. De 11 ani sunt pe piață și nu a ajuns niciodată la mine. UBB-ul este prima facultate din țară care drege și face. Au apus vremurile acelea. Opriți-vă. Trebuie să investiți mai mult în proiecte și programe. Noi recrutăm din rândul studenților de la informatică și știm cum stau lucrurile. Decanul de acolo îmi spune că nu-și face griji pentru că toți absolvenții sunt angajați. Apoi, Clujul Capitală Europeană a Tineretului sau Capitală Culturală. Nu suntem cei mai buni, au fost alții din România înaintea noastră. Brașov, Sibiu, Timișoara sunt în fața noastră”.

În replică, vice rectorul UBB, Marcel Pop, a spus că universitatea este îngrijorată. A aruncat însă vina în curtea angajatorilor. “Companiile angajează studenți încă din primii ani de facultate. Tinerii au nevoie de bani, dar ajung să piardă seminarii și cursuri și nu mai pot recupera”.

c

După câteva glumițe de un duel verbal într-un ring de box, atât Consulul Onorific al Olandei cât și CEO-ul ISDC au intervenit pentru a calma spiritele. Concluzia, la unison: “amândoi avenți dreptate”. “E ușor să critici calitatea oamenilor când nu ești acolo. Voi doi ar trebui să vă ajutați. Un profesor nu poate spune cum e lumea de afară, el e preocupat cu teoriile lui. Aici intervenim noi. E interes comun până la urmă”, a punctat Cor. Totuși, consulul a atras atenția conducerii Facultății de Business că trebuie să inoveze, să se implice mai mult: “Dacă vreți să fiți în top, nu e momentul să vă relaxați. Trebuie mai mult research, treuie să fiți mai productivi ca să arătați că sunteți cei mai buni”.

După sesiunea de discuții aprinse s-a ajuns și la momentul lansării revistei studențești de business: “Emerge Cluj”. Realizată în mai puțin de două săptămâni, publicația cuprinde articole despre Clujul Capitală Europeană a Tineretului, interviuri cu oameni de afaceri olandezi și nu numai sau mici analize despre generația start-up-urilor, energia regenerabilă sau infrastructură.

rev

unnamed

Olandezii au arătat interes pentru Cluj încă din primii ani de după Revoluție. În 2004 au înființat Dutch Businessclub Cluj, asociație care numără 36 de companii, cu investiții în diverse domenii, dar foarte multe axate pe zona industrială. “Industria olandeză are o mare nevoie în momentul de față: oameni bine instruiți, cu experiență tehnică în spate. De fapt, acești oameni sunt greu de găsit și la nivel mondial la această oră. Ce facem atunci? Îi căutăm în afara țării. Îi găsim? Dacă suntem norocoși, ajungem într-un loc precum Clujul și ținem secretul doar pentru noi, olandezii”, spunea Kees Oosting, președintele clubului olandez, într-un interviu acordat presei locale.

 

free hd porn
Gucci Fall Winter 09 Handbag Collection Preview
youporn nice looking shoes

and Lady Gaga starving for fashion
anime porn Giving Up the Gun

Why Buy Wholesale Fashion Jewelry
xhamster squid little girl occurrence

Diamond Engagement Rings For Her
xnxx free Wi Fi throughout

The Fed’s ‘Surprise’ Move May Lead to a Positive Market Reaction
free porn 9 way guidelines to look breathtaking in women

3 Proofs That Recovery Is A Process
porno preppy garment patterns

Spartanburg Fashion Show for a Cause this Friday
free porn He has a few days left

A Dividend Increase Could Send This Laggard’s Shares Higher
rape porn They see good things resuming over the next few years
Tags: ,
studenti_800x533

UBB, UTCN şi Clusterul Cluj IT au pus bazele primului centru DigiHUB din ţară

Centru de Digital Humanities (DigiHUBB) reuneşte specialiști din cele mai diverse domenii umaniste, precum și specialiști în IT şi a luat naştere în urma colaborării dintre Centrul „Henri Jacquier” din cadrul Facultății de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai alături de specialiști în domeniul informaticii din Universitatea Tehnică Cluj-Napoca și membri ai Clusterului Cluj IT. Această cooperare a fost concretizată prin participarea la un proiect comun de anvergură europeană, intitulat Next Generation Brained City.

DigiHUBB este astăzi un centru de cercetare științifică aplicativă, inovare și transfer de cunoștințe din care fac parte doctori, doctoranzi, specialiști din domenii diverse (filologie, istorie, istoria artei, sociologie, filosofie, cultură media, cartografie, științe economice, informatică) și  profesori ai Universității Babeș-Bolyai.

Digital humanities reprezintă un nou concept, un nou domeniu de cercetare și predare care conjugă științele umaniste și științele informatice. Uneltele proprii acestora din urmă (vizualizarea datelor, recuperarea informațiilor, data mining, statistică, text mining, cartografiere digitală, editare și publicare digitală) intervin în discursul și metodologiile studiilor literare, istoriei, filosofiei, lingvisticii, studiilor de artă, arheologiei, arhitecturii, științelor sociale și studiilor culturale.

Centrul nu se limitează doar la practicile umaniste convenționale, ci poate angaja în demersurile sale și alte domenii, precum teoria și tehnicile de comunicare, studiile etnice, arhivistica și biblioteconomia, studiile mass-media, practicile participative, studiile de film, muzică electronică și computerizată, tehnoștiința și multe altele.

În numai cîteva luni, platforma a reuşit să fie pus pe harta celor mai importante centre de acest fel din lume (www.arounddh.org), să fie acceptat în organizații europeene de prestigiu precum NeDIMAH (Network for Digital Methods in the Arts and the Humanities), EADH (The European Association for Digital Humanities), Humanisti.ca.

 

free hd porn
What Is a TDI Engine
xvideos Only post GW2 armor

Review of The Goddess Mythological Images of the Feminine
redtube Just check out your favorite scarves and play with them

How to Style a Pompadour
anime porn If unsure of what to wear

How to Design Ladies Fashion
porno When it comes to strength training

The Divine Right Of Church Government And Excommunication
cartoon porn ‘Once you establish Hercules as Steve Reeves

Advertising Ideas for Fashion Boutiques
porno they’re out of luck

Meadowood Golf Tennis Club Hotels
anime porn How to Make Faux Leather Jackets Last Longer

Choosing the Right Apnea Mask
black porn The Fashion Photography option includes digital
Tags:
cladire Iuliu Coroianu, nr. 5_800x533

Bloc de locuinţe sociale lângă Gară. Cea mai mare chirie: 150 lei

46 de familii se vor muta într-un bloc nou de locuinţe sociale situat lângă Gara Cluj-Napoca, pe strada Iuliu Coroianu, nr. 5. Proiectul a fost realizat din fonduri europene şi a presupus reconversia clădirii în care au funcţionat atelierele Şcolii Terapia.

Valoarea totală a proiectului este de 5.906.528,19 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile este de  4.649.985,23 lei, iar contribuţia Primăriei Cluj-Napoca este de 94.897,66 lei. Execuţia lucrării a fost realizată de firma S.C. CECONI S.R.L., iar valoarea lucrărilor contractate a fost de 3.988.639,14 lei.

Imobilul nou construit conţine 16 garsoniere, 11 apartamente cu o cameră şi 19 apartamente cu 2 camere. Unele locuinţe au chiar şi 70 de mp, iar cea mai mare chirie lunară nu va depasi 150 de lei.

Primăria Cluj-Napoca are în vedere realizarea a două noi proiecte de construire de locuinţe sociale pe străzile Sighişoarei şi Ghimbeşului. În prezent se lucrează la întocmirea documentaţiilor acestora.

gay porn
Who Should Wear a Skinny Tie
porno the outcome is pretty obvious

What to wear under deep v
sex how to examine for any adverse health project

Glimcher Realty CEO Discusses Q3 2011 Results
xnxx eric vega tankini designer exhibit

The Wilbur Goes Dark in Honor of Joan Rivers
porno Of particular note is the fourth episode on here

Fashion Class Ideas for Powerpoint Presentations
porno Instead of focusing on fashion

David and Lauren Bush Lauren Return from Italy
youporn Radiation heat transfer to

Ice Watch the Watch Hut Celebrate 2010 World Cup
youjizz all of the reasonable pay amongst style business

Kate and Ashley Olsen Turn 25
ddtank Wearing clothing backwards became one of the hottest fashion trends
Tags: ,
avocatul-lui-zsolt-nagy-despre-condamnarea-primita-de-fostul-ministru-este-vorba-de-o-eroare-judiciara-103923

Fostul ministru clujean Nagy Zsolt, condamnat la 4 ani de închisoare cu executare

Codruţ Şereş a fost condamnat definitiv la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, Zsolt Nagy a primit o pedeapsă de 4 ani, cea mai mare pedeapsă fiind dată lui Stamen Stanchev, care va executa 5 ani şi 2 luni, decizia din dosarul privatizărilor strategice fiind anunţată marţi de ICCJ.

Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a redus astfel pedeapsa primită la fondul dosarului de fostul ministru al EconomieiCodruţ Şereş, de la şase ani la patru ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Şi în cazul lui Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, pedeapsa a fost redusă de la cinci ani la patru ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat patru ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru spionaj. La fondul dosarului, Benyatov primise o pedeapsă de zece ani de închisoare cu executare. În cazul acestuia, instanţa a dispus reducerea cu şase luni a pedepsei, pentru perioada în care a fost reţinut şi arestat preventiv.

Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv cinci ani şi două luni de închisoare cu executare. Instanţa i-a redus astfel pedeapsa primită la fond, de 11 ani de închisoare pentru spionaj şi iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu execure. La fondul dosarului, Donciu fusese condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare. Pedeapsa i-a fost astfel redusă de la şase ani de închisoare cu executare primită la fondul cauzei, pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi opt luni de închisoare cu executare. Susak fusese condamnat iniţial la zece ani de închisoare.

Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi şase luni de închisoare cu executare. La judecarea în primă instanţă, Flore primise o pedeapsă de nouă ani şi şase luni de închisoare.

Gabor Kerekes a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, pedeapsă redusă de la cinci ani de închisoare primită la instanţa de fond, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

Cetăţeanul turc Mustafa Oral a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa de fond îl condamnase pe Mustafa Oral la cinci ani de închisoare, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Cei şase trimişi în judecată în martie 2009 sunt acuzaţi de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi, în aceeaşi cauză, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

Codruţ Şereş a mai fost condamnat, la 31 martie 2014, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul “Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.

movie2k
Tags:
insolventa-main

Cu cine să nu faci afaceri în România, în 2015. Profilul firmei în pericol de insolvenţă şi faliment

Clujenii care au de gând să pornească afaceri anul acesta sau să încheie noi parteneriate trebuie să studieze temeinic domeniul în care activează. Judeţul Cluj se află încă în topul naţional al insolvenţelor, după Bucureşti şi Bihor, chiar dacă numărul firmelor aflate în dificultate financiară a scăzut cu 25% în 2014, faţă de anul precedent.  

Economiştii de la compania de business information şi credit risk management KeysFin au venit în ajutorul oamenilor de afaceri români şi au realizat profilul firmei care riscă să intre în insolvenţă, în 2015.

Consctruţii, comerţ, transport, energie electrică, HoReCa

Domeniile cele mai riscante sunt construcţiile (122 cazuri) şi comerţul (91), în care criza şi-a arătat cel mai puternic efectele, dar în top, în funcţie de domeniile de activitate, s-au mai situat firmele care activează în transporturi, energie electrică şi hoteluri-restaurante. Analiza a luat în calcul datele financiare dintr-un eşantion reprezentativ de 2.389 de proceduri de insolvenţă şi de faliment aflate în derulare în 2014.

firme2

“Sunt sute de firme de construcţii aflate în insolvenţă, iar motivele ţin, în principal, de problemele de finanţare. Închiderea robinetului creditelor a avut cel mai puternic efect. Apoi au mai fost cauze conjuncturale. Au fost dezvoltatori care au cumpărat terenuri sau s-au angajat în lucrări de construcţii la un anumit preţ, iar odată cu prăbuşirea pieţei şi deprecierea puternică a preţurilor, s-au trezit cu planul de business dat peste cap. Neputând să mai deschidă noi linii de finanţare, au trebuit să ridice steagul alb, iar efectele s-au resimţit pe orizontală în economie”, spun analiştii de la KeysFin.

Într-o situaţie similară au fost, în ultimii ani, şi firmele din domeniul ccomerţului. Prăbuşirea puterii de cumpărare a avut drept consecinţă scăderea abruptă a vânzărilor şi creşterea blocajului financiar.

“Marile reţele de retail au împins la maximum termenul de plată şi mulţi nu au rezistat, intrând în insolvenţă, fapt cu consecinţe directe pe întregul lanţ economic. Asta în condiţiile în care comerţul este, într-o economie instabilă şi fragilă ca a noastră, unul dintre puţinele sectoare dinamice”, mai spun analiştii.

firme1

Firmele “de servietă”, cele mai afectate de criză

Firmele mici, cu 2-3 angajaţi, au fost cele mai afectate de criză, relevă analiza KeysFin. Acestea sunz folosite de oamenii de afaceri pentru tranzacţii şi prea puţin pentru producţie. “În peste 80% din cazuri este vorba de firme cu afaceri de pînă în 1 milion de lei, intrate în dificultate din cauza restanţelor la furnizori şi datoriilor care depăşesc rezultatul financiar. Cele mai multe firme au ajuns în insolvenţă şi faliment după ce afacerile lor s-au prăbuşit – cea mai mică scădere a fost, fapt relevant, de peste 110%, iar cea mai abruptă de peste 1200%”.

Rămase fără lichidităţi – disponibilul mediu în cazul firmelor analizate fiind de numai 3942 de lei – aceste companii au trebuit să se protejeze în faţa creditorilor, iar primul pas a fost insolvenţa urmat, în cele mai multe cazuri, de faliment. “Când n-au mai încasat 1-2 facturi, neavând un credit punte sau altă pârghie financiară, s-au blocat, nu şi-au mai plătit la rândul lor furnizorii şi s-au declarat învinse”, explică, într-un mod simplu, analiştii.

Nici societăţile mari nu au scăpat de cancerul insolvenţei

Într-un clasament cu cele mai îndatorate firme aflate în proceduri juridice de salvare, pe primul loc regăsim Carrefour România SA, cu datorii de 1,25 de miliarde de lei, urmată de Eolenvest SRL cu 674 de milioane lei, A.D.M Farm SRL cu 476,4 milioane lei şi VEGA 93 SRL cu 193,3 milioane de lei.

Clujul, locul 3 în topul naţional al insolvenţelor

Studiul arată că, din eşantionul de 2.389 de cazuri, cele mai multe au fost în Capitală. Bucureştiul conduce cu 170 de proceduri de insolvenţă sau faliment, urmat de Bihor (81), Cluj(65), Timiş(56) şi Maramureş(51). Interesant este şi faptul că cele mai multe firme intrate în dificultate au fost deschise în 2008 şi 2011, cu un vârf în 2010 – anul în care criza şi-a arătat cel mai puternic efectele.

Potrivit unei statistici mai detalitate şi oferite de Oficiul Registrului Comertului de pe lângă Tribunalul Cluj, în 2014, la nivelul judeţului Cluj au intrat în insolvenţă 538 de firme, cu 25% mai puţine decâz în 2013.

Clujul, în topul firmelor active conduse de tineri

Numărul persoanelor juridice active era, la sfârşitul lunii noiembrie 2014, de 746.758, iar numărul persoanelor fizice care aveau calitatea de asociaţi sau acţionari se ridica la peste 1.156 milioane, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Cele mai multe persoane fizice care aveau calitatea de asociaţi sau acţionari sunt în Bucureşti (284.523), Cluj (58.737) şi Constanţa (48.093), iar cele mai puţine în Mehedinţi (7.341) şi Ialomiţa (7.789).

Cei mai mulţi tineri care aveau calitatea de asociaţi sau acţionari (până la 29 de ani) erau în Bucureşti – 30.344, în Cluj – 7.241 şi în Constanţa – 5.795. Cei mai puţini tineri care aveau calitatea de asociaţi sau acţionari (până la 29 de ani) erau în Covasna – 580

kinokiste
Tags: ,
DSC_0397_800x532

Ce se “poartă” în materie de nunți, în 2015 via Cluj-Napoca Wedding Show FOTO

Clujenii care se pregătesc să-și unească destinele sunt așteptați, între 23-25 ianuarie, la cea de a doua ediție a expoziției Cluj-Napoca Wedding Show, la Grand Hotel Italia. Evenimentul reunește toate elementele necesare organizării unei nunți , pornind de la îmbrăcăminte, machiaj și hairstyling, până la servicii foto-video, sonorizare, DJ, catering, aranjamente florale, eveniment tematic, transport sau cadouri pentru invitați.

Mirese, prințese romantice

La o nuntă, toate privirile sunt ațintite asupra mirilor, iar 2015 readuce în actualitate poveștile cu prinți și prințese. Conform designerilor, se poartă rochiile de mireasă lungi, simple, vaporoase și cu accente romantice. Nici mirii nu trebuie să fie mai prejos. Lor le este recomandat fracul scurt din brocart. Pentru domnii ceva mai neconvenționali, se acceptă sacouri colorate, atât timp cât sunt în armonie cu tematica nunții. La târg sunt prezente și atelierele de modă Maya Fashion și Demetra Boutique, care oferă reduceri între 5-20% pentru colecțiile din 2014 și 2015.

DSC_0399_800x532

DSC_0413_800x532

DSC_0417_800x532

DSC_0410_800x532

Fotojurnalismul de evenimente de familie

Fotograful este și el un actor principal în cadrul unei nunți. El este responsabil să imortalizeze amintiri menite să dăinuie veacuri. La acest capitol, oferta una extrem de variată. Tot mai mulți fotografi de nuntă oferă recuzită pentru a crea o poveste în jurul mirilor. Clujenii de la “Portret de familie” propun o abordare diferită: fotojurnalismul de evenimente de familie, adică o documentare în imagini, acurată și detaliată a tot ce înseamnă evenimente în familie.

“Vrem să surprindem naturalul. Noi nu intervenim foarte mult în desfășurarea evenimentului. Nu poți face pe toată lumea să pozeze ca un fotomodel: unii se simt stingheri, alții nu au postură și atunci totul pare forțat. Noi mergem pe fotografia clasică. În pachetul pe care îl oferim intră acoperirea nunții, o sesiune foto într-o locație anume și un album foto cu poze tipărite”, spune Călin Ilea, fotojurnalist cu experiență în media locală și internațională și absolventul unui master de profil în SUA.

Portret de familie | Fotojurnalism de nunta | fotografie de nunta

Fotojurnalism de nunta

Fotojurnalism de nunta

Jazz via Detroit

Iar pentru ca mirii și invitații lor să se simtă bine, în largul lor, este nevoie de muzică. O trupă de jazz – Rebecca Dragomir Trio– vrea să aduncă un suflu nou în Cluj; atmosfera localurilor cu dichis din Detroit.

“La toate nunțile vin DJ-i sau trupe de cover-uri care au o muzică mai altertă. Cumva te împing să te ridici de pe scaun, lucru ce nu e rău deloc. Sunt sigur că există și lume care-și dorește ceva mai rafinat, cum ar fi o trupă basic de jazz: pian, tobe, chitară. Așa cum vedem în America, Detroit. Noi asta propunem și sunt convins că există destule locații în Cluj care să se preteze la un astfel de eveniment”, a declarat Rareș Pașcu, managerul trupei.

10922526_1530052543911943_9089283491679052949_n

Tort 100% natural

Un moment special în cadrul unei nunți este momentul tortului. Și la acest capitol se merge pe ideea câți miri, atâtea gusturi. Cofetăriile La Creme oferă doar produse naturale, iar prețurile sunt acceptabile. “Toate ingredientele sunt 100% naturale. Avem câteva zeci de sortimente, dar experimentăm mereu și ne adaptăm în funcție de cerințele clientului. Nu doar la gust ci și ca aspect.” În ceea ce privesc dulciurile, la mare căutare sunt și candy barurile și fructele sculptate.

DSC_0395_800x532

DSC_0396_800x532

DSC_0411_800x532

O mulțime de variante există până și pentru sticlele sau pungile de cadou oferite nuntașilor.

DSC_0404_800x532

DSC_0408_800x532

 

DSC_0420_800x532

În cadrul Cluj-Napoca Wedding Show au loc și prezentări de modă, concerte dezbateri pe tema noilor tendințe sau workshop-uri de hair and make-up. Invitatul special al evenimentului este designerul Cătălin Botezatu, care vine sâmbătă, 24 ianuarie, de la ora 17.30, cu o colecție dedicată nunții 2015.

10933985_895046443868477_6924532882081938250_n

free gay porn
Tags: ,
eco gazon

Premieră în România: compania care întreține gazonul pe Cluj Arena devine membră a asociației europene de profil

Societatea clujeană Eco Garden Construct, cea care a a montat infrastructura suprafeței și gazonul pe Cluj Arena și care, în prezent se ocupă cu întreținerea sa, a fost acceaptă în urmă cu câteva zile drept membru al European Stadium & Safety Management Association (ESSMA), asociație ce reunește stadioane, ci companii care se ocupă de constrcucții și mentenanțe de stadioane la nivel european. Societatea clujeană este prima din România care primește acest statut.

ESSMA este cel mai important jucător în piața constructorilor și a societăților de mentenanță pentru arenele sportive.  Este afiliată la UEFA și este principalul organism care gestionează relația dintre proprietarii de stadioane și celelalte societăți din piața de profil și nu numai. De exemplu, ESSMA ete organismul care reglementează organizarea de tururi de concerte în Europa. Mulți impresari de trupe discută cu ESSMA, pentru că asociația are programul tuturor stadioanelor afiliate din Europa. Și marea majoritae a stadioanelor mari sunt afiliate, de la Wembley, Barcelona ori Allianz Arena. Această afiliere înseamnă pentru noi deschiderea de perspective reale de lucru în spațiul comunitar și în țările afiliate la UEFA”, a declarat pentru catcostaclujul.ro Mircea Crăciun, managerul general Eco Garden Construct.

Mircea Crăciun susține că noul statut poate deschide colaborări ale companiei în interiorul asociației: ”Principalele colaborări ce le au cu societăți ca a noastră sunt cele legate de posibilitatea de a obține lucrări de la beneficiari membri ESSMA, iar, pe de altă parte, noi, ca societate, dacă ajungem la un acord, putem să-i reprezentăm pentru o anumită zonă, arie de interes. Deci este o chestiune ce funcționează în ambele direcții. E un pas important pentru că suntem prima societate din România și puținele din Europa de Est acceptată ca membru ESSMA. La segmentul de corporate, din zona noastră mai sunt două societăți, una din Slovacia și una din Turcia”.

Managerul Eco Garden Construct a precizat că dicuțiile cu cei de la ESSMA au demarat în urmă cu circa patru ani, însă asociația a cerut lucrări finalizate în domeniu pentru a lua în calcul calitatea de membru. ”A trebuit să avem niște lucrări executate care să fie acceptate la nivel european, activitate în domeniu. Noi discutăm cu cei de la ESSMA de la sfârșitul lui 2010, începutul lui 2011. La momentul respectiv ni s-a spus că nu putem accede la statutul de membru pentru că nu avem experiență și nici recomandări, chiar dacă aveam la acea vreme lucrări în execuție, începusem să lucrăm pe Cluj Arena. Dar ei voiau rezultate, lucrări finalizate la standard. Când ne-au acceptat ca membri chiar ne-au răspuns, în scrisoarea de acceptare, că apreciază evoluția și deschiderea societății noastre pentru segmentul de construcții și întreținere de suprafețe sportive gazonate cu iarbă naturală și speră că prin viitoarea colaborare să dăm rezultate la nivelul european actual”, a conchis Mircea Crăciun.

(Titus CRĂCIUN)

rape porn
Tags: ,
DSCN0016

După 2 ani, se reiau lucrările la drumul turistic Răchiţele-Ic Ponor. Investiţie de 18 milioane lei

Lucrările de reabilitare la drumul turistic Răchiţele- Ic Ponor ar putea fi finalizate în acest an, transmite Consiliul Judeţean (CJ) Cluj. Documentaţia de atribuire a contractului care vizează proiectarea şi execuţia lucrărilor a fost trimisă Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), pentru validare.

Contractul urmează a fi executat în două etape şi va implica execuţia lucrărilor de drumuri, a lucrărilor de scurgere a apelor şi consolidări cu anrocamente, lucrări de consolidare cu gabioane, lucrări de consolidare cu ziduri de sprijin, lucrări de execuţie şi de reparaţie a podeţelor, lucrări de amenajare a terenului şi lucrări de semnalizare, confecţionarea şi montarea de plăci de informare şi publicitate etc. Totodată, asistenţa tehnică va fi realizată de un proiectant.

Valoarea totală estimată a contractului de achiziţie publică, pe ambele etape, este de 18.211.662 lei, fără TVA, finanţarea fiind asigurată atât din bugetul judeţului Cluj, pentru cheltuielile neeligibile aferente primei etape, cât şi din fonduri nerambursabile (Fondul European de Dezvoltare Regională/POR) pentru execuţia lucrărilor din etapa a doua. Durata de implementare a contractului este de şase luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor.

În acest moment, contractul de reabilitare a drumului Răchiţele – Prislop – Ic Ponor, pe o lungime totală de 20,5 km, este finalizat în proporţie de cca. 70%. Valoarea totală a proiectului este de 59.678.410,51 lei, acesta vizând, în principal, îmbunătăţirea traficului rutier pe drumurile judeţene DJ 108C şi DJ763, conectarea zonei la circuitul turistic naţional şi, respectiv, valorificarea potenţialului turistic extrem de ridicat al zonei.

Lucrările capitale de modernizare au demarat încă din 2009, în baza contractului pe care administraţia judeţeană l-a atribuit consorţiului româno-maghiar MBS Group, Alfa Rom, Nemzetkozi Betonut. După ce lucrările au demarat s-a constatat că se impunea ca podurile de pe traseu să fie refăcute din temelii deşi în proiectul tehnic nu s-a prevăzut acest aspect. Fosta conducere a administraţiei judeţene a luat decizia de a separa lucrările şi a organizat o nouă licitaţie, atribuind lucrările de modernizare a podurilor unor alte firme. Lucrările au fost sistate în 2012,  în urma neînţelegerilor între cele două părţi, iar MBS  a deschis şi un proces pentru a cere daune CJ Cluj: circa 13 milioane lei.

free hd porn
Tags:
759475l-610x390-b-bee5b94c

O firmă din Bucureşti va instala “semafoarele inteligente” din Floreşti. Costă 1 milion lei

O companie din Bucureşti va instala “semafoarele inteligente”, menite să reglementeze traficul rutier pe cel mai periculos drum din Cluj- DN1, arteră ce străbate Floreştiul, cea mai mare comună din ţară.

Aşadar, Swarco Trafic România a fost desemnată câştigătoarea licitaţiei privind “Execuția lucrări și servicii de întreținere conform caietului de sarcini și proiectului tehnic în cadrul: Dirijarea circulației auto și pietonale prin intermediul unor semafoare rutiere în 3 intersecții și în 3 treceri pietonale amplasate pe DN1 și servicii de întreținere/revizii și intervenții la instalațiile de semaforizare din 6 intersecții/treceri pietonale”, cu o ofertă de  978.895,92 lei.

“Este vorba de un sistem inteligent de semaforizare, similar cu cel instalat și funcțional în Zona Arcul de Triumf – București. Sistemul cunatifică numărul de mașini sosite în intersecție și schimbă accesul în funcție de trafic”, a declarat primarul Floreştiului, Horia Şulea.

Edilul mai spune că pentru implementarea acestui proiect mai este nevoie de două girații noi, în zona BMW/Volvo și la ieșirea vestică din comună, întrucât noul sistem va interzice virajul la stânga de pe DN1. Există şi un impediment, acordul administratorului drumului CNADNR prin DRDP.

Compania  Swarco Trafic România a fost înfiinţată în 1995 şi a fost preluată de către Grupul Swarco Marea Britanie în 2008.  Firma este specializată în dezvoltarea, furnizarea şi întreţinerea unei game largi de produse şi servicii, oferind soluţiile optime pentru problemele de trafic rutier şi transport, privind atât traficul urban, cât şi traficul interurban. În 2013, compania a avut o cifră de afaceri netă de 8.037.042 lei şi un profit net de 24.064 lei.

Investiţia pentru acest proiect ca fi realizat exclusiv din bugetul propriu al comunei, ordinul de începere al lucrărilor urmând să fie dat cel mai probabil în cursul acestei luni.

Problema fluidizării traficului rutier spre Floreşti a fost abordată iniţial la finele lunii octombrie 2014, vehiculându-se două soluţii: semaforizarea inteligentă şi benzile reversibile (n.red. circulația pe trei benzi, dimineață între orele 6-8.30 pe sensul de mers către municipiul Cluj-Napoca și după amaiza între orele 16-19 pe sensul de mers spre Florești).

Mii de clujeni fac zilnic naveta Floreşti-Cluj Napoca. În orele de vârf, la cea mai mică ploaie ori ninsoare – fără a mai lua în calcul accidentele de circulaţie – traficul rutier la ieşirea din municipiu spre Floreşti se blochează. Coloanele de maşini ajung până pe Calea Moţilor ori chiar pe varianta Zorilor –Mănăştur.

movie2k
Tags:
marasti, panoramio,com

Buget de 1 miliard de lei, în 2015, pentru Cluj. Pe ce va cheltui Primăria banii

Proiectul de buget şi lista de investiţii a Primăriei Cluj-Napoca pentru anul 2015 au fost postate pe site-ul municipalităţii şi se află în consultare publică până în data de 28 ianuarie. Oricine e interesat poate să facă propuneri, sesizări și observații.

Atât sumele de bani, cât şi lista de investiţii sunt asemănătoare celor din 2014, iar acest lucru din pricina multitudinii de proiecte demarate şi încă nefinalizate…sau promise şi amânate.

Bugetul total al Clujului, în 2015, se ridică la 263 de milioane de euro, adică puţin peste un miliard de lei (n.red.1.181.270.000 lei.).

Cel de investiţii este de 458 de milioane de lei, sumă din care 270 de milioane de lei vor fi alocate pentru proiectele europene aflate în derulare, iar 188 de milioane de lei vor merge pe proiectele europene viitoare. 55 de milioane de lei reprezintă cofinanţarea Primăriei Cluj-Napoca la proiectele europene.

Banii vor fi cheltuiţi pe 4 direcţii: finalizarea proiectelor europene deja începute, susţinerea proiectelor realizate din alte fonduri, proiecte noi cu buget minimal şi susţinerea proiectelor Capitală Europeană a Tineretului şi Cluj Capitală Culturală Europeană 2021.

“Anul acesta am dublat suma alocată pentru activităţi culturale, faţă de anul trecut. În 2014 pentru astfel de activităţi am acordat 4,5 milioane de lei, iar anul acesta vom aloca 9 milioane de lei” , a precizat primarul Emil Boc.

Dintre proiectele europene aflate în derulare care se vor finaliza anul acesta:

  • Modernizarea tramei stradale de acces la zona industrială (15 străzi de-a lungul liniei de tramvai);
  • Refacerea infrastructurii “oraşului comoară” prin modernizarea străzilor Avram Iancu, Memorandumului, Moţilor şi I.C. Brătianu;
  • Construcţia Centrului Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative;
  • Construcţia Centrului de Sprijinire a afacerilor Tehnologie, Evoluţie, Antreprenoriat, Microîntreprinderi;
  • Sistemul de ticketing;
  • Modernizarea şi echiparea Ambulatoriului din cadrul Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca;
  • Modernizarea a trei centre de servicii sociale integrate, două pentru persoane vârstnice şi unul pentru copii – Centrul Multifuncţional de Servicii Sociale Integrate “Ţara Minunilor”, Centrul Multifuncţional de Servicii Sociale Integrate pentru Persoane Vârstnice nr. 1 şi Centrul Multifuncţional de Servicii Sociale Integrate pentru Persoane Vârstnice nr. 2;
  • Incluziunea grupurilor defavorizate prin crearea de locuri de muncă durabile în zona Pata Rât;
  • Reabilitarea termică a blocurilor;
  • Realizarea drumului de acces până la CREIC şi TEAM ZMC;

Pe lângă aceste proiecte care se derulează din fonduri europene, Primăria Cluj-Napoca mai are în derulare şi alte proiecte finanţate din buget:

  • unificarea pasajelor şi modernizarea zonei Gării;
  • finalizarea parkingului Negoiu;
  • modernizarea Cinematografului Dacia;
  • finalizarea construcţiei creşei de pe strada Episcop Nicolae Ivan;
  • finalizarea lucrărilor la străzi (25 de obiective pe care au fost demarate lucrările în 2014).

Continuarea în 2015 a proiectelor care au fost apreciate de clujeni în cursul anilor trecuţi:

  • gratuităţile pe mijloacele de transport în comun pentru elevi, studenţi, pensionari şi şomeri;
  • premierea tinerilor valoroşi;
  • continuarea programului de acordare a ajutoarelor alimentare distribuite de Primăria Cluj-Napoca pentru categoriile de persoane defavorizate din municipiu, care anul acesta se va numi “Alimente 2015”;
  • premierea cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsătorie neîntreruptă;
  • premierea asociaţiilor de proprietari în cadrul concursului “Curăţenie Generală”.

Printre proiectele multianuale pe care municipalitatea îşi propune să le demareze anul acesta se numără

  • Începerea procedurilor pentru realizarea studiului de prefezabilitate pentru Centura de Sud (Calea Turzii – Vâlcele – Apahida) – un obiectiv important pentru municipalitatea clujeană în vederea decongestionării traficului din oraş; după întocmirea Studiului de Fezabilitate se vor cunoaşte costurile lucrării, care se va realiza cu fonduri locale, europene şi posibil cu fonduri naţionale;
  • Realizarea unui Studiu de Circulaţie prin care, executivul Primăriei Cluj-Napoca împreună cu specialiştii, va stabili soluţii punctuale pentru decongestionarea traficului din oraş. În acest sens, municipalitatea are în vedere realizarea de noi parkinguri şi încurajarea folosirii transportului în comun;
  • Modernizarea transportului în comun prin creşterea confortului clujenilor. Anul trecut am achiziţionat 40 de autobuze, urmând ca pe parcursul anului 2015 să cumpărăm alte 10 autobuze electrice (din fonduri elveţiene) şi 20 de troleibuze noi;
  • Realizarea concursului de soluţii şi implementarea proiectului privind valorificarea râului Someş. Prin acest concurs de soluţii municipalitatea urmăreşte să facă din Someş un principal punct de atracţie al oraşului;
  • Construirea unui nou cimitir – o soluţie pentru următorii 30 de ani – în Someşeni, pe strada Moş Ion Roată, pe o suprafaţă de 50 de ha, proprietatea primăriei;
  • Construirea parkingurilor de cartiere – s-au început deja demersurile în acest sens pe strada Primăverii nr. 20, cartierul Mănăştur;
  • Construcţia de locuinţe sociale pe străzile Sigişoarei şi Ghimbeşului;
  • Construcţia Bazei sportive şi de agrement din cartierul Gheorgheni;
  • Modernizarea Pieţei “Oser” şi a Strandului “SUN” împreună cu RADP;
  • Demararea lucrărilor de construcţie a unei noi creşe pe strada Donath nr. 38 – în prezent sunt 1000 de locuri pentru copii în creşele din Cluj-Napoca;
  • Reabilitarea Turnului Pompierilor;
  • Completarea monumentului “Stâlpii Împuşcaţi”cu un ecran care va reda imagini de la Revoluţia din 1989 pentru a da consistenţă acestei construcţii şi respectul cuvenit celor care au luptat şi a celor care şi-au dat viaţa pentru libertatea oraşului nostru;
  • Începerea lucrărilor de construcţie a Podului Traian;
  • Continuarea proiectului de viabilizare a zonei Lomb;
  • Modernizarea cabinetelor medicale pentru elevi şi studenţi, astfel încât municipalitatea să asigure accesul la sănătate al tinerilor clujeni.

Bugetul local al Clujului trebuie aprobat până în 15 februarie.

 

 

kinokiste
Tags: ,
Simacek Press Realease Photo 1 - The Office Cluj_800x450

O companie clujeană cercetează, în premieră, soluții pentru amenajarea acoperișului verde adaptat climei din România

Compania clujeană SIMACEK Gardening a demarat, în a doua parte a anului 2014, în premieră în țara noastră, un proiect de cercetare vizând cerințele la care acoperișurile verzi trebuie să răspundă în condițiile climatice existente în România. Prin cercetare științifică și inovație, alături de parteneri din Norvegia, compania urmărește să identifice și să studieze factorii locali care influențează funcționalitatea pe termen lung a unui sistem de acoperiș verde.

”Printre avantajele utilizării acoperișurilor verzi se numără managementul eficient al apelor pluviale, reducerea consumului de energie, îmbunătățirea calității aerului, creșterea gradului de izolare fonică a clădirilor. O astfel de amenajare reprezintă un remediu pentru poluarea atmosferică urbană contribuind la un mediu de viață mai bun, mai sănătos și în același timp la creșterea valorii proprietății. Suntem așadar onorați să ne aflăm printre cele 34 de companii românești care au beneficiat de finanțare în cadrul granturilor norvegiene și ne face o deosebită plăcere să reprezentăm sectorul de amenajări spații verzi în cadrul unui proiect de “Inovare în Industria Verde din România”, a declarat Mag. Thomas Emmerling, General Manager CEE din partea grupului SIMACEK.

Un aport deosebit de valoros în acest proces îl vor avea partenerii norvegieni, pentru care acoperișurile verzi constituie o tradiție. Practic, know-how-ul norvegian va fi adaptat condițiilor specifice din România – sistem de colectare și drenare a apelor eficientizat pentru condițiile meteorologice specifice climei, vegetație compusă din tipuri de plante locale, pentru a reduce impactul ecologic și mediu de creștere adaptat cerințelor lor specifice.

”În cadrul proiectului, ne vom concentra atenția asupra acoperișului verde extensiv, care este considerat a fi un acoperiș ecologic. Datorită greutății sale reduse, un astfel de acoperiș poate fi instalat cu ușurință chiar și pe clădirile existente, cum sunt de exemplu blocurile de locuințe, sau construcțiile ușoare, ceea ce înseamnă că în țara noastră putem vorbi deja de un număr mare de construcții cu potențial de înverzire, fără a lua în calcul clădirile în curs de construcție care în mare parte încă din faza de proiectare sunt prevăzute cu acoperișuri verzi. Scopul principal al cercetării este acela de a determina care sunt cerințele la care acest tip de amenajare trebuie să răspundă în condițiile climei din România, respectiv de a adapta caracteristicile straturilor ce compun sistemul de acoperiș verde la particularitățile locale. Rezultatul ar fi obținerea unui sistem eficient atât din punct de vedere ecologic cât și din punct de vedere economic”, a explicat ing. Karácsonyi Noémi, managerul de proiect din partea companiei SIMACEK Gardening.

Prin demersurile întreprinse, cât și prin rezultatele obținute, compania își propune să vină în sprijinul celor care promovează și susțin înverzirea orașelor din România. De altfel, aceste demersuri se corelează cu inițiativele autorităților locale în ceea ce privește încurajarea constructorilor de a adopta soluții verzi, Cluj-Napoca fiind primul oraș din România care oferă o reducere a impozitului pentru proprietarii clădirilor certificate “verzi”.

SIMACEK Gardening este o companie clujeană care, din 2010, oferă clienților săi soluții de amenajare și întreținere pentru acoperișuri și terase verzi. De altfel, SIMACEK Gardening a implementat pe piața românească mai multe soluții de acoperișuri verzi, printre beneficiari numărându-se și dezvoltatorii celui mai nou ansamblu de birouri The Office – clădire verde certificată în sistem BREEAM.

Simacek Press Realease Photo 2 - The Office Cluj

Din anul 2011, compania este membru fondator al Asociației Constructorilor de Acoperișuri Verzi din România (ACAVR) – asociație care sprijină și promovează bunele practici în domeniul acoperișurilor verzi.

Valoarea totală a proiectului de cercetare este de 656.229,00 Euro pentru perioada 2014-2016 din care asistența financiară nerambursabilă primită de la Norway Grants reprezintă 284.000,00 Euro. Pe parcursul derulării acestuia compania din Cluj-Napoca va beneficia de expertiză din partea a trei parteneri norvegieni: Isola – cu experiență în cercetare și dezvoltare în domeniul acoperișurilor verzi și al hidroizolațiilor, Bioforsk – institut guvernamental de cercetare în domeniul mediului și al agriculturii și Bergknapp – specialiști în lucrări de implementare soluții verzi.
Proiectul este susținut din fonduri acordate de către Guvernul Norvegiei prin Granturile Norvegiene 2009-2014 în cadrul domeniului de finanțare Inovare Verde în Industria din România.

Rezultatele obținute în urma cercetării vor fi făcute publice în cadrul conferinței de presă organizată la finalizarea proiectului precum și pe parcursul prezentărilor ce vor fi susținute în 5 orașe din România: Cluj-Napoca, București, Timișoara, Iași și Constanța.

Acest text este un advertorial.

black porn
Tags: , , , , , , ,
1503429_330069237193707_196479498411414368_n

Se caută ghizi voluntari pentru Cluj Greeters, program prin care turiştii vor cunoaşte un Cluj altfel

Povestea voluntarilor care le arată turiştilor oraşele în care locuiesc a început în urmă cu 20 de ani, în New York. (n.red. Totul a început în momentul în care Lynn Brooks a dorit ca turiştii să cunoască New York-ul aşa cum îl ştia ea, din perspectiva unui localnic: un mare mic oraş cu fel şi fel de cartiere, cu mici magazine – afaceri de familie, localuri interesante în care să cinezi şi localnici ce-i fac pe turişti să se simtă ca acasă). Conceptul a fost un real succes şi în scurt timp s-a extins la nivel global. Aşa a luat naştere: Global Greeter Network.

În decembrie 2014, Clujul a devenit al doilea oraș din România, după București, care se alătură rețelei mondiale de “greet-eri”.

Cluj Greeters își propune să faciliteze interacțiunea dintre turiștii stăini și voluntari cu interese comune organizând vizite de câteva ore pentru grupuri de până la 6 persoane. Vizitele pot fi rezervate pe site-ul proiectului.

Proiectul este o inițiativă informală și non – profit astfel că, voluntarii trebuie să fie persoane care își iubesc orașul și sunt dispuși să le arate celor care vin în vizită cele mai secrete atracții.

“De multe ori turiștii se aleg doar cu ceea ce scrie în ghid, fără a avea posibilitatea să experimenteze Clujul autentic. De asemenea, oraşul are multe secrete pe care doar un om care trăieşte aici le cunoaşte, iar poveștile sunt cele pentru care orice turist merită să iubească Clujul”, explică Oanei Nicoleta Both, fondatoarea Cluj Greeeters.

Cei interesaţi să devină “greet-eri” trebuie să completezi un formular, iar în funcție de disponibilitate și interese vor fi atribuiţi unui grup de turiști pentru un tur de 2-3 ore prin Cluj.

Iniţiative asemănătoare în Cluj

Trebuie menţionat faptul că, de-a lungul timpului, clujenii au încercat tot felul de formule prin care să-i ajute pe turişti să cunoască oraşul şi să se simtă bineveniţi. Primii au fost membri couchsurfing: fie gazdele îşi alocau câteva ore pentru a-i duce pe musafiri prin oraş sau măcar organizau o cină cu prietenii, fie cei ce nu puteau caza se ofereau să iasă la o cafea şi să devină ghizi pentru câteva ore. Au urmat studenţii din spatele Cluj Guided Tours sau fetele de la “Redescoperă frumuseţea Clujului”, ce organizează duminici de promenadă prin cartiere.

youjizz
Tags: ,
73708_593508557330820_140629274_n

Călătorie în Nordul Transilvaniei…cu telefonul. “Cluj.Travel” are aplicaţie mobilă

Începând de luna aceasta, oricine poate călători în Nordul Transilvaniei, dar nu numai, cu telefonul mobil. Revista de turism “Cluj.Travel” are din 6 ianuarie aplicaţie pentru Android. Mai exact, aplicaţia creată cu ajutorul Tiger App creator poate fi găsită în Magazinul Google Play şi reuneşte pe o singură platformă conţinutul de pe site, fluxul rss al acestuia şi conturile de Facebook şi Instagram. În curând va fi lansată şi varianta pentru iPhone.

10891680_998554643492874_3576966347200886590_n

“Am observat, de-a lungul timpului, că 15-20% din cititori lecturează conţinutul site-ului de pe telefonul mobil. Apoi, obişnuiesc să postez informaţii în plus pe Facebook, iar contul de Instagram are deja un album consistent de fotografii. Aplicaţia reuneşte toate aceste elemente sub aceeaşi umbrelă”, a explicat jurnalistul Bogdan Stanciu, iniţiator şi editor “Cluj.Travel”.

Revista online de călătorii a luat fiinţă în 15 iunie 2012 şi a avut ca filosofie iniţială prezentarea atracţiilor cu potenţial turistic din Transilvania de Nord; frumuseţi neştiute de publicul larg. Ulterior, site-ul s-a îmbogăţit cu secţiuni dedicate călătoriilor pe tot cuprinsul României, cât şi în străinătate. Până la urmă, site-ul se adresează atât călătorilor care vin în Cluj cât şi clujenilor care caută să călătorească. Nici logo-ul site-ului nu a fost ales întâmplător: “Acesta reunește cele șase culori care se regăsesc pe steagurile celor trei națiuni care au construit Clujul așa cum îl știm: română, maghiară și germană. Prin aceasta vrem să subliniem că multiculturalitatea orașului Cluj-Napoca și a județului Cluj este una dintre principalele valori pe care le promovăm”.

Pentru Bogdan Stanciu, jurnalist cu state vechi în presa locală şi în cea naţională, proiectul “Cluj.Travel” însumează două mari pasiuni: jurnalismul şi călătoriile. La vremea lansării, site-ul făcea pionierat pe segmentul produselor media locale de nişă.

“La acea vreme nu aveam altă activitate, ştiam că presa generalistă este supraaglomerată şi era logic ca publicistica, jurnalismul să se nişeze foarte mult. Sunt pasionat de călătorii şi deţin cunoştinţe în domeniu, prin urmare a fost un lucru natural să ia naştere acest proiect. Am ţinut foarte mult să nu fie un blog, ci scriitura să urmeze rigorile jurnalistice”, a punctat Stanciu.

Munca sa nu a fost în zadar. Revista a primit două premii: locul II în categoria „Publishing” la eTravel Awards 2013, eveniment național organizat în cadrul eTravel Conference şi tot locul II în categoria „I Like Transilvania de Nord” a Galei Multiplicatorilor de Valori Europene 2012, eveniment anual organizat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

În prezent, Bogdan Stanciu scrie şi pentru publicaţiile “Transilvania Reporter” şi “Sinteza. Revistă culturală şi gândire strategică”.

free gay porn
Tags: ,
grolsch_0

Orașul de pe Someș…la propriu. Ce propun arhitecții

Cluj-Napoca este supranumit “orașul de pe Someș”, însă cursul de apă ce-i tranzitează atât centrul, cât și cartierele ori zona industrială nu a reușit să fie inclus de mai marii administrației locale în vreun proiect de dezvoltare urbană. De prea mulți ani. Motive ar fi destule: lipsa de fonduri ori de proiecte viabile, contre politice, studii cu date insuficiente, problema proprietăților private de pe malurile apei ori voci ce se încăpățânează să pună o inițitivă de o asemenea anvergura sub semnul imposibilității.

La început de 2015, într-o luptă contra cronometru pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, capii urbei și-au dat seama că “orașul stă cu spatele la Someș”așa că au strâns în jurul mesei, la propriu, arhitecti, profesori universitari, specialiști ai Apelor Române, reprezentanți ai segmentului cultural, oameni de afaceri și simpli cetățeni la ceea ce s-a numit: o primă sesiune a atelierului de planificare urbană, ca parte a politicii pentru dezvoltarea culoarului Someşului.

unnamed

Mai concis, Someșul (n.red. din Florești și până în Apahida) trebuie să reprezinte un element cheie al zonei metropolitane și… nu doar din punct de vedere geografic. Ci urmând exemplul marilor orașe europene, unde malurile cursurilor de apă s-au transformat în piste pentru biciclete, locuri de promenadă, parcuri, plaje, scene culturale ori mini-stațiuni cu restaurante, terase și sporturi acvatice.

Prezent la discuții, edilul Emil Boc a ținut să sublienieze că, pe lângă proiectele primite în cadrul viitorului concurs de soluții pentru amenajarea culoarului Someșului, vor fi luate în calcul și propuneri mai vechi (n.red. Someșul navigabil, canalul Morii, podul Nemților, pasarela Parcul Rozelor), în special cele ce țin de fluidizarea traficului: eternul monorail (n.red. pe axa Someşului s-ar putea amenaja o linie de tren suspendat, care să vizeze municipiul Cluj-Napoca şi comuna Florești, ulterior linia ar putea fi extinsă spre Gilău și Apahida sau chiar la nivelul cartierelor Mănăştur şi Zorilor, cu revenire în Mihai Viteazul şi ulterior în Mărăşti. Trenul în cauză ar fi constiuit din două vagoane și ar urma să circule într-un interval cuprins între 2 și 5 minute, în funcție de fluxul călătorilor).

600-monorail

În cadrul atelierului, arhitectul Eugen Pănescu (n.red. Planwerk) a prezentat câteva planșe detaliate ale culoarului Someșului, pe baza informațiilor strânse în ultimii zece ani; planșe ce identifică exact spațiile verzi, probleme de trafic și ale capacității de mobilitate, spațiile publice și cele private, dar și câteva exerciții de amenajare (n.red. Parcul Central, Parcul Feroviarilor) realizate de studenți în cadrul unei “școli de iarnă”. “Proiecte cu impact, la buget mic”, a punctat arhitectul. L-a completat arhitectul Horațiu Răcășan, care a subliniat că “Someșul, din Florești și până în Apahida, este firul roșu care poate coase tot ceea ce are în jur”. Acesta a insitat pe ideea traficului alternativ “pedalezi, apoi îți lași bicicleta și să iei autobuzul, de exemplu” și asupra spațiilor verzi “în zona Carbochim este o adevărată junglă, sunt copaci și acolo parcurile sunt gata făcute. Ar trebui doar o intervenție minimă, să curețe puțin spațiul. Este un rai pentru pescari”.

Reprezentanții segmentului cultural și social (n.red. Mihai Mateiu de la Fundația Cărturești, Rarița Zbranca de la Fabrica de Pensule ori Lala Panait, ce anul trecut a realizat un proiect intitulat “aproape de Someș”) au insistat asupra ideii “spațiului folositor pentru cetățean”: fie că vorbim de scene temporare, locații pentru workshop-uri ori spații dedicate animalelor de companie.

Florin Moroșanu, directorul executiv al Asociatiei Cluj Capitala Culturală Europeană 2021, a salutat inițiativa municipalității clujene explicând că “în ultimele opt luni am primit diverse proiecte care să ne ghideze spre titlu, unele se referă la Someș, însă nouă ne este foarte greu să dăm un răspuns neștiind dacă se pot realiza sau nu; proiectele pe care le începem trebuie duse la capăt”.

Concurs de idei, bani europeni

În ceea ce privește masterplanul pentru amenajarea culoarului Someșului, Șerban Țigănaș, președintele OAR a precizat că va fi organizat un concurs de idei. “Printr-un plan director se va acoperi o suprafață care va fi stabilită ulterior. Acest studiu va fi lansat prin concurs care va trebui să ofere la capătul său o indicație care să constea într-o viziune grafică, desenată a modului de utilizare a Someșului. După această etapă, se va obține o listă de proiecte detaliate și se va putea trece la proiectarea acestor lucrări.

Proiectele câștigătoare ar urma să fie implementate, în principal, prin fonduri europene.

large porn tube
Tags: ,
10885461_335268756678132_5857118147206200347_n

“Zi electrică” în cadrul Cluj Capitală Europeană a Tineretului. Cine concertează şi cât costă biletele

Organizatorii celui mai mare festival de muzică din Transilvania “Electric Castle” aduc, în 28 martie 2015, un preview al evenimentului în oraş “Electric City”. Concertele vor avea loc la Sala Polivalentă – 2 scene şi în parcarea subterană de la Cluj Arena – 1 scenă.

Conform line-up-ului anunţat astăzi, pe main stage vor urca: Grimus, Urma, Akua Naru, Morcheeba, All about she, Chase and status, Kove şi Jon Kennedy.

10690058_722201981227880_2317654141878882015_n

Programul, pe scene:

Main Stage 17:00 – 06:00
House Stage 22:00 – 08:00
Silent Stage 18:00 – 04:00

Biletele au fost puse în vânzare şi costă 59 de lei (n.red. early birds) până în 18 februarie, 79 de lei până în 18 martie şi 99 de lei după această dată.

În cadrul evenimentului vor avea loc concerte, workshopuri și alte activități specifice EC.  “Electric City”  este un eveniment organizat de “Electric Castle”, în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca, în cadrul Cluj Capitală Europeană a Tineretului 2015.

Tot în martie, mai precis în perioada 7-14 martie, EC se mută în staţiunea Puy Saint Vincent din Alpii Francezi. Evenimentul ce va purta numele de “SnowRide – Ski & Music Festival” promite 130 de kilometri de pârtii, trei scene de zi și noapte (la cotele 2.000 şi 1.800) şi o locaţie interioară, 30 de artiști din România şi internaționali, un Snowpark & Boarder Cross și diverse competiții.Cea de a doua ediţie a festivalului Electric Castle a avut loc în perioada 19-22 iunie, la Castelul Banffy din Bonţida şi a adus în faţa publicului circa140 de artişti, între care Thievery Corporation, Die Antwoord şi Bonobo. Bugetul evenimentului a fost de 750.000 de euro. Abonamentele au costat între 120-250 de lei, în funcţie de perioada în care au fost achiziţionate, iar biletele pe zi au costat 100 de lei. Evenimentul a numărat 79.000 de participanţi.

(Cosmin FOSTI)

xhamster
Tags: ,