Tag Archives: econews

spitalul-de-urgente1

Noi promisiuni pentru Spitalul Regional de Urgenţă din Cluj

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat că speră ca până la sfârşitul anului 2019 să înceapă construcţia a cel puţin două dintre cele trei spitale regionale – Iaşi, Cluj, Craiova, precizând că există finanţare asigurată.

“Eu cred, sper, ca la sfârşitul anului 2019 să avem deja începută construcţia a cel puţin două dintre cele trei. Finanţarea este asigurată parţial de Comisia Europeană, respectiv 159 de milioane de euro pentru cele trei spitale, iar partea de cofinanţare va fi asigurată de bugetul de stat sau alte surse”, a afirmat ministrul.

Sorina Pintea a precizat că în acest an vor fi depuse cererile de finanţare, după care vor fi demarate procedurile de licitaţie. “Ieri, la Iaşi, am lansat împreună cu reprezentanţii Băncii Europene de Investiţii proiectul Spitalului Regional Iaşi, adică draftul studiului de fezabilitate, în 26 iulie vom lansa la Cluj, draftul studiului de fezabilitate al Spitalului Regional Cluj iar în luna septembrie la Craiova. Cererea de finanţare pentru spitalul din Iaşi va fi depusă în luna septembrie, Clujul în octombrie, Craiova în decembrie. În mod normal, după depunerea cererii de finanţare şi aprobarea de către Comisia Europeană urmează procedurile de licitaţie”, a declarat Sorin Pintea, citată de agerpres.ro.

Trei drumuri de acces spre spitalul din Cluj

ZIUA de CLUJ scria, la mijlocul lunii mai, că trei drumuri ar urma să lege Clujul de noul Spital Regional. Propunerile au fost prezentate de arhitectul șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, la Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU). Propunerile nu sunt definitive și au fost supuse dezbaterii specialiștilor.

Accesul către noul spital ar urma să se facă prin trei artere: unul din DN1, unul dinspre Metro, pe un drum median nou, și unul din centura de sud a Floreștiului. Aceste lucruri sunt clare, iar Claudiu Salanță a precizat că au fost rezervate mai multe terenuri, pentru ca aceste drumuri să poată fi realizate în fapt. Ce nu e clar este cum se va face accesul pe de DN1: în discuție sunt o girație suspendată, în dreptul intrării către magazinul Metro, sau un pod de-a lungul DN1, pe o lungime de 300 de metri.

Salanță a prezentat și felul în care ar urma să arate DN1. Șoseaua ar urma să fie lărgită cu zece metri, prin intermediul unor exproprieri. Astfel, vor rămâne tot două benzi de circulație rutieră pe fiecare sens, dar se vor face benzi dedicate pentru mijloace de transport în comun, respectiv benzi pentru biciclete și trotuare. ”Am constatat că și la intrarea în Cluj, pe sub podul N, putem veni cu benzi dedicate și piste de biciclete, care se leagă de strategia Clujului de a moderniza arterele principale din oraș”, a spus Claudiu Salanță.

În planșe apare și drumul de la Sf. Ion, care ar urma să aibă de asemenea benzi dedicate mijloacelor de transport în comun. În plus, a fost realizat și un desen în care apare, pe DN1, calea ferată pentru tramvai. Asta pentru că în planul de mobilitate urbană durabilă întocmit pentru Cluj se prevedea o asemenea opțiune.

Proiectul spitalului din Cluj, vechi din 2004

Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest. CJ Cluj a identificat atunci un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro. După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ Cluj, noul preşedinte al instituţiei Alin Tişe (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii Spitalului Regional de Urgenţă. Potrivit proiectului, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urma să aibă 800 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport. Ministerul Sănătății are în vedere construirea a trei spitale regionale de urgență – la Cluj, Iași și Craiova, investiție pentru care Guvernul României a negociat cu Comisia Europeană alocarea a 150 milioane de euro reprezentând contribuția națională, conform memorandumului prin care, în martie 2015, a fost stabilită majorarea procentului aferent ratei de cofinanțare națională pentru axele prioritare Dezvoltarea infrastructurii sociale și Asistență Tehnică ale Programului Operațional Regional 2014-2020.

Tags: , , ,
drumuri-300x225

CJ Cluj vrea bani europeni pentru modernizarea a peste 300 km de drumuri judeţene

Reunit în ședință extraordinară, plenul Consiliului Județean Cluj a aprobat propunerea președintelui Alin Tișe de depunere la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în vederea finanțării, a nouă noi proiecte pe fonduri europene.

Proiectele în cauză vizează modernizarea și reabilitarea a nu mai puțin de 20 de sectoare de drumuri județene, în lungime totală de 331 de km, toate făcând parte din rețeaua extinsă de drumuri aferente Proiectului Strategic „Traseu Regional Transilvania de Nord”, prin care se asigură conectivitatea cu rețeaua TEN-T.

„Având în vedere faptul că luni, 16 iulie, se deschide linia de finanțare, iar proiectele se aprobă în ordinea depunerii cererilor, pe principiul „primul depus, primul evaluat”, am făcut tot ceea ce ținea de noi pentru ca toate cele nouă rute județene propuse în cadrul Traseului Regional Transilvania de Nord să poată fi depuse chiar din prima zi. În acest fel, vor crește șansele de o obține o nouă finanțare nerambursabilă semnificativă, de peste 56 de milioane de euro, și de a asigura, astfel, o economie considerabilă la bugetul județului Cluj”, a declarat președintele Alin Tișe, inițiatorul proiectelor de hotărâri.

Acest demers complex al Consiliului Județean Cluj a devenit posibil în contextul recentei aprobări a Ghidului solicitantului în cadrul Apelului de proiecte nr. POR 2018/6/6.1/6 – Apel de Proiecte Nefinalizate. Acesta asigură entităților publice din România posibilitatea de a accesa finanțări europene pentru continuarea și finalizarea lucrărilor în infrastructura rutieră de importanță județeană și regională, investiții care contribuie la creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane situate în proximitatea rețelei de transport TEN-T.

Beneficiind de acest apel dedicat exclusiv investițiilor în infrastructura rutieră care nu au ajuns până în acest moment la faza finală a recepției, Consiliul Județean urmărește accesarea, prin intermediul Programului Operațional Regional 2014-2020, a sumei considerabile de 260.328.648 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 35% din suma totală alocată apelului național de proiecte, în cuantum de 162.443.563,74 euro. Fiind aplicații eligibile pentru finanțare europeană în proporție de 98%, Consiliul Județean va asigura restul cheltuielilor, cofinanțarea din bugetul forului județean ridicându-se la maxim 5,2 milioane de lei.

Prin implementarea investițiilor în modernizarea și reabilitarea celor nouă trasee județene, parte a Traseului Regional Transilvania de Nord, Consiliul Județean Cluj urmărește îmbunătățirea condițiilor de viață și siguranță a cetățenilor din zonele vizate, prin aducerea sistemului rutier la parametrii tehnici și funcționali corespunzători categoriei drumului, înlăturarea restricțiilor de circulație existente în acest moment, facilitarea accesului în condiții normale de confort şi securitate, asigurarea scurgerii apelor pluviale în lungul drumului, etc.

Lista drumurilor județene propuse pentru modernizare

Traseul județean nr. 1

DJ107N Băișoara – Valea Ierii, km 0+000-14+000

DJ107M Luna de Sus – Băișoara – Buru – limită județ Alba, km 0+000-42+000

DJ107L Petrești – Lita, km 14+900-30+950

Traseul județean nr. 2

DJ108B limită județ Sălaj – Bobâlna – Viile Dejului, km 21+200-44+000

DJ109A Chinteni – Vultureni – Recea Cristur – Dealu Jurcii, km 10+200-48+500

DJ105T Cluj-Napoca–Coruș–Berind–DN1F, km 3+447-14+447 și km 19+470-21+670

Traseul județean nr. 3

DJ161H DN16 – Suatu, km 0+000-4+000

DJ150 Viișoara – Ceanu Mare – Frata – Mociu, km 0+600-40+300

DJ161A Iuriu de Câmpie – Ceanu Mare, km 22+610-29+800

DJ151C limită județ Mureș – Tritenii de Jos, km 12+500-22+700

Traseul județean nr. 4

DJ107P Gilău – Someșu Rece – Mărișel – DN1R, km 0+000-44+260

DJ107N Gura Râșca – Someșu – Rece, km 28+612-36+200

Traseul județean nr. 5

DJ108C Mănăstireni – Călata – Mărgău, km 36+050-59+000

Traseul județean nr. 6

DJ109B Fundătura – Cornești, km 0+000-17+100

DJ109D (DJ161) – Jucu de Sus – DN1C, km 26+880-32+050

Traseul județean nr. 7

DJ 161C Iclod – Aluniș – Corneni, km 0+000-10+300 și km 10+300-13+000

Traseul județean nr. 8

DJ161B Turda – Bogata – Călărași, km 30+647-40+647

DJ107F limită județ Alba – Luncani, km 9+860-14+370

Traseul județean nr. 9

DJ103N DN1 – Șaula – limită județ Sălaj, km 0+000-2+800

DJ103J DN1R – Sâncrai – Alunișu, km 0+000-7+000

Tags: , , , , ,
anaf

Guvernul a prelungit termenul de depunere a declaraţiei unice

Executivul a adoptat, în şedinţa de joi, o ordonanţă de urgenţă prin care a fost prelungit termenul de depunere a declaraţiei unice de către contribuabili, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu.

“Termenul a fost prelungit până la 31 iulie pentru depunerea declaraţiei unice. Termenul era iniţial 16 iulie. Cu alte cuvinte, toate acele modificări făcute de Guvern în acest an rămân în vigoare, dar cu schimbarea termenului prorogat. Bonificaţiile rămân în vigoare”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu.

Astfel, contribuabilii pot depune până la 31 iulie declaraţia unică privind contribuţiile sociale şi impozitul pe venit datorate de persoanele fizice. Declaraţia poate fi depusă şi on-line.

Tags: , , , ,
1

Viaductul de la Gilău, finalizat după 5 ani VIDEO

După cinci ani de la momentul în care trebuia să fie dat circulaţiei, viaductul de la Gilău, din Autostrada Transilvania, a fost în sfârşit finalizat.

Muncitorii au turnat placa de suprabetonare şi urmează asfaltarea. Specialiştii de la Asociaţia Pro Infrastructură spun că lucrările vor fi gata în septembrie.

„În mod normal, din mobilizarea constructorului și din câte lucrări mai sunt de realizat ar trebui ca în septembrie să fie gata. Dacă nu sunt alte probleme de rugozitate, planeitate. Dar înainte, tronsonul va trebui să treacă de recepţia finală. Constructorul a cerut o amânare de câteva săptămâni către CNAIR din cauza ploilor”, a declarat Ionuț Ciurea, reprezentant al Asociației Pro Infrastructură, pentru digi24.ro.

Noul pod peste Someş va permite desfăşurarea traficului pe 61 de kilometri din Autostrada Transilvania, unind astfel tronsoanele Câmpia Turzii – Gilău de noua porţiune Gilău-Nădăşelu.

Tags: , , , ,
6

Cum reorganizează primăria traficul în Gheorgheni

Primăria Cluj-Napoca pregătește schimbări majore în cartierul Gheorgheni. Va institui sensuri unice pe mai multe străzi, pentru fluidizarea circulației, dar nu înainte de a sta de vorbă cu cetăţenii.

O dezbatere publică pe tema instituirii unor sensuri unice în cartierele Gheorgheni și Andrei Mureșanu va avea loc în 19 iulie, la Școala gimnazială Constantin Brâncuși, de pe str. Horticultorilor nr. 1.

“Având în vedere rețeaua stradală existentă, este posibilă instituirea unor sensuri unice care ar elibera trotuarele pentru ușurarea circulației pietonilor (cu sau fără amplasarea de stâlpișori), fluidizarea circulației, reducerea numărului de conflicte din intersecții”, transmite viceprimarul Dan Tarcea.

Se vor propune spre analiză și dezbatere instituirea de sensuri unice pe străzile din interiorul perimetrului format de:

1. Bd. N. Titulescu, str. Liviu Rebreanu, str. Albac, str. Septimiu Albini, str. C-tin Brâncuși – Bd. N. Titulescu

2. Calea Turzii – str. Milton Lehrer, P-ța Cipariu, str. C-tin Brâncuși, str. Fagului- str. Trifoiului- str. C-tin Nottara – str. Miksath Kalman – str. Eftimie Murgu – Calea Turzii

Tags: , , , ,
crestere-economica-economie

CE: Creştere de 4,5% pentru economia românească în 2018 şi deficit bugetar de 3,4% din PIB (previziuni)

Comisia Europeană (CE) a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se aşteaptă la un avans de 3,9%.

Înăsprirea graduală a politicii monetare, ca răspuns la presiunile inflaţioniste şi la adâncirea deficitului, ar putea atenua perspectiva pentru investiţiile private. De asemenea, investiţiile per ansamblu ar putea fi afectate dacă Executivul va reduce şi mai mult investiţiile publice, pentru a-şi îndeplini ţintele de deficit. Într-un sens mai larg, incertitudinile privind politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economiei, avertizează Comisia Europeană.

PIB-ul României a crescut cu 6,9% în 2017, un record post-criză, datorită boom-ului în consumul privat, stimulat de măsurile de relaxare fiscală, inclusiv reducerea impozitelor indirecte şi creşterea salariilor în sectorul public. Creşterea ar urma să-şi reducă viteza în 2018, dar va rămâne robustă. Consumul privat ar urma să încetinească anul acesta, deoarece creşterea nominală a salariilor se moderează, iar majorarea inflaţiei afectează venitul disponibil real, dar va rămâne principalul motor al creşterii economiei. Totuşi, investiţiile se vor întări probabil în acest an, datorită sporirii gradului de implementare a proiectelor finanţate cu fonduri europene, conform previziunilor economice intermediare din vara anului 2018, publicate joi de Executivul comunitar.

În 2017, rata şomajului în România a scăzut la 4,9%, cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani. Înăsprirea condiţiilor de pe piaţa forţei de muncă, împreună cu o creştere de 16% a salariului minim în februarie 2017 şi majorarea substanţială a salariilor în sectorul public au dus la o accelerare a creşterii salariilor. Avansul ar urma să continue şi în 2018 deşi într-un ritm mai lent, pe fondul majorării suplimentare a salariilor în sectorul public şi a creşterii de 9% a salariului minim în ianuarie, previzionează CE.

Importurile ar urma să continue să crească mai rapid decât exporturile în 2018 şi în 2019, iar deficitul de cont curent se va adânci la 3,6% din PIB anul acesta şi la 3,9% din PIB anul viitor.

După doi ani consecutivi de scădere a preţurilor de consum, inflaţia a revenit în teritoriu pozitiv în 2017, deşi a fost atenuată de reducerea ratei TVA şi a accizelor la combustibil. Inflaţia a început să accelereze în semestrul doi, în principal pe fondul majorării preţurilor la alimente şi energie, acestea din urmă provocând atât creşterea preţurilor la combustibili la nivel mondial, cât şi inversarea în octombrie 2017 a efectului reducerii accizelor din ianuarie. CE estimează că rata inflaţiei va creşte la 4,2% anul acesta şi va încetini la 3,4% anul viitor, în timp ce inflaţia de bază ar urma să urce de la 0,8% în 2017 la 3,3% în 2018 şi 3,5% în 2019. În condiţiile în care inflaţia a reintrat în intervalul de variaţie din jurul ţintei Băncii Naţionale a României (2,5% plus/minus un punct procentual), BNR a început să înăsprească politica sa monetară ultra-relaxată. Pentru prima dată din 2018, BNR a majorat rata dobânzii în ianuarie şi în februarie, până la 2,25%

În 2017, deficitul bugetar s-a situat la 2,9% din PIB, un uşor declin comparativ cu 2016. În acest an, deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB, pentru ca în 2019 să se adâncească la 3,8% din PIB.

Tags: , , ,
1

Fiul olimpic al dictatorului sirian, la Cluj: “Lumea vorbeşte, dar cine mă cunoaşte ştie că am participat ca oricare alt concurent normal”

Hafez al-Assad, fiul dictatorului sirian Bashar al-Assad, a declarat că subiectele de la Olimpiada Internaţională de Matematică de la Cluj i se par mai grele decât cele de la precedenta ediţie.

“Concursul a fost dificil, ca de obicei. Acest an a fost puţin mai dificil pentru mine, a trebuit să trec printr-un bacalaureat, am fost puţin preocupat, dar cel mai important lucru este să te concentrezi pe rezolvarea problemelor, atât cât poţi. Dintr-un anumit punct de vedere, concursul din acest an a fost mai greu pentru mine decât cel de anul trecut, pentru că anumite puncte tari diferă de la concurent la concurent, poate pentru unii a fost mai uşor, dar pentru mine a fost mai provocator”, a declarat, marți, Hafez al-Assad, citat de Agerpres.

Fiul preşedintelui Siriei, concurent la internaționala de matematică, a povestit că speră să obţină “un rezultat bun la olimpiadă, dar competiţia este strânsă şi sunt mai bucuros să adun note pentru echipă decât premii pentru mine. Matematica este, evident, pasiunea mea, încă din copilărie, fiecare copil are o pasiune pentru ceva, a mea este matematica. (…) Nu credeam că Olimpiada Internaţională de Matematică este aşa de mare, dar am constatat că este un eveniment global şi înseamnă o experienţă uimitoare”, a mai spus Hafez al-Assad.

Nu este pentru prima dată când fiul lui Bashar al-Assad face parte din lotul Siriei la olimpiadele internaționale de Matematică. Hafez al-Assad a fost prezent și la ediţiile din 2016 și 2017 ale competiției. La prima participare la olimpiadă s-a clasat pe locul 4 din 6 în cadrul echipei Siriei, iar anul trecut a obținut doar 7 puncte și s-a clasat pe ultimul loc în echipă .

Acesta a spus că şederea în România, la Cluj-Napoca, a fost foarte plăcută şi că îi place oraşul, fiind unul plin de verdeaţă.

Hafez al-Assad a afirmat că ar dori să se întoarcă la Cluj-Napoca pentru a vizita oraşul.

Întrebat cum comentează faptul că i se acordă atâta atenţie, tânărul olimpic a spus că el se consideră un om normal.

„Lumea vorbeşte, dar cine mă cunoaşte ştie că am participat ca oricare alt concurent normal la olimpiadele de matematică, la excursii, nu ştiu cum altcumva să demonstrez că sunt o persoană normală, la fel ca alţi 600 de elevi”.

Tags: , , ,
lucan

O nouă plângere penală pe numele lui Lucan VIDEO

Deputatul Emanuel Ungureanu s-a prezentat, miercuri dimineaţă, la sediul DNA, pentru a depune un denunţ pe numele medicului Mihai Lucan. Ungureanu îl acuză pe medic de abuz în serviciu, luare de mită şi delapidare.

„Am depus un denunţ impotriva fostului sef al Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, mă refer la Mihai Lucan, pentru trei suspiciuni majore: abuz în serviciu, luare de mită şi delapidare. Mă refer de data aceasta la suspiciuni din zona achiziţiilor. După cum ştiţi, acum câteva luni am depus la DIICOT mai multe documente despre legăturile bolnave cu industria farmaceutică a profesorului Lucan în care a atras, sigur şi Institutul de Transplant care îşi revine cu mare greutate după ce a fost jefuit de Lucan şi un grup infracţional organizat”, a spus Emanuel Ungureanu, la sediul DNA – structura centrală.

De asemenea, Emanuel Ungureanu a subliniat că le-a adus procurorilor anticorupţie o serie de documente relevante pentru a-şi susţine acuzaţiile.

„Am depus câteva zeci de pagini cu contracte pe care Lucan le-a încredinţat unor firme de casă. O mână de firme au muls bugetul Institutului de Transplant şi au dus în pragul falimentului prin multiple scheme de tip infracţional foarte clare. Peste cinci milioane de euro au fost acordate acestor firme pentru dotarea cu echipamente de care Institutul nu avea nevoie”, a mai spus Ungureanu.

Mihai Lucan mai este vizat într-un dosar, aflat pe rolul DIICOT.

DIICOT a informat că dosarul care-l vizează pe Mihai Lucan are ca obiect efectuarea de cercetări faţă de membrii unui grup infracţional organizat constituit de către suspecţii Mihai Lucan, Valerian Lucan şi Dan Emil Fofiu-Sânpetreanu, în calitate de angajaţi ai persoanei vătămate Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, având ca scop însuşirea, folosirea, traficarea, după caz, a bunurilor aflate în patrimoniul Institutului, în favoarea SC LUKMED SRL.

Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca ar fi fost prejudiciat cu 5.169.406,91 lei. Ar fi fost folosite resursele financiare, materiale şi umane ale Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca în beneficiul clinicii aparţinând SC LUKMED SRL. Mai mult, pacienţii operaţi în clinica privată ar fi avut cheltuieli de internare în ICUTR mult reduse faţă de tarifele de spitalizare stabilite anual de Institut.

Tags: , , , , ,
masini_trafic (1)

Clujul preia exemplul vesticilor: nu mai vrea maşini în centrul istoric

Inspirate de modelul autorităţilor din Londra şi Viena şi cele din Cluj-Napoca elimină locurile de parcare din centrul oraşului.

Potrivit noul regulament de urbanism, votat de consilierii locali din Cluj-Napoca, hotelurile, blocurile şi magazinele din zona istorică nu mai sunt obligate să amenajeze şi locuri de parcare. În acest fel, autorităţile locale vor să îi determine pe şoferi să nu mai intre cu maşinile în zona ultracentrală. Este primul pas spre eliminarea maşinilor.

În acest moment, în zona istorica a oraşului sunt 4.000 de locuri de parcare, iar autorităţile nu vor să mai amenajeze alte locuri în următorii ani. Locurile de parcare pentru biciclete devin însă obligatorii.

Dan Tarcea, viceprimar municipiul Cluj-Napoca: “Am luat exemplele marilor capitale ale Europei în care în zona centrala nu se mai fac parcări. Cu cât faci mai multe parcări şi asiguri mai multe locuri cu atât aduci mai multe maşini în centru şi creezi o aglomeraţie mult mai mare”.

Autoritățile locale spun că, în ultimii cinci ani, numărul mașinilor care ajung în zona centrală s-a dublat. De aici decizia lor.

Părerea clujenilor

-“E o idee chiar foarte bună. Sper să nu mai fie maşini absolut deloc în zona centrală. Sigur că traficul nu poate să fie deviat şi evitat, dar, atâta timp cât avem ore în şir petrecute în trafic, din cauza maşinilor şi parcărilor care nu fac altceva decât să aglomereze oraşul, e o decizie foarte bună”.

-“Dacă te gândeşti puţin din timp ce-ai de făcut îţi poţi găsi un loc de parcare şi eşti dispus să mergi o sută de metri şi pe jos”.

-“Pe centru, consider că ar trebui să fie cât mai puţine maşini parcate, să rămână spaţiu pentru pietoni, pentru biciclişti”.

Prima măsură luată de autorități pentru a scoate autovehiculele din zona centrală a fost creșterea taxei de parcare la 5 lei pe oră.

Tags: , , , , ,
Termosistem-bloc-locuinte-01

Românii vor să fie proprietari. Sunt primii în UE

Aproximativ 96% dintre români erau în 2016 proprietarii caselor în care locuiau, acesta fiind cel mai mare procent de proprietari de case din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în timp ce în Germania puţin peste jumătate (52%) dintre cetăţeni deţineau propria lor locuinţă, arată datele publicate marţi de Eurostat.

La nivelul UE, procentul cetăţenilor care deţin propria locuinţă s-a menţinut stabil, la aproximativ 70%, în perioada 2010-2016. În rândul statelor membre, cel mai ridicat procent al cetăţenilor care deţineau în 2016 propria locuinţă se observa în România (96%), Croaţia şi Lituania (ambele cu 90%), la polul opus fiind Germania (52%), Austria (55%), Danemarca (62%) şi Marea Britanie (63%).

De asemenea, peste 11% dintre cetăţenii UE declară că sunt împovăraţi de costurile cu locuinţa. În 2016, cu această problemă se confruntau în primul rând cetăţenii din Grecia (41%), urmaţi de cei din Bulgaria (21%), Germania (16%), Danemarca (15%) şi România (14,4%). Cel mai redus nivel era în Malta (1%), Cipru (3%) şi Finlanda (4%).

Preţurile caselor şi apartamentelor, inclusiv achiziţiile de locuinţe noi şi existente, au înregistrat în UE rate de creştere de aproximativ 8% în 2006 şi 2007, după un declin de 4% în 2009, ca rezultat al crizei financiare. Preţurile au început din nou să crească în 2014.

Per ansamblu, în perioada 2010-2017, preţurile locuinţelor au crescut cu 11% în UE şi cu 6% în zona euro. În această perioadă, cel mai semnificativ avans s-a înregistrat în Suedia (56%), Austria (49%), Letonia (47%) şi Luxemburg (4 %), iar cel mai important declin în Spania (minus 17%), Italia (minus 15%) şi Cipru (minus 9%). În România, preţurile locuinţelor au crescut cu 6,1% în 2017, după ce în 2010 înregistraseră un declin de 7,5%

Tags: , , , ,
examen-bac

Un liceu din Cluj, între cele mai bune 5 din ţară

Judeţul Cluj s-a clasat pe locul II naţional în ceea ce priveşte promovabilitatea la examenul de Evaluare Naţională, cu un procent de 87,8%. Un număr de 14 elevi au obţinut media 10, iar un liceu din Cluj-Napoca figurează în TOP 5 cele mai bune din ţară.

Primele 5 licee la nivel naţional:

1. Colegiul Naţional „Sfântul Sava” din Bucureşti: 9,61 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere

2. Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din Bucureşti: 9,57 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere

3. Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti: 9,5o – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere

4. Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca: 9,45 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere

5. Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Bucureşti: 9,45 – ultima medie de admitere, 10 – prima medie de admitere.

Dintre cei 114.115 elevi care au completat fişe de înscriere, au fost repartizaţi 112.809 elevi (98,85%), în funcție de una dintre opţiunile exprimate. Numărul total de opţiuni selectate de către candidaţi a fost de 1.660.253, ceea ce conduce la o medie de 14 opţiuni/elev.

1306 elevi nu au putut fi repartizaţi, deoarece nu au completat suficiente opţiuni care să le permită încadrarea într-o unitate de învăţământ liceal. Aceştia vor intra fie în etapa de soluționare a cazurilor speciale  (16-18 iulie), fie în a doua etapă a repartizării, programată în data de 7 septembrie, alături de absolvenții clasei a VIII-a care nu au participat în această etapă, care nu s-au înscris sau care nu au avut situația școlară încheiată înainte de această etapă.

Conform calendarului admiterii în învățământul liceal de stat, în perioada 10 – 13 iulie candidații vor depune dosarele de înscriere la secretariatele liceelor în care au fost admiși. În perioada 16-18 iulie, comisia judeţeană de admitere va rezolva toate cazurile speciale apărute după etapa de repartizare computerizată, dar și situațiile candidaţilor care nu şi-au depus dosarele de înscriere în termen şi ale candidaților care nu au participat deloc sau au participat, dar nu au fost repartizați computerizat.

În etapele premergătoare repartizării computerizate, au fost admişi în învăţământul liceal de stat, conform reglementărilor în vigoare, 12.014 elevi la specializări vocaţionale (dintre care 600 de elevi în învăţământul militar), 1.933 de elevi pe locurile speciale rezervate candidaţilor de etnie romă și 863 de elevi în învățământul special. Alți 17.756 de elevi s-au înscris pentru învăţământul profesional.

Tags: , , ,
bani

ROBOR îşi continuă scăderea

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a scăzut uşor marţi la 3,36%, de la 3,38% cât înregistrase luni, reiese din datele Băncii Naţionale a României (BNR).

Şi indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 3,45%, de la 3,46%.

În schimb, indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a stagnat la 3,48%, cât înregistrase şi luni.

La fel s-a întâmplat şi cu indicele ROBOR la 12 luni, care a stagnat la valoarea de 3,53%, pentru a treia oară la rând.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic ca medie aritmetica a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Naţională.

Tags: , , ,
1_3_175734_1531215436_04057

Cum arată şantierul unui important nod rutier de pe Autostrada Sebeș-Turda FOTO

Asociaţia Pro Infrastructura a publicat un nou fotoreportaj de pe lotul 1 al Autostrăzii A10 Sebeș-Turda. Imaginile surprind numeroase detalii din cele mai importante zone ale șantierului.

1_3_175734_1531215436_08492

1_3_175734_1531215436_02537

1_3_175734_1531215435_07791_fav

Constructorul (Impresa Pizzarotti) lucrează la structuri (podurile peste Mureș, Sebeș și Ampoi, pasajul peste calea ferată 200A, nodurile Alba Iulia Sud și Nord), cât și la terasamente (umpluturi, așternere balast stabilizat) și, pe câțiva kilometri, la straturile de asfalt.

“Din păcate, constructorul este rămas în urmă la nodul rutier de la Sebeș, unul extrem de complex care va conecta A10 de A1 și DN1 (bretele foarte lungi, de viteză, care supratraversează Autostrada A1 în trei locuri, Râul Sebeș și Drumul Național 1). În continuare, lucrările sunt incipiente în acest punct și cei de la Pizzarotti trebuie să mărească semnificativ ritmul pentru a avea o șansă (și așa foarte mică) de a finaliza tronsonul de 17 km până în decembrie 2019″, transmite ONG-ul de infrastructură.

Autostrada Sebeş-Turda va avea o lungime totală de 70 de kilometri şi va traversa parţial judeţele Alba şi Cluj, fiind împărţită în patru loturi.

Primul lot se întinde pe 17 kilometri, de la intrarea pe autostradă în Sebeş, până la Pârâul Iovului, după Alba Iulia. Lotul doi are o lungime de 24,3 kilometri şi se întinde de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud, iar lotul trei, care are 12,5 km, se întinde de la intrarea în Aiud până la Decea. Ultimul lot are 16,3 km şi se termină în Turda.

Valoarea lucrărilor, fără TVA, este de 541.739.137 de lei pentru lotul unu, 549.332.393 de lei pentru lotul doi, 420.511.921 de lei pentru lotul trei, 470.004.894 de lei pentru lotul patru, toate fiind finanţate din fondul de coeziune, 85%, şi bugetul de stat – 15%.

Tags: , , ,
pendul

Testele de planeitate pe loturile 3 și 4 Sebeș – Turda. Loturile aşteaptă să fie inagurate de peste jumătate de an

Testele de planeitate efectuate în aceste zile de o echipă mixtă coordonată de DRDP Iași, pe loturile 3 și 4 Sebeș –Turda, reprezintă o nouă verificare, după ce anterior CESTRIN efectuase teste similare cu echipamentul Hawkey 2000, de măsurare a planeității și rugozitătii drumului, în profil longitudinal, care se exprimă în indice de planeitate IRI (m/km).

Actualele teste de planeitate sunt efectuate cu dreptarul de 3 m ( LATA), un dispozitiv atestat metrologic, care arată cu o acuratețe de 100 % nivelul de uniformitate al căii de rulare, pe suprafața măsurată, sub acest dreptar și se exprimă în mm.

Rugozitatea este măsurată pe lotul 3 al autostrăzii Sebeș-Turda cu pendulul, un instrument de asemenea atestat metrologic, care oferă informații relevante despre aderența căii de rulare, exprimată în unități ptv.

Și aceste măsurători vin după testele desfășurate  de CESTRIN cu echipamentul Hawkey 2000, care a măsurat adâncimea medie a macrotexturii prin metoda volumetrică, iar rezultatele sunt exprimate în mm.

Hawkey 2000 este un echipament de ultimă generație, cu înalte performanțe în măsurarea planeității și rugozității drumurilor, aflat la ora actuală în dotarea unor state europene ca  Germania, Franța și Austria. Măsurătorile cu aceste dispozitive sunt prevăzute în normativul AND 605/2013 pentru mixturi asfaltice executate la cald.

Testele care se realizeaza acum pe cele două loturi ale autostrăzii Sebeș-Turda au ca scop  să ofere CNAIR siguranța că antreprenorii și-au respectat  exigențele calitative, asumate prin proiectele proprii. Se dorește să se stabilească și dacă modul în care au fost executate lucrările respectă exigențele minime de calitate prevăzute de reglementările tehnice și de legislața în vigoare. Aceasta în contextul în care verificările complexe, efectuate anterior de CESTRIN cu  aparatură de ultimă generație, au arătat o posibila nerespectare de către Constructori a propriilor proiecte și a exigentelor minime care derivă din reglementările tehnice în vigoare.

Noile măsurători sunt efectuate prin metode clasice alternative, mai puțin complexe, care au însă ca scop lămurirea situației creeate de contestarea de către Constructori a rezultatelor testelor precededente, efectuate de CESTRIN.

Din echipa care efectuează testele pe loturile 3 și 4 ale autostrăzii Sebeș – Turda fac parte reprezentanți ai CESTRIN, ai Constructorilor și ai Consultanților.

Tags: , , ,
2

Cum arată şantierul Autostrăzii Transilvania, de la Cluj la Mureş, din avion VIDEO

Asociaţia Pro Infrastrucuta a publicat o nouă filmare din avion de pe cele patru loturi ale Autostrăzii Transilvania (A3), între Câmpia Turzii și Târgu Mureș, în total 47,3 km. 

Față de începutul lunii iunie, șantierele au avansat într-un ritm acceptabil.

Straco (pe secțiunea Câmpia Turzii-Chețani) a început forajele la podul peste Râul Arieș și a progresat timid la celelalte structuri mai avansate (viaductul de la Hădăreni și nodul rutier de la Chețani), dar și la terasamentele dinspre est. Însă mobilizarea celor de la Straco poate fi mult mai bună. Vestea proastă este că execuția pe acest lot ar putea fi oprită în curând din cauza refuzului CNAIR de a plăti o serie de lucrări realizate deja de constructor.

 

Pe sectorul următor dintre Chețani și Iernut, asocierea Astaldi-Max Boegl a progresat semnificativ la structurile mari peste Râul Mureș, aducând în zonă și grinzile necesare. Terasamentele se apropie de final pe cea mai mare parte a șantierului, fiind deja așternut primul strat de asfalt pe porțiuni întinse. Singurele probleme care ar putea întârzia inaugurarea tronsonului dincolo de T3 2019 sunt reprezentate de o serie de stâlpi de curent care trebuie relocați.

Următoarele două loturi (Geiger și Strabag) sunt într-un stadiu foarte înaintat, existând toate premisele ca lucrările să fie gata până la sfârșitul lui 2018. Din păcate, cele două secțiuni nu vor putea fi deschise traficului până la execuția completă a segmentului Iernut-Chețani care conține nodul rutier de la Iernut. O recepție parțială doar a acestui nod, înainte de finalizarea 100% a contractului, pare acum o utopie, luând în considerare atitudinea oficialilor CNAIR din ultimul an.

Tags: , , ,
Femeie de afaceri cu bani

BT: Creşterea economică a ţării se va tempera în acest an, iar BNR va majora la 3% rata dobânzii-cheie

Ritmul de creştere economică se va tempera, iar Banca Naţională a României va decide majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 3% până la sfârşitul acestui an, a declarat, joi, Andrei Rădulescu, director de cercetare al Băncii Transilvania, în cadrul conferinţei ”Economia digitală – ce poate să câştige România?”.

“Mă aştept să avem o decelerare a ritmului de creştere economică, care deja se întâmplă în prezent dacă ne uităm la datele pe trimestrul unu. Avem însă o redinamizare a investiţiilor publice în acest an, iar la acel deficit bugetar pentru primele cinci luni, anunţat ieri, de 0,88%, a contribuit şi revitalizarea cheltuielilor de capital ale statului, ceea ce este un lucru încurajator, pentru că va antrena şi investiţiile private”, a susţinut Rădulescu.

Totuşi, el a arătat că investiţiile private vor continua cu un ritm mai lent faţă de perioada de dinaintea creşterii economice.

“Ne aşteptăm şi la temperarea consumului privat spre un ritm apropiat de potenţial. 10% era un ritm nesănătos, însă anul trecut a fost unul excepţional şi prin prisma mixului de politici economice implementat şi valului de măsuri fiscale şi de venituri, care au stimulat cererea”, susţine oficialul BT.

Şi exporturile şi-au redus turaţia, pentru că şi zona euro a intrat într-un proces de decelerare, a arătat el.

“Dinamica cheltuielilor publice depăşeşte dinamica veniturilor şi deja Comisia Europeană avertizează că trebuie măsuri pentru menţinerea deficitului sub 3% din PIB. Avem o intensificare a inflaţiei, care va determina BNR să majoreze în continuare rata dobânzii de referinţă. Foarte probabil, rata dobânzii de politică monetară va depăşi 3% până la finalul anului, vedem că şi ROBOR a depăşit nivelul de 3%”, a completat Rădulescu.

Rata dobânzii de politică monetară este în acest moment 2,5%, potrivit deciziei BNR din 8 mai.

Totodată, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a continuat să crească joi pe piaţa interbancară, ajungând la 3,16% pe an, de la 3,15% cât era miercuri.

(articol via agerpres.ro).

Tags: , ,