Tag Archives: econews

autostrada

Ce autorstrăzi vor fi inaugurate în 2018

Ministrul Transporturilor, Felix Stroe, a declarat joi, la Parlament, că în 2018 vor fi daţi în folosinţă 156,7 kilometri de autostradă.

„Vor fi minim 156,7 kilometri daţi în folosinţă. Ca exemple, avem Ogra – Târgu Mureş, apoi trei sectoare din Târgu Mureş – Câmpia Turzii, Sebeş-Turda, vom finaliza şi Bucureşti-Ploieşti, Lugoj-Deva şi o parte din tronsonul de la Gilău”, a spus Felix Stroe, la audierea în Comisiile reunite de buget-finanţe pentru adoptarea bugetului Ministerului Transporturilor (MT) pe 2018.

Pentru programul de autostrăzi şi variante ocolitoare în regim de autostradă, MT are un buget principal de 1,6 miliarde de lei (cu 300 de milioane de lei mai mult decât în 2017), la care poate adăuga credite de angajament de 15,6 miliarde de lei. Adăugând şi fondurile pentru şosele şi drumuri naţionale, „bugetul total al MT destinat sectorului rutier este de 2,7 miliarde de lei, cu 24% mai mult decât bugetul din 2017”, a mai spus Felix Stroe.

Tags: , , , , , , ,
primacasa_78515400

2 miliarde lei pentru Prima Casă în 2018

Programul „Prima casă” va avea un buget de două miliarde de lei, anul viitor, potrivit unui proiect publicat în dezbatere de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

„Având în vedere strategia programului Prima casă, se propune ca pentru anul 2018, să fie aprobată alocarea unui plafon al garanţiilor care pot fi emise potrivit art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare, de 2.000 milioane lei”, se arată în proiectul publicat de Ministerul Finanţelor Publice.

„Pentru a elimina orice echivoc în privinţa modalităţii de alocare către finanţatori a rezervei nealocate la începutul anului în raport cu ponderea garanţiilor acordate în favoarea fiecărui finanţator participant în program în totalul garanţiilor acordate în cadrul programului de la începutul anului de referinţă, se propune introducerea unei clarificări suplimentare care să ateste faptul că în cazul rezervei rămase nealocate din plafonul anului, alocarea se va efectua în funcţie de ponderea garanţiilor acordate de fiecare finanţator de la începutul anului. În vederea corelării prevederilor privind costul total al finanţărilor garantate pentru achiziţia de locuinţe cu cea pentru construcţia de locuinţe, şi pentru a se evita orice discriminare în acest sens, se propune în prezentul proiect de act normativ reducerea marjei maxime de dobândă de la 2,50% la 2% urmând ca finanţatorii, în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotarâri, să transmită FNGCIMM şi MFP nivelul costurilor totale pe care le aplică finanţărilor garantate pentru construcţia de locuinţe”, se mai arată în proiect.

Garanţiile pentru creditele destinate achiziţiei sau construcţiei de locuinţe în cadrul Programului se acordă numai în lei, de către finanţatorii care au optat pentru împărţirea riscurilor şi pierderilor între stat şi finanţator, proporţional cu procentul de garantare.

Plafonul total de garantare pentru anul 2017 a fost de 2,67 miliarde de lei, format din suma de 2,5 miliarde de lei stabilită conform strategiei programului şi din suma de 175,5 milioane lei din diferenţa rămasă nealocată din plafonul aferent anului 2016, precum şi din diferenţa neutilizată până la data de 31 decembrie 2016 din sumele alocate finanţatorilor din plafonul rămas disponibil în anul 2016 conform Hotărârii Guvernului nr. 899 din 29 noiembrie 2016 pentru completarea art. 3 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă”.

De la lansarea programului în anul 2009 până la finele lunii octombrie 2017, au fost acordate 236.138 de garanţii şi promisiuni de garantare, în valoare totală de 20,57 miliarde de lei.

De la începutul anului 2017 şi până la finele lunii octombrie 2017 au fost acordate 21.672 garanţii, în valoare totală de 1,88 miliarde de lei, precum şi 8.508 de promisiuni de garantare, în valoare totală de 960 de milioane de lei.

Tags: , , ,
7461882-mediafax-foto-andreea-alexandru_800x533

Trei zile de doliu naţional. Ce trebuie să ştie cei care vor să îşi ia rămas bun la catafalcul Majestăţii Sale

Zilele de 14,15 şi 16 decembrie au fost declarate de către Guvern ca zile de doliu naţional în memoria Regelui Mihai, şef al statului român între anii 1927-1930 şi 1940-1947. Sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai a ajuns, miercuri seară, la Palatul Regal din Capitală, fiind întâmpinat şi aplaudat de sute de oameni, acolo unde va rămâne până sâmbătă, când va avea loc înmormântarea la Curtea de Argeş.

În zilele de doliu naţional, toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale vor arbora drapelul României în bernă.

De asemenea, drapelul României în bernă va fi arborat la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituţiilor de învăţământ şi de cultură, misiunilor diplomatice ale României, la punctele pentru trecerea frontierei, în aeroporturi, porturi, gări şi autogări, precum şi ca pavilion pe navele de orice fel şi pe ambarcaţiunile ce navighează sub pavilion românesc. Aceeaşi obligaţie revine, potrivit legii, şi persoanelor fizice dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reşedinţă.

Totodată, posturile de radio şi televiziune, instituţiile de cultură îşi vor adapta programul în mod corespunzător.

În Capitală, nu se vor aprinde luminile decorative de Sărbători, în semn de respect faţă de Majestatea Sa Defunctă Regele Mihai.

Totodată, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a trimis o recomandare către şcoli şi grădiniţe să nu desfăşoare serbări sau alte manifestări culturare pe perioada celor trei zile de doliu naţional.

“‘Ţinând cont că există o hotărâre de guvern care a stabilit trei zile de la doliu naţional în memoria Regelui Mihai, ISMB a transmis o recomandare către unităţile şcolare şi grădiniţe ca în perioada de doliu să nu s desfăşoare serbări, având în vedere că se apropie Crăciunul, sau alte manifestaţii culturale”, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Marian Banu.

Reprezentanţii ISMB au precizat că este vorba doar de o recomandare, rămânând ca fiecare unitate şcolară să îşi stabilească programul legat de serbările de Crăciun.

Ce trebuie să ştie cei care vor să îşi ia rămas bun la catafalcul Majestăţii Sale 

Toţi cei care vor dori să depună flori şi să se închine la catafalcul Majestăţii Sale Defuncte vor putea veni la Sala Tronului de la Palatul Regal joi, între ora 08.00 şi ora 22.00, dar şi vineri, 15 decembrie 2017, între ora 08.00 şi ora 22.00, potrivit programului.

Cei prezenţi la Palatul Regal pentru a aduce un ultim omagiu Regelui Mihai I sunt rugaţi să fie îmbrăcaţi în ţinută corescunzătoare (culori închise), să nu poarte sacoşe, genţi ori bagaje voluminoase de niciun fel, să nu vină însoţiţi de copii sub 7 ani, nici cu cărucioare de copii, să nu folosească aparate de fotografiat, telefoane mobile ori alte instrumente electronice, fotografierea şi filmarea fiind interzise, să aibă la ei un document de identitate, să nu aducă volume, scrisori, ilustrate, timbre, documente sau fotografii.

Nimeni nu va putea depune florile personal, la catafalc. Florile vor fi aşezate în grădina din faţa Palatului Regal sau pe trotuarul din faţa grilajului Palatului. În incinta Palatului Regal, fumatul şi vorbitul la telefonul mobil sunt strict interzise, potrivit Casei Regale.

Sâmbătă, 16 decembrie, la ora 10.25, un scurt serviciu religios va fi oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal. Presa nu va avea acces în Sala Tronului pe durata ceremoniei.

La înmormântare vor participa peste 100 de personalităţi. Printre acestea se află şi Prinţul Charles, dar şi un reprezentant al Casei Regale din Spania. În ciuda neînţelegerilor din ultimele luni, Casa Regală a acceptat ca fostul principe Nicolae să fie prezent la funeralii, împreună cu logodnica sa.

Tags: , , ,
152049_euro_billete_cambio.jpg_1328648940

România va termina anul cu o absorbţie de 5% a banilor europeni

România va termina anul cu o absorbţie de 5% a banilor europeni, reprezentând 1,23 miliarde euro, a declarat, joi, ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Marius Nica.

“România va termina anul acesta cu un procent de 5% absorbţie. Comisia Europeană va rambursa până în 31 decembrie sumele pe care le-am trimis la Buxelles. Este un rezultat mulţumitor dacă ne raportăm la evoluţia anului 2016. Estimez că vom avea 1,24 miliarde euro la finalul anului. Este un rezultat care nu ne satisface în perspectiva anului 2018. Per total, împreună că Politica Agricolă Comună, procentul de absorbţie la sfârşitul anului va fi undeva la 10%”, a spus Nica.

El a precizat că cifra de 1,1% anunţată de Comisia Europeană reprezenta o situaţie la nivelul lunii august.

România a cheltuit doar 1,1% din banii europeni alocaţi programării 2014-2020, reprezentând 400,4 milioane euro, în condiţiile în care state precum Bulgaria şi Polonia au avut 7,5%, respectiv 6,5%, potrivit datelor Comisiei Europene, transmise, săptămâna trecută, la solicitarea AGERPRES.

Cea mai mare parte a sumei cheltuite a fost prin Fondul European de Dezvoltare Regională, respectiv 241,9 milioane euro.

Ţările care au cheltuit mai puţin decât România din fondurile structurale şi de investiţii sunt Austria, cu 0,3%, şi Irlanda, cu 0,9%. Conform datelor Comisiei Europene, pe primul loc ca procent de cheltuieli din suma totală alocată se află Portugalia – cu 10,9%, Lituania – cu 9,1% şi Estonia – cu 8,4%.

Ministrul delegat pentru fonduri europene, Marius Nica, a declarat recent, la Oradea, că în 2023 România va fi dată drept exemplu în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene şi a apreciat că procentul perioadei 2007-2013, de 88-89%, “nu este unul rău”.

Reprezentantul Guvernului s-a referit la o întâlnire recentă cu toţi miniştrii fondurilor europene din UE, pentru perioada 2014-2020, unde, afirma el, “20 din 27 de state membre s-au plâns de acelaşi lucru: de birocraţie, de audit, de proceduri greoaie în implementarea fondurilor europene”.

“Există o bază de date online care reflectă absorbţia la zi. Şi o să vedeţi că România ocupă, în acest moment, în ceea ce priveşte fondurile de coeziune un loc 19 sau 20, din 27 şi că diferenţele dintre toate statele membre, din graficul actualizat, nu sunt mai mari de 200-300 de milioane de euro. Dacă vrem să fim corecţi şi oneşti, haideţi să ne raportăm la date oficiale. Nu consider că România este – aşa cum se vehiculează – cu mult în urma celorlalte state europene. Într-adevăr avem probleme faţă de alte state membre în implementarea proiectelor de infrastructură, fie că vorbim de achiziţii, de contestaţii, de fraude. Dar în acest moment, datorită procedurilor impuse de UE, toate statele membre se află într-o poziţie, să spunem, mai sus sau mai jos, dar nu cu o diferenţă semnificativă. Adică sunt state membre mult mai puternice decât România, cu experienţă de zeci de ani în UE, dar care sunt după noi în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene. Sunt convins că la sfârşitul acestui an, România va fi undeva la jumătatea clasamentului. (…) Împreună, sunt convins că vom reuşi ca în 2023 România să fie dată drept exemplu în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene”, a declarat ministrul Marius Nica.

Ministrul delegat pentru Fonduri Europene a fost prezent joi la conferinţa organizată de Societatea Academică din România şi Transparency International pe tema parteneriatului şi a rezultatelor colaborării dintre entităţile implicate în Pactele de integritate.

Tags: , ,
autostrada

API cere demiterea CNAIR pentru „dezastrul” proiectelor de infrastructură

Asociaţia Pro Infrastructură solicită ministrului Transporturilor demiterea conducerii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) şi înlocuirea acesteia cu profesionişti care să poată rezolva „dezastrul” din domeniul infrastructurii.

Reprezentanţii Asociaţiei spun că CNAIR nu a avut niciun obiectiv îndeplinit în anul 2017 şi nu a dus la bun sfârşit niciun proiect de infrastructură.

„În afara sectorului de 15 km dintre Dumbrava şi Margina dat în circulaţie pe 6 martie 2017, tronson care face parte din Autostrada A1 Lugoj-Deva care a fost finalizat încă din decembrie 2016, compania condusă de directorul general interimar Ştefan Ioniţă nu este în stare să deschidă traficul până la sfârşitul anului curent nici macăr pe segmente de drum noi, perfect circulabile, precum Autostrada A10 Sebeş-Turda loturile 3 şi 4, sau Varianta de Ocolire Caracal”, exemplifică Asociaţia, susţinând că CNAIR doar fuge de responsabilitate şi dă dovadă de „incompetenţă managerială”.

De asemenea, este amânată şi închiderea coridorului de autostradă Sibiu-Nădlac (A1), cu toate că directorul CNAIR Ştefan Ioniţă şi-a luat angajamentul de a lansa licitaţia pentru tunelurile lipsă aferente lotului 2 până în luna noiembrie, iar deschiderea anul viitor a lotului 3 este pusă în pericol pentru că CNAIR refuză să plătească antreprenorului lucrările suplimentare executate prin realizarea descărcării (semi-nodului) de la Holdea, afirmă Asociaţia Pro Infrastructură.

În plus, multe proiecte semnate în anii trecuţi şi anunţate că vor începe în acest an vor fi amânate, vorbind despre centurile Satu Mare, Rădăuţi şi Beiuş-Ştei), cele aflate în execuţie au nu au avansat (Târgu Jiu, Mihăileşti, Bucureşti, Tecuci), cele anunţate că vor fi deblocate au rămas în acelaşi stadiu (Carei, Suceava, Iaşi), iar unele sunt reziliate, (Târgu Mureş).

„Marile performanţe din acest an ale actualei conduceri CNAIR sunt proiectele de miliarde “ridicate pe SEAP”. Din păcate, aceste performanţe sunt iluzorii, fiind vorba de coloşi cu picioare de lut! Lansarea de licitaţii pe studii de fezabilitate vechi, incomplete şi fără studii geotehnice corespunzătoare, prin caiete de sarcini prost pregătite, sunt doar un alt praf în ochi aruncat cetăţeanului care speră să circule pe o infrastructură rutieră demnă de secolul XXI. Procedurile de licitaţie lansate sunt TOATE amânate în repetate rânduri şi unele dintre ele sunt aproape de anulare în urma deciziilor judecătoreşti, precum în cazul drumului expres Craiova-Piteşti”, acuză Pro Infrastructură.

Asociaţia solicită, în baza acestui bilanţ, minsitrului Transporturilor demiterea conducerii CNAIR, pentru ca anul 2018 să nu fie „un an pierdut pentru rezolvarea infrastructurii vitale a României”, şi înlocuită cu oameni profesionişti care „să reducă dimensiunea dezastrului măcar în ceasul al 12-lea”.

Tags: , , , ,
regele9

Regele Mihai s-a întors pentru totdeauna în România. Programul funeraliilor

Sicriul cu trupul Regelui Mihai a fost adus, miercuri, în România, cu o aeronavă militară, iar racla Majestăţii Sale a fost purtată către catafalc de 8 militari ai Brigăzii 30 Gardă. Pe Aeroportul Otopeni s-a desfăşurat o ceremonie, în cadrul căreia au fost intonate imnul naţional şi cel regal. Clopotele catedralelor, mănăstirilor şi bisericilor din întreaga ţară au fost trase la ora 11.00, atunci când sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai a sosit pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă, dar şi la slujbele de înmormântare, anunţă Patriarhia Română.

La ora 11.40, sicriul cu trupul neînsufleţit a fost urcat în maşina mortuară care va pleca, însoţită de membrii Casei Regale, la Sinaia unde va fi depus în Holul de onoare al Castelului Peleş.

Cu 10 minute înainte de ora 11.00, aeronava militară a aterizat pe Aeroportul Otopeni. Aeronava s-a oprit pe platforma din faţa Salonului Oficial.

La bordul aeronavei cu care a fost Regele Mihai I s-au aflat ASR Principesa Elena, E.S. Alexander Nixon, ASR Principesa Sofia, secretarul de stat Victor Opaschi (reprezentantul Guvernului României), ÎPS Mitropolitul Iosif, gr.mr. Laurian Anastasof (reprezentantul Armatei Române), membri ai Casei Majestăţii Sale şi 11 militari ai Brigăzii 30 Gardă, purtători ai sicriului.

Programul funeraliilor Regelui Mihai I al României

În ziua de miercuri, 13 decembrie 2017, la ora 11.00, sicriul cu corpul neînsufleţit al Majestăţii Sale Defuncte Regele Mihai I va ajunge la Aeroportul Otopeni, de unde va fi transportat cu maşina la Castelul Peleş. Evenimentul se va desfăşura în prezenţa Şefului Familiei Regale, Margareta, Custodele Coroanei române, şi a membrilor Familiei Regale, a reprezentanţilor instituţiilor Statului, ai Bisericii Ortodoxe şi ai Casei Majestăţii Sale. Presa va avea acces la ceremonie. Publicul nu va avea acces la eveniment.

Miercuri, 13 decembrie 2017, la ora 14.00, corpul neînsufleţit al Regelui va fi aşezat în Holul de Onoare al Castelului Peleş. Custodele Coroanei şi Familia Regală vor fi prezenţi la Sinaia. Programul vizitei oficialităţilor pentru a transmite condoleanţe la Castelul Peleş este următorul:

– Ora 14-15: Instituţia Preşedintelui României, Preşedinţia Republicii Moldova, Membrii Guvernului României şi ai Guvernului Republicii Moldova, Membrii Parlamentului României şi ai Parlamentului Republicii Moldova.
– Ora 15-16: Reprezentanţii Instituţiilor Statului, centrale şi locale.
– Ora 16-17: Reprezentanţii Corpului Diplomatic, ai Uniunii Europene, NATO şi ai Organizaţiilor Internaţionale.
– Ora 17-18: Reprezentanţii Academiei Române şi Academiei de Stat a Republicii Moldova, ai Bisericii Ortodoxe, ai Bisericii Catolice şi ai celorlalte instituţii ale Credinţei.

Publicul nu va avea acces pe durata şederii sicriului la Domeniul Regal Sinaia.

Miercuri, 13 decembrie 2017, la ora 18.00, corpul neînsufleţit al Majestăţii Sale Defuncte va fi transportat de la Castelul Peleş la Sala Tronului din Palatul Regal (Calea Victoriei, nr. 49-53), unde va ajunge la ora 20.30. Ceremonia va avea caracter privat. Publicul şi presa nu vor avea acces în Sala Tronului pe durata ceremoniei. Presa va avea acces doar la intrarea în Palatul Regal.

Toţi cei care vor dori să depună flori şi să se închine la catafalcul Majestăţii Sale Defuncte vor putea veni la Sala Tronului de la Palatul Regal:

  • Miercuri, 13 decembrie 2017, între ora 21.00 şi ora 24.00;
  • Joi, 14 decembrie 2017, între ora 08.00 şi ora 22.00;
  • Vineri, 15 decembrie 2017, între ora 08.00 şi ora 22.00.

Intrarea este liberă.

Cei prezenţi la Palatul Regal pentru a aduce un ultim omagiu Regelui Mihai I, sunt rugaţi să respecte următoarele reguli:

  1. Să fie îmbrăcaţi în ţinută corespunzătoare, cu culori închise.
  2. Să nu poarte sacoşe, genţi ori bagaje voluminoase de niciun fel.
  3. Să nu vină însoţiţi de copii sub 7 ani, nici cu cărucioare de copii.
  4. Să nu folosească aparate de fotografiat, telefoane mobile ori alte instrumente electronice. Fotografierea şi filmarea sunt interzise, din respect pentru solemnitatea ocaziei.
  5. Să aibă la ei un document de identitate.
  6. Nimeni nu va putea depune florile personal, la catafalc. Florile vor fi aşezate în grădina din faţa Palatului Regal sau pe trotuarul din faţa grilajului Palatului. Personalul Casei Majestăţii Sale va fi la faţa locului, pentru a îndruma publicul participant.
  7. Persoanele care vin la catafalc sunt rugate să nu aducă volume, scrisori, ilustrate, timbre, documente sau fotografii. Toate acestea pot fi trimise ulterior, prin poştă, pe adresa Palatului Elisabeta.
  8. În incinta Palatului Regal, fumatul şi vorbitul la telefonul mobil sunt strict interzise.
  9. Să coopereze cu personalul specializat al Ministerului Afacerilor Interne pe timpul verificărilor de securitate care se vor efectua în curtea şi în interiorul Palatului Regal.
  10. Alergatul în perimetrul de siguranţă este strict interzis.
  11. Să respecte programul activităţilor şi traseul de deplasare stabilit de organizatori şi indicaţiile personalului specializat al Ministerului Afacerilor Interne.

Pe perioada accesului la Palatul Regal va funcţiona un post de prim-ajutor.

Sâmbătă, 16 decembrie 

De la ora 10.25, un scurt serviciu religios va fi oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal. Presa nu va avea acces în Sala Tronului pe durata ceremoniei.

La ora 11.00, sicriul cu corpul neînsufleţit al Regelui Mihai va fi aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului Regal. Acolo va avea loc o scurtă ceremonie religioasă şi militară. Accesul publicului în Piaţa Palatului este liber, în zonele special amenajate pentru participanţi. Accesul presei este liber.

La ora 11.10, sicriul va fi urcat pe un afet de tun. Se va forma un cortegiu funerar, la care vor lua parte Familia Regală, militari români, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române. Procesiunea se va face pe jos, iar afetul de tun va fi tras, în semn de omagiu, de un vehicul militar operaţional.

De la ora 11.30 la ora 12.45, Cortegiul funerar va merge pe jos, pe traseul Piaţa Palatului Regal – Calea Victoriei – Splaiul Independenţei – Piaţa Unirii – Intrarea pe Dealul Mitropoliei.

De la ora 12.50 la ora 14.00, la Catedrala Patriarhală va avea loc slujba de înmormântare. Publicul şi presa nu vor avea acces în catedrală.

La ora 14.00, cortegiul funebru se va deplasa la Gara Regală Băneasa, pe ruta Piaţa Unirii, Piaţa Universităţii, Piaţa Romană, Arcul de Triumf, Şos. Kiseleff, Şos. Bucureşti-Ploieşti.

La ora 14.40, sicriul cu corpul neînsufleţit al Majestăţii Sale Defuncte va fi transportat cu Trenul Regal, de la Bucureşti la Curtea de Argeş. Vor călători în Trenul Regal Custodele Coroanei şi membrii Familiei Regale a României. Prezenţa presei şi a publicului va fi permisă la Gara Regală Băneasa.

Trenul Regal va circula cu viteză redusă în următoarele localităţi: Chitila (ora 14.51) – Titu (ora 15.41) – Piteşti (ora 16.46). Toţi cei care vor dori să aducă un ultim omagiu Regelui Mihai I sunt aşteptaţi în gara oraşului lor.

Sâmbătă, 16 decembrie 2017, Trenul Regal va ajunge la Gara din Curtea de Argeş, la ora 17.30. Cortegiul funerar se va deplasa de la gară la Catedrala Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş. Prezenţa presei şi a publicului va fi permisă la Gara din Curtea de Argeş.

La ora 17.50, va avea loc slujba de îngropare a Regelui Mihai I în Catedrala Mânăstirii Curtea de Argeş. La ora 18.20, sicriul va fi purtat într-o procesiune pe jos către Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.

La ora 18.40 va avea loc ceremonia religioasă a îngropării în Noua Catedrală Arhiespiscopală şi Regală.

Noua Catedrală nu va putea fi vizitată în primele 7 zile după înmormântare.

Familia Regală anunţă mare doliu pentru 40 zile şi doliu timp de trei luni (de la deces). Marele doliu şi doliul se referă la prezenţa publică a membrilor Familiei Regale.

Cărţi de condoleanţe sunt deschise la Castelul Peleş, la Palatul Regal (Calea Victoriei) şi la Palatul Elisabeta. Ele sunt la dispoziţia publicului timp de 40 de zile de la data decesului.

Guvernul a suplimentat, cu 43.000 de lei, bugetul MAE pentru funeraliile organizate în memoria Regelui Mihai, Banii sunt alocaţi doar pentru deschiderea salonului oficial de la Aeroportul Otopeni, pentru şefii de stat şi de Guvern, precum şi reprezentanţii unor familii regale, care vor veni la funeralii, potrivit unor surse politice.

Tags: , , ,
s560x316_impozit

Impozitele și taxele locale pentru anul 2018 NU cresc la Cluj

“Am decis să propun Consiliului Local aprobarea aceluiași nivel al impozitelor și taxelor locale ca și în anul 2017. Nu consider că este corect ca iresponsabilitatea fiscală a Guvernului să fie platită de cetățenii orașului nostru. Adică? Prin proiectul de buget aflat în dezbatere la Parlament, bugetul orașului nostru pierde 28 de milioane de euro, aproximativ o treime din bugetul de investitii.

Pierderea aceasta de 28 de milioane de euro rezultă din diminuarea cotelor din impozitul pe venit care revin municipiului. Pana în 2018, municipiului Cluj-Napoca îi revenea un procent de 41,7% din cota de 16% care se plătea de către toți salariații din oraș. Pentru a se păstra aceeași sumă de bani ca în 2017, trebuia ca această cotă de 41,7% sa fie majorată la cel puțin 60%, însă s-a majorat de la 41,7 la doar 43,3%.

Concret, diferența de 28 de milioane de euro înseamnă o pierdere directă la bugetul municipiului Cluj-Napoca, pierdere care reprezintă o treime din bugetul de investiții. Dacă situația va rămâne așa cum se prefigurează, Clujul va pierde în fiecare an echivalentul unei săli polivalente realizate cu TVA plătit.

Acest lucru afectează grav politica de investiții a municipiului pentru anul 2018 și de aceea am făcut un apel în primul rând la parlamentarii de Cluj: am transmis o propunere de amendament tuturor parlamentarilor de Cluj cu privire la Legea Bugetului, prin care i-am rugat să susțină majorarea de la 43 la 60% a cotei alocata primăriilor din impozitul pe venit. Îi rog să susțină acest amendament indiferent de culoarea politică, pentru că este vorba de interesul clujenilor și dezvoltarea în continuare a orașului nostru.

Subliniez că sunt pentru coeziune și solidaritate, pentru că suntem un stat național, dar nu putem asista la acest jaf al administrațiilor locale care sunt eficiente și produc resurse financiare. Spun asta pentru că, diminuându-ne capacitatea noastră financiară, ne diminuează capacitatea de a aduce mai multe resurse financiare pentru țară, pentru produsul intern brut al României.

În acest context, am anunțat că Primăria Cluj-Napoca nu va majora taxele pentru anul 2018, pentru că nu este corect să punem pe seama clujenilor luarea banilor din bugetul local și ducerea lor la București”, a declarat edilul Emil Boc.

Proiectul care vizează impozitele și taxele locale va fi supus aprobării Consiliului local în ședința de marți, 19 decembrie, și poate fi consultat AICI. 

Tags: , , ,
cemacon produse

Moldovenii investesc în Ardeal: Dedeman cumpără 13 milioane de acţiuni Cemacon Zalău şi ajunge cel mai mare acţionar al producătorului de cărămizi

Retailerul de bricolaj Dedeman, cea mai puternică afacere antreprenorială cu rulaj anual 5,2 miliarde de lei, controlata de fratii Paval (locul 2 inTop Forbes 2018) a cumpărat într-o singură tranzacţie un pachet de 13,4 milioane de acţiuni la producătorul de cărămizi Cemacon Zalău şi a ajuns astfel la o participaţie de 40,8% fiind cel mai mare acţionar al companiei, potrivit calculelor ZF pe baza celor mai recente date de la BVB.

dedeman magazinDedeman a cumpărat în tranzacţia din 11 decembrie acţiunile la un preţ unitar de 0,55 lei, ceea ce ridică valoarea pachetului achiziţionat la 7,4 milioane de lei.

La finele lunii iunie Dedeman figura cu o deţinere de 29% la Cemacon, astfel că în urma tranzacţiei de ieri deţinerea companiei fondată de fraţii Pavăl a ajuns la 40,7%.

Spre comparaţie al doilea acţionar al Cemacon este Business Capital for Romania (33%).

Mai multe pe ZF.

http://catcostaclujul.ro/cemacon-a-trecut-pe-profit-dupa-trei-ani-de-pierderi/

Tags: , , , , , , , , , , , , ,
Emil Boc

Protocol cu CNAIR şi Ministerul Transporturilor pentru centura Clujului

Localităţile Cluj-Napoca, Gilău, Florești și Apahida au semnat luni protocolul de colaborare cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) în scopul elaborării studiului de fezabilitate și a documentației tehnice necesară pentru emiterea autorizației de construire a centurii metropolitane. 

La eveniment au participat Emil Boc – primarul municipiului Cluj-Napoca, Dumitru Sfârlea – primarul comunei Gilău, Grigore Fati – primarul comunei Apahida, Bogdan Pivariu, viceprimar al comunei Floreşti, Ştefan Ioniţă – director general CNAIR, Mircea Biban, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Radu Băruță, director general al DRDP Cluj.

Amintim că primarul Clujului a primit, la finele lunii noiembrie 2017, aprobarea Companiei Naţionale de Administrate a Infrastructurii Rutiere pentru a realiza, în locul Guvernului, studiul de fezabilitate pentru centura metropolitană a oraşului, ce va avea 38 de kilometri şi o alocare financiară de 150 de milioane de euro, bani care pot fi folosiţi până în anul 2023.

Costurile pentru documentaţia pe care urmează să o realizeze municipalitatea clujeană se ridică la circa 4 milioane de euro. Centura trece pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca și a încă trei UAT-uri. Toți cei trei primari, din Gilău, Florești și Apahida, au fost de acord să participe la proiect. Fiecare UAT va suporta partea sa din studiul de fezabilitate, planul urbanistic zonal și detaliile tehnice de execuție.

Pe 19 octombrie, Emil Boc a declarat că solicită Ministerului Transporturilor ca municipalitatea clujeană să fie împuternicită să lanseze procedura de construire a centurii ocolitoare a oraşului, necesară pentru deblocarea traficului rutier.

Transregio Feleac, cum se numeşte centura metropolitană în MPGT, are lungimea totală de 38,3 km şi un cost estimat iniţial la 126,3 milioane de euro.

Drumul Gilău Vest – Cluj-Napoca Vest are 14,1 km şi se intersectează cu Autostrada Transilvania. Realizarea acestei şosele i-ar ajuta foarte mult pe locuitorii din Floreşti, care stau zilnic în ambuteiaje pe DN 1.

Acest drum costă 40,5 de milioane de euro şi are trei sectoare: centura Gilăului, 2,3 km, legătura cu Clujul, prin partea de nord a localităţii Floreşti, 9,9 km, şi travesarea DN1 până în zona Colina, unde ar urma să facă joncţiunea cu centura, 1,9 km.

Cea de-a doua parte este centura Clujului, care pleacă din zona de sud-vest a oraşului şi trece prin spatele cartierelor Mănăştur, Zorilor, Bună Ziua, Gheorgheni, Someşeni, până spre Apahida. Acest tronson de drum are 24,2 km şi ar urma să coste 85,7 milioane de euro.

Sectoarele sunt Cluj SV – Selgros, cel mai scump, 67 de milioane de euro, respectiv Selgros – Bd. Muncii. Un ultim sector, Bulevardul Muncii – Apahida, este un drum existent cu o bandă pe sens, care ar urma să fie extins la două benzi pe sens.

 

Tags: , , ,
maxresdefault

Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la 25 de bănci și asociații profesionale

Consiliul Concurenței a demarat două investigații pe piața serviciilor bancare, în cadrul cărora a efectuat inspecții inopinate la sediile a 25 de bănci, instituții financiare non-bancare (IFN), societăți de leasing, asociații profesionale și patronale din domeniul serviciilor financiare, fiind una dintre cele mai ample acțiuni ale instituției.

Potrivit unui comunicat al instituției, remis luni AGERPRES, inspecțiile s-au derulat în baza a două investigații declanșate de autoritatea de concurență pe piața serviciilor de leasing operațional și pe piața de leasing financiar și creditului de consum din România.

Inspecții simultane s-au efectuat la Bancpost, Unicredit Bank, Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română, BCR Leasing IFN, BRD Sogelease IFN, Raiffeisen Leasing IFN, Unicredit Leasing Corporation IFN, Viva Credit IFN, ALD Automotive, Arval Service Lease România, Autotechnica Fleet Services, BCR Fleet Management, BT Operational Leasing, Leaseplan România, Porsche Mobility, Unicredit Leasing Fleet Management, Finmedia, Asociația Societăților de Leasing Operațional (ASLO), Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), Asociația Societăților Financiare din România (ALB), Federația Patronatelor Serviciilor Financiare din România, Patronatul Leasingului și al Creditului din România (PLCR) și Patronatul Creditului IFN (PCIFN).

Una dintre investigații vizează posibile schimburi de informații sensibile din punct de vedere comercial între companii concurente pe piața leasingului financiar și a creditului de consum. Părțile investigate sunt: Consiliul Patronatelor Bancare din România, Asociația Societăților Financiare din România, Patronatul Leasingului și al Creditului din România, Patronatul Creditului IFN și toate companiile membre ale acestor organizații, și Diplomat Consult SRL.

‘Monitorizăm permanent această piață și pregătim declanșarea investigației de mai mult timp, iar un rol important l-au avut informațiile furnizate în luna august de una dintre părțile investigate, care a aplicat la programul de clemență’, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.

Cea de-a doua investigație se referă, de asemenea, la o posibilă coordonare a politicilor comerciale prin fixarea prețului și/sau o împărțire de piață realizată printr-un schimb de informații sensibile între companii concurente active pe piața leasingului operațional și a serviciilor conexe acestora din România.

Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practice anticoncurențiale analizate. Inspecțiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurențial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor.

Documentele ridicate în cadrul inspecțiilor se află în analiza autorității române de concurență, în cadrul procedurilor specifice, se menționează în comunicat.

În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurență, în cadrul programului de clemență, pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale ale amenzilor.

Tags: , , , ,
img-0064

Protest al instituţiilor Ministerului Muncii din Cluj

Peste 100 de angajaţi ai instituţiilor subordonate Ministerului Muncii din Cluj-Napoca – ITM, AJOFM, Casa de Pensii şi AJPIS – au întrerupt lucrul timp de două ore şi au protestat, luni, în curtea clădirii comune în care îşi desfăşoară activitatea, nemulţumiţi de salariile mici.

Liderul sindicatului de la Casa Judeţeană de Pensii Cluj, Elena Popescu, a declarat, luni, că de majorări salariale au beneficiat alte categorii de bugetari, nu şi cei care lucrează în instituţiile din subordinea Ministerului Muncii.

“A fost un protest spontan de două ore al angajaţilor de la cele patru instituţii subordonate Ministerului Muncii – ITM, AJOFM, Casa de Pensii şi AJPIS, care au întrerupt lucrul. De multă vreme noi nu am văzut nicio creştere a salariului. Se tot vorbeşte de creşterea salariilor bugetarilor, dar se pare că noi nu face parte dintre ei, de fiecare dată alte categorii – educaţia, sănătatea, cei din primării – au beneficiat de creşteri salariale dar noi nu. Noi nu suntem vizibili şi nu am fost băgaţi în seamă. Avem salarii brute de 1500 – 1700 de lei la Casa Judeţeană de Pensii Cluj, nu beneficiem de sporuri de confidenţialitate sau de risc, aşa nu se mai poate”, a spus Popescu.

Potrivit acesteia, în cazul în care acest semnal de alarmă va fi ignorat, angajaţii de la Casa Judeţeană de Pensii Cluj ar putea ajunge ca, după sărbătorile de iarnă, să blocheze pensiile, ca o soluţie extremă.

 

Tags: , , , , , ,
24899767_1562020980553388_5401050486240739294_n

Clujul a câştigat titlul de “Oraş European al Sportului 2018”

În cadrul unei ceremonii desfăşurate, miercuri, la Parlamentul European din Bruxelles, municipiul Cluj-Napoca a primit titlul “European City of Sport 2018”.

“Acest titlu câştigat azi reprezintă o recunoaştere europeană a viziunii şi eforturilor comunităţii noastre în susţinerea investiţiilor în domeniul infrastructurii sportive, a politicilor publice de promovare a sportului de masă şi a recunoaşterii evenimentelor sportive de nivel naţional şi european organizate în oraşul nostru. Alături de titlul de Capitală Europeană a Tineretului câştigat în anul 2015, acest nou titlu va contribui şi mai mult la creşterea vizibilităţii oraşului nostru în plan internaţional, la includerea Clujului în reţeaua europeană a oraşelor care promovează politici aplicate în domeniul sportului precum şi la continuarea promovării politicilor din domeniul sportului în oraşul nostru”, a declarat primarul Emil Boc.

Cluj-Napoca în cifre sportive:  25 de facilități sportive,

  • peste 100 de asociații sportive active,
  • 5 cluburi sportive importante,
  • echipe în ligile naționale,
  • o asociație paralimpică (Centrul Lamont)
  • 38 de sporturi practicate la nivel profesionist sau semi-profesionist în municipiu.

Facilități sportive:

Complexul Sportiv Gheorgheni, Sala Polivalentă, Cluj Arena, Parcul Central ”Simion Bărnuțiu”, Parcul sportiv ”Iuliu Hațieganu” și Stadionul CFR Cluj, alături de proiecte noi pentru dezvoltarea unor investiții în infrastructura sportivă.

Accesul la facilitățile sportive pentru persoane fizice, gratuit sau prin taxe modice, cum este cazul Bazei sportive Gheorgheni sau a Parcului ”Iuliu Hațieganu” unde studenții au gratuitate, iar restul platesc sume foarte mici sunt aspecte punctate în aplicație.

Facilitățile oferite prin finanțări locale pentru proiecte dezvoltate de companii și ONG-uri se numără, la rândul lor, printre avantajele Clujului în această competiție.

Voluntariatul sportiv este un alt aspect important, fiecare eveniment de anvergură a beneficiat de echipe numeroase de voluntari care au contribuit la buna desfășurare a activităților, care duc în timp la educarea unei generații pentru respectul și atașamentul pentru mișcare și sport.

Beneficiile obținerii titlului ”Oraș European al Sportului” sunt oportunitatea de a capitaliza toate investițiile din ultimii ani, creșterea numărului de locuitori implicați în activități sportive pentru îmbunătățirea calității vieții, socializare sau performanță. Apartenența la un grup select de orașe europene care au obținut acest titlu în trecut, precum Cagliari (2017), Kosice (2016), Bordeaux (2015), Cordoba (2014), Guimaraes (2013), Firenze și Bilbao (2012), Parma (2011), Innsbruck (2008), Leicester (2007) și prelurea unor modele de bună practică în domeniul sportiv sunt avantaje de necontestat pentru Clujul sportului. De asemenea, un astfel de titlu ne deschide perspective reale pentru candidatura la titlul de Capitală Europeană a  Sportului, pentru anul 2021 sau 2022.

Evenimente și activități propuse în calendarul 2018:

  1. Evenimente de masă – creșterea bazei piramidei în sport, prin dezvoltarea unor programe de inițiere teoretică și practică pentru copii, adolescenți și adulți începători & utilizarea tuturor facilităților deja existente conform unor programe ce urmează a fi stabilite.

Programe de incluziune socială prin activitate fizică, destinate seniorilor. Promovarea programului ”City of Sport”  în cadrul unor evenimente deja existente.

2. Evenimente profesioniste

Găzduirea unor evenimente sportive de nivel internațional și oportunitatea unui eveniment major. Un exemplu ar fi organizarea unui eveniment internațional de tenis, prin care cei mai buni tenismeni din lume să vină la Cluj pentru un turneu demonstrativ și practicarea tenisului la nivel de masă, mai ales în rândul copiilor, iar ulterior o posibilă selecție pentru performanță.

3.Conferințe, workshop-uri și alte activități conexe, pe teme de interes sportiv precum fair-play-ul și siguranța la evenimentele sportive, Management și marketing Sportiv, Programe de reconversie profesională a sportivilor de performanță, sau programe de instruire și pregătire a antrenorilor.

Candidatura Clujului pentru statutul de ”Oraș european al Sportului anului 2018” se încadrează într-o strategie pe termen mediu, care vizează să reprezinte un obiectiv intermediar către  aplicația mai competitivă pentru titlu de Capitală Europeană a Sportului anului 2021. 

Tags: , , ,
autostrada

Autostrada Târgu-Mureș – Câmpia Turzii va fi terminată în 2019

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunţă că a eleborat şi depus Aplicaţia de finanţare pentru proiectul privind construcţia autostrăzii Târgu Mureş-Ogra-Câmpia Turzii, în valoare de 1.826.928.177,05 de lei.

Proiectul ”Construcţia autostrăzii Târgu Mureş-Ogra-Câmpia Turzii” vizează asigurarea unei legături între municipiul Târgu Mureş şi municipiul Cluj Napoca, cu asigurarea continuităţii sectorului de autostradă 2B Câmpia Turzii-Cluj Napoca Vest (Gilău), cu sectoarele 2A şi 1C. Proiectul prevede  construcţia, până în 2019, a 51.796 km de autostradă nouă 2×2 împreună cu 4,7 km de drum de legătură 2×2 spre Târgu Mureş, a 13 poduri, 30 de pasaje, două viaducte, o parcare, un Centru de Mentenaţă şi Coordonare, un spaţiu de Service, un punct de lucru pentru mentenaţă şi 5 intersecţii rutiere (dintre care 4 intersecţii rutiere şi 1 intersecţie semi-rutieră).

De asemenea se va imbunătăţi capacitatea şi performanţa reţelei de transport prin creşterea vitezei de deplasare, reducerea numărului de accidente, minimizarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a poluarii aerului în zona de impact a proiectului, spune CNAIR.

Valoarea totală a  proiectului este de 1.826.928.177,05 lei (inclusiv TVA) si va fi finantat prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 75% contribuţia Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regională -1.513.061.739,95 lei, 25% contribuţia naţională (bugetul de stat)-378.265.434,99lei, iar restul de 313.866.437,10lei reprezintă valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile.

Tags: , , ,
61920364

DOLIU în România! A murit Regele Mihai I

Regele Mihai I s-a stins din viaţă la vârsta de 96 de ani, la ora 13.00, la locuinţa sa din Aubonne (Elveţia). În urmă cu un an, fostul suveran a fost diagnosticat cu o boală incurabilă, leucemie cronică, şi tot atunci a anunţat că se retrage din viaţa publică.

În 5 noiembrie, Principesa Margareta şi Principele Radu au plecat de urgenţă în Elveţia, după ce starea Regelui Mihai s-a agravat.

Printr-un Comunicat, Casa Regală anunţa: “Starea generală a Regelui Mihai s-a agravat şi prezintă o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenţei (…) În această săptămână, Familia Regală va avea o rundă de întâlniri cu medicii Majestăţii Sale, pentru a discuta tratamentul curent al Regelui şi pentru a primi sfatul lor în circumstanţele actuale.”

Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena, şi a domnit între 1927 şi 1930, prin intermediul unei Regenţe, precum şi între 1940 şi 30 decembrie 1947, când a fost silit să abdice şi să plece în exil.

A fost unul dintre puţinii foşti şefi de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Fiu al principelui moştenitor Carol, Mihai a moştenit de la naştere titlurile de principe al României şi principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunţat mai târziu).

Grav bolnav, Regele Mihai a decis să se retragă din viaţa publică pe 2 martie 2016, în favoarea Principesei Moştenitoare Margareta a României.

Consiliul Regal a luat notă de starea de sănătate a Majestăţii Sale, care a fost supus unei operaţii chirurgicale. Diagnosticele puse de echipa medicală au fost: “carcinomepidermoid metastazant”şi “leucemie cronică”. Majestatea Sa a urmat un tratament complex şi solicitant, care l-au împiedicat să apară în public, având nevoie de o perioadă de refacere.

Regele Mihai I a decis să transmită următorul mesaj: “În ultimele săptămâni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situaţie vine în anul în care Familia şi Ţara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei şi a Statului Român modern. Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înţelepciunea şi forţa de a mă reprezenta şi de a duce la îndeplinire toate acţiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-şi continue menirea şi să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei.”

Soţia sa, Regina Ana a murit, pe 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveţia. Sicriul cu trupul neînsufleţit al reginei a ajuns în ţară pe 9 august.

Mihai I, rege al României, după moartea bunicului său Ferdinand

Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunţase în decembrie 1925 la tron şi rămăsese în străinătate. Minor fiind, atribuţiile regale erau îndeplinite de o regenţă, care nu s-a ridicat la nivelul problemelor vieţii politice, întoarcerea inopinată şi ilegală din iunie 1930 a lui Carol neîntâmpinând rezistenţă. Detronat de tatăl său, Mihai a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia. Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florenţa. Privat de o veritabilă afecţiune familială, principele Mihai a beneficiat în schimb de o educaţie aleasă, dar nu a fost pregătit pentru domnie.

În septembrie 1939 a debutat al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârşitul României Mari, care a pierdut fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herţa, Transilvania de nord-est şi Cadrilaterul. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice şi să părăsească ţara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai. Sub statul naţional-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele nu avea nici o putere reală de decizie, fiind în permanenţă sub supravegherea serviciilor de informaţii. Nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în război alături de Germania nazistă.

Când balanţa războiului s-a întors şi forţele sovietice au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva şi a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944: arestarea lui Antonescu şi restaurarea Constituţiei din 1923. Uniunea Sovietică a tergiversat semnarea unui armistiţiu în septembrie 1944 până a ocupat întreaga ţară, începând procesul de impunere a sistemului său politic asupra noului satelit. Lipsit de sprijinul Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii, cu situaţia Transilvaniei ca mijloc de şantaj al ruşilor, regele a fost obligat în februarie 1945 să îl demită pe prim-ministrul anticomunist Nicolae Rădescu şi să-l numească pe Petru Groza la guvernare, care s-a dovedit un instrument docil în mâinile comuniştilor. În semn de protest faţă de abuzurile noului guvern, regele a intrat în aşa-numita „grevă regală”, refuzând să semneze decretele guvernului, care şi-a urmat însă nestingherit activitatea neconstituţională.

În aceşti ani, suveranul s-a profilat într-un simbol naţional al rezistenţei. Alegerile generale din noiembrie 1946 au fost fraudate de blocul comunist, care „le-a câştigat” detaşat, iar 1947 a marcat interzicerea şi decapitarea Partidului Naţional Ţărănesc, prin „înscenarea de la Tămădău”. La sfârşitul anului a venit rândul instituţiei monarhice să fie înlăturată: pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare, în aceeaşi zi fiind proclamată republica populară.

În ianuarie 1948 a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza ţării sale, însă s-a izbit de un zid al obtuzităţii. S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma şi s-au stabilit după mai multe peregrinări la Versoix, în Elveţia. Cuplul are cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. După Revoluţia din 1989 a fost oprit de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în ţară, cu excepţia Paştelui din 1992, când a atras mulţimi entuziaste venite să-l vadă. De-abia sub preşedinţia lui Emil Constantinescu, în 1997, şi-a primit înapoi cetăţenia română. Ulterior, i-au fost retrocedate şi o parte din proprietăţi. Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ţinut un discurs în faţa camerelor reunite ale Parlamentului României. În martie 2016 a fost anunţată îmbolnăvirea lui de cancer şi retragerea din viaţa publică.

Exilul Regelui Mihai si al Reginei Ana a inceput odata cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit pana la sfarsitul anului 1948 la vila Sparta, locuinta Reginei-mame Elena. Din 1949, Regele Mihai si Regina Ana s-au mutat la Lausanne si apoi in Anglia, unde au locuit pana in 1956.

Pentru a-si castiga existenta, Regele si Regina au construit o ferma de pui si un mic atelier de tamplarie.

Familia Regala s-a intors in Elvetia in 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriana “Lear Jeats and Co”, la Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oras de pe malul lacului Léman, la cativa kilometri de Geneva. Aici a locuit peste patruzeci si cinci de ani si tot aici se afla, pentru moment, casa familiei.

In anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu “Lear”, iar un an mai tarziu, a infiintat o companie de electronica si de mecanisme automate denumita METRAVEL, pe care a vandut-o cinci ani mai tarziu.

Din biroul sau de la Versoix si, incepand cu 2001, din cel de la Bucuresti, Regele Mihai a militat pentru intrarea Romaniei in NATO si in Uniunea Europeana. Majestatea Sa a incurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piata, pastrarea culturii nationale, respectarea adevarului istoric, respectarea si garantarea proprietatii private, consolidarea statului de drept si a democratiei in tara noastra.

Regele Mihai si Regina Ana au locuit din 2004 la Aubonne, in Elvetia. De marile sarbatori crestine si, in functie de angajamentele Lor publice, Majestatile Lor au ales sa fie alaturi de cei dragi fie la Castelul de la Savarsin, fie la Palatul Elisabeta.

Tags: , , , ,
crestere-economica-economie

INS a confirmat creşterea economică de 8,8% a României în trimestrul al treilea

Institutul Naţional de Statistică (INS) a confirmat, marţi, estimările publicate la jumătatea lunii noiembrie, referitoare la creşterea de 8,8%, pe serie brută, a Produsului Intern Brut (PIB) în al treilea trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Datele publicate în noiembrie au arătat o accelerare a creşterii economice în al treilea trimestru din 2017 faţă de al doilea trimestru, când produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 6,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, pe serie brută.

”Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 23.5061 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 8,8% faţă de trimestrul III 2016”, se arată în comunicat.

În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 8,6% în al treilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2016, date confirmate de INS.

În ceea ce priveşte evoluţia faţă de trimestrul anterior, creşterea din al treilea trimestru din acest an a fost de 2,6%, după +2% atât în al doilea, cât şi în primul trimestru al anului, a confirmat marţi INS.

”Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 214.977 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,6% faţă de trimestrul II 2017 şi cu 8,6% faţă de trimestrul III 2016”, se arată în comunicatul INS.

Trimestrul III din 2017 a fost al nouălea trimestru la rând de creştere economică, arată seriile INS.

În primele nouă luni ale acestui an, PIB-ul a crescut cu 7% pe serie brută şi cu 6,9% pe serie ajustată sezonier.

La creşterea economiei a contribuit în special industria, cu o pondere de 23,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,6%.

O contribuţie importantă au avut-o şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, cu o pondere de 18,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,7%.

Pe locul trei urmează agricultura, silvicultura şi pescuitul, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,9%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (24,3%).

Pe poziţia a patra se află activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport, cu o pondere de 7,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,8%.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit recent în sus estimările privind creşterea economică din acest an a României, la 6,1%, faţă de 5,6% cât estimase anterior.

În 2016, economia românească a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008. În 2015, economia românească a avansat cu 3,9%.

Economia a primit mai mulţi stimuli salariali şi fiscali din partea guvernului în ultimii doi ani.  Măsurile au stimulat consumul şi creşterea economică, însă au generat dezechilibre externe importante, avertizează analiştii.

Astfel, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2016 un deficit de 4,1 miliarde euro,  de peste două ori mai mare faţă de 2015, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale, care a continuat în prima jumătate a acestui an.

Tags: , , ,
24862104_1559691734119646_6614825618577269765_n

Peste 300 de locuri de parcare noi pe cea mai aglomerată stradă din Cluj FOTO

Parkingul Negoiu din Mănăştur cu 372 de locuri a fost finalizat.  A început procedura de recepţie, urmează obţinerea Avizului ISU şi repartizarea ulterioară a locurilor din parking conform Regulametului aprobat de către Consiliul Local. Conform edilului Emil Boc, garajul suprateran va fi funcţional la începutul lui 2018.

24301127_1559691780786308_6093034611148602218_n

24294332_1559691794119640_4409377378774493747_n

24232700_1559691720786314_6750977334707502131_n

24231973_1559691717452981_3814176398025709559_n

Tags: , , , ,