Tag Archives: dna

horvath

DNA la Primăria Cluj, într-un dosar de corupţie. Percheziţii în biroul viceprimarului

Procurorii DNA au descins, luni, la Primăria Cluj-Napoca, într-un dosar care vizează un dosar legat de săvârşirea unor fapte de corupţie.

Potrivit unui comunicat transmis de DNA, procurorii din cadrul serviciului teritorial Cluj fac cercetări care vizează suspiciunea săvârşirii, în perioada 2014 -2016, a unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie.

“În cursul dimineţii de 10 octombrie 2016, ca urmare a autorizării de către instanţa competentă, sunt efectuate percheziţii în nouă locaţii situate în municipiul Cluj Napoca, dintre care două locaţii situate în incinta aceleiaşi instituţii publice, celelalte vizând domiciliile unor persoane fizice şi sediul unei persoane juridice”, se arată în comunicat.

Procurorii au descins la Primăria Cluj-Napoca, iar purtătorul de cuvânt al instituţiei, Oana Buzatu, a declarat, că aceştia s-au prezentat în cursul dimineţii la Primărie, apoi s-au întors pentru a solicita mai multe documente.

La ora transmiterii acestei ştiri, procurorii DNA percheziţionează biroul viceprimarului Horvath Anna, unde verifică mai multe documente.

Primarul Emil Boc şi celălalt viceprimar, Dan Tarcea, nu se află în sediul Primăriei clujene, fiind plecaţi în delegaţie în Coreea de Sud.

Tags: , , , , ,
bogdan-olteanu

Viceguvernatorul BNR, reţinut de DNA pentru trafic de influenţă

Procurorii DNA au anunţat oficial reţinerea viceguvernatorului BNR şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, acesta fiind acuzat că a primit un milion de euro pentru efectuarea de demersuri pe lângă membrii Guvernului pentru numirea guvernatorului Deltei Dunării.

Bogdan Olteanu a fost reţinut joi noaptea, după mai multe ore de audieri, fiind acuzat de trafic de influenţă, urmând să fie prezentat instanţei supreme cu propunerea de arestare preventivă.

“În perioada iulie – noiembrie 2008, inculpatul Olteanu Bogdan, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi primit de la un om de afaceri suma de 1.000.000 de euro şi sprijin electoral, constând în servicii de marketing şi consultanţă, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă membrii Guvernului României pentru determinarea numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunării. Banii au fost remişi de către omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic. Ulterior, ca urmare a diligenţelor depuse de inculpatul Olteanu Bogdan, persoana respectivă a fost numită la data de 18 septembrie 2008 în funcţia de guvernator al Deltei Dunării”, explică procurorii anticorupţie într-un comunicat de presă.

În dosar sunt cercetate şi alte persoane, anunţă DNA. Potrivit unor surse, suma totală pe care ar fi primit-o fost preşedinte al Camerei Deputaţilor ar fi fost de două milioane de euro, jumătate din bani fiind destinaţi unui alt politician.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că atât Sorin Ovidiu Vîntu cât şi intermediarul au recunoscut că s-au dat sumele de bani. Aceleaşi surse susţin că la audieri, viceguvernatorul BNR a recunoscut că i-ar fi cerut sprijin lui Vîntu şi că s-au întânit, discutând despre numirea în funcţia de guvernator al Deltei dar nu a recunoscut că ar fi primit bani.

Surse judiciare susţin că există mai mulţi martori care pot confirma faptul că Vîntu i-a dat bani lui Bogdan Olteanu, aceştia fiind deja audiaţi.

Joi, Sorin Ovidiu Vîntu a fost adus de la Penitenciarul Rahova la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a i se prezenta noile acuzaţii de corupţie, acesta fiind suspectat de cumpărare de influenţă, a precizat avocatul său după audieri.

De la punerea sub învinuire a lui Sorin Ovidiu Vîntu, în spaţiul public au apărut informaţii referitoare la faptul că în dosar ar apărea şi numele lui Bogdan Olteanu şi Călin Popescu Tăriceanu.

În replică, Călin Popescu Tăriceanu a declarat: “Nu comentez zvonuri. Presupunând că într-adevăr numele meu e menţionat într-un fel sau altul în denunţul vreunui arestat, condamnat, anchetat, suspect, inculpat etc, aştept ca, o dată cu apropierea alegerilor, mai mulţi arestaţi, condamnaţi, anchetaţi, suspecţi, inculpaţi etc să facă denunţuri împotriva mea, pentru a obţine promisiunea procurorilor DNA că vor avea parte de un tratament mai indulgent în faţa Legii şi vor rămâne cu banii furaţi, eventual”.

Banca Naţională a României (BNR) anunţă că atribuţiile lui Bogdan Olteanu vor fi preluate de ceilalţi membri ai conducerii executive, precizând că ancheta în care este cercetat Olteanu vizează activitatea acestuia desfăşurată înainte de preluarea mandatului de viceguvernator al BNR.

Tags: , , , , ,
descinderi_dna_mn218854kp_24042900

Percepţia privind mita şi corupţia din România este în declin

La nivel global există o susținere puternică pentru creșterea transparenţei companiilor, într-un moment în care tensiunile geopolitice sunt în creştere, iar volatilitatea de pe pieţele financiare se intensifică.

Ameninţările în creştere legate de criminalitatea informatică, finanţarea terorismului şi, de dată mai recentă, dezvăluirile legate de posibila utilizare incorectă şi pe scară largă a jurisdicţiilor de tip offshore, au sporit presiunile asupra guvernelor de a reacționa, şi asupra companiilor de a identifica şi combate aspectele legate de fraudă, mită şi corupţie se arată în cea de-a paisprezecea ediţie a studiului EY Global Fraud Survey 2016 -Corporate misconduct – individual consequences.

Realizat în perioada octombrie 2015 – ianuarie 2016, studiul la care au participat aproape 3.000 de lideri seniori de business din 62 de ţări şi teritorii, evidenţiază sprijinul copleşitor al mediului corporatist pentru beneficiile crescute rezultate din creşterea transparenţei legate de acţionariat. 91% din manageri au recunoscut importanţa stabilirii transparente a acţionariatului entităţilor cu care companiile lor fac afaceri.

 

 

Cu toate astea, creşterea gradului de transparenţă reprezintă doar un aspect al soluţiei la o problemă care nu dă semne de ameliorare. Per ansamblu, 39% din respondenţi cred că practicile legate de mită și corupție se petrec pe scară largă în ţara lor. Procentul a crescut puţin faţă de cel din 2014 (38%) şi cel din 2012 (38%). La o întrebare introdusă pentru prima dată în chestionarul din acest an, 32% din respondenţi au declarat că au avut temeri personale legate de mita și corupția de la locul lor de muncă.

 

 

Eforturi coordonate din partea reglementatorilor pentru eliminarea corupţiei

Autoritațile de reglementare admit ameninţarea reprezentată de corupţie şi mită pentru un sistem financiar aflat deja sub presiune şi au început să coopereze tot mai intens la nivel transfrontalier pentru a-i responsabiliza pe indivizi în privinţa actelor ilegale. Astfel de eforturi par puternic susţinute de respondenţi, 83% dintre aceştia fiind de acord că anchetarea indivizilor implicaţi în astfel de acte va ajuta la ameliorarea nivelului de fraudă, mită şi corupţie în viitor.

 

Cu toate acestea, în contextul unui procent de 42% dintre respondenţi care admit că pot justifica un comportament lipsit de etică pentru atingerea ţintelor financiare, şi cu 16% din membrii echipelor financiare de la nivelul imediat inferior directorului financiar care sunt gata să justifice efectuarea de plăţi în numerar pentru a atrage și reține clienţi de afaceri, managerii responsabili cu problemele de etică şi conformitate din companii par să se confrunte cu o mare provocare pentru a-și menține organizaţiile în afara ariei de investigaţie a procurorilor anti-corupţie.

 

“Conform studiului, 90% dintre respondenții din România cred că instituțiile de aplicare a legii sunt pregătite să pună sub acuzarecazurile de corupție, atunci când acestea sunt întâlnite. Acțiunile proactive întreprinse de către Parchet, în special de către Direcția Națională Anticorupție, sunt recunoscute în UE și considerate la nivel mondialdrept povești de succes. Pe de altă parte, rezultatele Studiului evidențiază ca fiind necesară o mai mare comunicare a instituțiilor  de aplicare a legii pentru a crește susținerea publicului în acțiunile de urmărire penală a persoanelor fizice”, a declarat Kenan Burcin Atakan, EY România.

 

În ceea ce privește percepția asupra corupției în cadrul piețelor emergente, studiul identifică faptul că se consideră că indivizii responsabili de corupţie nu dau, de fapt, socoteală nimănui. 70% dintre respondenţii din Brazilia şi 56% din cei aflaţi în Africa şi Europa de Est cred că, deşi guvernele ţărilor lor sunt dispuse să declanșeze urmărirea penală, demersurile nu sunt eficiente iar dosarele nu se finalizează cu condamnări.

 

 

Există câţiva indicatori pozitivi pe pieţele unde guvernele şi autorităţile de reglementare au luat măsuri clare de combatere a aspectelor legate de desfăşurarea incorectă a afacerilor. De exemplu, în India, unde guvernul a făcut paşi importanţi în direcţia creşterii transparenţei şi combaterii corupţiei, procentul de respondenţi din această ţară care consideră că şpaga şi corupţia au loc pe scară largă a scăzut de la 67% în 2014 la 58% în 2015. În China, 74% dintre respondenţii de pe piaţa locală spun că acţiunile de combatere a corupţiei sunt eficiente, indicând astfel o aparentă eficienţă a guvernului chinez în cadrul angajamentului asumat.

 

Conformitate solidă, creştere solidă?

Extinderea pe noi pieţe este esenţială pentru cele mai multe companii, însă, astfel de extinderi generează riscuri noi şi mai puţin cunoscute. Conform studiului, companiile eşuează adesea în încercările de a lua măsurile adecvate pentru a răspunde şi a reduce expunerea la riscuri:

 

  • Una din cinci companii nu consideră terţii o parte a procesului propriu de due dilligence anti-corupţie.
  • Una din trei companii nu evaluează riscurile de corupţie specifice industriei sau ţării înainte de a efectua investiţii.
  • Doar jumătate din companii folosesc tehnologii precum instrumente de analiză a datelor de criminalitate cibernetică (forensic data analytics) pentru identificarea şi combaterea riscurilor.

“Adoptarea măsurilor de due diligence în cazul viitorilor parteneri de afaceri ar putea reprezenta una dintre acțiunile menite să diminueze riscurile de fraudă și corupție. Rezultatele studiului indică faptul că firmele din România ar trebui să acorde mai multă atenție identificării corespunzătoare a beneficiarului real – persoana care deține sau controlează în final o organizație.Ar trebui să avem în vedere că menținerea unei relații de afaceri cu persoane și entități care provin din țări cu deficiențe strategice în combaterea corupției și a altor infracțiuni financiare implică riscuri considerabile. Aparent, 44% dintre respondenți consideră că nu sunt adoptate măsuri adecvate în ceea ce privește riscul de țară”, a declarat Laura Lică-Banu, Senior Manager în cadrul EY România, specialist în combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

 

Inovaţia este esențială pentru a răspunde riscurilor emergente

Denunţurile anonime rămân o sursă importantă de informaţii privind comportamentele considerate incorecte. Conform studiului din acest an, 55% din companii au instalate linii telefonice pentru astfel de denunţuri. Autorităţile de reglementare valorifică din plin astfel de indicii, iar în unele jurisdicţii, inclusiv în Statele Unite, denunţătorilor li se oferă recompense monetare substanţiale. Cu toate astea, astfel de mecanisme nu sunt întotdeauna eficiente. Respondenţii la studiu punctează barierele întâlnite în utilizarea unor astfel de mecanisme: 18% dintre ei indică faptul că loialitatea faţă de colegi îi împiedică să relateze incidentele de fraudă, mită şi corupţie, iar 19% menționează ca barieră loialitatea faţă de companie.

 

David Stulb spune: “Constatăm în mod clar că unii angajaţi, dintr-o varietate mare de motive, sunt pregătiţi să utilizeze incorect – sau să permită altor indivizi din afara firmei accesul la – datele confidenţiale ale companiei în care lucrează. Echilibrul dintre confidenţialitatea datelor şi securitatea acestora generează complicaţii suplimentare. Gestionarea ameninţărilor cibernetice din interiorul companiei ar trebui să reprezinte o prioritate de top pentru managementul şi consiliile de administraţie ale companiilor. Cu toate astea, 59% dintre directorii financiari consideră criminalitatea cibernetică un risc scăzut pentru companiile lor – o percepție care necesită o abordare solidă.”

Tags: , , , ,
images

DNA: Cea mai mare parte din cauzele de mare corupție au o anumită legătură cu achizițiile publice

Cea mai mare parte din cauzele de mare corupție au o anumită legătură cu achizițiile publice, o piață de 15 miliarde de euro a declarat marți Marius Bulucea, consilier al procurorului șef al DNA, la o conferință de specialitate.

‘Există câteva îngrijorări în ceea ce privește legislația achizițiilor publice. Cea mai mare parte din cauzele de mare corupție au o anumită legătură cu achizițiile publice. Este poate de așteptat să se întâmple așa pentru că într-o piață de 15 miliarde de euro vorbim și de multă lume care este interesată să obțină și în mod ilicit o parte din acești bani.

Este o presiune și un factor de risc semnificativ și este de așteptat să existe și anumite cazuri de infracționalitate în jurul acestor 15 miliarde de euro.Corupția apare des atunci când există o marjă mare de apreciere a funcționarului public, atunci când există o doză mare de subiectivism și când funcționarul poate să aleagă fără niște criterii foarte clare. Noua legislație aduce noi principii și prin renunțarea la importanța principiului prețului cel mai scăzut sigur se va aduce mai multă flexibilitate’, a precizat Bulucea, citat de Agerpress.

Freedom House România și Expert Forum au organizat luni și marți o dezbatere referitoare la proiectele noilor legi privind achizițiile publice, aceste acte normative urmând să transpună noile directive europene și să remedieze deficiențele OUG 34/2006 care reglementează în prezent acest domeniu.

Potrivit lui Marius Bulucea, trebuie să se acorde importanță și fazei de panificare a achiziției publice nu numai procesului de atribuire.

‘Ceea ce vedem din practică, din dosarele care sunt acum instrumentate, arată că s-ar putea să nu fie o problemă doar a procesului de atribuire, poate că noua legislație a ratat cumva o oportunitate axându-se exclusiv pe procesul de atribuire.

Este cel puțin la fel de important ce se întâmplă înainte de procedura de atribuire și ceea ce se întâmplă după, în faza de semnare a contractului. Este cel puțin la fel de important, din perspectiva noastră, ceea ce se întâmplă în faza de planificare a achiziției publice, criteriile de utilitate a acesteia, vorbim foarte mult despre cum se va atribui, nu vorbim despre cum decide autoritatea să facă o achiziție.

Noi am văzut relativ frecvent în ultimul timp că mituitorii spun că posibilitatea corupției nu ține atât de mult de procesul de atribuire’, a mai spus Marius Bulucea.

În context, el a arătat că formarea profesională, flexibilitatea mai mare și libertatea mai mare de negociere a contractelor pot duce la rezultate mai bune.

De altfel, limitarea criteriului prețului cel mai mic în selecție, dar și folosirea extinsă a cataloagelor electronice, sunt modificări pozitive, au apreciat cei prezenți la dezbaterile privind noua legislație.

‘Noua legislație aduce atât oportunități cât și riscuri noi și va deveni o provocare chiar pentru organele judiciare pentru a stabili în ce marjă putem încadra ilicitul unei proceduri de achiziție. Întotdeauna trebuie găsit un compromis și este dificil să realizăm un echilibru.

Alegerea legislativă a fost să fie dată o mai mare flexibilitate funcționarului, dar noi trebuie să fim conștienți că acest mod va aduce și modalități noi de corupție în legătură cu achizițiile publice, ceea ce se va vedea peste câțiva ani’, a mai spus Bulucea.

Tags: , , ,