Tag Archives: dna

DNA

Ziua decisivă: Candidaţii pentru funcţia de procuror-şef al DNA susţin interviurile cu Toader

Cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror-şef al DNA vor susţine, joi, interviurile cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Procurorii Florentina Mirică, Cristian Lazăr, Marius Iacob şi Elena Grecu sunt cei care s-au înscris în această cursă.

Cristian Lazăr, înainte de interviul pentru şefia DNA: Sunt pregătit,pentru că altfel nu m-aş fi prezentat

Procurorul Cristian Lazăr a declarat, înainte de interviul cu Tudorel Toader pentru funcţia de şef al DNA, că este pregătit pentru discuţie, „altfel nu s-ar fi prezentat” şi că speră că ministrul Justiţiei va lua o decizie înţeleaptă. „Sunt pregătit, pentru că altfel nu m-aş fi prezentat. Pe ceilalţi îi văd la fel de calificaţi cum mă văd pe mine”, a declarat procurorul Cristian Lazăr, înainte de interviul cu Tudorel Toader. Acesta a mai spus că speră ca ministrul să ia o decizie înţeleaptă.

Florentina Mirică, înainte de interviul cu Tudorel Toader: Sper să nu conteze că sunt apropiată de Codruţa Kovesi

Florentina Mirică a declarat, înainte să susţină interviul pentru funcţia de şef al DNA în faţa lui Tudorel Toader, că e pregătită şi că faptul că este apropiată de Codruţa Kovesi nu ar trebui să conteze la concurs, pentru că nu este un argument legal. Mirică mai spune că are încredere în ministru.

„Sunt pregătită. Sper că experienţa şi proiectul managerial, care să fie de succes pentru această instituţie, care trebuie să-şi îndeplinească în continuare atribuţiile legale. Ştim cu toţii că fenomenul corupţiei nu s-a diminuat, el este unul generalizat, de la mica corupţie, acea ciocolată dată la ghişeu, înscrierea copiilor la grădiniţă, până la vestitul procent de 10% din valoarea contractelor. Acesta este motivul pentru care DNA trebuie să-şi exercite atribuţiile legale. (…) Aş vrea să lămuresc o informaţie, şi anume că aş fi avut o acţine disciplinară referitoare la deconspirarea unui martor, este greşit. Nu este adevprat. Acţiunea a privit o dispută juridică, ce a fost tranşată de CCR şi anume că dreptul la apărare este prioritar faţă de protecţia informaţiilor clasificate”, a declarat procurorul Florentina Mirică, înainte de a intra în sediul Ministerului Justiţiei,

Întrebată dacă ar trebui să conteze la interviu faptul că este apropiată de fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, procurorul Mirică a spus: „În mod evident, nu este un argument legal şi sper să nu conteze. (…) Întotdeauna am avut încredere în ministrul Justiţiei”. De asemenea, aceasta a mai subliniat că acest interviu „este un început bun acest interviu” în ceea ce priveşte transparenţa acestui interviu.

La sediul Ministerului Justiţiei s-a mai prezentat şi adjunctul DNA, Marius Iacob, care nu a făcut nicio declaraţie.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat joi dimineaţă că începând cu ora 9:00 îi aşteaptă la interviu pe cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror-şef al DNA, subliniind încă o dată faptul că e posibil ca niciunul să nu fie desemnat în funcţie.

Tags: , ,
lucan

O nouă plângere penală pe numele lui Lucan VIDEO

Deputatul Emanuel Ungureanu s-a prezentat, miercuri dimineaţă, la sediul DNA, pentru a depune un denunţ pe numele medicului Mihai Lucan. Ungureanu îl acuză pe medic de abuz în serviciu, luare de mită şi delapidare.

„Am depus un denunţ impotriva fostului sef al Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, mă refer la Mihai Lucan, pentru trei suspiciuni majore: abuz în serviciu, luare de mită şi delapidare. Mă refer de data aceasta la suspiciuni din zona achiziţiilor. După cum ştiţi, acum câteva luni am depus la DIICOT mai multe documente despre legăturile bolnave cu industria farmaceutică a profesorului Lucan în care a atras, sigur şi Institutul de Transplant care îşi revine cu mare greutate după ce a fost jefuit de Lucan şi un grup infracţional organizat”, a spus Emanuel Ungureanu, la sediul DNA – structura centrală.

De asemenea, Emanuel Ungureanu a subliniat că le-a adus procurorilor anticorupţie o serie de documente relevante pentru a-şi susţine acuzaţiile.

„Am depus câteva zeci de pagini cu contracte pe care Lucan le-a încredinţat unor firme de casă. O mână de firme au muls bugetul Institutului de Transplant şi au dus în pragul falimentului prin multiple scheme de tip infracţional foarte clare. Peste cinci milioane de euro au fost acordate acestor firme pentru dotarea cu echipamente de care Institutul nu avea nevoie”, a mai spus Ungureanu.

Mihai Lucan mai este vizat într-un dosar, aflat pe rolul DIICOT.

DIICOT a informat că dosarul care-l vizează pe Mihai Lucan are ca obiect efectuarea de cercetări faţă de membrii unui grup infracţional organizat constituit de către suspecţii Mihai Lucan, Valerian Lucan şi Dan Emil Fofiu-Sânpetreanu, în calitate de angajaţi ai persoanei vătămate Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, având ca scop însuşirea, folosirea, traficarea, după caz, a bunurilor aflate în patrimoniul Institutului, în favoarea SC LUKMED SRL.

Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca ar fi fost prejudiciat cu 5.169.406,91 lei. Ar fi fost folosite resursele financiare, materiale şi umane ale Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca în beneficiul clinicii aparţinând SC LUKMED SRL. Mai mult, pacienţii operaţi în clinica privată ar fi avut cheltuieli de internare în ICUTR mult reduse faţă de tarifele de spitalizare stabilite anual de Institut.

Tags: , , , , ,
kovesi

Kovesi a trimis în judecată 14 miniştri, 39 de deputaţi, 14 senatori şi un membru al Parlamentului European

Laura Codruţa Kovesi a publicat, luni seară, raportul de activitate în calitate de procuror-şef al DNA, în perioada mai 2013-iulie 2018, în document fiind prezentate obiectivele atinse, trimiterile în judecată şi condamnările. Kovesi spune că DNA a devenit model pentru multe ţări.

Laura Codruţa Kovesi a publicat, luni seară, raportul de activitate în calitate de procuror-şef al DNA, în perioada mai 2013-iulie 2018, în document fiind prezentate obiectivele atinse, trimiterile în judecată şi condamnările. Kovesi spune că DNA a devenit model pentru multe ţări.

„Prezentul document prezintă activitatea pe care am desfăşurat-o pe perioada deţinerii funcţiei de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie în perioada 15 mai 2013 – 05 iulie 2018. În cadrul procedurilor de numire în funcţie în mai 2013 şi de reinvestire în funcţie în luna mai 2016, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a verificat şi aprobat principalele măsuri manageriale dispuse sau propuse prin proiectele de management, astfel că acestea au fost implementate în cadrul activităţii manageriale şi vor fi prezentate. Obiectivele stabilite prin proiectele manageriale de procuror şef au fost îndeplinite până în acest moment. Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit în ultimii 5 ani o structură eficientă, pro activă şi care îşi îndeplineşte rolul instituţional de a investiga cauze de corupţie la nivel înalt şi mediu”, se arată în documentul publicat de Laura Codruţa Kovesi.

De asemenea, în sursa citată se mai arată că, în cei cinci ani de mandat, a crescut anual numărul rechizitoriilor, numărul inculpaţilor trimişi în judecată, numărul demnitarilor investigaţi şi a crescut valoarea măsurilor asiguratorii dispuse.
„În ultimii 5 ani DNA a trimis în judecată 68 demnitari: 14 miniştri şi foşti miniştri, 39 deputaţi, 14 sentori şi 1 membru al Parlamentului European. Dintre aceştia au fost condamnaţi definitiv 37, după cum urmează: 9 miniştri şi foşti miniştri, 21 deputaţi, 6 senatori şi 1 membru al Parlamentului European. În aceeaşi perioadă de timp valoarea măsurilor asiguratorii institutite de DNA a fost de peste 2 miliarde Euro. Procentul de achitări s-a menţinut la 10% fiind sub media europeană. (…) Câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că Direcţia Naţională Anticorupţie a aplicat legea în mod egal, nu a avut şi nu are reţineri în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie, indiferent de apartenenţa politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate şi indiferent de averea deţinută de aceştia. Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit un model în lupta anticorupţie pentru mai multe ţări din regiune. În Raportul anticorupţie al Uniunii Europene publicat în 2014, DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene”, se mai arată în raportul de activitate al Laurei Codruţa Kovesi.

Fostul procuror-şef al DNA mai spune că principalele măsuri de natură funcţională dispuse pentru organizarea direcţiei au fost dispuse prin rapoartele de activitate întocmite anual în care au fost stabilite măsuri, termene de implementare şi persoanele responsabile. Pe baza măsurilor stabilite în Strategia Naţională Anticorupţie, au fost stabilite priorităţile Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

„Aceste priorităţi au vizat în principal combaterea unor categorii de infracţiuni cu grad ridicat de incidenţă şi periculozitate socială, precum şi alte măsuri pentru optimizarea activităţii: combaterea corupţiei în administraţia publică locală şi centrală, combaterea corupţiei în achiziţii publice şi retrocedări, combaterea fraudei în utilizarea fondurilor din bugetul naţional şi european, instituirea măsurilor asiguratorii şi aplicarea confiscării extinse,
soluţionarea cu operativitate a cauzelor; unificarea practicii în interiorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie; aprofundarea unor instrumente internaţionale şi bune practici, prin accesarea de programe cu finanţare U.E. pentru realizarea unor acţiuni comune cu parteneri instituţionali; conectarea permanentă la mediul internaţional juridic în domeniul combaterii corupţiei”, se arată în raport.

Sursa citată mai spune că, drept urmare a creşterii a numărului de rechizitorii, dar şi a intrării în vigoare a noilor coduri şi a pronunţării unor decizii de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din noul Cod de procedură penală, activitatea în sectorul judiciar s-a intensificat considerabil.

„De exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 cu privire la caracterul public şi oralitatea procedurii desfăşurate în camera preliminară a determinat creşterea semnificativă, cu peste 40%, a numărului de participări în şedinţele de judecată pentru procurorii din cadrul Secţiei judiciare penale după publicarea deciziei în Monitorul Oficial. A fost reorganizat modul de desemnare şi planificare al procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în vederea participării la şedinţele de judecată şi s-a avut în vedere regula planificării procurorilor în funcţie de principiul repartizării echilibrate a cauzelor în raport de complexitatea acestora şi respectarea principiului continuităţii în cauzele deduse judecăţii”, mai spune Kovesi în raportul său.
„Orientarea activităţii prin perspectiva priorităţilor stabilite şi prin măsurile organizatorice şi funcţionale dispuse a determinat o creştere semnificativă şi constantă a numărului de inculpaţi trimişi în judecată, precum şi a celor condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie. Datele statistice relevă că parametrii de eficienţă în activitatea de urmărire penală desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie s-au îmbunătăţit considerabil de la preluarea mandatului în anul 2013 şi până în prezent. Pentru a evidenţia în mod sintetic şi clar aceste creşteri ale indicatorilor de cantitate şi calitate voi efectua o analiză comparativă a datelor statistice. Numărul rechizitoriilor a crescut în fiecare an. Spre exemplu, în anul 2016 a fost o creştere a numărului de rechizitorii cu 72 % faţă de 2012”, se mai arată în document.

De asemenea, fosta şefă a DNA spune că în ultimii 5 ani valoarea măsurilor asiguratorii institutite de Direcţie a fost de peste 2 miliarde de euro. Spre exemplu, în anul 2016 s-au instituit măsuri asiguratorii de peste jumătate de miliard de euro, cea mai mare valoare de la înfiinţarea instituţiei.

„Tot în anul 2016, Direcţia Naţională Anticorupţie a reuşit să instituie măsura sechestrului cu privire la două proprietăţi situate în Saint Tropez – Franţa până la concurenţa sumei de 5.066.300 EURO. Totodată, s-a instituit măsura sechestrului şi cu privire la două imobile situate în Barcelona până la concurenţa sumei de 534 310 EURO. Au fost formulate şi solicitări de instituire a sechestrului în Cipru, Elveţia şi Germania până la concurenţa sumei de 7.816.485 RON, echivalentul a 1.737.417 Euro. Măsurile dispuse au dus la menţinerea procentului de achitări faţă de anul 2012, fiind în ultimii ani de aproximativ 10%”, spune raportul.

În document, se mai vorbeşte şi despre independenţa justiţiei care, spune Kovesi, reprezintă o condiţie esenţială pentru imparţialitatea activităţii DNA.

„Presiunile exercitate în spaţiul public au depăşit de multe ori limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, uneori atacurile provenind din partea unor condamnaţi sau inculpaţi care deţin sau au deţinut funcţii importante în stat. Au existat în ultimul an numeroase atacuri la adresa procurorilor DNA sau a activităţii direcţiei, care au devenit mai agresive şi mai numeroase faţă de anii precedenţi. Au fost formulate către Consiliul Superior al Magistraturii cereri de apărare a independenţei procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie atunci când au existat atacuri sau presiuni prin declaraţii publice asupra procurorilor sau activităţii direcţiei şi au fost înaintate cereri de apărare a independenţei şi prestigiului justiţiei, ca urmare a apariţiei în mass-media a unor afirmaţii denigratoare la adresa corpului procurorilor sau care au adus grave încălcări ale dreptului la imagine a magistraţilor procurori”, spune raportul.

Tags: , , ,
iohannis-465x390

Iohannis îşi pierde “like-urile” după revocarea lui Kovesi de la şefia DNA

Decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a semna decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA a stârnit, luni, un val de critici pe pagina sa de Facebook.

VEZI AICI pagina de Facebook a lui Klaus Iohannis.

”Pe bune?! Kovesi demisă în baza unei decizii ilegale?! Acum nu aţi mai avut curajul să vorbiţi direct?!!!! Greseală majoră! Laşitate. Greşiţi repetat şi vă joacă Dragnea & Co cum vor. Ce? V-a fost frică de suspendare?! Trebuia să vă fie frică de votul românilor de la anul” şi ”Trebuia cel puţin, să veniţi dumneavoastră la conferinţa de presă! Acest anunţ trebuia asumat de Preşedintele României”, sunt două dintre criticile aduse luni şefului statului pe pagina sa de Facebook.

Majoritatea comentariilor se referă la diminuarea şanselor la alegerile din 2019 din cauza revocării Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA.

”Domnul Preşedinte, la alegerile de anul viitor vă sugerez să candidaţi din partea PSD-ului, aşa măcar aveţi şansa să intrati în turul doi. Şi să urmariti declinul de like-uri din următoarele ore de pe această pagină, ca să vedeţi un preview al declinului dumneavoastră în sondajele de opinie Iar apoi gândiţi-vă că dacă v-aţi fi lăsat suspendat, era Tăriceanu în locul dumneavoastră. Acum el va pleca în cursa prezidenţiala din prima poziţia iar dumneavoastră, de pe ultima”, ”V-aţi bătut joc de toţi fraierii care au stat la coadă să vă voteze în 2014. Sigur nu o să uite că azi le-aţi trădat încrederea acordată. Cinic şi fără curaj nu se poate face schimbare”, ”Domnule preşedinte, luaţi-vă adio de la al doilea mandat. V-aţi bătut joc. Strada nu uită. Acum că aţi rezolvat-o şi pe asta puteţi pleca într-o binemeritată vacanţă. Vacanţă placută, poate ne trimiteţi o vedere”, ”Bine că până acum ai dormit somn lin şefule! Te-au dezarmat de toată puterea prezidenţiala pentru simplul fapt că ai subestimat mârşavia psd-istă. V-au făcut k.o. Acum e tardiv să mai îndreptaţi ceva. La următoarele alegeri nu vă vom mai vota pentru că aţi scăpat din mână frâiele acestei ţări fiind mai preocupat mai mult de interesele personale decât de starea poporului”, ”Din păcate ne-ai dovedit că în loc de întâiul bărbat al ţării ai devenit întâiul laş al ţării.. Păcat… Cel puţin votul meu l-ai pierdut… Devii un alt Emil Constatinescu, un om înfrânt de sistem sau, care poate merge mână în mână cu sistemul…RUŞINE!” şi ”Începând de azi, nu mai sunteţi preşedintele meu, domnule preşedinte. Peste 6 milioane de români au avut încredere în dumneavoastră! Azi aţi dovedit ca aveţi mai puţine ouă decât Năstase”, sunt alte mesaje postate pe pagina de Facebook a preşedintelui Klaus Iohannis.

Cei care nu l-au criticvat pe Klaus Iohannis i-au cerut să declanşeze organizarea unui referendum pe tema Justiţiei.

Preşedintele României Klaus Iohannis a emis decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei CCR, anunţul fiind făcut luni de către purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi.

Tags: , , , ,
DNA

Cine asigură interimatul la DNA

Potrivit regulamentului intern al DNA, atribuţiile şefului Direcţiei sunt preluate de către adjuncţii acestuia.

Marius Iacob, procurorul şef adjunct al DNA, asigură interimatul la conducerea Direcţiei, până când Augustin Lazăr, procurul general, va delega o persoană care să preia atribuţiile până la desemnarea unui nou procuror şef.

Potrivit legii în vigoare, propunerea o face ministrul Justiţiei.

“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se arată în articolul 54, alineat 1, din legea 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor.

Conform ultimelor modificări ale legii, care nu a intrat în vigoare fiind atacate la CCR; preşedintele este scos din procedura de numire, decizia urmând a fi luată de Secţia pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), la propunerea ministrului Justiţiei.

Tags: , , ,
kovesi

Kovesi, declaraţie la plecarea de la DNA: Decretul de revocare lasă un mare semn de întrebare VIDEO

Laura Codruţa Kovesi a declarat luni, după revocarea sa, că decretul de revocare emis de preşedinte lasă un mare semn de întrebare dacă va exista o subordonare a procurorilor şefi faţă de ministrul Justiţiei.

“În ceea ce priveşte procedura de revocare a procurorului şef DNA, vă reamintesc că propunerea de revocare nu a întrunit condiţiile prevăzute de lege, CSM a dat un aviz negativ, am dovedit în faţa secţiei pentru procurori a CSM că motivele invocate de ministrul justiţiei în propunere, o parte din ele sunt nereale, o parte sunt neadevărate”, a declarat Laura Codruţa Kovesi, la sediul DNA.

Fostul procuror-şef al Direcţiei a mai spus că decretul de revocare emis de preşedinte lasă un semn de întrebare asupra activităţii procurorilor şefi de parchete.

“Decretul de revocare emsi de preşedinte lasă un mare semn de întrebare. Va exista o subordonare discreţionară a procurorilor şefi faţă de ministrul Justiţiei? Nu comentez decizia CCR, însă aş vrea să arăt că motivarea sugerează că procurorii ar putea fi în viitor subordonaţi ministrului Justiţiei. Şi de aceea cred că o clarificare rămâne în continuare necesară”, a completat Laura Codruţa Kovesi.

Kovesi: Justiţia trece printr-un moment dificil pentru că am văzut ce mai rămâne din legile penale
Laura Codruţa Kovesi a declarat luni, după revocarea sa, că Justiţia trece printr-un moment dificil, mai ales din cauza modificărilor legilor Justiţiei în Parlament, “deoarece vor protecţie pentru trecut, prezent şi viitor”.

Purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi, a anunţat, luni, că preşedintele României Klaus Iohannis a emis decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei Curţii Constituţionale. Decretul a fost publicat deja în Monitorul Oficial.

 

 

 

Tags: , , , ,
iohannis-465x390

Iohannis, la bilanţul DNA: Suntem departe de o revocare, tot mai departe

Iohannis: Asistăm la încercarea clară de a subordona justiţia politicului

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la bilanţul DNA pe anul 2017, că asistăm la încercarea de subordonare a justiţiei politicului şi a acuzat că mai multe persoane cu probleme penale s-au unit în încercarea de a discredita magistraţii care i-au anchetat.

“Din păcate, asistăm la manifestări virulente ale disperării şi încercări de manipulare cu scopul de a decredibiliza DNA şi cu încercarea clară de a subordona justiţia politicului. Inadmisibil. Nişte inculpaţi şi condamnaţi penal, după ce au fost prinşi de instituţii, s-au unit pentru a discredita pe aceia care i-au cercetat”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la bilanţul DNA.

 Şeful statului a dat exemplu DNA, despre care spune că a reuşit, cu 107 procurori, să soluţioneze 11.000 de dosare penale.

“Aşa cum spune şi proverbul: Minciuna umblă cât umblă, până i se înfundă. Aceste acţiuni concentrate în plan mediatic nu au şanse de reuşită. Cei care le-au pus la cale sunt cei care au rămas în trecut, care trăiesc cu iluzia că puterea înseamnă privilegii şi se exercită prin abuz. Spre nenorocul lor, democraţia s-a consolidat în România, justiţia este acum independentă şi eficientă, iar spiritul civic al societăţii româneşti se manifestă în ultima vreme cu mult curaj.Vreau să fiu foarte clar cu privire la un lucru: în lupta dintre nou şi vechi, dintre cei care trăiesc din corupţie şi cei care combat corupţia, dintre cei care se gândesc la viitorul acestei ţări şi cei care se gândesc doar la propriul viitor, va câştiga România modernă, europeană, care acţionează în baza valorilor democraţiei occidentale şi a statului de drept! Oare de ce mi-am amintit de sintagma democraţie originală? Cred că şi de acolo ni se trage ceva legat de corupţie şi abuzul de putere”, a mai spus preşedintele.

Iohannis susţine că incertitudinea generată de multiplele modificări legislative adoptate de Parlament anul trecut au dăunat societăţii româneşti.

“În tot acest context intern, deloc liniştit, actorii sistemului de justiţie din România au dat dovadă de profesionalism şi unitate pentru apărarea principiilor care le guvernează activitatea. Am deplină încredere că instituţiile statului cu atribuţii în domeniu şi asociaţiile profesionale ale magistraţilor vor continua să se manifeste atunci când independenţa justiţiei este în pericol”, a afirmat Iohannis.

Iohannis, atac la Toader: DNA, instituţie eficientă. Evaluarea, subiectivă, tentenţioasă şi partizană

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la prezentarea raportului de activitate al DNA, că evaluarea făcută de Tudorel Toader activităţii DNA este subiectivă, tentenţioasă şi partizană, menţionând că eficienţa instituţiei este departe de a putea fi contestată.

“Cifrele nu mint, sunt obiective. În 2017 au fost soluţionate peste 3800 dosare, cu 16,5 % mai multe decât în 2016, şi trimişi în judecată aproape o mie de incuplaţi. Pe baza rechizitoriilor DNA, anul trecut, instanţele de judecată au condamnat definitiv 713 inculpaţi, ponderea achitărilor fiind de 12%, din care o pătrime ca efect a deciziei CCR prin care abuzul în serviciului a fost limitat doar la încălcarea legii nu şi a HG sau alte acte normative. Toate demonstrează că DNA este o instituţie care funcţionează eficient şi se află deja de ani buni în prima linie a luptei anticorupţie, contrar unei evaluări subiective, tendenţioase şi partizane prezentată opiniei publice de cineva săptămâna trecută. Eficienţa DNA este departe de a putea fi contestată”, a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a felicitat DNA pentru rezultatele de anul trecut.

Iohannis: “O decizie astăzi, nu. Trebuie să aştept diferitele documente cum ar fi motivarea CSM. Suntem departe de o revocare, tot mai departe”, a declarat Klaus Iohannis, la sosire.

Ministrul Justiţiei a anunţat, marţi, în şedinţa Secţiei pentru Procurori a CSM, în care s-a dat aviz negativ cererii sale de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, că nu va participa la evenimentul în care se va prezenta raportul de activitate pentru 2017 al instituţiei.

 

Tags: , , , ,
kovesi

Kovesi, despre revocare:Voi urma procedura legală şi mă voi prezenta să răspund, punct cu punct, tuturor afirmaţiilor

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, după ce ministrului Justiţiei a demarat procedura de revocare din funcţie, că va urma procedura legală şi va răspunde, “punct cu punct, tuturor afirmaţiilor prezentate de ministru”.

Voi urma procedura legală şi mă voi prezenta, oricând este nevoie, să răspund, punct cu punct, tuturor afirmaţiilor prezentate de ministrul Justiţiei”, a transmis Laura Codruţa Kovesi printr-un comunicat de presă.

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.

“Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA. Prezentul raport va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi către preşedintele României pentru a analiza şi decide în raport cu competenţele instituţionale pe care fiecare le are”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei.

 Acesta a mai afirmat că acţiunile Laurei Codruţa Kovesi pot pune în pericol însăşi activitatea instituţiei.

“DNA trebuie să continue să funcţioneze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul şef ale cărui acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin comportament discreţionar, sfidarea Parlamentului, contestarea deciziilor CCR. Statul de drept este statul în care acţiunea fiecărei autorităţi publice este reglementată prin lege, se supune legii în spiritul valorilor democratice”, a spus Toader.

Ministrul Justiţiei a prezentat 20 de critici la adresa procurorului şef al DNA, acesta fiind curpinse într-un raport care, potrivit lui Toader, ar fi urmat să fie făcut public de joi seara, lucru care nu s-a întâmplat, site-ul ministrului fiind blocat. De asemenea, biroul de presă al instituţiei nu a transmis raportul nici prin e-mail jurnalistilor acreditaţi.

Tags: , , ,
tudorel-toader-a-facut-anuntul-la-care-nu-se-astepta-nimeni-in-plin-scandal-in-justitie-ministrul-vrea-sa-272456

Revocarea lui Kovesi. Cele 20 de capete de acuzare aduse procurorului şef al DNA

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a propus, joi, revocarea procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi, după ce a prezentat un raport privind activitatea managerială de la DNA care s-a bazat pe 20 de categorii şi fapte. Printre acuzaţii se află: comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA, implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic.

Vă prezentăm în continuare cele 20 de puncte enumerate de Tudorel Toader, reţinute în perioada februarie 2017-februarie, în raportul privind activitatea DNA 2018.

1. În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an au fost înregistrate 3 conflicte în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional. 3 conflicte în care CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA. Am arătat că în sine constataterea unuia singur nu are aptitudinea de a revoca conducătorul instituţiei care a provocat conflictul.

Concluziile sunt diferite când încălcarea Constituţiei atunci când încălcările devin sistematice. În mai puţin de jumătate de an, DNA a fost chemată în faţa CCR pentru încă două conflicte de natură constituţională.
În opinia mea, această încălcare de la treia chemare este cu atât mai imputabilă cu cât în precedent Curtea spusese procurorul nu se poate substitui decidentului. Este un bilanţ semnificativ. dacă examinăm cea mai recentă statistică a CCR care relevă că numărul deciziilor în care se constată conflicte juridice de natură constituţională au fost 13, dintr-un număr de 39 pronunţate.

2. În al doilea rând, prin decizia 68, ce a format obiect de analiză, CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal.

Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la MJ a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are.

3. CCR a reţinut că dna Kovesi a refuzat să se prezinte în faţa comisiei de anchetă. Şi de această dată CCR a constatat că prin refuzul de prezentare s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă.

CCR a stabilit că procurorul şef refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de evenimente de interes public deosebit. A mai stabilit că prin acest refuz nu respectă acel comportament necesar loial.

Curtea a statuat că prin refuzul procurorului şef este împiedicată activitatea parlamentului.

4. În al patrulea rând, prin decizia nr 757/2017, legată de achetarea privind elaborarea a două hotărâri de Guvern, CCR a statuat că unitatea de Parchet nu are competenţa de a începe ancheta penală cu privire la oportunitate. Nu există nicio modaliate de control asupra oportunităţii actului administrativ. Aceste considerente practic le reiau pe cele din decizia 68. Văzând din partea cealaltă îşi pui întrebarea cum cu jumătate de an în umă CCR statuează, ulterior sub considerentul că e vorba de HG nu OUG au fost verificare aceleaşi aspecte.

5. DNA s-a erijat în evaluator, inclusiv în privinţa oportunităţii.

Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracţiune.

6. În al şaselea rând. Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicat au reprezentat simple opinii. Nu poţi să exprimi simple opinii când te referi la demnitatea unei persoane.

7. În al şaptelea rând, trei conflicte de de natură constituţională.

8. În al 8-lea rând, am reţinut comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar. Am solicitat în iunie 2017, realizarea unui control la DNA. Se consemnează o serie de dificlcutăţi, retinându-se indicii cu privire la împiedicarea activităţii de inspecţie.

9. Raportul relevă comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA.

Implicarea în achetele altor procurori. A supravegheat ancheta în cazul OUG 13.

10. Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic

11. În al 11-lea rând, cu prilejul unor evenimente publice: contestarea actelor şi autoritătii CCR, a învinovăţit CCR punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte şi recuperarea unor prejudicii.

12. Procurorul şef a contestat însăşi Constituţia ţării.

13. Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituţionale. Afirmaţiile sunt fără precedent, au afectat imaginea României.

14. La nivelul PE, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia.

15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preş, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare de „decapare” este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie.

16. Creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate. Se raportează numărul de inculpaţi trimişi în judecată în 2016 şi se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitaţi. Dai un calcul la o bază alta decât cea factuală.

17. Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri.

18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede.

19. Tergiversarea soluţionării unor cauze.

20. Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e ni să-i lauzi.

 

Tags: , , , , , ,
aktual24.ro-Liviu-Dragnea.jpg.pagespeed.ce.ihQz22XdOu

Ancheta DNA privind afacerile preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, a fost extinsă

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) s-au sesizat din oficiu în legătură cu alte aspecte din investigaţia Rise Project privind presupusele afaceri ale lui Liviu Dragnea, existând indicii cu privire la săvârşirea unor infracţiuni asimilate corupţiei, precizează DNA.

“La data de 10 iulie 2017, procurorii anticorupţie s-au sesizat din oficiu în legătură cu alte aspecte conţinute în investigaţia jurnalistică, publicată la data de 6 iulie 2017 (altele decât cele precizate în comunicatul nr. 690/VIII/3/7 iulie 2017), existând indicii cu privire la săvârşirea unor infracţiuni asimilate corupţiei”, se arată într-un răspuns al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la solicitarea MEDIAFAX.

Procurorii anticorupţie mai precizează că în acest moment este începută urmărirea penală doar cu privire la faptă, “in rem” şi că această etapă nu are caracterul formulării unor acuzaţii împotriva unei persoane, ci are doar semnificaţia instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o anumită faptă.

Informaţiile vin după ce, vineri, DNA a anunţat că o parte din dezvăluirile Rise Project privind afacerile lui Liviu Dragnea fac obiectul unui dosar deschis în februarie 2016, fiind solicitate acte de la autorităţile din Brazilia.

“O parte dintre aspectele conţinute în investigaţia jurnalistică publicată la data de 6 iulie 2017 fac obiectul unui dosar penal aflat pe rolul DNA. În acest dosar, constituit pe bază de sesizare din oficiu, procurorii au dispus, la data de 19 februarie 2016, începerea urmăririi penale in rem (faţă de fapte) sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie şi asimilate corupţiei. După începerea urmăririi penale in rem au fost administrate mijloace de probă constând în audieri de martori, ridicări de documente, solicitări de relaţii de la autorităţile naţionale şi de la autorităţile din Brazilia”, transmite DNA.

Rise Project a publicat o serie de materiale despre presupusele afaceri ale liderului PSD Liviu Dragnea în Brazilia, dar şi despra firma Tel Drum.

În ultimul material, jurnaliştii au publicat un document despre care susţin că este clasificat, atribuit DGIPI, numit „Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al judeţului Teleorman”. În documentul prezentat se precizează că, la nivelul IPJ Teleorman, se deţin o serie de informaţii referitoare la „preşedintele CJ care şi-a format o reţea infracţională compusă din persoane cu putere de decizie în judeţ”. În urma verificărilor s-ar fi descoperit că ar fi fost deţinător majoritar al acţiunilor la purtător ale companiei Tel Drum. Societatea, se precizează în act, în perioada 2000-2010, ar fi obţinut, „prin licitaţii trucate majoritatea fondurilor guvernamentale existente la nivelul CJ Teleorman”. Conform documentului citat, cumpărarea firmei de către Liviu Dragnea s-a făcut în condiţii frauduloase.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, duminică seara, că nu are nicio afacere în Brazilia şi nicio legătură cu ancheta DNA, afirmând că „totul pleacă de Soros”.

„Să o iau inginereşte. Nu am nicio afacere în Brazilia, nu am nicio afacere în nicio alătă ţară. Nu a dus bani în Brazilia, nu am transferat bani în nicio altă ţară. Declaraţia mea de avere este foarte clară”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, la RTV.

Liviu Dragnea a susţinut că documentul în baza căruia îi sunt aduse acuzaţiile legate presupusele sale afaceri nu este asumat de nicio instituţie

Tags: , , , ,
17797864_1475378845819428_1064772958_o

E oficial! Clujul are un nou viceprimar

Oláh Emese, de la UDMR, a fost investită în funcția de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca în cadrul ședinței Consiliului Local din 4 aprilie 2017. 

„Prima și cea mai importantă sarcină va fi de a redeschide canalele de comunicare prin care maghiarii din Cluj pot interacționa, din nou, cu administrația locală. În acest scop, vom reintroduce în cel mai scurt timp programul de audiențe și încercăm să găsim o soluție și pentru relansarea programului de consiliere telefonică”, a declarat Oláh Emese.

În cadrul aceleiași ședințe a CL, a depus jurământul Nistor Dániel, noul consilier local al UDMR. Tânărul, de profesie inginer constructor, preia, astfel, locul fostului consilier local Csoma Botond care, în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2016, a obținut un mandat de deputat în Parlamentul României, fiind nevoit, astfel, să renunțe la funcția de consilier municipal.

„Voi reprezenta interesele clujenilor cu maximă eficiență. Conform pregătirii și experienței profesionale pe care o dețin, cel mai probabil, voi activa în Comisia de urbanism, dar decizia finală în acest sens va fi luată în cadrul grupului UDMR”, a declarat Nistor.

În Consiliul Local Cluj-Napoca activează în prezent 5 consilieri locali UDMR. Pe lângă noul viceprimar, Olah Emese, va mai rămâne în funcția de consilier local și Horvath Anna. Uniunea este reprezentată, totodată, și de consilierii Gergely Balázs, Rácz Levente și Nistor Daniel, aflat acum la început de mandat.

Amintim că Horvath Anna a demisionat din funcţia de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca în 21 martie, aceasta urmând să activeze ca vicepreşedinte executiv al UDMR pe probleme de administraţia locală.

Aceasta este cercetată sub control judiciar de DNA Cluj pentru trafic de influenţă, după ce, în 10 octombrie 2016, procurorii au efectuat percheziţii la Primăria Cluj-Napoca şi la domiciliul său, suspectând nereguli în finanţarea campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2016.

În 13 octombrie, Horvath Anna a anunţat pe o reţea de socializare, că îşi va lua concediu fără plată pe durata celor 60 de zile de control judiciar, dispuse de DNA, considerând că ar fi incorect să obţină remuneraţie în condiţiile în care nu poate presta munca la care s-a angajat.

Horvath a contestat măsura controlului judiciar în instanţă, inclusiv la ÎCCJ, dar demersurile sale au fost respinse.

Horvath Anna a deţinut funcţia de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca din 2012.

 

Tags: , , , , , , , , ,
horvath

Viceprimarul Clujului îşi dă demisia. Este de 5 luni sub control judiciar pentru corupţie

Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Horvath Anna, aflată în concediu fără plată după ce a fost plasată de către DNA sub control judiciar pentru trafic de influenţă, a anunţat, joi, că va demisiona din funcţie.

Horvath Anna a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că va continua să lupte în justiţie pentru a-şi găsi dreptatea.

“S-au împlinit 5 luni de când sunt sub control judiciar şi s-a instituit interdicţia de a-mi exercita funcţia de viceprimar. În aceste cinci luni am fost în concediu fără plată, nu am avut niciun venit. Sunt o persoană activă, iar interdicţia care mi se impune şi care nu are nicio limită juridică în timp mă conduce la decizia de a nu putea continua, astfel că în prima şedinţă a Consiliului Local Cluj-Napoca îmi voi înainta demisia din funcţia de viceprimar. Mi-am făcut datoria şi mi-am exercitat atribuţiile aşa cum am jurat, respectând Constituţia şi legile ţării în beneficiul clujenilor. Nu îmi rămâne decât să mă lupt în justiţie pentru a-mi găsi dreptatea. Mulţumesc echipei din Primărie şi colegilor mei, primarului Emil Boc şi viceprimarului Dan Tarcea cu care am format o echipă extraordinară”, a spus Horvath.

Aceasta îşi va continua activitatea ca şi consilier local din partea UDMR în Consiliul Local Cluj-Napoca.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că nu este niciun raţionament ca, după cinci luni, Horvath Anna să nu fie lăsată să se întoarcă la locul de muncă şi să îşi continue activitatea ca viceprimar.

“Sunt convins că procurorul poate prelungi interdicţia fără nicio limită. Susţin demisia lui Horvath Anna, care a fost un viceprimar extraordinar de bun, un lider al comunităţii locale, a servit cu cinste binele public. Dacă procurorul ar fi avut dovezi solide am fi depăşit această fază. Interdicţia de a se întoarce înseamnă discreditarea Annei Horvath. După şedinţa Consiliului Local, când demisia va fi înregistrată, i-am propus Annei Horvath să ocupe funcţia de vicepreşedinte executiv al UDMR pentru relaţia cu autorităţile locale, care este vacantă. Avem nevoie de un om care cunoaşte segmentul administraţiei locale, înţelege problemele comunităţilor locale. Va fi un ajutor real pentru proiectele legislative pe care vom încerca să le depunem pentru a amenda legislaţia care dirijează activitatea administraţiei locale”, a spus Kelemen.

La rândul său, preşedintele UDMR Cluj, deputatul Csoma Botond, a declarat că regretă demisia Annei Horvath considerând că aceasta şi-a desfăşurat activitatea în Primăria Cluj-Napoca în beneficiul tuturor locuitorilor municipiului.

“Îmi pare foarte rău de această situaţie în care se află şi de gestul demisiei. Cred că Horvath Anna a fost un foarte bun viceprimar, am apreciat foarte mult munca pe care a depus-o. A avut o forţă de muncă extraordinară şi a lucrat în beneficiul clujenilor indiferent de etnie. Horvath Anna a fost un viceprimar de pe urma căruia Clujul şi clujenii au câştigat”, a spus Csoma.

Acesta a subliniat că nu ştie cine va fi consilierul local din grupul UDMR care va lua locul Annei Horvath ca viceprimar, o şedinţă a UDMR Cluj urmând să aibă loc zilele următoare.

Horvath Anna este cercetată sub control judiciar de DNA Cluj pentru trafic de influenţă, după ce, în 10 octombrie, procurorii au făcut percheziţii la Primăria Cluj-Napoca şi la domiciliul său, suspectând nereguli în finanţarea campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2016.

În 13 octombrie, Horvath Anna a anunţat pe o reţea de socializare că îşi va lua concediu fără plată pe durata celor 60 de zile de control judiciar dispuse de DNA, considerând că ar fi incorect să obţină remuneraţie în condiţiile în care nu poate presta munca la care s-a angajat.

Horvath a contestat măsura controlului judiciar în instanţă, inclusiv la ICCJ, dar demersurile sale au fost respinse.

Horvath Anna a deţinut funcţia de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca din 2012.

 

Tags: , , , , , , ,
aeroport-cluj-napoca

Directorul Aeroportului Cluj-Napoca, trimis în judecată pentru luare de mită

Directorul general al Aeroportului Internațional “Avram Iancu” Cluj-Napoca, David Ioan Ciceo, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, de procurorii anticorupție, pentru luare de mită.

Potrivit unui comunicat emis, luni, de DNA, în același dosar a fost deferit justiției Ioan Bene, administrator al unei societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Procurorii arată că, în anul 2011, la nivelul Consiliului Județean (CJ) Cluj și al Regiei Autonome (RA) a Aeroportului Internațional “Avram Iancu” Cluj-Napoca a fost demarat un proiect având ca obiect realizarea investiției “Pistă de decolare — aterizare de 3.500 m și suprafețe de mișcare aferente”, proiect ce viza dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din zona de Nord — Vest a României.

Proiectul care presupunea un efort financiar semnificativ a fost divizat în trei etape distincte, explică DNA.

La data de 6 septembrie 2011, ca urmare a procedurilor de licitație publică, între RA — Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, în calitate de achizitor, și o asociere de firme din care făcea parte și cea administrată de inculpatul Ioan Bene, în calitate de executant, a fost încheiat un contract de execuție lucrări având ca obiect executarea, finalizarea și întreținerea lucrării “Pistă de decolare aterizare de 3.500 m etapa 1 și suprafețe de mișcare aferente’, se arată în comunicat.

“După finalizarea lucrărilor, pe fondul cointeresării materiale a lui Ciceo David Ioan, directorului regiei autonome Aeroportul Internațional Cluj — Napoca, și a unei alte persoane din conducerea CJ Cluj, omul de afaceri Bene Ioan a convenit cu aceștia să realizeze în continuare lucrări din Etapa II a proiectului, în sensul de a construi platforma de parcare aeronave Apron 4, lucrare ce a fost finalizată în luna martie 2014. Acest lucru s-a realizat în lipsa oricăror forme legale și transparente de evaluare și acordare a unei astfel de lucrări finanțate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenței și transparenței stabilite de legiuitor”, spun procurorii.

Potrivit sursei citate, în acest context, Ciceo a primit, în octombrie 2012, de la Ioan Bene, un imobil situat în Cluj Napoca, presupus achiziționat de părinții săi cu suma de 690.000 lei și care ulterior a fost finisat cu lucrări evaluate la suma de 563.226 lei (manoperă și materiale). Lucrările respective au fost executate de firme colaboratoare sau aparținând inculpatului Bene Ioan, costurile fiind suportate de acesta din urmă, arată DNA.

“În schimbul acestor foloase, inculpatul Ciceo David Ioan, în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale, a direcționat, în baza unor acte neconforme, alocări bugetare ale Regiei pe care o conducea către societatea administrată de omul de afaceri, în vederea achitării lucrărilor la platforma de parcare aeronave Apron 4″, mai spun anchetatorii.

În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asupra imobilului ce a făcut obiectul infracțiunii de luare de mită, în vederea asigurării confiscării speciale.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Cluj, cu propunere de a se menține măsura asigurătorie dispusă în cauză.

Tags: , , , , ,
maxresdefault

Viceprimarul Clujului, sub control judiciar. A făcut trafic de influenţă

Procurorii DNA au dispus luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile față de Anna Horvath, viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, privind săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Potrivit unui comunicat al DNA, în perioada februarie — mai, Anna Horvath, în calitate de viceprimar, și-a folosit influența pe lângă funcționari publici din cadrul Primăriei pentru urgentarea avizării unui proiect imobiliar în care un om de afaceri avea interese economice.

DNA precizează că derularea acestui proiect imobiliar presupunea obținerea, în prealabil, a mai multor documente: eliberarea unui certificat de urbanism, confirmarea unui aviz de oportunitate, concesionarea unei suprafețe de teren, eliberarea autorizației de construire.

“Pentru demersurile pe care le-a făcut pe lângă funcționari cu atribuții în domeniul urbanismului și autorizării lucrărilor de construcții, inculpata Horvath a pretins omului de afaceri procurarea și remiterea unui număr de 60 de abonamente (având o valoare totală de circa 20.000 lei) la două festivaluri de muzică, pe care să le ofere ulterior ca stimulent voluntarilor care o sprijineau în cadrul campaniei electorale. Cele două persoane au convenit să disimuleze remiterea abonamentelor sub forma încheierii unui contract de sponsorizare, urmând ca viceprimarul Anna Horvath să indice omului de afaceri datele de identificare ale unei persoane juridice cu care să fie încheiat acest contract”, susțin procurorii.

Anchetatorii au mai reținut că, în același context, Anna Horvath a promis că după alegerile locale îl va ajuta pe același om de afaceri și în cazul altor proiecte imobiliare în care acesta avea interese economice.

Anna Horvath a fost audiată luni timp de două ore de procurorii DNA.

Luni, viceprimarul a declarat că procurorii DNA fac cercetări în legătură cu finanțarea campaniei electorale din iunie 2016, când a candidat pentru funcția de primar.

În acest dosar, procurorii DNA au efectuat percheziții în 9 locații din municipiul Cluj-Napoca, din care două situate în incinta aceleiași instituții publice, într-un dosar privind fapte comise în perioada 2014 — 2016.

Tags: , , , , ,
horvath

DNA la Primăria Cluj, într-un dosar de corupţie. Percheziţii în biroul viceprimarului

Procurorii DNA au descins, luni, la Primăria Cluj-Napoca, într-un dosar care vizează un dosar legat de săvârşirea unor fapte de corupţie.

Potrivit unui comunicat transmis de DNA, procurorii din cadrul serviciului teritorial Cluj fac cercetări care vizează suspiciunea săvârşirii, în perioada 2014 -2016, a unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie.

“În cursul dimineţii de 10 octombrie 2016, ca urmare a autorizării de către instanţa competentă, sunt efectuate percheziţii în nouă locaţii situate în municipiul Cluj Napoca, dintre care două locaţii situate în incinta aceleiaşi instituţii publice, celelalte vizând domiciliile unor persoane fizice şi sediul unei persoane juridice”, se arată în comunicat.

Procurorii au descins la Primăria Cluj-Napoca, iar purtătorul de cuvânt al instituţiei, Oana Buzatu, a declarat, că aceştia s-au prezentat în cursul dimineţii la Primărie, apoi s-au întors pentru a solicita mai multe documente.

La ora transmiterii acestei ştiri, procurorii DNA percheziţionează biroul viceprimarului Horvath Anna, unde verifică mai multe documente.

Primarul Emil Boc şi celălalt viceprimar, Dan Tarcea, nu se află în sediul Primăriei clujene, fiind plecaţi în delegaţie în Coreea de Sud.

Tags: , , , , ,
bogdan-olteanu

Viceguvernatorul BNR, reţinut de DNA pentru trafic de influenţă

Procurorii DNA au anunţat oficial reţinerea viceguvernatorului BNR şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, acesta fiind acuzat că a primit un milion de euro pentru efectuarea de demersuri pe lângă membrii Guvernului pentru numirea guvernatorului Deltei Dunării.

Bogdan Olteanu a fost reţinut joi noaptea, după mai multe ore de audieri, fiind acuzat de trafic de influenţă, urmând să fie prezentat instanţei supreme cu propunerea de arestare preventivă.

“În perioada iulie – noiembrie 2008, inculpatul Olteanu Bogdan, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi primit de la un om de afaceri suma de 1.000.000 de euro şi sprijin electoral, constând în servicii de marketing şi consultanţă, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă membrii Guvernului României pentru determinarea numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunării. Banii au fost remişi de către omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic. Ulterior, ca urmare a diligenţelor depuse de inculpatul Olteanu Bogdan, persoana respectivă a fost numită la data de 18 septembrie 2008 în funcţia de guvernator al Deltei Dunării”, explică procurorii anticorupţie într-un comunicat de presă.

În dosar sunt cercetate şi alte persoane, anunţă DNA. Potrivit unor surse, suma totală pe care ar fi primit-o fost preşedinte al Camerei Deputaţilor ar fi fost de două milioane de euro, jumătate din bani fiind destinaţi unui alt politician.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că atât Sorin Ovidiu Vîntu cât şi intermediarul au recunoscut că s-au dat sumele de bani. Aceleaşi surse susţin că la audieri, viceguvernatorul BNR a recunoscut că i-ar fi cerut sprijin lui Vîntu şi că s-au întânit, discutând despre numirea în funcţia de guvernator al Deltei dar nu a recunoscut că ar fi primit bani.

Surse judiciare susţin că există mai mulţi martori care pot confirma faptul că Vîntu i-a dat bani lui Bogdan Olteanu, aceştia fiind deja audiaţi.

Joi, Sorin Ovidiu Vîntu a fost adus de la Penitenciarul Rahova la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a i se prezenta noile acuzaţii de corupţie, acesta fiind suspectat de cumpărare de influenţă, a precizat avocatul său după audieri.

De la punerea sub învinuire a lui Sorin Ovidiu Vîntu, în spaţiul public au apărut informaţii referitoare la faptul că în dosar ar apărea şi numele lui Bogdan Olteanu şi Călin Popescu Tăriceanu.

În replică, Călin Popescu Tăriceanu a declarat: “Nu comentez zvonuri. Presupunând că într-adevăr numele meu e menţionat într-un fel sau altul în denunţul vreunui arestat, condamnat, anchetat, suspect, inculpat etc, aştept ca, o dată cu apropierea alegerilor, mai mulţi arestaţi, condamnaţi, anchetaţi, suspecţi, inculpaţi etc să facă denunţuri împotriva mea, pentru a obţine promisiunea procurorilor DNA că vor avea parte de un tratament mai indulgent în faţa Legii şi vor rămâne cu banii furaţi, eventual”.

Banca Naţională a României (BNR) anunţă că atribuţiile lui Bogdan Olteanu vor fi preluate de ceilalţi membri ai conducerii executive, precizând că ancheta în care este cercetat Olteanu vizează activitatea acestuia desfăşurată înainte de preluarea mandatului de viceguvernator al BNR.

Tags: , , , , ,