Tag Archives: dna

iohannis-465x390

Iohannis, la bilanţul DNA: Suntem departe de o revocare, tot mai departe

Iohannis: Asistăm la încercarea clară de a subordona justiţia politicului

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la bilanţul DNA pe anul 2017, că asistăm la încercarea de subordonare a justiţiei politicului şi a acuzat că mai multe persoane cu probleme penale s-au unit în încercarea de a discredita magistraţii care i-au anchetat.

“Din păcate, asistăm la manifestări virulente ale disperării şi încercări de manipulare cu scopul de a decredibiliza DNA şi cu încercarea clară de a subordona justiţia politicului. Inadmisibil. Nişte inculpaţi şi condamnaţi penal, după ce au fost prinşi de instituţii, s-au unit pentru a discredita pe aceia care i-au cercetat”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la bilanţul DNA.

 Şeful statului a dat exemplu DNA, despre care spune că a reuşit, cu 107 procurori, să soluţioneze 11.000 de dosare penale.

“Aşa cum spune şi proverbul: Minciuna umblă cât umblă, până i se înfundă. Aceste acţiuni concentrate în plan mediatic nu au şanse de reuşită. Cei care le-au pus la cale sunt cei care au rămas în trecut, care trăiesc cu iluzia că puterea înseamnă privilegii şi se exercită prin abuz. Spre nenorocul lor, democraţia s-a consolidat în România, justiţia este acum independentă şi eficientă, iar spiritul civic al societăţii româneşti se manifestă în ultima vreme cu mult curaj.Vreau să fiu foarte clar cu privire la un lucru: în lupta dintre nou şi vechi, dintre cei care trăiesc din corupţie şi cei care combat corupţia, dintre cei care se gândesc la viitorul acestei ţări şi cei care se gândesc doar la propriul viitor, va câştiga România modernă, europeană, care acţionează în baza valorilor democraţiei occidentale şi a statului de drept! Oare de ce mi-am amintit de sintagma democraţie originală? Cred că şi de acolo ni se trage ceva legat de corupţie şi abuzul de putere”, a mai spus preşedintele.

Iohannis susţine că incertitudinea generată de multiplele modificări legislative adoptate de Parlament anul trecut au dăunat societăţii româneşti.

“În tot acest context intern, deloc liniştit, actorii sistemului de justiţie din România au dat dovadă de profesionalism şi unitate pentru apărarea principiilor care le guvernează activitatea. Am deplină încredere că instituţiile statului cu atribuţii în domeniu şi asociaţiile profesionale ale magistraţilor vor continua să se manifeste atunci când independenţa justiţiei este în pericol”, a afirmat Iohannis.

Iohannis, atac la Toader: DNA, instituţie eficientă. Evaluarea, subiectivă, tentenţioasă şi partizană

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la prezentarea raportului de activitate al DNA, că evaluarea făcută de Tudorel Toader activităţii DNA este subiectivă, tentenţioasă şi partizană, menţionând că eficienţa instituţiei este departe de a putea fi contestată.

“Cifrele nu mint, sunt obiective. În 2017 au fost soluţionate peste 3800 dosare, cu 16,5 % mai multe decât în 2016, şi trimişi în judecată aproape o mie de incuplaţi. Pe baza rechizitoriilor DNA, anul trecut, instanţele de judecată au condamnat definitiv 713 inculpaţi, ponderea achitărilor fiind de 12%, din care o pătrime ca efect a deciziei CCR prin care abuzul în serviciului a fost limitat doar la încălcarea legii nu şi a HG sau alte acte normative. Toate demonstrează că DNA este o instituţie care funcţionează eficient şi se află deja de ani buni în prima linie a luptei anticorupţie, contrar unei evaluări subiective, tendenţioase şi partizane prezentată opiniei publice de cineva săptămâna trecută. Eficienţa DNA este departe de a putea fi contestată”, a spus Klaus Iohannis.

Preşedintele a felicitat DNA pentru rezultatele de anul trecut.

Iohannis: “O decizie astăzi, nu. Trebuie să aştept diferitele documente cum ar fi motivarea CSM. Suntem departe de o revocare, tot mai departe”, a declarat Klaus Iohannis, la sosire.

Ministrul Justiţiei a anunţat, marţi, în şedinţa Secţiei pentru Procurori a CSM, în care s-a dat aviz negativ cererii sale de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, că nu va participa la evenimentul în care se va prezenta raportul de activitate pentru 2017 al instituţiei.

 

Tags: , , , ,
kovesi

Kovesi, despre revocare:Voi urma procedura legală şi mă voi prezenta să răspund, punct cu punct, tuturor afirmaţiilor

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, după ce ministrului Justiţiei a demarat procedura de revocare din funcţie, că va urma procedura legală şi va răspunde, “punct cu punct, tuturor afirmaţiilor prezentate de ministru”.

Voi urma procedura legală şi mă voi prezenta, oricând este nevoie, să răspund, punct cu punct, tuturor afirmaţiilor prezentate de ministrul Justiţiei”, a transmis Laura Codruţa Kovesi printr-un comunicat de presă.

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.

“Pentru aceste fapte şi acte (n.r.: existente în raportul privind activitatea managerială a şefului DNA), de netolerat într-un stat de drept, în temeiul articolului 54, coroborat cu art 51 din legea 303/2004, cer declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului şef DNA. Prezentul raport va fi transmis secţiei de procurori a CSM şi către preşedintele României pentru a analiza şi decide în raport cu competenţele instituţionale pe care fiecare le are”, a declarat Tudorel Toader, ministrul Justiţiei.

 Acesta a mai afirmat că acţiunile Laurei Codruţa Kovesi pot pune în pericol însăşi activitatea instituţiei.

“DNA trebuie să continue să funcţioneze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul şef ale cărui acţiuni au demonstrat că pot pune în pericol chiar instituţia pe care o conduce, prin comportament discreţionar, sfidarea Parlamentului, contestarea deciziilor CCR. Statul de drept este statul în care acţiunea fiecărei autorităţi publice este reglementată prin lege, se supune legii în spiritul valorilor democratice”, a spus Toader.

Ministrul Justiţiei a prezentat 20 de critici la adresa procurorului şef al DNA, acesta fiind curpinse într-un raport care, potrivit lui Toader, ar fi urmat să fie făcut public de joi seara, lucru care nu s-a întâmplat, site-ul ministrului fiind blocat. De asemenea, biroul de presă al instituţiei nu a transmis raportul nici prin e-mail jurnalistilor acreditaţi.

Tags: , , ,
tudorel-toader-a-facut-anuntul-la-care-nu-se-astepta-nimeni-in-plin-scandal-in-justitie-ministrul-vrea-sa-272456

Revocarea lui Kovesi. Cele 20 de capete de acuzare aduse procurorului şef al DNA

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a propus, joi, revocarea procurorului şef al DNA Codruţa Kovesi, după ce a prezentat un raport privind activitatea managerială de la DNA care s-a bazat pe 20 de categorii şi fapte. Printre acuzaţii se află: comportament excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA, implicarea în anchetele altor procurori, prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic.

Vă prezentăm în continuare cele 20 de puncte enumerate de Tudorel Toader, reţinute în perioada februarie 2017-februarie, în raportul privind activitatea DNA 2018.

1. În primul rând, am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice. Într-un singur an au fost înregistrate 3 conflicte în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional. 3 conflicte în care CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA. Am arătat că în sine constataterea unuia singur nu are aptitudinea de a revoca conducătorul instituţiei care a provocat conflictul.

Concluziile sunt diferite când încălcarea Constituţiei atunci când încălcările devin sistematice. În mai puţin de jumătate de an, DNA a fost chemată în faţa CCR pentru încă două conflicte de natură constituţională.
În opinia mea, această încălcare de la treia chemare este cu atât mai imputabilă cu cât în precedent Curtea spusese procurorul nu se poate substitui decidentului. Este un bilanţ semnificativ. dacă examinăm cea mai recentă statistică a CCR care relevă că numărul deciziilor în care se constată conflicte juridice de natură constituţională au fost 13, dintr-un număr de 39 pronunţate.

2. În al doilea rând, prin decizia 68, ce a format obiect de analiză, CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal.

Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la MJ a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are.

3. CCR a reţinut că dna Kovesi a refuzat să se prezinte în faţa comisiei de anchetă. Şi de această dată CCR a constatat că prin refuzul de prezentare s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă.

CCR a stabilit că procurorul şef refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de evenimente de interes public deosebit. A mai stabilit că prin acest refuz nu respectă acel comportament necesar loial.

Curtea a statuat că prin refuzul procurorului şef este împiedicată activitatea parlamentului.

4. În al patrulea rând, prin decizia nr 757/2017, legată de achetarea privind elaborarea a două hotărâri de Guvern, CCR a statuat că unitatea de Parchet nu are competenţa de a începe ancheta penală cu privire la oportunitate. Nu există nicio modaliate de control asupra oportunităţii actului administrativ. Aceste considerente practic le reiau pe cele din decizia 68. Văzând din partea cealaltă îşi pui întrebarea cum cu jumătate de an în umă CCR statuează, ulterior sub considerentul că e vorba de HG nu OUG au fost verificare aceleaşi aspecte.

5. DNA s-a erijat în evaluator, inclusiv în privinţa oportunităţii.

Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracţiune.

6. În al şaselea rând. Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicat au reprezentat simple opinii. Nu poţi să exprimi simple opinii când te referi la demnitatea unei persoane.

7. În al şaptelea rând, trei conflicte de de natură constituţională.

8. În al 8-lea rând, am reţinut comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar. Am solicitat în iunie 2017, realizarea unui control la DNA. Se consemnează o serie de dificlcutăţi, retinându-se indicii cu privire la împiedicarea activităţii de inspecţie.

9. Raportul relevă comportamentul excesiv de autoritar, discreţionar al procurorului şef al DNA.

Implicarea în achetele altor procurori. A supravegheat ancheta în cazul OUG 13.

10. Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic

11. În al 11-lea rând, cu prilejul unor evenimente publice: contestarea actelor şi autoritătii CCR, a învinovăţit CCR punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte şi recuperarea unor prejudicii.

12. Procurorul şef a contestat însăşi Constituţia ţării.

13. Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituţionale. Afirmaţiile sunt fără precedent, au afectat imaginea României.

14. La nivelul PE, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia.

15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preş, în condiţiile în care s-a afirmat că trebuie să venim cu dosare importante, să ajungem la miniştri. Această încercare de „decapare” este absolut contrară oricărui stat de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie.

16. Creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate. Se raportează numărul de inculpaţi trimişi în judecată în 2016 şi se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitaţi. Dai un calcul la o bază alta decât cea factuală.

17. Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri.

18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede.

19. Tergiversarea soluţionării unor cauze.

20. Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e ni să-i lauzi.

 

Tags: , , , , , ,
aktual24.ro-Liviu-Dragnea.jpg.pagespeed.ce.ihQz22XdOu

Ancheta DNA privind afacerile preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, a fost extinsă

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) s-au sesizat din oficiu în legătură cu alte aspecte din investigaţia Rise Project privind presupusele afaceri ale lui Liviu Dragnea, existând indicii cu privire la săvârşirea unor infracţiuni asimilate corupţiei, precizează DNA.

“La data de 10 iulie 2017, procurorii anticorupţie s-au sesizat din oficiu în legătură cu alte aspecte conţinute în investigaţia jurnalistică, publicată la data de 6 iulie 2017 (altele decât cele precizate în comunicatul nr. 690/VIII/3/7 iulie 2017), existând indicii cu privire la săvârşirea unor infracţiuni asimilate corupţiei”, se arată într-un răspuns al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la solicitarea MEDIAFAX.

Procurorii anticorupţie mai precizează că în acest moment este începută urmărirea penală doar cu privire la faptă, “in rem” şi că această etapă nu are caracterul formulării unor acuzaţii împotriva unei persoane, ci are doar semnificaţia instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o anumită faptă.

Informaţiile vin după ce, vineri, DNA a anunţat că o parte din dezvăluirile Rise Project privind afacerile lui Liviu Dragnea fac obiectul unui dosar deschis în februarie 2016, fiind solicitate acte de la autorităţile din Brazilia.

“O parte dintre aspectele conţinute în investigaţia jurnalistică publicată la data de 6 iulie 2017 fac obiectul unui dosar penal aflat pe rolul DNA. În acest dosar, constituit pe bază de sesizare din oficiu, procurorii au dispus, la data de 19 februarie 2016, începerea urmăririi penale in rem (faţă de fapte) sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie şi asimilate corupţiei. După începerea urmăririi penale in rem au fost administrate mijloace de probă constând în audieri de martori, ridicări de documente, solicitări de relaţii de la autorităţile naţionale şi de la autorităţile din Brazilia”, transmite DNA.

Rise Project a publicat o serie de materiale despre presupusele afaceri ale liderului PSD Liviu Dragnea în Brazilia, dar şi despra firma Tel Drum.

În ultimul material, jurnaliştii au publicat un document despre care susţin că este clasificat, atribuit DGIPI, numit „Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al judeţului Teleorman”. În documentul prezentat se precizează că, la nivelul IPJ Teleorman, se deţin o serie de informaţii referitoare la „preşedintele CJ care şi-a format o reţea infracţională compusă din persoane cu putere de decizie în judeţ”. În urma verificărilor s-ar fi descoperit că ar fi fost deţinător majoritar al acţiunilor la purtător ale companiei Tel Drum. Societatea, se precizează în act, în perioada 2000-2010, ar fi obţinut, „prin licitaţii trucate majoritatea fondurilor guvernamentale existente la nivelul CJ Teleorman”. Conform documentului citat, cumpărarea firmei de către Liviu Dragnea s-a făcut în condiţii frauduloase.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, duminică seara, că nu are nicio afacere în Brazilia şi nicio legătură cu ancheta DNA, afirmând că „totul pleacă de Soros”.

„Să o iau inginereşte. Nu am nicio afacere în Brazilia, nu am nicio afacere în nicio alătă ţară. Nu a dus bani în Brazilia, nu am transferat bani în nicio altă ţară. Declaraţia mea de avere este foarte clară”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, la RTV.

Liviu Dragnea a susţinut că documentul în baza căruia îi sunt aduse acuzaţiile legate presupusele sale afaceri nu este asumat de nicio instituţie

Tags: , , , ,
17797864_1475378845819428_1064772958_o

E oficial! Clujul are un nou viceprimar

Oláh Emese, de la UDMR, a fost investită în funcția de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca în cadrul ședinței Consiliului Local din 4 aprilie 2017. 

„Prima și cea mai importantă sarcină va fi de a redeschide canalele de comunicare prin care maghiarii din Cluj pot interacționa, din nou, cu administrația locală. În acest scop, vom reintroduce în cel mai scurt timp programul de audiențe și încercăm să găsim o soluție și pentru relansarea programului de consiliere telefonică”, a declarat Oláh Emese.

În cadrul aceleiași ședințe a CL, a depus jurământul Nistor Dániel, noul consilier local al UDMR. Tânărul, de profesie inginer constructor, preia, astfel, locul fostului consilier local Csoma Botond care, în urma alegerilor parlamentare din decembrie 2016, a obținut un mandat de deputat în Parlamentul României, fiind nevoit, astfel, să renunțe la funcția de consilier municipal.

„Voi reprezenta interesele clujenilor cu maximă eficiență. Conform pregătirii și experienței profesionale pe care o dețin, cel mai probabil, voi activa în Comisia de urbanism, dar decizia finală în acest sens va fi luată în cadrul grupului UDMR”, a declarat Nistor.

În Consiliul Local Cluj-Napoca activează în prezent 5 consilieri locali UDMR. Pe lângă noul viceprimar, Olah Emese, va mai rămâne în funcția de consilier local și Horvath Anna. Uniunea este reprezentată, totodată, și de consilierii Gergely Balázs, Rácz Levente și Nistor Daniel, aflat acum la început de mandat.

Amintim că Horvath Anna a demisionat din funcţia de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca în 21 martie, aceasta urmând să activeze ca vicepreşedinte executiv al UDMR pe probleme de administraţia locală.

Aceasta este cercetată sub control judiciar de DNA Cluj pentru trafic de influenţă, după ce, în 10 octombrie 2016, procurorii au efectuat percheziţii la Primăria Cluj-Napoca şi la domiciliul său, suspectând nereguli în finanţarea campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2016.

În 13 octombrie, Horvath Anna a anunţat pe o reţea de socializare, că îşi va lua concediu fără plată pe durata celor 60 de zile de control judiciar, dispuse de DNA, considerând că ar fi incorect să obţină remuneraţie în condiţiile în care nu poate presta munca la care s-a angajat.

Horvath a contestat măsura controlului judiciar în instanţă, inclusiv la ÎCCJ, dar demersurile sale au fost respinse.

Horvath Anna a deţinut funcţia de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca din 2012.

 

Tags: , , , , , , , , ,
horvath

Viceprimarul Clujului îşi dă demisia. Este de 5 luni sub control judiciar pentru corupţie

Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Horvath Anna, aflată în concediu fără plată după ce a fost plasată de către DNA sub control judiciar pentru trafic de influenţă, a anunţat, joi, că va demisiona din funcţie.

Horvath Anna a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că va continua să lupte în justiţie pentru a-şi găsi dreptatea.

“S-au împlinit 5 luni de când sunt sub control judiciar şi s-a instituit interdicţia de a-mi exercita funcţia de viceprimar. În aceste cinci luni am fost în concediu fără plată, nu am avut niciun venit. Sunt o persoană activă, iar interdicţia care mi se impune şi care nu are nicio limită juridică în timp mă conduce la decizia de a nu putea continua, astfel că în prima şedinţă a Consiliului Local Cluj-Napoca îmi voi înainta demisia din funcţia de viceprimar. Mi-am făcut datoria şi mi-am exercitat atribuţiile aşa cum am jurat, respectând Constituţia şi legile ţării în beneficiul clujenilor. Nu îmi rămâne decât să mă lupt în justiţie pentru a-mi găsi dreptatea. Mulţumesc echipei din Primărie şi colegilor mei, primarului Emil Boc şi viceprimarului Dan Tarcea cu care am format o echipă extraordinară”, a spus Horvath.

Aceasta îşi va continua activitatea ca şi consilier local din partea UDMR în Consiliul Local Cluj-Napoca.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că nu este niciun raţionament ca, după cinci luni, Horvath Anna să nu fie lăsată să se întoarcă la locul de muncă şi să îşi continue activitatea ca viceprimar.

“Sunt convins că procurorul poate prelungi interdicţia fără nicio limită. Susţin demisia lui Horvath Anna, care a fost un viceprimar extraordinar de bun, un lider al comunităţii locale, a servit cu cinste binele public. Dacă procurorul ar fi avut dovezi solide am fi depăşit această fază. Interdicţia de a se întoarce înseamnă discreditarea Annei Horvath. După şedinţa Consiliului Local, când demisia va fi înregistrată, i-am propus Annei Horvath să ocupe funcţia de vicepreşedinte executiv al UDMR pentru relaţia cu autorităţile locale, care este vacantă. Avem nevoie de un om care cunoaşte segmentul administraţiei locale, înţelege problemele comunităţilor locale. Va fi un ajutor real pentru proiectele legislative pe care vom încerca să le depunem pentru a amenda legislaţia care dirijează activitatea administraţiei locale”, a spus Kelemen.

La rândul său, preşedintele UDMR Cluj, deputatul Csoma Botond, a declarat că regretă demisia Annei Horvath considerând că aceasta şi-a desfăşurat activitatea în Primăria Cluj-Napoca în beneficiul tuturor locuitorilor municipiului.

“Îmi pare foarte rău de această situaţie în care se află şi de gestul demisiei. Cred că Horvath Anna a fost un foarte bun viceprimar, am apreciat foarte mult munca pe care a depus-o. A avut o forţă de muncă extraordinară şi a lucrat în beneficiul clujenilor indiferent de etnie. Horvath Anna a fost un viceprimar de pe urma căruia Clujul şi clujenii au câştigat”, a spus Csoma.

Acesta a subliniat că nu ştie cine va fi consilierul local din grupul UDMR care va lua locul Annei Horvath ca viceprimar, o şedinţă a UDMR Cluj urmând să aibă loc zilele următoare.

Horvath Anna este cercetată sub control judiciar de DNA Cluj pentru trafic de influenţă, după ce, în 10 octombrie, procurorii au făcut percheziţii la Primăria Cluj-Napoca şi la domiciliul său, suspectând nereguli în finanţarea campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2016.

În 13 octombrie, Horvath Anna a anunţat pe o reţea de socializare că îşi va lua concediu fără plată pe durata celor 60 de zile de control judiciar dispuse de DNA, considerând că ar fi incorect să obţină remuneraţie în condiţiile în care nu poate presta munca la care s-a angajat.

Horvath a contestat măsura controlului judiciar în instanţă, inclusiv la ICCJ, dar demersurile sale au fost respinse.

Horvath Anna a deţinut funcţia de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca din 2012.

 

Tags: , , , , , , ,
aeroport-cluj-napoca

Directorul Aeroportului Cluj-Napoca, trimis în judecată pentru luare de mită

Directorul general al Aeroportului Internațional “Avram Iancu” Cluj-Napoca, David Ioan Ciceo, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, de procurorii anticorupție, pentru luare de mită.

Potrivit unui comunicat emis, luni, de DNA, în același dosar a fost deferit justiției Ioan Bene, administrator al unei societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Procurorii arată că, în anul 2011, la nivelul Consiliului Județean (CJ) Cluj și al Regiei Autonome (RA) a Aeroportului Internațional “Avram Iancu” Cluj-Napoca a fost demarat un proiect având ca obiect realizarea investiției “Pistă de decolare — aterizare de 3.500 m și suprafețe de mișcare aferente”, proiect ce viza dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din zona de Nord — Vest a României.

Proiectul care presupunea un efort financiar semnificativ a fost divizat în trei etape distincte, explică DNA.

La data de 6 septembrie 2011, ca urmare a procedurilor de licitație publică, între RA — Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, în calitate de achizitor, și o asociere de firme din care făcea parte și cea administrată de inculpatul Ioan Bene, în calitate de executant, a fost încheiat un contract de execuție lucrări având ca obiect executarea, finalizarea și întreținerea lucrării “Pistă de decolare aterizare de 3.500 m etapa 1 și suprafețe de mișcare aferente’, se arată în comunicat.

“După finalizarea lucrărilor, pe fondul cointeresării materiale a lui Ciceo David Ioan, directorului regiei autonome Aeroportul Internațional Cluj — Napoca, și a unei alte persoane din conducerea CJ Cluj, omul de afaceri Bene Ioan a convenit cu aceștia să realizeze în continuare lucrări din Etapa II a proiectului, în sensul de a construi platforma de parcare aeronave Apron 4, lucrare ce a fost finalizată în luna martie 2014. Acest lucru s-a realizat în lipsa oricăror forme legale și transparente de evaluare și acordare a unei astfel de lucrări finanțate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenței și transparenței stabilite de legiuitor”, spun procurorii.

Potrivit sursei citate, în acest context, Ciceo a primit, în octombrie 2012, de la Ioan Bene, un imobil situat în Cluj Napoca, presupus achiziționat de părinții săi cu suma de 690.000 lei și care ulterior a fost finisat cu lucrări evaluate la suma de 563.226 lei (manoperă și materiale). Lucrările respective au fost executate de firme colaboratoare sau aparținând inculpatului Bene Ioan, costurile fiind suportate de acesta din urmă, arată DNA.

“În schimbul acestor foloase, inculpatul Ciceo David Ioan, în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale, a direcționat, în baza unor acte neconforme, alocări bugetare ale Regiei pe care o conducea către societatea administrată de omul de afaceri, în vederea achitării lucrărilor la platforma de parcare aeronave Apron 4″, mai spun anchetatorii.

În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asupra imobilului ce a făcut obiectul infracțiunii de luare de mită, în vederea asigurării confiscării speciale.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Cluj, cu propunere de a se menține măsura asigurătorie dispusă în cauză.

Tags: , , , , ,
maxresdefault

Viceprimarul Clujului, sub control judiciar. A făcut trafic de influenţă

Procurorii DNA au dispus luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile față de Anna Horvath, viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, privind săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Potrivit unui comunicat al DNA, în perioada februarie — mai, Anna Horvath, în calitate de viceprimar, și-a folosit influența pe lângă funcționari publici din cadrul Primăriei pentru urgentarea avizării unui proiect imobiliar în care un om de afaceri avea interese economice.

DNA precizează că derularea acestui proiect imobiliar presupunea obținerea, în prealabil, a mai multor documente: eliberarea unui certificat de urbanism, confirmarea unui aviz de oportunitate, concesionarea unei suprafețe de teren, eliberarea autorizației de construire.

“Pentru demersurile pe care le-a făcut pe lângă funcționari cu atribuții în domeniul urbanismului și autorizării lucrărilor de construcții, inculpata Horvath a pretins omului de afaceri procurarea și remiterea unui număr de 60 de abonamente (având o valoare totală de circa 20.000 lei) la două festivaluri de muzică, pe care să le ofere ulterior ca stimulent voluntarilor care o sprijineau în cadrul campaniei electorale. Cele două persoane au convenit să disimuleze remiterea abonamentelor sub forma încheierii unui contract de sponsorizare, urmând ca viceprimarul Anna Horvath să indice omului de afaceri datele de identificare ale unei persoane juridice cu care să fie încheiat acest contract”, susțin procurorii.

Anchetatorii au mai reținut că, în același context, Anna Horvath a promis că după alegerile locale îl va ajuta pe același om de afaceri și în cazul altor proiecte imobiliare în care acesta avea interese economice.

Anna Horvath a fost audiată luni timp de două ore de procurorii DNA.

Luni, viceprimarul a declarat că procurorii DNA fac cercetări în legătură cu finanțarea campaniei electorale din iunie 2016, când a candidat pentru funcția de primar.

În acest dosar, procurorii DNA au efectuat percheziții în 9 locații din municipiul Cluj-Napoca, din care două situate în incinta aceleiași instituții publice, într-un dosar privind fapte comise în perioada 2014 — 2016.

Tags: , , , , ,
horvath

DNA la Primăria Cluj, într-un dosar de corupţie. Percheziţii în biroul viceprimarului

Procurorii DNA au descins, luni, la Primăria Cluj-Napoca, într-un dosar care vizează un dosar legat de săvârşirea unor fapte de corupţie.

Potrivit unui comunicat transmis de DNA, procurorii din cadrul serviciului teritorial Cluj fac cercetări care vizează suspiciunea săvârşirii, în perioada 2014 -2016, a unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie.

“În cursul dimineţii de 10 octombrie 2016, ca urmare a autorizării de către instanţa competentă, sunt efectuate percheziţii în nouă locaţii situate în municipiul Cluj Napoca, dintre care două locaţii situate în incinta aceleiaşi instituţii publice, celelalte vizând domiciliile unor persoane fizice şi sediul unei persoane juridice”, se arată în comunicat.

Procurorii au descins la Primăria Cluj-Napoca, iar purtătorul de cuvânt al instituţiei, Oana Buzatu, a declarat, că aceştia s-au prezentat în cursul dimineţii la Primărie, apoi s-au întors pentru a solicita mai multe documente.

La ora transmiterii acestei ştiri, procurorii DNA percheziţionează biroul viceprimarului Horvath Anna, unde verifică mai multe documente.

Primarul Emil Boc şi celălalt viceprimar, Dan Tarcea, nu se află în sediul Primăriei clujene, fiind plecaţi în delegaţie în Coreea de Sud.

Tags: , , , , ,
bogdan-olteanu

Viceguvernatorul BNR, reţinut de DNA pentru trafic de influenţă

Procurorii DNA au anunţat oficial reţinerea viceguvernatorului BNR şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, acesta fiind acuzat că a primit un milion de euro pentru efectuarea de demersuri pe lângă membrii Guvernului pentru numirea guvernatorului Deltei Dunării.

Bogdan Olteanu a fost reţinut joi noaptea, după mai multe ore de audieri, fiind acuzat de trafic de influenţă, urmând să fie prezentat instanţei supreme cu propunerea de arestare preventivă.

“În perioada iulie – noiembrie 2008, inculpatul Olteanu Bogdan, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi primit de la un om de afaceri suma de 1.000.000 de euro şi sprijin electoral, constând în servicii de marketing şi consultanţă, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă membrii Guvernului României pentru determinarea numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunării. Banii au fost remişi de către omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic. Ulterior, ca urmare a diligenţelor depuse de inculpatul Olteanu Bogdan, persoana respectivă a fost numită la data de 18 septembrie 2008 în funcţia de guvernator al Deltei Dunării”, explică procurorii anticorupţie într-un comunicat de presă.

În dosar sunt cercetate şi alte persoane, anunţă DNA. Potrivit unor surse, suma totală pe care ar fi primit-o fost preşedinte al Camerei Deputaţilor ar fi fost de două milioane de euro, jumătate din bani fiind destinaţi unui alt politician.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că atât Sorin Ovidiu Vîntu cât şi intermediarul au recunoscut că s-au dat sumele de bani. Aceleaşi surse susţin că la audieri, viceguvernatorul BNR a recunoscut că i-ar fi cerut sprijin lui Vîntu şi că s-au întânit, discutând despre numirea în funcţia de guvernator al Deltei dar nu a recunoscut că ar fi primit bani.

Surse judiciare susţin că există mai mulţi martori care pot confirma faptul că Vîntu i-a dat bani lui Bogdan Olteanu, aceştia fiind deja audiaţi.

Joi, Sorin Ovidiu Vîntu a fost adus de la Penitenciarul Rahova la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru a i se prezenta noile acuzaţii de corupţie, acesta fiind suspectat de cumpărare de influenţă, a precizat avocatul său după audieri.

De la punerea sub învinuire a lui Sorin Ovidiu Vîntu, în spaţiul public au apărut informaţii referitoare la faptul că în dosar ar apărea şi numele lui Bogdan Olteanu şi Călin Popescu Tăriceanu.

În replică, Călin Popescu Tăriceanu a declarat: “Nu comentez zvonuri. Presupunând că într-adevăr numele meu e menţionat într-un fel sau altul în denunţul vreunui arestat, condamnat, anchetat, suspect, inculpat etc, aştept ca, o dată cu apropierea alegerilor, mai mulţi arestaţi, condamnaţi, anchetaţi, suspecţi, inculpaţi etc să facă denunţuri împotriva mea, pentru a obţine promisiunea procurorilor DNA că vor avea parte de un tratament mai indulgent în faţa Legii şi vor rămâne cu banii furaţi, eventual”.

Banca Naţională a României (BNR) anunţă că atribuţiile lui Bogdan Olteanu vor fi preluate de ceilalţi membri ai conducerii executive, precizând că ancheta în care este cercetat Olteanu vizează activitatea acestuia desfăşurată înainte de preluarea mandatului de viceguvernator al BNR.

Tags: , , , , ,
descinderi_dna_mn218854kp_24042900

Percepţia privind mita şi corupţia din România este în declin

La nivel global există o susținere puternică pentru creșterea transparenţei companiilor, într-un moment în care tensiunile geopolitice sunt în creştere, iar volatilitatea de pe pieţele financiare se intensifică.

Ameninţările în creştere legate de criminalitatea informatică, finanţarea terorismului şi, de dată mai recentă, dezvăluirile legate de posibila utilizare incorectă şi pe scară largă a jurisdicţiilor de tip offshore, au sporit presiunile asupra guvernelor de a reacționa, şi asupra companiilor de a identifica şi combate aspectele legate de fraudă, mită şi corupţie se arată în cea de-a paisprezecea ediţie a studiului EY Global Fraud Survey 2016 -Corporate misconduct – individual consequences.

Realizat în perioada octombrie 2015 – ianuarie 2016, studiul la care au participat aproape 3.000 de lideri seniori de business din 62 de ţări şi teritorii, evidenţiază sprijinul copleşitor al mediului corporatist pentru beneficiile crescute rezultate din creşterea transparenţei legate de acţionariat. 91% din manageri au recunoscut importanţa stabilirii transparente a acţionariatului entităţilor cu care companiile lor fac afaceri.

 

 

Cu toate astea, creşterea gradului de transparenţă reprezintă doar un aspect al soluţiei la o problemă care nu dă semne de ameliorare. Per ansamblu, 39% din respondenţi cred că practicile legate de mită și corupție se petrec pe scară largă în ţara lor. Procentul a crescut puţin faţă de cel din 2014 (38%) şi cel din 2012 (38%). La o întrebare introdusă pentru prima dată în chestionarul din acest an, 32% din respondenţi au declarat că au avut temeri personale legate de mita și corupția de la locul lor de muncă.

 

 

Eforturi coordonate din partea reglementatorilor pentru eliminarea corupţiei

Autoritațile de reglementare admit ameninţarea reprezentată de corupţie şi mită pentru un sistem financiar aflat deja sub presiune şi au început să coopereze tot mai intens la nivel transfrontalier pentru a-i responsabiliza pe indivizi în privinţa actelor ilegale. Astfel de eforturi par puternic susţinute de respondenţi, 83% dintre aceştia fiind de acord că anchetarea indivizilor implicaţi în astfel de acte va ajuta la ameliorarea nivelului de fraudă, mită şi corupţie în viitor.

 

Cu toate acestea, în contextul unui procent de 42% dintre respondenţi care admit că pot justifica un comportament lipsit de etică pentru atingerea ţintelor financiare, şi cu 16% din membrii echipelor financiare de la nivelul imediat inferior directorului financiar care sunt gata să justifice efectuarea de plăţi în numerar pentru a atrage și reține clienţi de afaceri, managerii responsabili cu problemele de etică şi conformitate din companii par să se confrunte cu o mare provocare pentru a-și menține organizaţiile în afara ariei de investigaţie a procurorilor anti-corupţie.

 

“Conform studiului, 90% dintre respondenții din România cred că instituțiile de aplicare a legii sunt pregătite să pună sub acuzarecazurile de corupție, atunci când acestea sunt întâlnite. Acțiunile proactive întreprinse de către Parchet, în special de către Direcția Națională Anticorupție, sunt recunoscute în UE și considerate la nivel mondialdrept povești de succes. Pe de altă parte, rezultatele Studiului evidențiază ca fiind necesară o mai mare comunicare a instituțiilor  de aplicare a legii pentru a crește susținerea publicului în acțiunile de urmărire penală a persoanelor fizice”, a declarat Kenan Burcin Atakan, EY România.

 

În ceea ce privește percepția asupra corupției în cadrul piețelor emergente, studiul identifică faptul că se consideră că indivizii responsabili de corupţie nu dau, de fapt, socoteală nimănui. 70% dintre respondenţii din Brazilia şi 56% din cei aflaţi în Africa şi Europa de Est cred că, deşi guvernele ţărilor lor sunt dispuse să declanșeze urmărirea penală, demersurile nu sunt eficiente iar dosarele nu se finalizează cu condamnări.

 

 

Există câţiva indicatori pozitivi pe pieţele unde guvernele şi autorităţile de reglementare au luat măsuri clare de combatere a aspectelor legate de desfăşurarea incorectă a afacerilor. De exemplu, în India, unde guvernul a făcut paşi importanţi în direcţia creşterii transparenţei şi combaterii corupţiei, procentul de respondenţi din această ţară care consideră că şpaga şi corupţia au loc pe scară largă a scăzut de la 67% în 2014 la 58% în 2015. În China, 74% dintre respondenţii de pe piaţa locală spun că acţiunile de combatere a corupţiei sunt eficiente, indicând astfel o aparentă eficienţă a guvernului chinez în cadrul angajamentului asumat.

 

Conformitate solidă, creştere solidă?

Extinderea pe noi pieţe este esenţială pentru cele mai multe companii, însă, astfel de extinderi generează riscuri noi şi mai puţin cunoscute. Conform studiului, companiile eşuează adesea în încercările de a lua măsurile adecvate pentru a răspunde şi a reduce expunerea la riscuri:

 

  • Una din cinci companii nu consideră terţii o parte a procesului propriu de due dilligence anti-corupţie.
  • Una din trei companii nu evaluează riscurile de corupţie specifice industriei sau ţării înainte de a efectua investiţii.
  • Doar jumătate din companii folosesc tehnologii precum instrumente de analiză a datelor de criminalitate cibernetică (forensic data analytics) pentru identificarea şi combaterea riscurilor.

“Adoptarea măsurilor de due diligence în cazul viitorilor parteneri de afaceri ar putea reprezenta una dintre acțiunile menite să diminueze riscurile de fraudă și corupție. Rezultatele studiului indică faptul că firmele din România ar trebui să acorde mai multă atenție identificării corespunzătoare a beneficiarului real – persoana care deține sau controlează în final o organizație.Ar trebui să avem în vedere că menținerea unei relații de afaceri cu persoane și entități care provin din țări cu deficiențe strategice în combaterea corupției și a altor infracțiuni financiare implică riscuri considerabile. Aparent, 44% dintre respondenți consideră că nu sunt adoptate măsuri adecvate în ceea ce privește riscul de țară”, a declarat Laura Lică-Banu, Senior Manager în cadrul EY România, specialist în combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.

 

Inovaţia este esențială pentru a răspunde riscurilor emergente

Denunţurile anonime rămân o sursă importantă de informaţii privind comportamentele considerate incorecte. Conform studiului din acest an, 55% din companii au instalate linii telefonice pentru astfel de denunţuri. Autorităţile de reglementare valorifică din plin astfel de indicii, iar în unele jurisdicţii, inclusiv în Statele Unite, denunţătorilor li se oferă recompense monetare substanţiale. Cu toate astea, astfel de mecanisme nu sunt întotdeauna eficiente. Respondenţii la studiu punctează barierele întâlnite în utilizarea unor astfel de mecanisme: 18% dintre ei indică faptul că loialitatea faţă de colegi îi împiedică să relateze incidentele de fraudă, mită şi corupţie, iar 19% menționează ca barieră loialitatea faţă de companie.

 

David Stulb spune: “Constatăm în mod clar că unii angajaţi, dintr-o varietate mare de motive, sunt pregătiţi să utilizeze incorect – sau să permită altor indivizi din afara firmei accesul la – datele confidenţiale ale companiei în care lucrează. Echilibrul dintre confidenţialitatea datelor şi securitatea acestora generează complicaţii suplimentare. Gestionarea ameninţărilor cibernetice din interiorul companiei ar trebui să reprezinte o prioritate de top pentru managementul şi consiliile de administraţie ale companiilor. Cu toate astea, 59% dintre directorii financiari consideră criminalitatea cibernetică un risc scăzut pentru companiile lor – o percepție care necesită o abordare solidă.”

Tags: , , , ,
images

DNA: Cea mai mare parte din cauzele de mare corupție au o anumită legătură cu achizițiile publice

Cea mai mare parte din cauzele de mare corupție au o anumită legătură cu achizițiile publice, o piață de 15 miliarde de euro a declarat marți Marius Bulucea, consilier al procurorului șef al DNA, la o conferință de specialitate.

‘Există câteva îngrijorări în ceea ce privește legislația achizițiilor publice. Cea mai mare parte din cauzele de mare corupție au o anumită legătură cu achizițiile publice. Este poate de așteptat să se întâmple așa pentru că într-o piață de 15 miliarde de euro vorbim și de multă lume care este interesată să obțină și în mod ilicit o parte din acești bani.

Este o presiune și un factor de risc semnificativ și este de așteptat să existe și anumite cazuri de infracționalitate în jurul acestor 15 miliarde de euro.Corupția apare des atunci când există o marjă mare de apreciere a funcționarului public, atunci când există o doză mare de subiectivism și când funcționarul poate să aleagă fără niște criterii foarte clare. Noua legislație aduce noi principii și prin renunțarea la importanța principiului prețului cel mai scăzut sigur se va aduce mai multă flexibilitate’, a precizat Bulucea, citat de Agerpress.

Freedom House România și Expert Forum au organizat luni și marți o dezbatere referitoare la proiectele noilor legi privind achizițiile publice, aceste acte normative urmând să transpună noile directive europene și să remedieze deficiențele OUG 34/2006 care reglementează în prezent acest domeniu.

Potrivit lui Marius Bulucea, trebuie să se acorde importanță și fazei de panificare a achiziției publice nu numai procesului de atribuire.

‘Ceea ce vedem din practică, din dosarele care sunt acum instrumentate, arată că s-ar putea să nu fie o problemă doar a procesului de atribuire, poate că noua legislație a ratat cumva o oportunitate axându-se exclusiv pe procesul de atribuire.

Este cel puțin la fel de important ce se întâmplă înainte de procedura de atribuire și ceea ce se întâmplă după, în faza de semnare a contractului. Este cel puțin la fel de important, din perspectiva noastră, ceea ce se întâmplă în faza de planificare a achiziției publice, criteriile de utilitate a acesteia, vorbim foarte mult despre cum se va atribui, nu vorbim despre cum decide autoritatea să facă o achiziție.

Noi am văzut relativ frecvent în ultimul timp că mituitorii spun că posibilitatea corupției nu ține atât de mult de procesul de atribuire’, a mai spus Marius Bulucea.

În context, el a arătat că formarea profesională, flexibilitatea mai mare și libertatea mai mare de negociere a contractelor pot duce la rezultate mai bune.

De altfel, limitarea criteriului prețului cel mai mic în selecție, dar și folosirea extinsă a cataloagelor electronice, sunt modificări pozitive, au apreciat cei prezenți la dezbaterile privind noua legislație.

‘Noua legislație aduce atât oportunități cât și riscuri noi și va deveni o provocare chiar pentru organele judiciare pentru a stabili în ce marjă putem încadra ilicitul unei proceduri de achiziție. Întotdeauna trebuie găsit un compromis și este dificil să realizăm un echilibru.

Alegerea legislativă a fost să fie dată o mai mare flexibilitate funcționarului, dar noi trebuie să fim conștienți că acest mod va aduce și modalități noi de corupție în legătură cu achizițiile publice, ceea ce se va vedea peste câțiva ani’, a mai spus Bulucea.

Tags: , , ,