Tag Archives: diaspora

bani

Diaspora, obligată să justifice banii trimişi în ţară

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că proiectul care stabileşte ca românii din străinătate să justifice sumele de peste 1.000 euro trimise în ţară face parte din transpunerea unei prevederi europene, dar că România nu ar trebui să se grăbească să o transpună.

Afirmaţia vine în contextul în care pe site-ul Oficiului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) apare încă din 31 ianuarie un proiect de lege prin care românii din diaspora vor fi obligaţi să justifice cu documente sumele trimise în ţară mai mari de 1.000 de euro, riscând confiscarea banilor şi amenzi de până la 150.000 de lei.

“În primul rând, Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nu aparţine Ministerului Finanţelor, este un Oficiu în subordinea Guvernului şi este o structură din care fac mai mulţi reprezentanţi, dintre care şi unul de la Ministerul de Finanţe. Doi la mână, eu sunt foarte atent la acest propuneri de acte normative pentru că nu cred că România este ultima ţară care nu a transpus acea prevedere europeană şi cred că ar trebui să ne gândim de două ori atunci când transpunem un act normativ. Nu spune nimeni că nu trebuie să-l transpui, dar trebuie să vedem dacă toate celelalte state membre ale UE au transpus respectiva prevedere europeană. Cei care nu au transpus-o, de ce nu au făcut-o. Sunt state europene care preferă să nu transpună pentru un anumit motiv veniturile în economia proprie, chiar cu riscul de a ajunge la Curtea Europeană de Justiţie. Nu sunt adeptul transpunerii doar pentru că cineva ne cere. Desigur, într-un final se transpune, se face o întârziere asumată. Trei la mână, nu cred că românii care trimit acasă bani au de-a face cu acte de terorism. Sincer să fiu nu cred aşa ceva. Sunt oameni care muncesc în afara ţării noastre pentru a-şi întreţine familia de acasă, copiii, rudele şi trimit cât pot să trimită spre casă pentru nevoile de zi cu zi pe care aceştia le au”, a afirmat, duminică, Teodorovici, într-o intervenţie telefonică la postul Antena 3.

Întrebat dacă statul impozitează cumva banii trimişi în ţară de către românii din străinătate, ministrul Finanţelor a răspuns: “Sunt prevederi fiscale care se referă la declararea veniturilor din afara ţării. Ştiţi foarte bine că fostele formulare ale Fiscului aveau aceste prevederi. Este ceva ce oamenii ştiu deja, dar cu aceste noi prevederi care să înţeleg că sunt în lucru acum, v-am spus trebuie să ne uităm puţin mai atent şi să nu fim noi primii din clasă la acest subiect. Lucrurile care se impun la nivel european, noi am avut acea practică din păcate nejustificată şi fără argumente. Tot timpul am vrut să fim noi primii la nivel european atunci când transpunem un act normativ şi de multe ori ne-am făcut noi singuri rău.”

 Eugen Teodorovici a adăugat că nu a discutat încă cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor din Oficiu pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, dar că la începutul săptâmână următoare o va face şi va analiza proiectul de lege publicat pe site-ul ONPCSB.

“De săptămâna viitoare am să mă uit şi eu pe această propunere de act normativ pentru că avem nevoie să ştim exact dacă suntem ultimii din Europa care nu am transpus această prevedere europeană, dacă nu, atunci de ce, câţi nu au transpus-o şi pentru ce motive şi dacă este momentul oportun pentru noi să facem acest lucru acum sau mai târziu. Este bun pentru economia mea? Dacă nu, mai discutăm. Eu ca minister de Finanţe şi ca român, pentru că eu nu trebuie să piedici banilor care vin din afară României în România. În primul rând, trebuie să las să intre în România banii respectivi pentru că sunt foarte utili. Eu aşa gândesc, prin prisma aceasta economică”, a completat Teodorovici.

Proiectul de lege iniţiat de ONPCSB prevede, la capitolul III – Obligaţii de raportare, Secţiunea 2 – Raportarea tranzacţiilor care nu prezintă indicatori de suspiciune, art. 7 (5), următoarele : “Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 1.000 euro.”

“Art, 7 (7) Raportul pentru tranzacţiile prevazute la alin. (1), (3) şi (5) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacţiei, iar 11 raportul prevăzut la alin. (6) se transmite Oficiului în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul depunerii declaraţiei conform Regulamentul (CE) nr. 1.889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau la ieşirea din Uniune, deţinute de acestea la intrarea sau ieşirea din Uniune, conform unei metodologii aprobată prin ordin al preşedintelui Oficiului”, se arată în proiect.

La capitolul IV – Măsuri de cunoaştere a clientelei, art. 10 (2) se arată: “Entităţile raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) (fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, inclusiv orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial) sunt obligate să cunoască identitatea entităţilor de la care primesc fonduri în cuantum mai mare decât echivalentul în lei a 1.000 de euro”.

Proiectul de lege prevede şi sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor de raportare cu amenzi între 25.000 şi 150.000 lei.

“Capitolul X – Răspunderi şi sancţiuni, art. 43 – (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravenţională, administrativă sau penală. (2) Pentru persoanele fizice, contravenţiile prevăzute la alin.(1) lit. a), d) şi f) se sancţionează cu avertisment sau amendă de la 25.000 lei la 150.000 lei”.

De asemenea, este prevăzută şi o perioadă de maximum trei zile lucrătoare de la momentul în care persoanele fizice au efectuat tranzacţia, în care acestea să raporteze informaţii la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Tags: , , ,
oameni pe strada_3

3,4 milioane de români au plecat din ţară în ultimii 10 ani. România, locul doi mondial la emigraţie

Estimările legate de numărul românilor care au plecat din ţară sunt de aproximativ 3,4 milioane de oameni din 2007 până în 2017, cifră care plasează România pe locul doi în lume, după Siria, în ceea ce priveşte emigraţia, conform ONU, a spus Luciana Lăzărescu, de la Centrul de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor (CDCDI), în cadrul conferinţei finale a proiectului internaţional de cercetare „Move”.

Nu se poate discuta de compensarea emigrării prin imigrare, deoarece la data de 31.12.2017 în România erau stabiliţi aproximativ 117.000 străini, din care 3.900 de persoane cu protecţie internaţională, refugiaţi sau alte feluri de protecţie. Cererile de azil politic au crescut de la 1.500 în anii anteriori la 4.820 în 2017.

 România are printre cele mai mici procente de rezidenţi din afara Uniunii Europene, 0,3%, astfel situându-se pe ultimele locuri din UE la acest capitol, alături de Slovenia şi Slovacia. Din totalul străinilor care imigrează în România, doar 9% vin pe baza unui contract de muncă. Principalele motive pentru care străinii vin în România sunt reîntregirea familie (43%) şi pentru studii – 23%.

Ponderea celor care au venit în România prin programele de protecţie internaţională este mult mai mică decât în alte state, precum Germania de exemplu. În România 5% dintre străini sunt persoane cu protecţie internaţională, conform Inspectoratului General pentru Imigrări.

Numărul străinilor din afara uniunii Europene care aleg România este unul mic deoarece aceştia întâmpină mai multe dificultăţi: bariere de limbă, limita salariului mediu pentru lucrătorii migranţi, înregistrarea deficitară a străinilor în statisticile instituţiilor cu atribuţii în domeniul muncii.

În contextul crizei forţei de muncă, „România nu are o evaluare serioasă a deficitului de pe piaţa forţei de muncă pe sectoare şi ocupaţii şi este departe de a avea o abordare sistematică a imigraţiei ca forţă de muncă şi tampon pentru îmbătrânirea populaţiei”, a mai spus Luciana Lăzărescu, în cadrul conferinţei.

Tags: , , , ,
euro-sac-shutterstock

Smart-Up Diaspora. Repatrierea românilor din străinătate prin antreprenoriat la Cluj

Un proiect intitulat ”Smart-Up Diaspora”, cu o finanţare europeană de 3,7 milioane de euro, prin care se urmăreşte repatrierea românilor care lucrează în străinătate, prin antreprenoriat, a fost lansat marţi. Românii sunt ajutaţi să îşi înfiinţeze firme în ţară.

Preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj, Augustin Feneşan, care a lansat proiectul, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că prin proiect se vor acorda finanţări de câte 40.000 de euro pentru înfiinţarea a 50 de noi IMM-uri.

“APM Cluj lansează proiectul <Smart-Up Diaspora>, cu finanţare europeană de 3,7 milioane de euro, dedicat românilor cu spirit întreprinzător de pretutindeni, prin care urmărim să aducem acasă, să repatriem românii care lucrează acum în străinătate, prin antreprenoriat. Sprijinim iniţiativele antreprenoriale ale românilor plecaţi în străinătate prin facilitarea accesului acestora la finanţări nerambursabile, având ca finalitate înfiinţarea unor firme noi, asigurarea funcţionării acestora şi crearea de noi locuri de muncă. Prin proiect, se vor acorda finanţări de câte 40.000 de euro nerambursabili pentru înfiinţarea unui număr de 50 de noi IMM-uri, în domenii inovative, precum IT, reducerea emisiilor de carbon, protecţia mediului”, a spus Feneşan.

Potrivit acestuia, ar putea să îşi deschidă o firmă în România un soţ şi soţia sa care lucrează acum în străinătate, astfel că va fi o familie repatriată.

Preşedintele APM Cluj a subliniat că firmele trebuie să aibă doi angajaţi şi să fie înfiinţate în mediul urban, în orice regiune, cu excepţia zonei Bucureşti – Ilfov, considerată cea mai dezvoltată din punct de vedere economic.

Smart-Up Diaspora are o durată de implementare de trei ani, proiectul fiind finanţat prin Fondul Social European – Programul Operaţional Capital Uman – 2014 – 2020.

 

Tags: , , , ,
o-CAREER-facebook

Bani de la stat pentru antreprenorii din Diaspora

Guvernul a modificat, în şedinţa de joi, cadrul legislativ privind procedura de acordare a finanţărilor nerambursabile pentru sprijinirea activităţii românilor din Diaspora şi a lansat o campanie de informare pentru românii care doresc să muncească în afara graniţelor.

”Guvernul propune actualizarea Legii 321/2006, în sensul adaptării acesteia la contextul actual al realităţilor cu care se confruntă românii în afara graniţelor ţării, pentru a îmbunătăţi şi flexibiliza sistemul de finanţare a acţiunilor, proiectelor şi programelor dedicate sprijinirii românilor de pretutindeni”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, principalele modificări şi completări aduse actului normativ se referă, printre altele, la introducerea posibilităţii de finanţare a unor proiecte care vizează menţinerea legăturii românilor din străinătate cu ţara, suplimentar faţă de tematicile finanţate până în prezent, circumscrise identităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase, dreptului la liberă întrunire şi asociere, completarea definiţiei beneficiarilor de finanţări nerambursabile, respectiv asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, alte categorii de organizaţii neguvernamentale ale românilor de pretutindeni şi organizaţiile internaţionale şi alte persoane fizice autorizate sau juridice de drept public sau privat din România sau din străinătate şi la posibilitatea stabilirii de priorităţi geografice şi tematice multianuale pentru acordarea de finanţări nerambursabile în sprijinul românilor de pretutindeni, prin Strategia naţională pentru românii de pretutindeni, în scopul asigurării implementării politicilor publice privind românii de pretutindeni.

Proiectul de act normativ stabileşte trei tipuri de acordare de finanţare, şi anume: pentru proiecte cu implementare directă, ce vizează acţiunile proprii întreprinse de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, pentru proiecte cu implementare indirectă, derulate de către beneficiarii de finanţări, precum şi prin acordarea de granturi.

De asemenea, Executivul a decis ca Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu alte instituţii publice, să înceapă în luna august campania de informare “Informare acasă! Siguranţă în lume!“, destinată românilor care doresc să muncească, să studieze şi să locuiască în străinătate.

”Campania îşi propune să informeze asupra drepturilor pe care persoanele care vor să se stabilească în afara graniţelor le au în ţările membre UE, precum şi asupra riscurilor la care se expun odată cu decizia de a munci în străinătate. De asemenea, vor fi informaţi în legătură cu siguranţa la locul de muncă, riscurile unor boli profesionale, protecţia faţă de abuz şi exploatarea prin muncă sau orice alt tip, susţinerea accesului nediscriminatoriu al lucrătorilor români pe piaţa muncii, precum şi numerele de urgenţă în caz de necesitate”, se informează Guvernul.

Campania de informare va începe cu un proiect pilot în judeţele Botoşani (9 august), Suceava (10 august) şi Neamţ (11 august) şi va continua şi în alte regiuni ale ţării.

Această campanie va fi derulată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în parteneriat cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi autorităţi locale. De asemenea, vor fi invitaţi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic la Bucureşti, îndeosebi ambasadori care provin din ţări în care sunt comunităţi semnificative de români, precum Italia, Spania, Marea Britanie, Germania şi Franţa.

Tags: , , , ,
image-2014-11-4-18461783-70-harta-voturilor-din-diaspora

PARŢIALE ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Diaspora a votat cu USR

Uniunea Salvați România (USR) a primit cele mai multe voturi, atât pentru Camera Deputaților, cât și pentru Senat, de la românii din diaspora care și-au exprimat votul la scrutinul legislativ de duminică, potrivit rezultatelor parțiale prezentate de BEC până la ora 9,00.

Potrivit BEC, rezultatele parțiale în diaspora plasează USR pe primul loc, cu un procent de 28% pentru Senat și 23,72% pentru Camera Deputaților. PNL a obținut 26,21% la Senat și 26,19% la Cameră, PMP — 24,96% — Senat și 27,33% — Cameră, PSD — 10,03% — Senat, 10,56% — Cameră, PRU — 3,52% — Senat și 3,78% — Cameră, ALDE — 3,01% la Senat și 2,71% — Cameră, UDMR — 2,43% la Senat și 2,63% — Cameră.

Votul românilor din străinătate la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților s-a încheiat luni dimineață, la ora 7,00, ora locală a României, odată cu închiderea ultimelor secții de votare din SUA și Canada.

În total, în cele 417 secții de votare din străinătate au votat 106.038 de alegători, potrivit Ministerului Afacerilor Externe.

Tags: , , , , , ,
cluj-napoca-my-favorite

IT-știi români din diaspora se întâlnesc la Cluj. Pun bazele unei comunităţi globale a românilor din tech

IT-iștii români din diaspora se întâlnesc pe 17 noiembrie la Cluj-Napoca cu ocazia lansării Romanian IT (Comunitatea globală a românilor din tech), o rețea de comunități de români specialiști în IT, interconectate la nivel global și dezvoltate în colaborare cu GRASP (Global Romanian Society of Young Professionals).

Evenimentul de lansare, „Romanian IT 1.0 – un ecosistem global pentru IT-ul românesc” are ca scop invitația la dialog și aducerea într-un cadru comun a tuturor reprezentanților mediului IT românesc: studenți, specialiști, antreprenori, reprezentanți ai mediului business, precum și autorități, pentru a identifica nevoile și beneficiile dezvoltării unei comunități globale de români care lucrează în domeniul IT.

De asemenea, în cadrul acestui eveniment se va lansa campania „IT românesc fără frontiere”, ca proiect-sprijin în facilitarea comunicării și a  colaborării dintre românii din diaspora și cei de acasă.

De ce aleg IT-știi români să își practice meseria în alte țări? Care sunt provocările pe care le întâmpină în momentul relocării? De ce unii dintre aceștia se reîntorc în țară? Mediul IT romanesc este în continuă mișcare și în curs de dezvoltare; cum poate contribui comunitatea în acest proces? Răspunsul la aceste întrebări și multe altele pot fi aflate în cadrul acestui eveniment.

Structura evenimentului cuprinde prezentări, dialoguri și workshop-uri care au ca temă principală identificarea limitelor și oportunităților din spațiul IT global, precum și clarificarea importanței existenței unui canal de comunicare dintre specialiștii IT din diaspora și cei de acasă. În prima parte a evenimentului, discuțiile se vor centra pe conturarea unei perspective de  ansamblu asupra dinamicii mediului IT românesc, urmat de un panel care își propune să identifice beneficiile pe care le atrage existența unei comunități globale, cu ajutorul specialiștilor invitați. Evenimentul se va încheia cu un workshop interactiv al cărui rol este de a sprijini o sesiune de brainstorming de idei și proiecte care pot fi dezvoltate în cadrul comunității Romanian IT.

Printre speakerii invitați se numără reprezentanți ai mediului business și academic clujean, dar și antreprenori și studenți, dintre care amintim: Sebastian Văduva, (Director at Griffiths School of Management and IT), Valerica Dragomir (director executiv ANIS), Roxana Rugina (CEO Simplon), Bogdan Herea (CEO PITECH + PLUS), Emil Munteanu (General Manager Power Net Consulting), Johann Stan (Ambasador international Romanian IT, Expert în brevetare), Zsolt Mathe (CEO OneLogic) ș.a. Lista întreagă a speakerilor poate fi găsită pe site-ul Romanian IT.

Participarea la eveniment este gratuită. Are loc la Grand Hotel Italia, începând cu ora 16.30.

 

Tags: , , , , , ,
steagro

Programul Diaspora Start-up: 30 milioane de euro

Ministerul Fondurilor Europene (MFE), împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, a deschis miercuri apelul pentru Programul “Diaspora Start-up”, cu o alocare de 30 milioane euro, iar propunerile de proiecte pot fi depuse până pe 29 noiembrie, ora 16:00.

Finanțarea este asigurată din Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014 — 2020.

Potrivit unui comunicat al MFE, în prima etapă, administratorii de schemă de antreprenoriat depun propunerile de proiecte în valoare de maximum 5.000.000 euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori și să le acorde acestora subvenții pentru lansarea afacerilor în țară. Entitățile care intră în parteneriat pentru crearea administratorilor de schemă de antreprenoriat pot fi: furnizori de Formare Profesională Continuă autorizați, publici și privați, organizații sindicale și patronate, membri ai Comitetelor Sectoriale și Comitete Sectoriale cu personalitate juridică, autorități ale administrației publice locale (unități administrativ — teritoriale), asociații profesionale, camere de comerț și industrie, ONG-uri, universități, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și instituții/agenții/organizații subordonate/coordonate de acesta, parteneriate între categoriile mai sus menționate.

În cea de-a doua etapă, cetățenii români eligibili care doresc să își înființeze o companie pot accesa fonduri în valoare maximă de 40.000 de euro și pot urma programe de formare antreprenorială de tip e-learning, prin intermediul administratorilor de schemă de antreprenoriat. Conform MFE, sunt eligibili cetățenii români cu vârsta minimă de 18 ani, care fac dovada rezidenței sau a domiciliului în străinătate de minim 12 luni și doresc să înființeze o afacere în România.

“MAE-DPRRP are în vedere facilitatea contactului dintre entitățile din România care doresc să colaboreze cu organizații ale românilor din străinătate, pentru stabilire de parteneriate în vederea constituirii administratorilor de schemă de antreprenoriat. Organizațiile din diaspora interesate de acest program sunt invitate să trimită date de contact, până la data de 30 octombrie 2016, la adresa diaspora@mae.ro, pentru a fi incluse într-o listă ce va fi pusă la dispoziția entităților din România prin publicare pe site-ul DPRRP și MFE”, se mai spune în comunicatul MFE.

Schema de antreprenoriat își propune să creeze oportunități de reîntoarcere în România pentru cetățenii stabiliți în străinătate și să valorifice abilitățile dobândite de aceștia (antreprenoriale și/sau profesionale), prin deschiderea unei afaceri în țară.

În acord cu prevederile POCU 2014-2020, sunt considerate eligibile activitățile care urmăresc încurajarea antreprenoriatului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană. Prezentul apel va fi dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu excepția regiunii București — Ilfov.

Diaspora Start-up face parte din Axa prioritară 3 — Locuri de muncă pentru toți, Prioritatea de investiții 8iii — Activități independente, antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. — Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

Programul Operațional Uman 2014-2020 are o alocare totală de 4,326 miliarde euro. Programul stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007 — 2013 și contribuind la reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale UE. În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POCU au fost stabilite 7 Axe Prioritare.

Tags: , , , ,
Harta 3D a Romaniei

3,5 milioane de români sunt în Diaspora. Ce se întâmplă cu anii munciţi când revin acasă

3,5 milioane de români muncesc în prezent în străinătate, iar, conform acordurilor europene, vechimea în muncă este recunoscută dacă au avut contracte legale. Mulţi spun însă că “importul” anilor de muncă este un proces greoi şi de durată, motiv pentru care unii renunţă la drepturi.

“Am stat zile întregi la cozi, cerând şi insistând. Am vrut să revin acasă să am o viaţă liniştită”

Din ianuarie 2007, de când România a devenit membră al UE, se aplică prevederile legislaţiei europene în domeniul securităţii sociale, astfel românii care au muncit în spaţiul UE şi care au împlinit vârsta pensionării pot beneficia de o pensie comunitară, în funcţie de vârsta standard de pensionare în ţara în care au lucrat. Pentru a beneficia de aceste drepturi românii trebuie să depună o cerere şi actele doveditoare la Casa Naţională de Pensii.

Florina a plecat la muncă în Spania în 2002, iar după 10 ani de muncă a decis să se întoarcă în România. A adus cu ea actele doveditoare pentru a putea obţine dreptul la pensie. “Muncesc în Spania din 2002. Primii ani la negru, apoi cu acte, contract de muncă, asigurare medicală. În 2012, am hotărât să mă întorc acasă. Aveam 50 de ani, soţul meu decedase cu şapte ani în urmă, iar copiii erau deja mari, pe picioarele lor. Voiam să trăiesc în linişte în Romania, mai ales că trecusem prin două intervenţii chirurgicale majore şi mă alesesem şi cu două hernii la coloană, astm şi artroză generală”, a declarat Florina

“Am rămas cu un gust amar”

Ajunsă în România, Florina a mers la Casa de Pensii pentru a cere cartea de muncă a soţului ei, având opţiunea să aleagă propria pensie pe caz de boală sau pensia de văduvă. “Am stat zile întregi la cozi, cerând şi insistând. A fost imposibil să mi se dea cartea de muncă a soţului meu, care se pensionase cu un an înainte de data decesului. Au fost invocate o grămadă de motive: că în 2005 nu exista arhivarea pe calculator, că s-a schimbat locaţia etc. Ca să nu mai vorbesc de medicul de la comisia de pensii, care, privindu-mă suspicios şi ironic, mi-a spus că sunt bună de muncă şi că arăt sănătoasă.”

I s-a cerut să traducă sute de pagini de acte medicale, analize, internări, operaţii, deşi femeia spune că avea un document semnat şi parafat de medical de familie care însuma toate diagnosticele, tratamentele şi intervenţiile chirurgicale.
“Mi-a fost imposibil să obţin cartea de muncă a soţului şi între timp am primit din Spania programarea pentru o nouă intervenţie chirurgicală, aşa că mi-am făcut bagajul şi am plecat înapoi. Am rămas cu un gust amar”, a mai spus Florina.

Ce obligaţii au Casa de Pensii şi ANOFM

Până la finele anului trecut, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice, peste 90.000 de români beneficiază de pensii comunitare, 40 la sută dintre aceştia sunt stabiliţi în străinătate, autorităţile române virând banii în conturile din străinătate. Cei mai mulţi beneficiari au lucrat legal în Germania, Ungaria, Italia şi Spania.

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), românii care se întorc în ţară după ce au lucrat în state membre ale Uniunii Europene beneficiază de “informare şi consiliere, mediere, formare profesională, consultanţă pentru începerea unei afaceri, servicii de preconcediere, certificarea competenţelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, precum şi alte măsuri pentru stimularea ocupării, respectiv completarea veniturilor salariale, subvenţionarea locurilor de muncă pentru angajatori şi diferite categorii de persoane.”

Începând cu anul 2007, ANOFM facilitează libera circulaţie a lucrătorilor în statele membre ale Uniunii Europene şi în statele care au semnat Acordul privind Spaţiul Economic European (SEE), precum şi în statele care au semnat cu România tratate, acorduri sau convenţii.

Perioadele de asigurare, de muncă sau de activitate independentă realizate de cetăţenii români în afara ţării pot fi totalizate, iar certificarea perioadelor se face de către agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de care şomerul aparţine. Calcularea cuantumului prestaţiei de şomaj se realizează luând în considerare exclusiv salariul sau venitul profesional primit pentru ultima activitate desfăşurată în România, excepţie făcând doar lucrătorii frontalieri.

Mai multe AICI.

Tags: , , , ,
romania_in_europa_23445567_76062700_19642200

Diaspora ne trimite 1,5 miliarde de euro pe an

Trei milioane şi jumătate de români muncesc peste hotare în momentul de faţă, arată datele statistice, iar mulţi dintre aceştia sunt tineri care au ales străinătatea pentru că acasă au dat doar de uşi închise. Conform datelor oficiale, Diaspora trimite anual în ţară 1,5 miliarde de euro.

“Mă voi întoarce când voi avea suficienţi bani în cont”

Tinerii din România se plâng că nu îşi găsesc un loc de muncă în ţară, după terminarea studiilor, iar atunci când au totuşi o şansă, domeniul în care ajung să muncească nu are nicio legătură cu studiile absolvite, situaţie prezentată de agenţia MEDIAFAX într-un material anterior.

Din aceste motive, munca în străinătate rămâne pentru mulţi singura variantă. Este şi cazul Cosminei Albişoru, o tânără de 25 de ani, din judeţul Dolj.

Cosmina este absolventă a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Craiova, specializarea Limbi străine şi lucrează în Anglia. Rolul ei este să verifice fructele care merg spre vânzare. „Am plecat pentru că nu aveam un loc de muncă şi pentru că în afara ţării salariile sunt cu mult mai mari. Acum sunt inspector controlul calităţii. Job-ul meu presupune verificarea fructelor înainte, în timpul, şi după ce au fost ambalate. Am terminat în ţară o şcoală postliceală de controlul calităţii, dar aici a fost irelevant. Am găsit job-ul într-un anunţ de mică publicitate, într-un ziar. Am plecat în 2014. Eram încă studentă la master. M-am întors în ţară în perioada sesiunilor şi după absolvire am plecat din nou”, a povestit Cosmina pentru MEDIAFAX.

Dacă ar fi rămas în Craiova, ar fi putut deveni profesor, aşa cum, de altfel, şi-a dorit. A avut însă o experienţă neplăcută şi a renunţat, cel puţin pentru moment.

“Este foarte greu să obţii un loc în învăţământ în România. Sunt locuri puţine şi cu ore puţine, la ţară, cel mai probabil trebuie să faci naveta între mai multe şcoli. Posturi titularizabile sunt foarte puţine sau chiar deloc. Eu am vrut şi vreau să mă fac profesoară. Am dat examenul de titularizare, dar mi-a luat postul o colegă cu nota mai mică, pe motiv că directorul şcolii o ceruse pe ea”, spune tânăra. Cosmina nu a renunţat însă la gândul că într-o zi va ajunge la o catedră în ţara ei. Nu acum însă, ci atunci când va avea “suficienţi bani în cont”.

Şomajul în ţară este de 6,4%, dintre care 15% sunt tineri. Cei plecaţi trimit anual 1,5 miliarde de euro acasă

Şomajul în luna iunie 2016 era, la nivelul ţării, de 6,4%. Tinerii absolvenţi şi studenţii cu vârste între 18 şi 25 de ani reprezintă 14- 15% din şomerii României şi spun că cea mai mare problemă pe care o întâlnesc pe piaţa muncii este aceea că au nevoie de experienţă. Într-un mod paradoxal, nu reuşesc să acumuleze experienţă pentru că nu loc de muncă şi nu reuşesc să îl obţină pentru că nu au experienţă. În ceea ce priveşte şomajul de lungă durată, la finele anului 2015, se aflau înregistraţi în evidenţele agenţiei 18.412 tineri sub 25 de ani aflaţi în şomaj de peste 6 luni (ceea ce reprezintă 27,20% din totalul şomerilor sub 25 de ani).

Cât priveşte românii plecaţi peste hotare, mulţi dintre ei tineri, trimit acasă în jur de 1,5 miliarde de euro pe an, însă potenţialul economic şi investiţional al Diasporei poate fi cifrat la zeci de miliarde de euro, anunţa premierul Dacian Cioloş la începutul acestui an.

Şeful Executivului spunea în luna februarie că Guvernul are în vedere încurajarea revenirii în ţară a românilor care îşi doresc acest lucru sau stimularea legăturilor culturale, de afaceri şi ştiinţifice pentru cei care preferă să rămână în afară.

“S-au obişnuit cu un anumit standard al serviciilor publice din afară la nivel de educaţie, de sănătate, de calitatea administraţiei publice şi îşi doresc, dacă se întorc şi decid să-şi investească capitalul pe care îl au, inclusiv cel uman, personal, să fie siguri că pot să-şi asigure un viitor decent şi pentru copii”, spunea Dacian Cioloş.

De asemenea, Guvernul anunţa că are în vedere crearea unei agenţii pentru investiţii şi pentru promovare comercială în cadrul Ministerului Economiei, unul din obiectivele agenţiei fiind şi cel de a stimula implicarea românilor din afara graniţelor în parteneriate economice.

“Trebuie să schimbăm nişte lucruri acasă pentru ca românii din Diaspora să revină”

Rămaşi fără specialişti, cu puţine oferte în piaţa muncii, patronii din ţară se gândesc tot mai mult la importul forţei de muncă. Dar şi pentru a aduce muncitori din Ucraina şi Rep. Moldova e nevoie de o legislaţie mai permisivă. Detalii despre importul forţei de muncă.

În aceste condiţii, tot mai mulţi îşi pun întrebarea: Cum îi putem convinge pe românii plecaţi peste hotare să revină acasă? „Pedalele pe care trebuie să apăsăm sunt creşterea productivităţii şi a competitivităţii României. Trebuie să ne concentrăm, în primul rând, pe ce putem face pentru ca românii care încă sunt în ţară să nu mai plece cu atâta uşurinţă. Să nu uităm că pentru aceiaşi candidaţi concurăm cu economii puternice care întâmpină aceleaşi probleme: deficit de specialişti şi îmbătrânirea populaţiei“, a declarat Cristina Săvuică de la Lugera pentru Business Magazin.

Angajatorii cred că cei plecaţi în străinătate nu vor fi atraşi neapărat de salarii comparabile cu cele primite în vest, ci de servicii cât de cât comparabile cu ceea ce au văzut în străinătate.

„Românii plecaţi în străinătate se vor întoarce în momentul în care serviciile pe care le oferă statul vor ajunge la un nivel normal, nu neapărat performant, dacă sunt îndeplinite condiţiile de bun simţ, precum un sistem de sănătate decent sau o educaţie bună. Condiţiile generale mai bune din România îi aduc înapoi pe cei plecaţi. E nevoie de voinţă politică şi de mult bun simţ“, spune Florin Godean de la Adecco, citat de Business Magazin.

Peste 3,5 milioane de români lucrează în momentul de faţă în alte state. La finalul anului 2015, o analiză a Ziarului Financiar, bazată pe date Eurostat, arăta că unu din nouă români este plecat la lucru în vestul Europei.

Cei mai mulţi români erau în Italia (1,1 milioane de persoane), Spania (730.000) şi Germania (240.000). Restul sunt plecaţi la muncă în Grecia (40.000), Portugalia (34.000), Ungaria (31.000) sau Cipru (20.000). Studiul, care grupează primele cinci ţări sursă de imigranţi pentru toate ţările din UE, nu prezenta şi datele despre numărul românilor din Marea Britanie, care ar putea să fie de zeci de mii.

Tags: , , ,