Tag Archives: darea in plata

prima-casa-15-ian-2015

ARB: Dacă spunem că apare Darea în plată pentru Prima Casă, programul nu mai există

Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a atenţionat, miercuri, că programul guvernamental „Prima Casă” devine nefuncţional, dacă i se va aplica Darea în plată.

„Noi atenţionăm că poate genera un risc în funcţie de evoluţia discuţiei şi felul în care se pune problema pe această iniţiativă (n.red. – Legea Dării în Plată). Credem că acest produs (n.red. – creditele acordate prin programul Prima Casă) este suspendat doar prin felul în care se discută despre el astăzi”, a afirmat, miercuri, Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), citat de Mediafax.ro.

În plus, preşedintele executiv al ARB a adăugat că în ceea ce priveşte programul Prima Casă trebuie să există motive motive de îngrijorare pentru toate părţile, nu numai pentru bănci.

Mai multe detalii AICI! 

Tags: , , , ,
case brasov

Despre Prima Casă și darea în plată: Finanțarea rămâne o problemă spinoasă pentru majoritatea potențialilor cumpărători de locuințe

Din 2014 încoace, piața rezidențială autohtonă și-a revenit în mod vizibil: prețurile și-au încetat cursul descendent, volumul tranzacțiilor a crescut, la fel ca și apetitul pentru dezvoltarea de noi proiecte. Acum însă noi dificultăți pun sub semnul întrebării menținerea acestei tendințe pe termen lung, arată o analiză imobiliare.ro

Bogdan C. și soția sa sunt căsătoriți de cinci ani și au o fetiță de patru. Locuiesc în chirie, într-un apartament cu două camere din Timișoara. Recent s-au gândit să facă un împrumut pentru a-și cumpăra o casă a lor, așa că au mers la bancă să se intereseze. Soluția ideală ar fi fost, desigur, să poată apela la programul Prima Casă. Li s-a spus însă că, pentru moment cel puțin, nu mai sunt fonduri. Cealaltă variantă ar fi să contracteze un credit ipotecar standard. Cum asta ar presupune achitarea unui avans de patru-cinci ori mai mare, cei doi nu pot decât să ridice trist din umeri. Cum ar putea strânge, din niște „salarii normale”, 8.000-10.000 de euro (pentru o casă de 40.000 de euro)?

Prima Casă, 90% din piața ipotecarelor

Departe de a fi singulară, situația celor doi ilustrează perfect starea de incertitudine pe care o traversează piața imobiliară autohtonă. Intrarea în vigoare a legii dării în plată, în urmă cu aproximativ trei luni, a dus la majorarea generalizată a avansurilor solicitate pentru ipotecarele standard, de la un minimum de 15% (la lei) până la circa 35% (sau mai puțin la unele bănci). În primă fază, această măsură nu a reprezentat o problemă atât de mare, întrucât piața se baza, în proporție covârșitoare, pe creditele de tip Prima Casă. Astfel, potrivit proiectului Strategiei Naționale a Locuirii, lansat recent în consultare publică, programul guvernamental a generat circa 90% din toate împrumuturile ipotecare acordate din 2009 încoace.

Adevărata provocare constă însă în faptul că, pe fondul numărului record de solicitări venite în urma discuțiilor legate de darea în plată, plafonul alocat pentru Prima Casă în 2016 s-a epuizat rapid (inclusiv un plus de 500 de milioane de lei). Pe de altă parte, autoritățile întârzie în a anunța noi suplimentări de fonduri, lăsând chiar să se înțeleagă că programul poate fi stopat. „În prezent, piața de finanțare a locuințelor este sprijinită în mare măsură de garanțiile oferite în cadrul programului «Prima Casă»”, recunosc oficialii Guvernului în proiectul citat. Nu se știe cu siguranță dacă sau când se va încheia acest program”, adaugă însă aceștia.

Băncile mai scad avansurile

În acest context, schimbările generate de aprobarea legii dării în plată capătă alte proporții. De notat este că, între timp, băncile și-au mai temperat „avântul” în ceea ce privește restricționarea creditării. BCR, spre exemplu, și-a adaptat atitudinea prudențială la specificul piețelor regionale, luând decizia de a acorda împrumuturi cu avans de 25% (în loc de 35%) în cele mai mari 20 de orașe ale țării. Potrivit explicațiilor oficiale, decizia a fost luată pe baza faptului că, în orașele medii și mari, prețurile locuințelor sunt mai ridicate, piața imobiliară este mult mai dinamică, iar puterea de cumpărare a populației mai mare. În general vorbind, reprezentanții băncii estimează că „instituțiile bancare vor găsi soluții de reducere a avansurilor la creditele de locuință pentru categorii specifice de clienți”.

Cu toate acestea, viitorul creditării – și, implicit, al pieței tranzacțiilor cu locuințe – nu arată cu mult mai bine. „În contextul în care mai multe instituții bancare au anunțat măsuri specifice de scădere a avansurilor, aspectul nu rezolvă problemele pentru piața bancară în general și nici nu elimină dezavantajele create atât pentru bănci, cât și pentru clienți”, spun oficialii BCR. Potrivit acestora, băncile nu vor putea ignora riscul general creat de darea în plată, ci vor putea identifica doar soluții particulare, în funcție de profilul clienților și lichiditatea piețelor imobiliare regionale. Astfel, poate că avansurile vor mai fi „calibrate”, dar asta va însemna de fapt o perioadă redusă de creditare sau aplicarea unor criterii de venit mult mai stricte.

Unde mai pui că, la fel ca în cazul celor doi timișoreni, și un avans de 20-25% este, pentru mulți, pur și simplu prea mare…

„Evoluția recentă a creditării pentru locuințe a avut un ritm de creștere susținut de 9-10% anual. (…) În acest moment, se poate estima cu realism faptul că ritmul de creștere a creditării pentru locuințe va încetini semnificativ, în contradicție cu nevoile generate de calitatea scăzută a fondului locativ din România (locuințe vechi, aglomerate și înghesuite, cu nevoie de modernizări și reabilitări și chiar cu risc seismic ridicat).” BCR

Tags: , , , , , , ,
cluj foto

Anul economic 2015: insolvenţa personală şi darea în plată (II)

Anul 2015 a fost marcat, pe plan economic, de adoptarea noului Cod Fiscal, aplicat din 2016, a legii insolvenţei persoanelor fizice şi a dării în plată, accelerate şi de criza francului elveţian, prima amânată de Guvern cu un an, a doua retrimisă în Parlament de preşedinte, potrivit sintezei Mediafax.

Un subiect care a ocupat un spaţiu semnificativ în agenda economică a anului, în special a bancherilor şi a parlamentarilor, s-a referit la legea insolvenţei persoanelor fizice. Proiectul a fost iniţiat anul trecut de către deputatul PSD Ana Birchall, care a accelerat discuţiile în Parlament la începutul acestui an, în special după izbucnirea crizei francului elveţian la mijlocul lunii ianuarie, când banca centrală a Elveţiei (SNB) a lăsat liber cursul de schimb euro-CHF, renunţând la plafonul minim de schimb valutar de 1,2 franci/euro. Numai în prima zi după decizia SNB, francul s-a apreciat cu 22,4% faţă de leu, de la 3,7415 lei/CHF la 4,3287 lei/CHF, şi a continuat să crească, atingând un maxim de 4,5817 pe 23 ianuarie.

Saltul brusc al monedei elveţiene a afectat puternic clienţii băncilor cu credite în franci elveţieni, mulţi ajungând în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile. Aceştia au cerut autorităţilor rezolvarea crizei CHF prin adoptarea unei legi de conversie în lei, la un curs istoric plus un maxim de 20%, ieşind în stradă de trei ori până la jumătatea anului şi generând discuţii ample în Parlament. Totuşi, problema a rămas fără o rezolvare concretă până în prezent, având în vedere că BNR a pus presiune asupra legislativului, motivând că măsura nu ar fi constitutivă şi ar pune în pericol stabilitatea sistemului bancar.

Pe de altă parte, banca centrală a recomandat băncilor care au acordat credite în franci elveţieni să ajungă de comun acord cu clienţii la soluţii pentru rezolvarea problemelor şi să împartă cu aceştia povara în mod echitabil, ceea ce nu s-a întâmplat în realitate, cu câteva excepţii. Mai mult, băncile au refuzat să negocieze cu clienţii în cadrul unui proces amplu de negociere în care au fost reprezentaţi de o asociaţie a utilizatorilor de servicii financiare, alături de avocaţi şi specialişti. Negocierile au eşuat după circa trei luni de discuţii concrete pe tipologii de credite, fără oferte echitabile din partea băncilor pentru clienţi.

Astfel, iniţiatorul proiectului de lege privind insolvenţa persoanelor fizice, care a avut în paralel în dezbatere şi un proiect de conversie a creditelor, la care s-a renunţat pe parcurs, a accelerat discuţiile în comisiile de specialitate din Parlament, devenite tensionate şi aprinse în privinţa anumitor aspecte, aşa încât proiectul a fost adoptat pe 20 mai şi promulgat de preşedinte pe 18 iunie şi urma să intre în vigoare la finele acestui an. Între timp, normele de aplicare a actului normativ nu au fost adoptate încă, iar CSM a cerut o amânare pe motiv că nu există suficient personal care să analizeze dosarele celor care solicită declararea falimentului personal.

Ca atare, Guvernul a amânat, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată pe 23 decembrie, aplicarea legii până în decembrie 2016, explicând că a fost stabilit un plan de acţiune la nivelul Executivului pentru perioada următoare, astfel încât toţi paşii să fie parcurşi, una dintre etape vizând constituirea comisiilor de insolvenţă, la nivel central, şi stabilirea onorariilor pentru administratorii judiciari ai datornicilor. Astfel, prin măsura aprobată, se asigură timpul necesar pentru procesul de consultare publică asupra normelor de aplicare a legii, iar ulterior, pentru adoptarea lor de către Guvern.

Birchall a apreciat, pe de altă parte, că amânarea cu un an a aplicării legii insolvenţei persoanelor fizice este o greşeală şi un lucru nedrept la adresa tuturor celor care aşteaptă şansa unei redresări financiare, iar motivul amânării, respectiv întârzierea elaborării normelor de aplicare, este nefundamentat.

Mai mult, tensiunile dintre bănci şi clienţii acestora, ajunse în acest an la apogeu pe fondul problemelor din anii trecuţi rămase nerezolvate, al numeroaselor litigii aflate pe rolul instanţelor, în special pe tema clauzelor abuzive, şi amplificate de criza francului elveţian, au condus la apariţia proiectului de lege privind darea în plată, prin care debitorii pot stinge creditele cu garanţii imobiliare doar prin înapoierea imobilului adus drept garanţie, fără a mai fi urmărit pentru recuperarea altor sume.

Proiectul de lege, iniţiat de deputatul Daniel Zamfir, cu susţinerea avocatului Gheorghe Piperea, prevede că, la momentul încheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.
Bancherii şi asociaţiile acestora au criticat dur legea, spunând că periclitează piaţa creditului imobiliar prin restricţionarea drastică a accesului la finanţare, având efecte şi asupra dezvoltatorilor imobiliari şi sectorului contrucţiilor.

După discuţii aprinse în Parlament cu reprezentanţii părţilor implicate, Legislativul a aprobat totuşi proiectul de lege în forma propusă de iniţiatori şi l-a trimis spre promulgare, însă presiunile s-au îndreptat spre Cotroceni.

Banca Centrală a respins proiectul în forma propusă şi adoptată, precizând că legea nu se referă explicit la locuinţele cu credit ipotecar, iar autorii actului normativ au refuzat introducerea unor plafoane privind veniturile debitorilor, valoarea imobilului şi a condiţiei ca debitorul să nu mai deţină alt imobil.

Astfel, BNR i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare, să retrimită în Parlament proiectul de lege privind darea în plată sau să sesizeze Curtea Constituţională, argumentând că este necesară revizuirea din perspectivă financiară, juridică şi etică. Oficialii băncii centrale au calculat că, în forma actuală, legea poate genera risc sistemic, implementarea sa afectând stabilitatea financiară şi funcţionarea băncilor, iar pierderile pentru acestea ar putea ajunge între 2 şi 4 miliarde lei, calculele fiind bazate doar pe datele actuale ale BNR.

Tags: , , ,