Tag Archives: Dacian Ciolos

ciolos-este-nevoie-de-o-lege-a-salarizarii-unice-si-o-lege-de-functionare-a-administratiei-publice-18521189

Cioloș, lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European

Liderul PLUS Dacian Cioloş a fost ales preşedinte al Grupului Renew Europe din Parlamentul European.

”Preşedinţia grupului Renew Europe e doar un pas în construcţia politică pe care am gândit-o în ultimii doi ani. E un pas important, dar e doar începutul proiectului nostru. Am dovedit că merităm încredere la alegerile din 26 mai, am dovedit că suntem parte integrantă a forţelor politice relevante ale Europei. Vom continua să aducem cât mai mult din Europa în România prin activitatea noastră la Bruxelles şi în cabinetele de europarlamentari pe care le vom deschide în toată ţara”, scrie Cioloş pe Facebook.

Din Renew Europe fac parte membrii ALDE, La Republique En Marche (partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron) precum şi alţii. Gruparea are în total de 110 locuri în noul parlament, cu 41 mai multe decât vechiul grup ALDE, în mare parte datorită partidului lui Macron precum şi Liberal Democraţilor din Marea Britanie. Delegaţia franceză este cea mai numeroasă din noul grup.

Tags: , , ,
1_3_185406_1556871243_06246_fav

Cioloș și Barna vin la Cluj, la primul miting electoral USR-PLUS

Alianţa USR PLUS organizează, la Cluj-Napoca, primul miting electoral. Vor fi prezenți președinții celor două partide, Dan Barna și Dacian Cioloș, și candidații Alianței 2020 USR PLUS la alegerile europarlamentare.

“Ne-ai vrut uniți. Ne-am unit. Acum vino și tu cu noi. În 5 mai 2019, la ora 16:30, în Piața Unirii din Cluj, organizăm primul miting electoral al Alianței USR-PLUS. Vor urca pe scenă Dacian Cioloș, Dan Barna și candidații noștri la alegerile pentru Parlamentul European. Ni se vor alătura prietenii noștri de la OCS și mii de membri și susținători. Drumul spre victorie începe în 5 mai, la Cluj. Vino să ridicăm valul care va mătura hoția”, transmite Alianța USR-PLUS.

Lista candidaților Alianței 2020 USR PLUS:

1 Dacian Ciolos PLUS

2 Cristian Ghinea USR

3 Dragos Nicolae Pîslaru PLUS

4 Clotilde Armand USR

5 Ioan Dragoș Tudorache PLUS

6 Nicolae Ștefănuță USR

7 Vlad Botoș USR

8 Ramona Victoria Strugariu PLUS

9 Vlad Gheorghe USR

10 Alin Cristian Mituța PLUS

11 Naomi Reniuț Ursoiu USR

12 Valeriu Nicolae PLUS

13 Oana Țoiu PLUS

14 Radu Ghelmez USR

15 Liviu Iolu PLUS

16 Radu Mihaiu USR

17 Andrei Ion PLUS

18 Iulian Lorincz USR

19 Adriana Cristian USR

20 Oana Popescu PLUS

21 Camelia Crișan USR

22 Anca Majaru PLUS

23 George Taranu USR

24 Bogdan Deleanu PLUS

25 Stefan Pălărie PLUS

26 Silviu Gurlui USR

27 Alexandru Grigorescu Negri PLUS

28 Teodora Stoian USR

29 George Gima PLUS

30 Alexandru Vărzaru USR

31 Raluca Amariei USR

32 Gabriela Maria Mirescu Gruber PLUS

33 Miroslav Tascu Stavre USR

34 Cătălina-Teodora Sofron PLUS

35 Florin Andrei USR

36 Sorin Dan Clinci PLUS

37 Iulian Craciun PLUS

38 Emanuel Stoica USR

39 Daniela Serban PLUS

40 Octavian Berceanu USR

41 Mihaela Nestor

42 Cristina Iurisniti USR

43 Elena Uram USR

Alegerile europarlamentare vor avea loc în data de 26 mai 2019.

Tags: , , , ,
plus

Cioloş şi-a lansat partid la Cluj. PLUS!

Partidul Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii – pe scurt, PLUS – a fost lansat sâmbătă, 15 decembrie la Cluj-Napoca de către Dacian Cioloş şi echipa de coordonare, în cadrul unei întâlniri cu simpatizanţi şi coordonatorii regionali.

PLUS a fost validat în urmă cu câteva zile, după ce timp de aproximativ nouă luni, diverşi contestatari au încercat să pună piedici prin nenumărate mijloace înregistrării partidului Mişcarea România Împreună (RO+), motiv pentru care s-a lucrat la o alternativă. “PLUS este partidul cu care vom schimba România în bine. Obiectivul nostru prioritar e să oferim ţării o alternativă” a fost mesajul transmis de Dacian Cioloş sâmbătă la Cluj-Napoca. Există, din acest moment, partidul înregistrat, un vehicul cu care să începem proiectul politic de schimbare în bine a României. În teritoriu, există deja formată o reţea de Grupuri de Iniţiativă Judeţeană, o structură de oameni decişi să pună umărul la construirea acestei alternative politice.

Membrii grupului de iniţiativă judeţeană PLUS Sibiu fac parte din Regiunea Centru, alături de Braşov, Alba, Mureş, Harghita şi Covasna. Coordonatorii regionali sunt Oana-Maria Bogdan, Anca-Raluca Majaru, Andreea Szabo şi George Căţean. Grupul de iniţiativă judeţeană Sibiu urmează să constituie grupuri de iniţiativă locală la nivelul localităţilor în care se află persoane care şi-au depus online cererea de adeziune, astfel încât în momentul alegerilor europarlamentare, PLUS să aibă formată deja o reţea a membrilor şi a simpatizanţilor din judeţ.

Site-ul unde se pot depune cererile de adeziune sunt: https://www.ro.plus/adeziune.

 

Tags: , , ,
ciolos-este-nevoie-de-o-lege-a-salarizarii-unice-si-o-lege-de-functionare-a-administratiei-publice-18521189

Cioloş, la Cluj: Ar trebui să ajungem la alegeri anticipate

Dacian Cioloş a declarat, la Cluj-Napoca, că PSD ar trebui să îl lase pe preşedintele Klaus Iohannis să joace rolul de medfiator şi să înceapă discuţii cu partidele din Parlament şi cu societatea civilă. 

„Dacă PSD se gândeşte la propriul interes, al partidului, Guvernul Dăncilă ar trebui să plece în următoarele zile. (…) Să îl lase PSD pe dl. Iohannis să joace rolul de mediator, să trimită la plimbare pseudo Guvernul pe care-l avem acum şi să înceapă discuţii cu forţele politice din Parlament (…) Pe termen scurt, mediu ar trebui să ajungem la alegeri anticipate dacă vrem să fim oneşti faţă de cetăţenii României”, a spus Cioloş, citat de mediafax.ro. 

 

Tags: , , ,
ciolos-este-nevoie-de-o-lege-a-salarizarii-unice-si-o-lege-de-functionare-a-administratiei-publice-18521189

Cioloş îşi face partid politic, Platforma România 100 rămâne mişcare civică

Fostul premier Dacian Cioloş a anunţat că în maxim două săptămâni se va depune dosarul de înscriere a unui partid politic, care va participa la alegerile europarlamentare. Platforma România 100, pe care o conduce, rămâne o mişcare civică.

Dacian Cioloş a declarat, miercuri, la Cluj-Napoca, la o dezbatere publică organizată cu ocazia lansării filialei locale a Platformei România 100, că platforma va avea rolul de a prelua energia existentă şi să o structureze într-un proiect politic care trebuie să fie serios şi credibil.

”Am început cu Platforma România 100 ca o mişcare civică, vom continua cu o mişcare politică. În următoarele zile, o săptămână, maximum două vom depune dosarul de înscriere a unui viitor partid care îşi propune să ducă energia asta şi în mediul politic. Lucrurile vor rămâne mai departe legate, platforma va rămâne mişcare civică şi va avea rolul de a prelua energia din platformă şi să o structureze într-un proiect politic care trebuie să fie serios şi credibil”, a spus Cioloş.

Acesta a subliniat că îşi doreşte un proiect în care reprezentanţii Platformei România 100 să acţioneze împreună astfel încât să nu le mai fie ruşine că fac politică.

”La fel, îmi doresc ca a face politică să nu devină o profesie de bază, ci un intermezzo în viaţa noastră profesională în care ne asumăm nişte lucruri pentru comunitate, după care mergem şi continuăm să rămânem conectaţi la firul ierbii, la baza societăţii. Asta e viziunea noastră, nu am venit să facem promisiui, singura promisiune pe care putem să o facem este că vom rămâne împreună cu dumneavoastră”, a spus Dacian Cioloş.

Acesta a precizat că se lucrează de un an la un program al viitorului partid în cadrul comunităţilor tematice din Platforma România 100.

”Eu unul singur sau doar cu câţiva nu mă duc la drum dacă nu suntem mai mulţi cei care ne asumăm aceste lucruri. Nici eu nu sunt mulţumit de anumite lucruri, îmi pun la bătaie pielea, resursele şi energia şi facem primul pas, după care trebuie dezvoltat de undeva. (…) Avem timp până la următoarele alegeri, pentru că altfel nu ne-am fi implicat în proiectul politic. Vom participa la alegeri cu un partid politic. După depunerea actelor de înregistrare a partidului politic, va dura câteva luni până la finalizarea procesului de înscriere la Tribunal, apoi vor începe înscrierile în partid. La primele alegeri, cele europarlamentare, intrăm în jocul politic. Aceasta este forma, trebuie să dăm fondul care înseamnă o schimbare de atitudine, dacă nu se produce declicul putem face zece partide”, a mai subliniat fostul premier.

Dacian Cioloş a participat, miercuri, la Cluj-Napoca, alături de Dragoş Pâslaru şi Mirabela Amarandei, la o dezbatere publică cu tema „Educaţie – Dezvoltare – Tradiţii multiculturale – Civilitate” organizată de filiala locală a Platformei România 100.

Comunitatea locală Cluj-Napoca a Platformei România 100 a fost înfiinţată în februarie 2018, de către un grup de 19 membri fondatori.

Tags: , ,
15895175_1208201489217134_2690826151168140401_n

Cioloş: Nu există nicio „gaură” în bugetul anului 2016. Sunt afirmații pur propagandistice

În urma mai multor afirmații fără temei apărute în spațiul public, legate de execuția bugetară a anului 2016, fostul Prim-ministru Dacian Cioloș și foștii membri și consilieri de specialitate ai Guvernului au formulat unele răspunsuri la cele mai frecvente întrebări privind modul în care au fost gestionate veniturile și cheltuielile bugetare în timpul mandatului:
  • Nu există nicio „gaură” în bugetul anului 2016. Dacă o astfel de „gaură” ar fi existat, aceasta ar fi trebuit să aibă un impact asupra deficitului. Am încheiat însă anul cu un deficit de 2,6%, mai mic decât cel estimat inițial de 2,8%.
  • În 2015, Guvernul Ponta a estimat că în 2016 ar putea fi încasate 12,3 miliarde de lei din fonduri europene. Estimarea s-a dovedit a fi total nerealistă în condițiile în care programele europene de finanțare erau blocate sau mult întârziate.
  • Dacă ne uităm la tot ceea ce a primit România în 2016, se poate spune că am avut un record de încasări, cu peste 7 miliarde euro, cea mai mare sumă primită de la aderare până în prezent într-un singur an.
  • Atunci când se face o rectificare bugetară, se iau în calcul în special veniturile fiscale. Ori, la capitolul venituri fiscale, chiar dacă am început anul cu reduceri de taxe – respectiv reducerea TVA de la 24 la 20%, reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, reducerea taxei pe stâlp, etc. – am reușit să realizăm încasările programate.
  • Datele privind evoluția economică și situația încasărilor bugetare din veniturile fiscale ne-au permis o nouă rectificare în luna noiembrie. Prin această rectificare au fost alocate sume suplimentare în valoare de cca. 287 milioane lei și au fost alte redistribuiri între ministere, acolo unde erau imperios necesare (agricultură, dezvoltare locală, sănătate, asistență socială, etc.).
  • Nerealizarea unor venituri bugetare estimate în 2016 nu are un impact negativ asupra bugetului din 2017. Cei care afirmă că din veniturile prognozate și nerealizate în bugetul pentru 2016 ar fi putut face în 2017 spitale, autostrăzi, majorări de salarii și pensii, fac afirmații pur propagandistice, fără legătură cu regulile de execuție bugetară.
  • Nu am lăsat nicio moștenire grea actualului guvern. Dimpotrivă, le-am ușurat povara fiscală prin rambursări mai mari de TVA (1 miliard de lei în plus) și le-am creat condiții favorabile pentru a încasa mai mulți bani europeni în 2017.

Execuția bugetară a anului 2016 are o ”gaură” de 10-14 miliarde lei?

  • Nu există nicio ”gaură” în bugetul anului 2016. Dacă o astfel de “gaură” ar fi existat, aceasta ar fi trebuit să aibă un impact asupra deficitului. Am încheiat însă anul cu un deficit de 2,6%, mai mic decât cel estimat inițial (de 2,8%), ceea ce demonstrează ca am guvernat cu responsabilitate și prudență, într-un an cu numeroase presiuni electorale. Mai degrabă, această idee poate fi considerată o ”fumigenă” a celor care caută scuze pentru a explica de ce nu pot realiza promisiunile făcute în campanie de PSD și ALDE.
  • Strict tehnic, cel mult putem vorbi de o estimare prea ambițioasă atunci când a fost făcută proiecția bugetară pentru 2016 la capitolul fonduri externe nerambursabile, dar estimarea inițială a fost făcută de guvernul Ponta în 2015. Guvernul Cioloș a preluat această estimare existentă la Ministerul de Finanțe atunci cand a adoptat bugetul.
  • Guvernul Ponta a estimat în 2015 că în 2016 ar putea fi încasate 12,3 miliarde de lei din fonduri europene. Estimarea s-a dovedit a fi total nerealistă în condițiile în care programele europene de finanțare erau blocate sau mult întârziate. Estimarea a fost totuși menținută din dorința noastră de a crea premisele bugetare pentru cât mai multe proiecte care ar putea fi finanțate de la Uniunea Europeană, mai ales pentru instituții finanțate de la buget.
  • Supărarea PSD ar putea veni și din faptul că am refuzat amânarea implementării în 2017 a unor măsuri din codul fiscal aprobat de PSD în 2015, care conduc la diminuarea veniturilor fiscale cu 6,5 miliarde lei (TVA 19%, eliminarea supra-accizei și eliminarea ”taxei pe stâlp”). Asta, în timp ce noi am reușit în 2016 să aplicăm măsurile de reducere fiscală care urmau să intre în vigoare la începutul anului (de exemplu, reducerea TVA de la 24% la 20%), chiar dacă asta a dus la reducerea veniturilor cu 10,5 miliarde lei. Și, chiar în aceste condiții, am încheiat anul cu un deficit bugetar mai mic decât cel estimat inițial.

Cât a încasat România din fonduri europene în 2016?

  • Guvernul instalat la sfârșitul lui 2015 a găsit o situație dezastruoasă pe segmentul de fonduri europene – nu exista nici o autoritate de management desemnată și nici un plan realist pentru pregătirea procesului de desemnare, doar 10 apeluri de proiecte erau lansate și doar 11 condiționalități din cele 36 erau îndeplinite.
  • Într-un an, am desemnat trei autorități de management, am rezolvat 20 de condiționalități din cele 25 rămase nerezolvate și alte 5 le-am lăsat cu planuri de acțiune agreate, pentru a evita suspendarea fondurilor. Pentru exercițiul financiar 2014 – 2020, am lansat 41 de apeluri de proiecte, în valoare de 13 miliarde de Euro și am încheiat contracte în valoare de 1,5 miliarde euro.
  • Pentru perioada de finanțare precedentă 2007-2013, am preluat o rată de absorbție de 58% și decizii grele de luat privind proiecte problematice. Până la închiderea programelor, am crescut rata absorbției de la 58% la peste 80%.
  • La agricultură, absorbția a depășit 4 miliarde euro în perioada noiembrie 2015 – decembrie 2016. Până la sfârșitul lunii decembrie 2016 intraseră de la Uniunea Europeană 77% din banii plătiți, restul urmând să fie decontați la jumătatea lunii ianuarie 2017, exact când e nevoie mare la buget, un alt avantaj lăsat moștenire actualului guvern.
  • Așadar, în 2016 am făcut eforturi semnificative pentru a debloca programele europene iar rezultatele au început să se vadă și se vor vedea și mai mult în 2017 dacă noul guvern va implementa eficient proiectele demarate de guvernul Cioloș.
  • Însă, atunci când dorim să evaluăm câți bani au intrat de la Uniunea Europeană în țară în 2016, sunt mai mulți indicatori la care ne putem raporta. Dacă ne uităm la tot ce-a primit România în 2016, se poate spune că am avut un record de încasări cu peste 7 miliarde euro, cea mai mare sumă primită de la aderare până în prezent într-un singur an.
  • Cele 7 miliarde euro aduse în România de la UE în 2016 au fost decontări pe care Comisia le-a făcut inclusiv pentru proiecte derulate în anii anteriori de diverși beneficiari, companii private sau autorități publice.
  • Motivele pentru care aceste sume nu sunt reflectate în bugetul general consolidat sunt următoarele: aceste miliarde de euro s-au dus direct către beneficiari – companii private, autorități locale, ONG-uri etc. sau au fost utilizate pentru a returna împrumuturi făcute de autoritățile de management în anii trecuți atunci când nu existau resurse din fonduri europene pentru a onorara plățile beneficiarilor.
  • Mai mult, a trebuit să plătim 6 miliarde de lei pentru finalizarea unor proiecte din fonduri europene, pentru care banii de la Bruxelles fuseseră deja încasați de Guvernul Ponta. În caz contrar, acești bani de la Bruxelles ar fi trebuit returnați din cauza nefinalizării proiectelor.
  • Strict pe încasările pentru 2016 la bugetul de stat, execuția bugetară s-a încheiat la capitolul fonduri europene cu venituri de 5,2 miliarde lei față de estimarea inițială de 12,3 miliarde lei. Însă, nici această cifră nu reflectă complet realitatea din teren, pentru că se referă doar la facturile decontate de Comisie. Cheltuielile realizate însă în 2016 în cadrul proiectelor cu finanțare europeană sunt mai mari, de cca. 6 miliarde de lei, o sumă semnificativă având în vedere situația găsită la sfârșitul anului 2015.
  • Ca să înțelegem mai bine rezultatele guvernului Cioloș la capitolul fonduri europene, este suficient să comparăm cele două exerciții bugetare europene, 2007-2013 față de 2014-2020. În anul 2009, al treilea an al exercițiului, au fost atrași 1,9 miliarde lei, iar în anul 2016, al treilea an al exercițiului curent, absorbția este de 5,2 miliarde lei. De aproape 3 ori mai mult! Iar guvernul PSD a reușit performanța de a rata primii 2 ani de absorbție, 2014-2015, atrăgând numai 0,44 miliarde lei din fondurile europene.

De ce nu a fost corectată estimarea inițială dacă era nerealistă, ținând cont de faptul că au fost două rectificări bugetare în 2016, din care ultima în noiembrie?

  • Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie explicate câteva reguli de construcție și rectificare bugetară. Bugetul național are două componente principale: venituri fiscale (taxe, impozite, etc.), venituri nefiscale (taxe, dividende, redevențe, etc.) si fonduri externe, rambursabile si nerambursabile. Fondurile europene și unele venituri nefiscale (care se constituie ca venituri DOAR în măsura în care au loc în prealabil cheltuieli din buget), nu sunt luate în calcul la o rectificare bugetară pentru că nu au impact în deficitul bugetar, deoarece se înscriu atât pe venituri cât și pe cheltuieli.
  • Atunci când se face o rectificare bugetară, se iau în calcul în special veniturile fiscale. Din veniturile fiscale se asigură plata salariilor, a cheltuielilor de capital și a deficitului la bugetul de pensii. Ori, la capitolul venituri fiscale, chiar dacă am început anul cu reduceri de taxe – respectiv reducerea TVA de la 24 la 20%, reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, reducerea taxei pe stâlp, etc. – am reușit totuși să realizăm încasările programate.
  • Mai mult, având în vedere evoluția economiei din primul semestru, care a înregistrat un ritm de creștere de 5,2%, mai mare decât nivelul de 4,2% estimat la proiecția bugetară, se justifica o rectificare bugetară pozitivă în semestrul al doilea, dat fiind faptul că veniturile reale erau mai mari decât cele prognozate.

Care a fost urgența unei noi rectificări bugetare în noiembrie, cu o lună înainte de încheierea anului fiscal?

  • Dacă analizăm execuția bugetară din anii precedenți, toate rectificările bugetare în perioada 2010 – 2016 au fost făcute în lunile octombrie sau noiembrie. Asta se întâmplă pentru că, în timpul anului, o execuție bugetară prudentă îți permite la final de an un spațiu fiscal prin care să se acopere mai multe cheltuieli bugetare angajate în timpul anului cu respectarea țintei de deficit bugetar.
  • Datele privind execuția bugetară cât și principalii indicatori economici după primele zece luni ale anului au făcut necesară o nouă rectificare bugetară pozitivă pentru că în contul veniturilor bugetare au fost înregistrate încasări mai mari decât prognoza inițială cu cca. 287 milioane lei, creșterea economică anticipată pentru finalul anului a fost majorată de la 4,1% la 4,8% iar deficitul bugetar era de 0,7% în luna octombrie față de ținta estimată de 2,8%.
  • Așadar, datele privind evoluția economică și situația încasărilor bugetare din veniturile fiscale ne-au permis o nouă rectificare în luna noiembrie. Prin această rectificare au fost distribuite sume suplimentare în valoare de cca. 287 milioane lei și au fost alte redistribuiri între ministerele și instituțiile care au făcut economii în 2016 către celelalte instituții care au angajat cheltuieli mai mari.
  • Am asigurat finanțări suplimentare pentru sănătate, agricultură, investiții, proiecte și politici publice, plata drepturilor sociale, etc. Am analizat temeinic să vedem unde pot fi cheltuiți banii până la sfârșitul anului și, acolo unde am constat că resursele nu pot fi folosite, le-am redistribuit, astfel încât ele să ajungă unde erau necesare.
  • În cadrul ultimei rectificări, proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile 2014-2020 au fost majorate cu peste 1 miliard de lei pentru bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Banii alocaţi prin această rectificare bugetară au permis începerea de la 1 decembrie a unor plăți finale aferente schemelor de plăți directe, în limita sumei de 1,09 miliarde lei.
  • Pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală, aflat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, am asigurat 1,245 miliarde de lei pentru acoperirea plăților necesare până la finalul anului pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii școlare și de drumuri.
  • Alocările suplimentare de la Agricultură și Dezvoltare Regională nu au fost rezultatul unor presiuni politice, ci efectul execuției bugetare realizate de aceste ministere care au reușit să avanseze la plată sume mai mari față de alți ordonatori de credite.
  • Sume importante de bani au fost alocate și la Muncă (peste 142 milioane lei) pentru plata integrală a drepturilor de asistență socială sau la Sănătate, unde am avut în vedere credite de angajament suplimentare în sumă de 2,21 miliarde de lei.
  • Fondurile alocate suplimentar au provenit în principal din economiile ministerelor efectuate în primele 10 luni. De exemplu, ministerul Finanțelor Publice a economisit 1,18 miliarde de lei din dobânzi și din contribuția României la bugetul UE dar și din economii la cheltuieli de personal. Alte economii importante au fost realizate la Transporturi (254 mil. lei), Apărare (360 mil. lei), etc.

De ce la a doua rectificare a fost păstrată o estimare nerealistă privind fondurile europene, mai ales cu o lună înainte de încheierea execuției bugetare?

  • Estimările privind cheltuirea fondurilor europene sunt centralizate de Ministerul Finanțelor Publice în proiecția bugetară a unui an, pe baza informațiilor transmise de autoritățile publice locale sau centrale privind proiectele cu finanțarea europeană pe care intenționează să le deruleze în acel an.
  • Vorbim în principal de estimări ale beneficiarilor instituții publice în baza cărora ministerul de Finanțe trebuie să le asigure cheltuială inițială și cofinanțarea necesară. Dacă aceste proiecte sunt eliminate din structura bugetului, chiar și cu o lună înainte de încheierea anului, acele autorități, dacă ar obține finanțarea europeană nu ar mai putea lansa derularea acelui proiect în anul bugetar respectiv, pentru că nu ar mai exista în nicio prevedere bugetară. Mai mult, derularea unui proiect sau angajarea unor sume fără o prevedere bugetară este ilegală.
  • Reducerea cheltuielilor alocate în buget fondurilor europene ar fi stopat posibilitatea lansării de noi proiecte pe principiul că o cheltuială nu poate fi angajată. Pe de altă parte, în tot cursul anului 2016 am făcut eforturi ca în cadrul prioritizării proiectelor să mutăm pe fonduri europene proiecte demarate integral cu fonduri din buget, pentru a creste absorbția pentru perioada 2007 – 2013. Ori, o diminuare a acestor prevederi bugetare ar fi făcut efortul nostru inutil.

Au fost acuzații că, de fapt, această estimare inițială nerealistă privind absorbția de fonduri europene a fost păstrată pentru a ascunde alte cheltuieli sau corecții bugetare în ultimele luni de guvernare.

  • Nicidecum. Acest lucru nu ar fi fost oricum posibil, ținând cont de tehnica bugetară. Trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea că aceste venituri estimate dacă nu au fost realizate conform proiecției bugetare inițiale, nici nu au intrat în bugetul României, nici nu au fost cheltuite ”pe ascuns” și nici nu au dispărut.
  • Procesul de absorbție începe cu efectuarea cheltuielilor, pentru care sunt prevăzute sume similare pe venituri, tocmai pentru ca procesul de absorbție să nu dezechilibreze bugetul. Sunt cheltuieli „în oglindă” cu veniturile. Cu alte cuvinte, dacă nu se realizează cheltuieli din fonduri europene, nici la venituri nu rezultă încasări de la Uniunea Europeană.
  • Din păcate, de foarte multe ori în ultimii ani au fost supraestimate veniturile din fonduri europene și nu e prima dată când acestea nu se realizează conform prognozei. Este o problema structurală, a modului în care se realizează proiecția bugetară corelat cu implementarea proiectelor europene realizate de instituțiile publice si care nu a fost specifică acestui an, așa cum se lasă să se înțeleagă.
  • În ultimii ani au fost aproape sistematic diferențe între veniturile estimate și cele realizate din fonduri europene. În 2014, au fost prognozate 14,8 miliarde lei și au fost realizate 12,9 miliarde lei, deci au ”lipsit” aproape 2 miliarde de lei. Iar în 2013 a fost și mai rău, după ce au fost prognozate la rectificare încasări de 12,4 miliarde lei, în final au fost realizate venituri mai puține cu peste 3 miliarde de lei, iar în 2012 au ”lipsit” din aceleași motive 4,6 miliarde lei.
  • Chiar și în anul 2015, când a fost un an de final pentru exercițiul financiar 2007 – 2013 și era de așteptat să se acumuleze decontările din anii anteriori, tot a fost „gaură” (dacă judecăm lucrurile în această interpretare) de aproape de 3 miliarde de lei, culmea, față de o prognoză rectificată chiar în cursul anului. Foarte important de spus că, în decembrie 2015 au fost atrase 7 miliarde de lei , adică aproape o treime din suma totala atrasă în 2015.

În ce măsură diminuarea deficitului bugetar s-a făcut prin reducerea cheltuielilor de investiții?

  • Este aceeași situație cu estimarea privind veniturile prognozate din fonduri europene.
  • La fiecare început de an se aprobă diverse prevederi bugetare pentru diferite proiecte de investiții propuse de principalii ordonatori de credite. Chiar dacă unele dintre aceste proiecte nu avansează conform proiecției bugetare inițiale, prevederile bugetare respective trebuie menținute, altfel nu ar putea fi derulate acele investiții.
  • La final de an se fac corecțiile necesare, astfel încât execuția bugetară să reflecte realitatea. Aceste corecții sunt însă de cele mai multe ori negative la capitolul investiții și acest lucru se întâmplă aproape în fiecare an. În alți ani, a fost chiar mai rău din acest punct de vedere, comparativ cu 2016.
  • Astfel, în 2016, cheltuielile de capital realizate au însumat 18,7 miliarde lei, respectiv 98% din cât au fost programate. În noiembrie 2015, cheltuielile de capital realizate au fost de numai 53% din programul de 19 miliarde. Doar finalizarea unor proiecte de investiții în valoare de 8 miliarde de lei în decembrie 2015, a condus la creșterea implementării cheltuielilor de capital la 93% din programul pe 2015.
  • Trebuie să înțelegem că marile proiecte de investiții, în special cele de infrastructură rutieră, necesită o pregătire judicioasă înainte de derularea efectivă a investiției. De la faza de pregătire până la finalizare, un astfel de proiect de infrastructură, realizat riguros, durează 3-4 ani. Ori, noi, în 2016, mai ales la capitolul infrastructură, nu am găsit proiecte pregătite pentru execuție, care sa permită plăți semnificative realizate în cursul anului. Pentru ca noi să fi putut realiza aceste cheltuieli, asta ar fi presupus să fi preluat la sfârșitul anului 2015 proiecte serioase aflate în execuție. Și aici, ca și la fonduri europene, a trebuit să deblocam proiecte care stagnau de ani de zile. În momentul de față se lucrează pe toate proiectele de infrastructură rutiera contractate. Daca actualul guvern le va continua, s-ar putea face plăți semnificative în următorii ani.
  • În acest sens, am deblocat activitatea de lucrări pe 160 de Km de autostradă și am pregătit lansarea licitațiilor pentru alți 500 Km de autostradă, 300 Km de drum expres și 9 variante ocolitoare. Aceasta este ”moștenirea” guvernului Cioloș la capitolul marilor proiecte de investiții.

Situația încasărilor din ultimele luni arată o prăbușire a veniturilor, în special la capitolul încasări din TVA și sunt critici cu privire la ritmul de colectare.

  • Nu este adevărat. Dimpotrivă. Încasările lunare, inclusiv în noiembrie și decembrie s-au păstrat în ritmul mediu anual și au fost conform programărilor inițiale.
  • Noi am început anul cu aplicarea unei reduceri majore de fiscalitate prin diminuarea cu o cincime cotei de TVA de la 24 la 20% și ulterior, începând din iunie, cu un TVA de 9% la alimente. În medie, pentru tot anul am avut o cotă de TVA redusă cu 26%. În schimb, încasările din TVA, care asigură o treime din bugetul României, au avut o diminuare medie anuală de doar cca. 8-9%. Cu alte cuvinte, deși taxa a fost redusă cu 26% din valoarea acesteia, am încasat doar cu 9% mai puțin. Asta urmare și a unui consum crescut, dar și datorită unei colectări îmbunătățite.
  • În noiembrie și decembrie, situația încasărilor din TVA a fost în linie cu media anuală, respectiv încasări mai mici cu 8-9% față de aceeași lună din anul precedent. În schimb, în decembrie s-a înregistrat o situație excepțională, întrucât am reușit să decontăm rambursări din TVA cu un miliard de lei mai mult decât în mod obișnuit. Acest lucru a diminuat suma finală a TVA pentru decembrie, însă avantajează bugetul pe 2017. Practic, în decembrie am decontat un miliard de lei în plus care altfel ar fi fost decontat în luna ianuarie din 2017. În acest fel am ușurat povara pe noul buget 2017.
  • Deci, în decembrie nu avem nicio cădere a încasărilor din TVA, dimpotrivă, dacă ținem cont de decontările făcute în avans pentru rambursările din TVA, putem spune că am înregistrat o sumă mai mare în contul acestor venituri.

România a înregistrat în 2016 cel mai mic nivel din ultimii zece ani al veniturilor ca pondere în PIB, de doar 29,2%.

  • Reducerea cotelor de impozitare conduce și la reducerea încasărilor din taxe și impozite. E adevărat că rămân mai mulți bani in economie dar și mai puțini bani la stat. Noul cod fiscal implementat din ianuarie 2016 a condus la diminuarea veniturilor din taxe și impozite cu 10,5 miliarde lei.
  • Nivelul veniturilor bugetare din 2016 a fost de cca. 221,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă într-adevăr un procent de 29,2% dintr-un PIB de 758,5 miliarde lei. Aici însă trebuie să avem în vedere că anul 2016 a fost marcat de o reducere majoră de taxe, în special la TVA, dividende, impozit pe venit, etc. Totuși, colectarea arată o recuperare a acestor reduceri în încasările fiscale. De exemplu, reducerea medie a cotei de TVA a fost de 26% în 2016, în timp ce încasările s-au diminuat cu numai 9%.
  • Totodată, procentul mai redus al veniturilor bugetare în PIB se datorează și faptului că în 2016 am o avut o creștere economică mare, de cca. 4,8%. Este firesc în aceste condiții, ca la un PIB mai mare, cu același nivel al taxelor sau chiar mai redus, cum a fost cazul în 2016, ponderea veniturilor bugetare în PIB să scadă.
  • Eficiența colectării taxelor se măsoară însă în cifre: ANAF a colectat în 2016 cu 2,60 de miliarde de lei mai mult decât în 2015 și cu 3,52 miliarde de lei mai mult decât în programul prevăzut în ianuarie 2016.

Ce impact are nerealizarea unor venituri bugetare estimate în 2016 pentru bugetul anului 2017?

  • Bugetul de stat se construiește pe principiul anualității. Construcția noului buget pe 2017 începe de la zero, atât ca venituri cât și pe partea de cheltuieli. La sfârșitul anului bugetar, se compară cheltuielile cu veniturile și rezultă deficit sau surplus bugetar, care nu se transferă în bugetul anului următor. Deficitul se adaugă datoriei publice și nu afectează în niciun fel bugetul pe anul următor.
  • Nerealizarea unor venituri bugetare estimate în 2016, în special din venituri nefiscale, din fonduri europene, nu are niciun impact negativ asupra bugetului din 2017. Dimpotrivă, s-ar putea spune că prin deblocarea multor proiecte din fonduri europene în 2016, am creat condițiile pentru încasarea mai multor venituri la acest capitol în 2017. Din estimările noastre, în 2017, România ar trebui să încaseze cca. 3 miliarde de Euro de la Uniunea Europeană pentru proiectele deblocate de noi în 2016.
  • Cei care afirmă că din veniturile prognozate și nerealizate în bugetul pentru 2016 ar fi putut face în 2017 spitale, autostrăzi, majorări de salarii și pensii, fac afirmații pur propagandistice fără nicio legătură cu regulile de execuție bugetară.

Ați lăsat o proiecția bugetară pentru 2017? Cât de sustenabilă este în contextul măsurilor promise de noul guvern?

  • Sigur, am lăsat o proiecție bugetară pentru 2017 plecând de la datele preliminare privind execuția bugetară pe anul anterior. Noi am prevăzut un nivel al veniturilor similar celui estimat în 2016, respectiv cca. 236 miliarde lei și un deficit de 2,9%.
  • Însă, noul guvern a adoptat deja o serie de decizii cu un impact bugetar suplimentar de cca. 9 miliarde de lei, care se adaugă la deficitul prognozat de 2,99%. Această înseamnă din punctul nostru de vedere că după prima luna de guvernare din 2017 vorbim de o nouă estimare a deficitului care în aceste condiții ar urma să depășească 4% din PIB, ceea ce face foarte greu sustenabilă proiecția bugetară pentru 2017.
  • Cea mai mare problemă a actualului guvern este creșterea veniturilor în 2017 la un nivel de 253 miliarde de lei, pe cât se bazează programul actual de guvernare, de la un nivel de 221,5 miliarde lei înregistrat în 2016. Cu alte cuvinte, este necesară o creștere cu 15% a veniturilor în 2017 față de 2016 pentru acoperi ”gaura” de peste 30 miliarde de lei din bugetul necesar pentru realizarea promisiunilor din programul de guvernare.
  • Estimarea veniturilor pentru 2017 la 253 mld lei, în programul de guvernare al PSD, s-a făcut pe baza unei prognoze a creșterii economice de 5,5% , cu mult peste prognoza noastră de 4.3% și peste prognoza altor instituții, de sub 4%.
  • Angajarea unor promisiuni în baza unor estimări nerealiste de creștere economică și implicit de venituri bugetare nu este responsabilitatea guvernului Cioloș.
  • Execuția bugetară din 2016 a fost responsabilă și transparentă: nu există nicio „gaură” în buget, nu am lăsat nicio moștenire grea actualului guvern, dimpotrivă, le-am ușurat povara fiscală prin rambursări mai mari de TVA (1 mld lei în plus) și le-am creat condiții favorabile pentru a încasa mai mulți bani europeni în 2017 (cca. 3 mld. euro). 

sursa: Facebook Dacian Cioloş

Tags: , , , ,
aktual24.ro-Liviu-Dragnea.jpg.pagespeed.ce.ihQz22XdOu

Dragnea acuză o “gaură în bugetul pe 2017″ de 10 miliarde lei . Ce răspund Cioloş şi Dragu

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat duminică seară că ”este foarte posibil” ca luni să iniţieze o comisie parlamentară de anchetă în faţa căreia să fie chemaţi fostul premier Dacian Cioloş, fostul ministru de Finanţe Anca Dragu, fostul ministru al Fondurilor Europene, şeful ANAF şi preşedintele Consiliului Fuscal pentru a da explicaţii în legătură cu rectificarea bugetară din noiembrie 2016.

Liderul PSD a spus că din cauza acelei rectificări bugetare din noiembrie 2016, bugetul pe 2017 va avea cu zece miliarde de lei mai puţin.

Fostul ministru de Finanţe a explicat că acuzaţia nu are nicio logică. 

“Bugetul din fiecare an începe de la zero. Se face un cadru macroeconomic, pe baza căruia se estimează veniturile şi cheltuielile. La sfârşitul anului se trage linie şi dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, este surplus, dacă sunt mai mici este deficit”, a spus Dragu, pentru News.ro.

Fostul ministru a subliniat că deficitul bugetar a fost sub nivelul programat în 2016, iar pentru 2017 responsabilitatea bugetului este a noului guvern, în întregime.

“Dacă aşa-zisa gaură ar fi existat, deficitul ar fi sărit în 2016 de 4% din PIB, însă a fost de 2,59% din PIB”, a precizat Dragu.

Şi fostul premier Dacian Cioloş a reacţionat luni la anunţul lui Liviu Dragnea, potrivit căruia ar fi găsit o “gaură de 10 miliarde” în buget, afirmând că PSD îşi acoperă nerealizările şi promisiunile mincinoase cu diversiuni şi propagandă.

“Confruntat probabil cu câteva cifre şi realităţi ale economiei româneşti pe care eu le tot spun de câteva luni, conştient că nu ştie pe unde să scoată cămaşa ca să acopere financiar promisiunile făcute în campania electorală, domnul Liviu Dragnea face o scamatorie şi anunţă că ar fi găsit, citez, «o gaură de zece miliarde în buget». Pentru orice om cu minime cunoştinţe economice, o astfel de «gaură» ar fi presupus fie venituri mai mici, fie cheltuieli mai mari decat cele prognozate şi, oricum, ar fi trebuit să se regăsească în deficitul bugetar – ceea ce nu este cazul. Această «gaură» NU există”, a scris Dacian Cioloş pe pagina sa de Facebook.

El susţine că în 2016 veniturile au fost mai mari decât în 2015, iar deficitul final a fost sub cel prognozat şi aprobat de Parlament odată cu bugetul pentru anul trecut.

“Mai mult, în decembrie am rambursat integral firmelor TVA în valoare de 2,1 miliarde de lei, fără a lăsa presiune pe bugetul anului următor, cum se obişnuieşte, tocmai pentru a uşura povara noului Guvern. Restul sunt poveşti. De altfel, în 2017 este alt buget. În caz că anul acesta nu îşi poate onora promisiunile electorale, domnul Liviu Dragnea nu poate da vina pe bugetul de anul trecut. Dar, nu-i aşa, domnul Dragnea nu se încurcă în detalii. În rest, este acelaşi mod de lucru folosit de PSD şi cât timp am guvernat: tehnocraţii sunt de vină. PSD îşi acoperă nerealizările şi promisiunile mincinoase cu diversiuni şi propagandă. Bugetul ţării nu este un sac fără fund şi nici nu poate fi administrat haiduceşte, domnule Liviu Dragnea. Promisiunile dumneavoastră populiste vor fi aplicate pe spatele celor care muncesc cinstit şi plătesc taxe, ne veţi îndatora ţara şi viitorul. Chiar aşa, de ce nu aţi spus în campanie că veţi creşte taxele pentru o parte dintre angajaţi şi aţi făcut acest lucru în a doua şedinţa de Guvern?”, a adăugat fostul premier.

Tags: , , , , , ,
ciolos_dragnea_92581400

Dacian Cioloș amână tăierea unor taxe, la cererea lui Liviu Dragnea

Guvernul Cioloș a decis amânarea cu un an a modificărilor Codului Fiscal, în sensul scăderii TVA, eliminării taxei pe stâlp și a supraccizei pe carburanți. Măsurile au fost cerute de Liviu Dragnea într-o discuție telefonică cu Dacian Cioloș.

Liviu Dragnea a declarat că l-a rugat pe actualul premier să amâne reducerea sau eliminarea a acestor taxe.

“I-am spus domnului Prim Ministru că noi vom aplica strict Programul de Guvernare prezentat în timpul campaniei electorale şi în acest sens i-am solicitat să analizeze posibilitatea prorogării pentru un an a unor prevederi din Codul Fiscal. Astfel, noi avem în program reducerea TVA la 18% de la 1 ianuarie 2018 dar în acelaşi timp păstrarea actualei cote de 20% în 2017 deoarece considerăm că reducerea doar cu 1 punct procentual a TVA-ului în acest an nu va aduce un avantaj nici companiilor dar nici consumatorilor. De asemenea, în ceea ce priveşte reducerea accizei la carburanţi constatăm că deşi preţul petrolului la nivel mondial este la minime istorice, în România preţul la pompă este cel mai mare din UE şi aici vorbim de preţul fără taxe, ceea ce mi se pare foarte greu de explicat.

După ce vom rezolva această situaţie împreună cu Consiliul Concurenţei vom reduce accizele cu 6% de la 1 ianuarie 2018 conform Programului nostru de Guvernare. Un alt punct al discuţiei a fost legat de taxa pe construcţii speciale care va trebui eliminată atunci când marile companii din România vor înţelege că profiturile obţinute în România trebuie plătite aici – mă refer la implementarea Directivei 1164 a CE sau alte măsuri care vor fi aprobate astfel încât companiile să verse impozitele în România dacă ele se realizează aici. I-am solicitat totodată domnului Premier să facă tot ceea ce se poate pentru a aduce o parte din cheltuielile de anul viitor în acest an. Aici vorbim de plata arieratelor, subvenţii agricole sau chiar contribuţia României la bugetul Uniunii Europene. Am solicitat lucrul acesta deoarece este clar că în acest an spaţiul fiscal rămas este mult peste ţintele stabilite la început de an. A rămas că dumnealui analizează şi ne va da un răspuns”, a spus Liviu Dragnea pentru stiripesurse.

Tags: , , , , , ,
ciolos-este-nevoie-de-o-lege-a-salarizarii-unice-si-o-lege-de-functionare-a-administratiei-publice-18521189

Strategia România Competitivă poate fi consultată online. Proiectele însumează 18 miliarde euro

​Documentul final “România Competitivă – un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă 2016 – 2020″, care integrează comentariile și observațiile primite în urma sesiunilor consultative, ​poate fi accesat pe site-ul MECRMA.

“România competitivă” a început ca o inițiativă a Guvernului României, care își propune, ca printr-un plan de reforme economice pe termen mediu, să ofere o variantă coerentă de dezvoltare și să le redea românilor încrederea în viitor.

Principalul obiectiv al proiectului îl reprezintă realizarea cât mai rapidă a convergenței cu nivelul mediu de trai din Uniunea Europeană. Dintre posibilii indicatori ai convergenței, proiectul s-a concentrat pe nivelul Produsului Intern Brut/locuitor (exprimat la Paritatea Puterii de Cumpărare), obiectiv care se bucură deja de consensul societal necesar.

A rezultat că în acest scop este nevoie de o mai bună valorificare a factorilor care intră în componența PIB potențial – capital, forță de muncă, productivitate – ca singură cale de majorare în mod sustenabil a creșterii economice de la 3% spre 5% anual. Aceasta ar putea duce România la un nivel al PIB/locuitor de circa 75% din media UE în anul 2025 (de la 57% în prezent).

ACCESIBILITATEA și INTERCONECTAREA sunt principiile care au ghidat întregul pachet de măsuri către o misiune comună: stimularea producției oriunde în România, prin reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni și între rural și urban, prin accesul la servicii care țin de calitatea vieții (infrastructură, sănătate, educație, cultură) și o interacțiune fluidă între stat și cetățean prin debirocratizare și digitalizare.

Proiectul „România competitivă” se concentrează, în consecință, pe sectorul real al economiei, singurul care poate crea condițiile unei convergențe de succes. El îşi propune să identifice, în primul rând, modalitățile de creștere a Produsului Intern Brut şi nu modul de distribuire a acestuia, sarcină care revine eminamente decidenților politici. El nu se referă nici la filosofia redistribuirii.

În al doilea rând, măsurile propuse nu acoperă domenii precum: protejarea resurselor naturale şi a mediului; combaterea sărăciei; reducerea corupției şi dominaţia legii etc; toate aceste domenii fac obiectul unor programe separate. Mai mult, chiar dacă măsurile propuse sunt considerate prioritare, lista acestora nu este exhaustivă. De aceea, el nu este un proiect de ţară.

Trei caracteristici ale proiectului, care îl fac unic în peisajul românesc:

  • efortul constant de a prioritiza. Priorităţile actuale ale ministerelor reprezintă o listă de obiective a căror transpunere în practică ar necesita, cumulat, circa 300% din PIB (sau nouă bugete anuale). Având ambiţia să propună un număr limitat de măsuri, proiectul „România competitivă” îşi impune să le şi facă bine.
  • efortul constant de a bugeta.
  • neutralitatea ideologică și disponibilitatea. Obiectivele și măsurile au fost introduse în proiect în măsura în care ele erau neutre din punct de vedere ideologic (și politic), astfel încât să poată fi asigurat un consens puternic. În plus, participarea largă a actorilor interesați, atât în faza de concepere cât și în cea de consultare publică, face din acest proiect un material disponibil oricărei părți în dezbaterea politicilor economice la nivelul societății.

Grupul de lucru, constituit la inițiativa Guvernului, sub înaltul patronaj al Președinției României şi beneficiind de implicarea semnificativă a Băncii Naționale a României și sprijinul Academiei Române, a unor companii din mediul privat, precum și a unor reprezentanți ai societății civile, a efectuat, în primul trimestru al anului 2016, o analiză a domeniilor care pot contribui la creșterea sustenabilă a PIB.

Au rezultat, într-o primă variantă de lucru un număr de 16 domenii detaliate în fișe sintetice care prezintă, pe de o parte, starea de fapt existentă, iar de pe altă parte, obiective și măsuri specifice cu bugete aferente. Lansarea oficială a proiectului „România competitivă” a avut loc în data de 5 iulie, beneficiind de participarea președintelui României, a primului-ministru, a președintelui Academiei și a guvernatorului BNR.

În perioada 11 iulie ‒ 19 septembrie 2016 au avut loc, la Casa Academiei Române, 16 consultări dedicate domeniilor prioritare cu reprezentanți ai grupurilor interesate (membri ai echipei guvernamentale, patronate, sindicate, reprezentanți ai partidelor politice parlamentare şi ai mediului academic și de cercetare; societate civilă; asociații profesionale; experți independenți).

La consultări au participat 560 de persoane, consemnându-se peste 700 de intervenții și propuneri. Au fost discutate măsurile în varianta inițială a fișelor sintetice și s-au făcut comentarii și propuneri de îmbunătățire. Propunerile făcute pe parcursul consultărilor au fost incluse în obiective în măsura în care contribuie la PIB-ul potențial, necesită bugete rezonabile și sunt neutre ideologic. În urma consultărilor a rezultat varianta finală a proiectului care prezintă un număr de 16 domenii, grupate în cei 3 factori care contribuie la creșterea PIB-ului potențial, precum și un număr de facilitatori. În final, cele 16 domenii conțin un număr de 44 obiective și 127 de măsuri, cumulând un buget total de 18 miliarde euro.

Succesul acestui demers depinde nu doar de asumarea factorilor de decizie politică a unui pachet de măsuri economice, ci implică o reformă profundă a statului, care presupune o administrație publică suplă, digitalizată și eficientă, capabilă să gestioneze bunul comun și banul public în interesul cetățeanului, în mod transparent și responsabil.

“România competitivă” este doar un început de drum și trasează direcțiile menite a  debloca energiile de dezvoltare pentru un salt calitativ, care să ne asigure competitivitatea într-o lume dinamică și în permanentă schimbare. Succesul “României competitive” implică un contract onest între stat și cetățean, bazat pe un set de valori care să transcendă schimbările determinate de ciclurile electorale.

 

 

Tags: , , , ,
Ciolos

Un an de Guvern tehnocrat în România. Cioloş le cere un bilanţ public tuturor ministrilor

Premierul Dacian Cioloş a făcut, miercuri dimineaţa, înaintea şedinţei de guvern, un scurt bilanţ la împlinirea unui an de mandat, în care a respins acuzaţiile potrivit cărora Cabinetul pe care îl conduce este “guvernul zero”, afirmând că este “guvernul zero corupţie, zero populism, zero minciună”.

“Mâine (joi – n.r.) se împlineşte un an de când am preluat acest mandat şi aş vrea ca fără să facem ceremonii, pentru că nu e cazul, aş vrea totuşi să profităm de această oportunitate şi sã ieşim cu toţii să explicăm, să ne facem un prim bilanţ al acestui an şi prefer să îl facem noi că dacă nu, vedeţi – sunt alţii care îl fac şi vin cu bilanţ de genul «guvernul zero». Trebuie să spunem «Da, suntem guvenul zero corupţie, zero populism, zero minciună» şi, pornind de aici, să trecem să explicãm câteva lucruri care au fost făcute în acest an. Aşa cum am spus la începutul mandatului, nu ne propunem să revoluţionăm România într-un an de zile, dar vom lansa, am spus atunci, câteva reforme câteva domenii-cheie”, a spus premierul Cioloş la începutul şedinţei.

El le-a cerut miniştrilor să iasă public cu un bilanţ, respectiv realizările, ceea ce şi-au propus şi nu au reuşit să facă, dar şi cu ceea ce a fost început şi nu este încă finalizat.

“Cred că e important să ne facem şi propria analiză şi să facem şi public, în aşa fel încât cei interesaţi de realitate şi de adevăr, dincolo de populismul probabil inerent unei campanii electorale, să putem discuta şi aşezat despre ceea ce s-a făcut şi despre ceea ce mai rămâne de făcut”, a adăugat Ciolo.

Premierul l-a rugat pe ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, să explice faptul că “pe cei 300 de kilometri de şantiere lucrurile sunt deblocate din punct de vedere administrativ şi că ar trebui să se poată lucra în perioada următoare”, precizând că actualul Executiv lasă moştenire viitorului guvern “peste 1.000 de kilometri de proiecte pregătite sau în pregătire – studii de fezabilitate, proiecte tehnice- în aşa fel încât tot ce avem în masterplan pentru anii următori să fie pregătit de lansare”.

Dacian Cioloş a avut şi o cerinţă comună pentru miniştrii Finanţelor şi Muncii, Anca Dragu şi Dragoş Pîslaru.

“Să explicaţi în ce domenii s-au creat acele 154.000 de noi locuri de muncă în acest an. Să explicăm şi faptul că creşterea aceasta economică s-a simţit şi în buzunarele românilor, pentru că salariul mediu a crescut cu aproape 13%. Cred că e important să detaliem puţin aceste cifre şi să nu rămânem doar la cifre abstracte. Totodată, o să-l rog pe domnul ministru Pîslaru, împreună cu domnul ministru Dumitru, să explice şi modul în care am investit în combaterea abandonului şcolar, în acest an, cu mai multe programe şi să explicaţi faptul că ca am decis decontarea integrală a navetei celor peste 125.000 de elevi, că am introdus aceste programe pilot masa caldă în şcoli, fiecare copil în grădiniţă, programe care şi ele contribuie la scăderea abandonului şcolar”, mai spus Cioloş.

Premierul a cerut ministrului Agriculturii, Achim Irimescu să-l informeze pe agricultori despre plata subvenţiilor în avans pentru anul următor.

“Chiar dacă cu o întârziere, care vine din trecut, am finalizat plăţile pe anul acesta, am început după ce ne-am făcut temele şi sistemul informatic funcţionează, am început să facem şi plata în avans. 700 de milioane de euro şi sper să continue până la suma toatală care a fost prevăzută pentru această plată în avans”, a menţionat Cioloş.

Un alt element de explicat este concurs pentru ocuparea posturilor de directori în şcoli, “concurs care n-a mai fost organizat de ani de zile şi de ce e important să avem management profesionist şi în şcoli şi nu numiri politice”.

“Domnule Grigorescu, o să vă rog dincolo de reformele care au fost lansate în anumite companii, care au fost căpuşate în aceşti ani, dacă ne uităm la modul în care au fost conduse, dar dincolo de asta să explicaţi, să intraţi în detalii, în detaliile textului pe care înţeleg că l-aţi pus în dezbatere publică cu Strategia energetică. Am promis la începutul mandatului că după studii, analize, consultări cu specialiştii din domeniu, vom lăsa viitorului guvern această strategie finalizată şi cred că e util să intrăm în dezbatere şi să explicăm mixul energetic pe care îl propunem şi justificarea lui”, i-a cerut premierul ministrul Energiei, Vlad Grigorescu.

Cioloş a precizat că e important să se spună că, dincolo de strategii şi de viziuni macro, cu acel program de asistenţă financiară guvernul mai contribuie şi la reducerea numărului de locuinţe- mai ales din zone izolate- fără acces la electricitate şi faptul că din cele circa 100.000 de locuinţe, care încă n-au electricitate în România, pentru circa 10.000 problema va fi rezolvată în perioada imediat următoare.

Ministrului Fondurilor Europene, prim-ministrul i-a solicitat să explice şi să încerce să găsească “o formulă matematică” prin care să arate că “zero fonduri europene înseamnă de fapt circa 6 miliarde de euro, care au intrat în ţară din fonduri europene anul acesta, pe toate programele europene”.

“Cred că trebuie insistat pe faptul că, dacă pentru perioada 2007-2013 aveam absorbţie 58%, când am venit, în momentul de faţă avem un pic peste 80%”, a subliniat premierul Cioloş.

Tags: , , , ,
00089121_large

Poştaşii protestatari de la Cluj i-au cerut premierului Cioloş demiterea conducerii Poştei

Poştaşii protestatari de la Cluj l-au aşteptat, luni, timp de trei ore, pe premierul Dacian Cioloş în faţa USAMV, cerându-i demiterea conducerii Companiei de stat Poşta Română, însă primul-ministru nu a putut oferit un răspuns.

Peste o sută de angajaţi ai Poştei de la Cluj s-au adunat, luni, la intrarea în curtea USAMV, unde Dacian Cioloş participa la inaugurarea Institutului de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei, şi au aşteptat acolo trei ore.

La ieşire, premierul s-a oprit să discute cu protestatarii, aceştia cerându-i demiterea conducerii Companiei de stat Poşta Română.

Liderul de sindicat de la Cluj, Carol Sinka, a declarat că de trei zile, de când poştaşii au întrerupt activitatea, nicio autoritate nu s-a întâlnit cu protestatarii.

“Activitatea din Poştă nu mai poate continua în actulalele condiţii. Vă rog să demiteţi conducerea Companiei Poşta Română pentru a se dezamorsa situaţia”, i-a spus liderul de sindicat premierului.

În replică, acesta a afirmat că a discutat, în urmă cu câteva zile, cu ministrul Comunicaţiilor şi i s-a spus că negocierile sunt în curs de desfăşurare cu sindicatele. Premierul a afirmat că aşteaptă rezultatul acestor discuţii, iar dacă va fi nevoie, se va implica şi Guvernul.

“Există un Consiliu de Administraţie care are un contract şi trebuie să-şi asume anumite obligaţii. Nu vă pot da eu azi un răspuns”, a spus Cioloş.

După plecarea acestuia, sindicaliştii s-au declarat nemulţumiţi de discuţie, deoarece nu au primit un mesaj concrect legat de problemele cu care se confruntă.

Vineri, poştaşii au dat foc, în timpul unui protest la Cluj-Napoca, ofertei salariale a conducerii Poşta Română, cerând demisia acesteia şi ameninţând cu declanşarea grevei generale.

Peste 15.000 de oameni protestează în toată ţara şi ameninţă cu greva generală.

 

 

Tags: , , , , , ,
ciolos-este-nevoie-de-o-lege-a-salarizarii-unice-si-o-lege-de-functionare-a-administratiei-publice-18521189

Platforma România 100 de ani, lansată de Dacian Cioloş. Vezi cele 10 principii

Premierul Dacian Cioloş şi-a lansat luni seara Platforma România 100 (România la 100 de ani), pe Facebook, precizând că ea conţine 10 principii ale unei guvernări, însoţite de un portofoliu de proiecte naţionale care crede că ar trebui continuate sau începute de guvernul viitor.

Premierul spune că îşi menţine decizia de a nu candida la alegerile parlamentare din decembrie, dar adaugă că unele partide par să nu fi înţeles că trebuiau să se deschidă spre societate în acest an de guvernare independentă politic care a trecut de la tragedia din Colectiv, an în care au beneficiat de un răgaz.

Cioloş mai spune că din punctul său de vedere, “un proiect de guvernare după alegerile din 11 Decembrie 2016 ar trebui dezvoltat în baza unor principii asumate public, susţinute de partidele, de oamenii politici, de grupurile civice sau organizaţiile societăţii civile, de oamenii de afaceri, de fiecare dintre noi, cei care credem că această schimbare e necesară”.

“Am promis că nu voi candida în aceste alegeri şi că nu mă voi implica politic pe durata acestui mandat. Decizia mea rămâne fermă, iar Guvernul pe care îl conduc rămâne unul independent. Mandatul de Premier pe care l-am preluat în noiembrie 2015 a avut obiectivul de a asigura stabilitatea politică şi economică a ţării. Totodată, a avut rostul de a da partidelor politice răgazul necesar să se reformeze, să recâştige încrederea oamenilor, să se deschidă mai mult spre societate. Unele partide nu par să fi mers pe această cale. Acest an de guvernare excepţională, independentă politic, a fost pentru ele doar o formă de a trage de timp, pentru a lăsa să se domolească energiile descătuşate de #Colectiv. În esenţă, modul lor de a se raporta la oameni, la alegători, a rămas acelaşi” a scris Cioloş, pe Facebook.

Premierul mai spune că a dorit să arate că “România se poate guverna şi altfel, prin corectitudine, integritate”.

“Eu cred că în România poate exista un alt mod de a administra interesul public, deschis, în dialog cu oamenii, pornind de la ideea ca interesul general este mai bine servit de o administraţie profesionistă şi nu politizată. Asta am început să fac în acest an. Nu totul a mers bine, dar am încercat să corectăm cu onestitate greşelile făcute. Dar, tocmai pentru că acum am această experienţă, cred că schimbarea poate să continue. Din punctul meu de vedere, un proiect de guvernare după alegerile din 11 Decembrie 2016 ar trebui dezvoltat în baza unor principii asumate public, susţinute de partidele, de oamenii politici, de grupurile civice sau organizaţiile societăţii civile, de oamenii de afaceri, de fiecare dintre noi, cei care credem că această schimbare e necesară”, mai susţine Cioloş.

El precizează că propune Platforma România 100, o platformă pentru recâştiga “încrederea în România şi în noi înşine”, iar titlul este motivat de faptul că, în 2018, România va celebra centenarul Marii Uniri. “100 de ani au însemnat cicluri dramatice, de la totalitarism către democraţie, de la războaie şi crize profunde la integrarea în NATO şi Uniunea Europeană. Dacă vrem ca România să crească, avem nevoie de o reformă profundă a statului. Avem nevoie de o reîmprospătare profundă a clasei politice, de principii pe care noi, ca societate, să ni le asumăm dincolo de angajamente politice şi cicluri electorale”, a mai scris Cioloş, postarea fiind însoţită şi de documentul care stă la baza acestui proiect.

Cioloş: După alegeri, România riscă să fie condusă de oameni politici cu condamnări penale

Premierul Dacian Cioloş spune, potrivit Platformei România 100, că după alegerile parlamentare, “România riscă să aibă în prima linie, să fie condusă de oameni politici cercetaţi penal, cu condamnări penale, oameni care nu mai pot reprezenta viitorul”.

“După alegerile din 11 Decembrie 2016, România riscă să aibă în prima linie, să fie condusă de oameni politici cercetaţi penal, cu condamnări penale, oameni care nu mai pot reprezenta viitorul. La 100 de ani de la Marea Unire, România merită o clasă politică cinstită, care să devină un model de etică şi onestitate, nu de populism şi demagogie. Merită un Parlament ai cărui membri respectă justiţia, care ţin cont de nevoile şi de aşteptările societăţii, care lucrează pentru ţară, nu pentru interese private. România are nevoie de oameni politici, demnitari şi oameni de stat vizionari, în serviciul cetăţenilor”, se arată în platforma lansată de premier luni seara.

De asemenea, primul principiu la care se referă documentul vizează lupta anticorupţie: “Nicio forţă politică din România nu trebuie să pună oprelişti luptei împotriva corupţiei, să slăbească justiţia şi statul de drept. Corupţia înseamnă sărăcie, corupţia ne condamnă la subdezvoltare. (…)România are nevoie de o justiţie puternică, independentă”.

Platforma lui Cioloş: Care sunt principiile şi proiectele pe care le propune premierul

Premierul Dacian Cioloş spune, potrivit Platformei România 100, că este nevoie de o reformă profundă a administraţiei şi de crearea unui corp administrativ competent, integru, că respectul pentru cetăţeni trebuie scris în ADN-ul administraţiei.

Dacian Cioloş a prezentat cele 10 principii ale platformei care se referă la: lupta împotriva corupţiei, clasa politică responsabilă, debirocratizarea, creştere economică sănătoasă şi crearea mai multor locuri de muncă, combaterea sărăciei, economie competitivă, educaţie, sănătate, consolidarea poziţiei României în Uniunea Europeană şi în NATO şi susţinerea românilor din diaspora, inclusiv prin încurajarea acestora să se întoarcă acasă.

”Mandatul scurt al actualului guvern a demonstrat limitele schimbării în condiţiile unui aparat administrativ opac, nereformat şi puternic politizat. Ne-am aliat cu cetăţenii pentru a le simplifica interacţiunea cu instituţiile statului. La 100 de ani, românii merită un stat puternic, reformat, cu o administraţie competitivă, profesionistă, deschisă, pentru oameni. Este nevoie de o reformă profundă a administraţiei şi de crearea unui corp administrativ competent, integru. Respectul pentru cetăţeni trebuie scris în ADN-ul administraţiei. Doar în felul acesta administraţia va inspira încredere şi respect”, se arată în platforma România 100, prezentată de Dacian Cioloş pe Facebook.

Premierul susţine şi că este nevoie de debirocratizare. ”Debirocratizarea trebuie să continue, în relaţia cu cetăţenii, în interacţiunea statului cu mediul de afaceri, în interiorul instituţiilor publice. Mediul de achiziţii publice trebuie gestionat mai eficient, mai transparent, astfel încât să maximizăm investiţiile din bugetul ţării”, a menţionat prim-ministrul.

Dacian Cioloş a prezentat şi un portofoliu de proiecte naţionale, printre care reforma administraţiei publice,operaţionalizarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, întărirea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) şi întărirea sistemului judiciar, asumarea şi operaţionalizarea celor 17 capitole ale Strategiei România Competitivă, crearea unui Program naţional pentru sprijinirea antreprenorialului ca motor al economiei româneşti, continuarea Pachetului anti-sărăcie, încurajarea participării Diasporei în economie prin abordări de tipul “RePatriot” şi continuarea programelor Diaspora Start-Up şi pregătirea în condiţii optime a Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene în 2019. La acest capitol, Cioloş a mai menţionat dezvoltarea gazoductului Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) şi continuarea eforturilor de interconectare energetică şi consolidare a independenţei şi securităţii energetice a ţării, şi sprijinirea sportului de performanţă şi dezvoltarea unui program naţional de promovare a sportului de masă.

Aproape 4.000 de persoane au semnat petiţia online „Platforma România100” în mai puţin de o oră

Aproape 4.000 de persoane au semnat petiţia lansată în mediul online cu ocazia publicării pe Facebook a platformei premierului Dacian Cioloş, în mai puţin de o oră de la prezentarea documentului.

Pe site-ul petitieonline.com a fost lansată petiţia ”Susţin Platforma România100”. La mai puţin de 50 de minute de la publicarea acestei petiţii, peste 3600 de români o semnaseră.

Primul semnatar al petiţiei a fost ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.

În acelaşi interval de timp, de 50 de minute, postarea de pe Facebook a premierului a fost distribuită de peste 2.800 de ori, primind peste 8.000 de aprecieri.

Tags: , , ,
firme_de_it

Vezi cum poți câștiga 2.000 de euro pe lună. Burse de la Stat pentru IT-işti

Premierul Dacian Cioloş a declarat joi, la lansarea platformei GovITHub, că Guvernul va oferi zece burse a câte 2000 de euro/lună unor specialişti IT care, fără să lase ”fagocitaţi de sistem”, să inoveze sectorul administraţiei publice, mult rămas în urmă din acest punct de vedere.

”Astăzi se îndeplineşte un vis pe care l-am avut încă de la început, de când am venit în această poziţie şi când mi-am dat seama, sigur cu anumite reflexe pe care le aveam probabil şi din perioada petrecută la Bruxelles, când lucram foarte mult cu diferite sisteme IT care îmi facilitau activitatea, pregătirea, luarea deciziilor, comunicarea cu colaboratorii. Reflexele formate acolo m-au determinat să am aceleaşi pretenţii şi aici. Sincer să fiu, m-am cam lovit cu capul de pragul de sus când am văzut cum stau lucrurile în administraţie aici, apropos de facilităţile care ar fi trebuit să existe în modul de lucru al administraţiei din perspectiva a ceea ce poate să aducă IT-ul”, a afirmat Dacian Cioloş.

El a mai spus că a încercat, cu resursele pe care le avea la dispoziţie, să creeze o comunicare între miniştri, între decidenţii din guvern, mai ales având în vedere că sectorul IT a depăşit agricultura din punctul de vedere al aportului la Produsul Intern Brut.

”Pe măsură ce treceau zilele, săptămânile, ne-am dat seama că într-o ţară cum e România, cunoscută atât de bine nu numai în Europa, dar şi peste ocean în ceea ce priveşte competenţele pe acest domeniu, în administraţia naţională din România nu se vedeau aproape deloc reflectate aceste competenţe. Ne-am dat seama că avem nevoie de capacitate inovativă în administraţie, capacitate de inovaţie care să vină din sectorul care din punctul meu de vedere s-a dezvoltat cel mai rapid în economia românească, producţia de servicii IT. Este chiar impresionant (…) Vorbim de atâta vreme de potenţialul agriculturii româneşti şi de cât ar putea să facă pentru Produsul Intern Brut şi am avut surpriza plăcută( …) din acest punct de vedere, al dezvoltării serviciilor IT, să văd că dacă nu mă înşel nu numai că a egalat aportul agriculturii în Produsul Intern Brut, dar chiar l-a depăşit, ceea ce arată capacitatea de a inova şi de a evolua a acestui domeniu în România”, a detaliat prim-ministrul.

El a subliniat că platforma GovITHub îşi propune să reunească oameni care au curajul de a inova în acest domeniu fără a se lăsa ”fagocitaţi de sistem”.

”Ne-am gândit la acest mecanism pe care îl declanşăm astăzi, pornind şi de la experienţe reuşite aş spune, individuale, cu câţiva oameni pe care i-am adus în sistem şi care nu numai că nu s-au lăsat fagocitaţi de sistem, dar au reuşit pe poziţiile pe care le ocupă să împingă lucrurile înainte. Ne dorim deci să lărgim această experienţă, să o formalizăm într-un anumit fel prin această platformă Gov IT Hub, care se doreşte a fi o platformă care să reunească oameni care au curajul şi care vor avea curajul să facă o pauză să spun aşa în activitatea lor profesională sau în businessul lor din sectorul privat şi să vină să dea o mână de ajutor în administraţie pentru a găsi soluţii inovatoare în a rezolva anumite probleme”, a explicat premierul.

Şeful Executivului a precizat că Guvernul îşi propune să atragă oameni din afara sistemului oferindu-le o bursă de 2000 de euro pe lună timp de şase luni.

”Avem nevoie de puncte de vedere din exterior care să vină să lucreze în administraţie. Asta e ideea: să găsim oameni care sunt dispuşi, făcând o pauză în activitatea lor profesională din sectorul privat, să vină să dea o mână de ajutor sau cu o bursă pe care o oferim pentru 6 luni, de 2000 de euro pe lună – sigur, nu e miraculos 2000 de euro pe lună, dar e suficient de stimulativ pentru oameni, mă gândesc la tineri dar nu numai. Mă gândesc că pentru un tânăr o experienţă în administraţie din această perspectivă ar putea fi foarte utilă indiferent ce va face în viitor în sectorul privat. Să vină să creeze în administraţie, fără să fie obligat sau fără să fie închistat, încorsetat în toate procedurile administrativ-birocratice. Deci va avea şase luni, cu această bursă de 2000 de euro pe lună, pentru a crea, pronind de la identificarea unor probleme şi de a-şi lăsa urmele trecerii prin administraţie prin aceste produse pe care le va oferi nu doar administraţiei, ci şi cetăţenilor. Deci va exista această posibilitate prin intermediul burselor sau prin voluntariat”, a precizat prim-ministrul.

El şi-a exprimat convingerea că programul, dacă va fi un succes în următoarele luni, va continua ”indiferent cine va veni la guvernare în perioada următoare”.

Cioloş: Pe viitor să nu mai avem doar 3-4 firme de IT care câştigă toate licitaţiile din administraţie

Premierul Dacian Cioloş a declarat joi că Guvernul pe care îl conduce îşi propune ca ”pe viitor să nu mai avem doar trei, patru firme de IT care să câştige toate licitaţiile din administraţia publică”, primul pas în acest sens fiind lansarea platformei GovITHub.

”Însă ceea ce (…) puteţi face dumneavoastră care sunteţi în sală, dacă ne daţi o mână de ajutor, este să desţelenim terenul şi să putem pune în momentul respectiv altceva în loc, un altfel de legislaţie, un altfel de concept al administraţiei (…) mai puţin birocratic, mult mai transparent, mult mai deschis, în aşa fel încât pe viitor să nu mai avem doar trei patru firme de IT care să câştige toate licitaţiile din administraţia publică şi care mai mult să vină şi să construiască software care nu sunt compatibile între ele”, a spus Cioloş la lansarea platformei GovITHub.

El a arătat că în acest moment au fost create ”felii şi insule în administraţie care nu comunică între ele”.

”Trebuie început de undeva şi cum probabil timpul pe care-l aveam la dispoziţie era prea scurt ca să urcăm muntele şi să-l coborâm, am încercat să-l ocolim un pic… Chiar am avut zilele trecute o discuţie pe păduri, pe această idee ce putem face ca să ţinem sub control şi să reducem acest fenomen al tăierilor ilegale şi al lipsei de transparenţă … în modul în care este utilizat lemnul în România, în urma a ceea ce se întâmplă şi ce se lucrează pe partea asta de IT o să venim şi cu modificări de legislaţie, să adaptăm legislaţia la acest nou sistem de a funcţiona în administraţie. Dar avem nevoie să avem baza asta, infrastructura asta, ca să putem schimba şi legislaţia. Altfel degeaba schimbăm legislaţia, dacă nu avem un alt mecanism cu care să funcţionăm (…) Asta e cumva şi înlănţuirea lucrurilor, a evenimentelor. Cred că putem în aceste câteva luni pe care le avem la dispoziţie, cu ceea ce am făcut în lunile precedente, cred că putem schimba câteva lucruri…”, a conchis şeful Executivului.

Corpul de Control al premierului a iniţiat în luna iulie acţiuni de control în toate instituţiile publice, fiind verificate achiziţiile de programe informatice efectuate în ultimii trei ani.

Demersul vine după ce Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a cerut Corpului de Control al ministerului să verifice contractele firmelor controlate de deputatul Sebastian Ghiţă, afirmând că a dat ordin pentru recuperarea sumelor. Potrivit raportului depus de ministrul Ghinea în Parlament, printre contractori se află firmele: 2K Telecom, 360 Revolution SRL, Asesoft Distribution, Expert One Research sau Teamnet International S.A. Firmele au avut mai multe contracte cu instituţii publice, pe listă fiind: unităţi militare, spitale, ministere, Consilii Judeţene şi locale, fundaţii, institute şi agenţii naţionale.

Tags: , , , , , , ,
Ciolos

Companiile de stat, desfiinţate sau să devină instituţii publice

Companiile de stat trebuie să devină o sursă de venit pentru bugetul de stat, nu doar pentru angajaţii acestora sau pentru companiile private care lucrează cu ele, în caz contrar fiind necesar să fie desfiinţate sau transformate în instituţii publice, transmite Corpul de control al premierului.

”Companiile de stat – încă numeroase şi aflate în poziţii cheie ale economiei naţionale, inclusiv în situaţie de monopol – trebuie să devină o sursă de venit pentru bugetul de stat, nu doar pentru angajaţii acestora sau pentru companiile private care lucrează cu companiile de stat. În situaţia în care o companie de stat nu face decât să administreze fonduri de la bugetul de stat, în loc să aducă fonduri la buget, această va trebui să fie desfiinţată sau să fie transformată în instituţie publică. Acestea sunt obiectivele pe care le va urmări Corpul de Control al Primului ministru în acţiunile de verificare a companiilor de stat, aşa cum sunt controalele de la CNI şi CNADNR, aflate în curs”, se arată pe pagina de Facebook a Corpul de control al premierului.

Aceeaşi instituţie anunţă acţiuni noi de control ”în puncte nevralgice ale administraţiei publice centrale şi ale companiilor deţinute de stat”.

Premierul Dacian Cioloş a afirmat la sfârşitul lunii mai că îi reproşează ministrului Transporturilor, Dan Costescu, că nu a abordat cu mai mult curaj restructurarea CNADNR, o companie care în opinia sa manifestă “o rezistenţă foarte mare” la reformă.

“Unul din lucrurile pe care i l-am reproşat şi i le reproşez domnului Costescu, faptul că nu s-a dus mai departe cu noua conducere din vârful CNADNR-ului cu mai mult curaj în restructurare. Dincolo de asta, eu constat că e o structură foarte greu de restructurat pentru că e o rezistenţă foarte mare acolo. E o companie care de la început a fost gândită într-un mod foarte complex şi complicat, e o companie care în acelaşi timp gestionează şi drumuri naţionale şi autostrăzi, două categorii de drumuri diferite, gestionează în acelaşi timp şi investiţii şi mentenanţă, fără să existe competenţe specifice. Nu a fost impresia mea că atunci când au fost recrutaţi anumiţi oameni acolo criteriul principal a fost competenţa specifică pe investiţii sau mentenanţă, pe infrastructură mare gen autostradă sau drumuri naţionale”, a spus premierul la Realitatea TV.

Cioloş a mai spus că se gândeşte din ce în ce mai serios la schimbarea strategiei în domeniul construcţiei de autostrăzi.

“Nu mi-am pierdut speranţa şi cred că lucrurile pot fi schimbate acolo, dar încep să mă gândesc din ce în ce mai serios şi la alternative. Dacă vrem să avem autostrăzi în anii care vin şi să avem proiecte mari de infrastructură cred că trebuie să le asumăm într-un alt fel, cu o altă anvergură instituţională, instituţii mai clare, mai suple şi mai bine susţinute şi din punct de vedere legislativ”, a spus Cioloş.

Tags: , , ,
Ciolos

Ministrul Fondurilor Europene a demisionat, la cererea lui Cioloș

Ministrul Fondurilor Europene, Aura Răducu, a demisionat. Premierul Dacian Cioloş a fost cel care i-a cerut să părăsească echipa guvernamentală.

“La solicitarea domnului prim-ministru, îmi depun demisia din funcţia de ministru al fondurilor europene. Am acceptat să fac parte din această echipă guvernamentală cu gândul că voi reuşi să introduc o nouă abordare şi un nou tip de management în acest important domeniu al fondurilor europene”, se arată într-un comunicat remis presei.

Aura Răducu a spus că mare parte din priorităţile pe care şi le-a propus la minister sunt în curs de realizare, însă premierul este nemulţumit.

Ministrul demisionar precizează că a avut în vedere finalizarea programelor 2007-2013, închiderea proiectelor, realizarea unei rate cât mai mari de absorbţie în special prin includerea unor proiecte retrospective, finanţate numai de la bugetul de stat în perioada 2007-2015, realizarea de analize complexe privind impactul celor 9 ani de politică de coeziune, cu scopul eliminării problemelor şi blocajelor înregistrate, precum şi reducerea neregulilor, îndeplinirea conditionalităţilor ex-ante (politici publice pentru principalele sectoare – educatie, sănătate, transport, gestionarea deşeurilor, etc.) prevăzute în cadrul Acordului de Parteneriat cu Comisia Europeană, multe cu termene depăşite, creşterea transparenţei în implementarea programelor şi proiectelor europene, informarea cât mai corectă a cetăţenilor privind utilizarea fondurilor europene/publice, precum şi eealizarea împreună cu STS a sistemului informatic integrat de gestionare a programelor şi proiectelor europene (MySMIS 2014) – 2 module principale au fost finalizate, esenţiale pentru depunerea proiectelor.

Aura Răducu a mai precizat că a urnărit simplificarea şi standardizarea procedurilor, a acordurilor de delegare, a ghidurilor, a contractelor de finanţare, a documentelor solicitate beneficiarilor, o comunicare mai bună cu beneficiarii şi sprijin direct, la nivel regional şi local, prin organizarea unui sistem unitar şi profesionist de informare, finalizarea acţiunii de desemnare/acreditare a sistemelor de management şi control pe fiecare program operaţional, atât la nivelul de autoritate de management cât şi la nivel de organisme intermediare; evaluarea performanţelor înregistrate de către fiecare structură, lansarea, împreună cu ministerele sectoriale, a proiectelor pentru perioada 2014-2020 (aproximativ 80% din alocarea UE), precum şi demararea pregătirii proiectelor publice prin îmbunătăţirea normelor şi standardelor de pregătire a documentaţiei, realizarea unui contract de antrepriză clar şi corect pentru lucrări publice; sprijin pentru demararea unor proiecte de mare impact pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării, ca de exemplu: linia de metrou Gara de Nord – Aeroportul Otopeni, ELI-NP, DANUBIUS).

“Priorităţile menţionate sunt în prezent într-un stadiu avansat de implementare şi s-au concretizat prin lansarea, de către Ministerul Fondurilor Europene, a cererilor de proiecte care totalizează peste 40% din alocările programelor gestionate în perioada 2014-2020 – cinci programe în valoare totală de aproximativ 20 miliarde euro din fonduri UE şi cofinanţare naţională (Programul Operaţional Capital Uman, Programul Operaţional Infrastructură Mare, Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate)”, arată ministrul.

Aura Răducu explică faptul că şi-a dorit ca pe baza experienţei acumulate în peste 20 de ani de gestionare a programelor şi proiectelor europene, şi având în vedere schimbările dorite de societate, să ajute la întărirea capacităţii administrative a ministerului şi la dezvoltarea unei instituţii europene, capabile să asigure coordonarea şi implementarea programelor, corelarea lor cu politicile europene, cu nevoile şi programele naţionale, contribuind totodată la pregătirea României pentru Preşedinţia Consiliului UE in 2019.

Cu toate acestea, la solicitarea premierului, a decis să demisioneze.

“Totuşi, având în vedere nemulţumirile domnului prim-ministru legate de obiectivele pe termen scurt privind activitatea mea, la cererea domniei sale, îmi depun demisia din funcţia de ministru al fondurilor europene. Regret că nu am avut şansa de a duce la bun sfârşit acţiunile propusem, dar ramân un susţinător al politicii de coeziune, al principiilor europene şi al utilizării cât mai eficiente şi profesioniste a fondurilor europene pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării”, mai spune ministrul demisionar.

Premierul Dacian Cioloş va înainta preşedintelui Klaus Iohannis propunerea pentru Ministerul Fondurilor Europene, “în perioada imediat următoare”.

“Am acceptat demisia doamnei ministru Aura Carmen Răducu. În perioada imediat următoare voi înainta domnului Preşedinte Klaus Iohannis o propunere pentru funcţia de ministru al Fondurilor Europene”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.

Tags: , , ,
terenagricol--600x353

Cioloş: Peste 50% din comunele din România nu-şi pot acoperi cheltuielile de funcţionare

Peste 50% din comunele din România nu-şi pot acoperi cheltuielile de funcţionare din veniturile proprii, ceea ce are consecinţe grave asupra dezvoltării economice locale, a afirmat premierul Dacian Cioloş, care a subliniat totodată că în an electoral, Guvernul nu şi-a propus să facă “minuni”.

“La nivelul administraţiei publice locale avem costuri foarte ridicate pentru a menţine administraţii locale ale unor localităţi mici care au capacitate financiară şi instituţională slabă, cu consecinţe grave asupra dezvoltării economice locale. Astfel, peste 50% din comunele din România, în momentul de faţă, nu-şi pot acoperi cheltuielile de funcţionare cu propriile venituri pe care le pot degaja, ca să nu mai vorbim de proiecte de investiţii pentru dezvoltare”, a spus Cioloş, luni, în Parlament, la “Ora Premierului”.

Şeful Executivului a atras atenţia şi asupra faptului că programele europene destinate dezvoltării locale se suprapun şi nu sunt utilizate eficient, iar în ceea ce priveşte transferul de fonduri de la bugetul de stat nu sprijină “durabil şi obiectiv” cele mai sărace comunităţi.

“De multe ori, fondul de rezervă al Guvernului este un instrument principal de echilibrare, dar nu pe criterii obiective a nevoilor de finanţare a diferitelor comunităţi locale”, a arătat prim-ministrul.

Dacian Cioloş a amintit că este un an electoral şi de aceea Guvernul nu şi-a propus “să facă minuni” cu reforma administraţiei publice locale.

“Dat fiind faptul că este an electoral, nu ne-am propus să facem minuni cu această reformă, în schimb vrem să punem în dezbatere şi să creem cadru juridic şi oportunităţi pentru a veni cu câteva soluţii la problemele pe care le-am ridicat înainte şi anume faptul că avem multe localităţi de dimensiuni mici care nu reuşesc să-şi acopere cheltuielile de funcţionare şi să aibă resurse de finanţare pentru investiţii, programe de dezvoltare”, a spus Cioloş.

Premierul a precizat că ia în calcul două variante de rezolvare a acestei situaţii, respectiv prin fuziune voluntară(pe baza criteriilor care ţin de populaţie, distanţa de centru administrativ teritorial etc..) şi o a doua variantă, care poate fi complementară la prima, vizează consolidarea şi stimularea cooperării intercomunale pornind şi de la exemplul grupurilor de acţiune locală care ar putea fi scheletul, baza acestor cooperări intercomunale întărite, mai bine structurate, cooperări care să fie susţinute şi din punct de vedere bugetar mai ales pentru proiecte de investiţii sau pentru proiecte de îmbunătăţirea funcţionării administrative”, a spus prim-ministrul.

Şeful Executivului a mai precizat că procesul de descentralizare va continua, în beneficiul cetăţenilor, şi totodată se vor implementa mecanisme de transparenţă decizionlă şi de participare cetăţenească.

Tags: , , , , ,