Tag Archives: corupţie

protest

România, între cele mai corupţe ţări din UE

România se situează pe locul 24 din 28 în UE privind percepţia asupra gradului de corupţie în 2018, având cu un punct mai puţin – 47 – faţă de 2017, urcând o poziţie şi devansând Grecia, se arată într-un raport al Organizaţiei nonguvernamentale anticorupţie Transparency International.

La nivel global, România ocupă locul 61 din 180 de ţări analizate.

Raportul Transparency International privind Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) la nivel global analizează corupţia din sectorul public, aşa cum este percepută de mediul de afaceri şi de experţi independenţi din 180 de ţări. Scorul este unul de la 0 la 100 pentru fiecare ţară, 0 fiind „foarte corupt” iar 100 „foarte curat”.
Deşi România şi Bulgaria (care se află pe ultimul loc din UE, cu 42 de puncte) au făcut progrese în ultimii ani, ambele ţări au înregistrat o scădere de un punct într-un an în care au avut loc un scandal imens privind corupţia în Bulgaria şi proteste masive anticorupţie în România, se arată în raport.
În plus, atât România, cât şi Bulgaria sunt monitorizate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al UE, care monitorizează dacă ţările îndeplinesc reformele anticorupţie şi judiciare la care s-au angajat la aderarea la blocul european. În ciuda acestui fapt, niciuna din cele două ţări nu a făcut progrese semnificative în acest sens, este precizat în raport.
În afară de Grecia şi Bulgaria, singura ţară cu un punctaj mai slab decât al României este Ungaria, cu 46 de puncte.
Danemarca şi Noua Zeelandă ocupă primele locuri la nivel mondial cu 88, respectiv 87 de puncte fiecare. Ultimul loc este ocupat de Somalia cu 10 puncte, deasupra ei situându-se Sudanul de Sud şi Siria cu 13 puncte fiecare. Regiunea cu cele mai mari punctaje este Europa de Vest şi Uniunea Europeană, cu o medie de 66 de puncte, iar regiunile cu cele mai scăzute punctaje sunt Africa Sub-Sahariană (medie de 32 de puncte) şi Estul Europei şi Asia Centrală (medie de 35 de puncte).
Mai mult de două treimi dintre ţări au scoruri de sub 50 de puncte, media globală fiind de 43. Din 2012, doar 20 de ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorul, printre care Estonia şi Coasta de Fildeş, iar la alte 16 situaţia s-a înrăutăţit semnificativ, precum în Australia, Chile şi Malta.
Dintre primele 20 de ţări, 14 sunt din Europa de Vest şi Uniunea Europeană. Danemarca este urmată îndeaproape de Finlanda, Suedia şi Elveţia, toate cu un punctaj de 85.
Datele, examinate alături de studii privind starea democraţiilor, arată că există o legătură între nivelul corupţiei şi sănătatea unei democraţii. Democraţiile complete au o medie de 75 de puncte, în timp ce la democraţiile „defecte” media este 49 de puncte. Regimurile hibride – care au tendinţe spre totalitarism – au media de 35 de puncte. Regimurile autoritare au cel mai scăzut punctaj, cu o medie de 30 de puncte.
Ca exemplu pentru acest tipar, punctajele din Ungaria şi Turcia au scăzut cu opt, respectiv nouă puncte în ultimii cinci ani. În acelaşi timp, Turcia a fost retrogradată de la o ţară „parţial liberă” la o ţară care „nu este liberă”.
În paralel, Ungaria a înregistrat cel mai scăzut punctaj pentru drepturile politice de la căderea comunismului în 1989. Aceste punctaje arată deteriorarea statului de drept şi a instituţiilor democratice.
SUA au pierdut patru puncte faţă de 2017, ajungând la 71 şi ieşind astfel din primele 20 de ţări în clasament pentru prima oară din 2011.

 

Tags: , , ,
bani-catuse

Proiect iniţiat de mai mulţi deputaţi PSD care modifică o lege anticorupţie

Mai mulţi deputaţi PSD au iniţiat un proiect de lege prin care se propune ca faptele de corupţie în urma cărora se obţin foloase necuvenite pentru pentru alţii să nu mai fie incriminate, motivând că „o asemenea abordare nu are legătură cu realitatea”.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie a fost depusă la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi este iniţiată de mai mulţi deputaţi PSD, printre care şi Andreea Cosma, însă este semnată numai de social-democratul Cătălin Rădulescu.

Iniţiativa legislativă propune modificarea Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, astfel încât sintagma „Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite” din aliniatul 1 al articolului 12 să fie înlocuită cu „Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase materiale necuvenite”.

„Sintagma «pentru sine sau pentru altul» a urmărit, în concepţia legiuitorului, evitarea situaţiei în care autorul faptei deşi comite o infracţiune, ar putea să invoce, în apărarea să, faptul că nu este beneficiarul foloaselor rezultate, în fapt, o asemenea abordare nu are legătură cu realitatea. Astfel, este absurd să presupunem faptul că o persoană comite o asemenea infracţiune fără nici un fel de interes ori beneficiu personal, doar pentru a aduce foloase necuvenite unei terţe persoane”, se arată în expunerea de motive.

Astfel, potrivit proiectului, forma modificată a articolului va fi: „(1) Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase materiale necuvenite: a) efectuarea de operaţiuni financiare, că acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea unei tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atributiei sau însărcinării sale: b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii”.

Iniţiatorii motivează că acela care comite fapta incriminată are un interes, nelegitim, şi nu beneficiază, chiar şi indirect, de folosul rezultat.

„Dacă acest interes nelegitim şi beneficiul rezultat nu aparţin, cel puţin parţial, şi autorului, atunci nu poate fi vorba de o infracţiune de corupţie sau asimilată unei infracţiuni de corupţie. Este esenţial să se determine o legătură certă între fapta incriminată şi beneficiul rezultat, în favoarea făptuitorului. Faptul că această legătură poate fi intermediată nu înlătura posibilitatea determinării, că şi obligaţia de a fi determinată cu certitudine. Beneficiarul aparent este, în fapt, doar un intermediar, altfel nu ne găsim în prezenţa unei infracţiuni de corupţie. În ceea ce priveşte sintagma «bani, bunuri ori alte foloase necuvenite», intenţia legitimă a legiuitorului de a nu limita tipurile de foloase necuvenite ce se pot obţine dintr-o asemenea infracţiune a dus, în timp, la absurdităţi şi la concluzii contrare acestei intenţii. Astfel, câştigul de imagine, popularitaea ori rezultatul unui scrutin electoral au devenit foloase necuvenite ale unor infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora, ceea ce este absurd. În aceste condiţii, se creează posibilitatea de a eticheta drept folos necuvenit absolut orice, ceea ce, cu siguranţă nu a fost şi nu este în intenţia legiuitorului”, se arată în documentul citat.

Tags: , , ,
horvath

Viceprimarul Clujului îşi dă demisia. Este de 5 luni sub control judiciar pentru corupţie

Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Horvath Anna, aflată în concediu fără plată după ce a fost plasată de către DNA sub control judiciar pentru trafic de influenţă, a anunţat, joi, că va demisiona din funcţie.

Horvath Anna a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că va continua să lupte în justiţie pentru a-şi găsi dreptatea.

“S-au împlinit 5 luni de când sunt sub control judiciar şi s-a instituit interdicţia de a-mi exercita funcţia de viceprimar. În aceste cinci luni am fost în concediu fără plată, nu am avut niciun venit. Sunt o persoană activă, iar interdicţia care mi se impune şi care nu are nicio limită juridică în timp mă conduce la decizia de a nu putea continua, astfel că în prima şedinţă a Consiliului Local Cluj-Napoca îmi voi înainta demisia din funcţia de viceprimar. Mi-am făcut datoria şi mi-am exercitat atribuţiile aşa cum am jurat, respectând Constituţia şi legile ţării în beneficiul clujenilor. Nu îmi rămâne decât să mă lupt în justiţie pentru a-mi găsi dreptatea. Mulţumesc echipei din Primărie şi colegilor mei, primarului Emil Boc şi viceprimarului Dan Tarcea cu care am format o echipă extraordinară”, a spus Horvath.

Aceasta îşi va continua activitatea ca şi consilier local din partea UDMR în Consiliul Local Cluj-Napoca.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că nu este niciun raţionament ca, după cinci luni, Horvath Anna să nu fie lăsată să se întoarcă la locul de muncă şi să îşi continue activitatea ca viceprimar.

“Sunt convins că procurorul poate prelungi interdicţia fără nicio limită. Susţin demisia lui Horvath Anna, care a fost un viceprimar extraordinar de bun, un lider al comunităţii locale, a servit cu cinste binele public. Dacă procurorul ar fi avut dovezi solide am fi depăşit această fază. Interdicţia de a se întoarce înseamnă discreditarea Annei Horvath. După şedinţa Consiliului Local, când demisia va fi înregistrată, i-am propus Annei Horvath să ocupe funcţia de vicepreşedinte executiv al UDMR pentru relaţia cu autorităţile locale, care este vacantă. Avem nevoie de un om care cunoaşte segmentul administraţiei locale, înţelege problemele comunităţilor locale. Va fi un ajutor real pentru proiectele legislative pe care vom încerca să le depunem pentru a amenda legislaţia care dirijează activitatea administraţiei locale”, a spus Kelemen.

La rândul său, preşedintele UDMR Cluj, deputatul Csoma Botond, a declarat că regretă demisia Annei Horvath considerând că aceasta şi-a desfăşurat activitatea în Primăria Cluj-Napoca în beneficiul tuturor locuitorilor municipiului.

“Îmi pare foarte rău de această situaţie în care se află şi de gestul demisiei. Cred că Horvath Anna a fost un foarte bun viceprimar, am apreciat foarte mult munca pe care a depus-o. A avut o forţă de muncă extraordinară şi a lucrat în beneficiul clujenilor indiferent de etnie. Horvath Anna a fost un viceprimar de pe urma căruia Clujul şi clujenii au câştigat”, a spus Csoma.

Acesta a subliniat că nu ştie cine va fi consilierul local din grupul UDMR care va lua locul Annei Horvath ca viceprimar, o şedinţă a UDMR Cluj urmând să aibă loc zilele următoare.

Horvath Anna este cercetată sub control judiciar de DNA Cluj pentru trafic de influenţă, după ce, în 10 octombrie, procurorii au făcut percheziţii la Primăria Cluj-Napoca şi la domiciliul său, suspectând nereguli în finanţarea campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2016.

În 13 octombrie, Horvath Anna a anunţat pe o reţea de socializare că îşi va lua concediu fără plată pe durata celor 60 de zile de control judiciar dispuse de DNA, considerând că ar fi incorect să obţină remuneraţie în condiţiile în care nu poate presta munca la care s-a angajat.

Horvath a contestat măsura controlului judiciar în instanţă, inclusiv la ICCJ, dar demersurile sale au fost respinse.

Horvath Anna a deţinut funcţia de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca din 2012.

 

Tags: , , , , , , ,