Tag Archives: contributii sociale

portofel-cu-bani

Ce contribuţii la asigurările sociale vor fi trecute de la angajator la angajat, stabilite în urma discuţiilor de la Guvern cu sindicatele

Sindicaliştii au declarat, miercuri, după negocierile avute la Guvern, că nu vor fi fi trecute toate contribuţiile în sarcina angajaţilor, liderul BNS, Dumitru Costin, ridicând problema asumării unui eventual eşec în cazul în care transferul contribuţiilor nu va fi un succes.

”Se doreşte transferarea unor părţi de contribuţii de la angajator la angajat conform celor discutate care rămâne să le vedem efectiv în următoarele zile într-un document oficial. Ceea ce s-a specificat este că fondurile speciale – şomaj, fondul de risc profesional, fondul de garantare a salariilor, concedii medicale, inclusiv obligaţiile angajatorului pentru condiţii de muncă deosebite şi speciale – vor rămâne în continuare în sarcina angajatorului. Deci din totalul obligaţiilor sale vor fi transferate aproximativ numai 20% din cele 22,7% contribuţii pentru condiţii normale sau se adaugă cinci puncte procentuale pentru deosebite şi zece puncte procentuale pentru speciale. În acelaşi timp, conform precizărilor domnului ministru al Justiţiei, fără să se prejudicieze problema dreptului de proprietate, legea va prevedea în mod expres şi imperativ faptul că angajatorii sunt obligaţi să crească cu 20% nivelul salariilor brute la care se vor aplica noile contribuţii sociale de 35% pentru angajat şi la restul cele 10% impozit pe salariu. În condiţiile respective cresc şi în sectorul economic privat, mixt sau de stat salariile nete cu aproximativ 8% în structura dată. În acelaşi timp s-a convenit, cel puţin aparent e convenit cu sectorul bugetar că, în legea de salarizare bugetară, creşterea de 25% prevăzută pentru 1 ianuarie 2018 include şi transferul de taxe sociale. Deci, practic, sectorul bugetar va vedea majorarea de 25% din care se vor scădea taxele sociale – 20% pentru angajator, deci vor avea o creştere pe net de aproximativ 5%”, a anunţat liderul Cartel Alfa, Bogdan Hosu.

Liderul Cartel Alfa a spus că nemulţumirile sindicatelor au fost generate de faptul că exista riscul ca salariul net să scadă.

”A rămas să se studieze impactul legat de repartizarea pe brut în salarii a noilor creşteri pentru că ne vom apropia foarte mult ca salarii brute care se raportează la nivelul statisticii europene de salariile din Grecia, Portugalia (…) deşi pe net creşterile nu sunt la nivelul respectiv”, a mai spus Hossu.

La rândul său, Dumitru Costin, preşedintele BNS, a spus că nu va mai face nicio declaraţie publică fără să aibă în faţă un document asumat public de guvernul Tudose.

”Până în prezent, discuţiile s-au purtat în baza programului de guvernare, cu care a fost investit acest guvern, pe de o parte, în baza unor declaraţii publice făcute de diverşi lideri sau de diverşi membri ai acestui guvern, pe de altă parte, şi dincoace, pe analizele noastre, ieşirile noastre publice au fost întotdeauna argumentate, scrise, justificate. Astăzi, aflu că ceea ce a declarat săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al PSD, vinerea trecută, pe un post de televiziune, anume faptul că toate componentele sistemului de securitate socială care erau hrănite din cele patru taxe care dispar – boli profesionale, concedii medicale, ajutoare de şomaj, contravaloarea salariilor pentru firmele aflate în insolvenţă – toate astea vor fi suportate de la bugetul de stat. Asta comunicau săptămâna trecută. Astăzi, aflăm că de fapt nu vor fi suportate de la bugetul de stat, ci ele vor fi menţinute în continuare în dreptul angajatorului. Există o dinamică, şi atâta timp cât nu avem nişte documente scrise, asumate politic, evident că şi unii şi alţii putem să facem erori, dar tocmai pentru a nu crea false aşteptări din partea oamenilor sau pentru a-i dezinforma, am hotărât că e mai bine să fac acest lucru. Voi relua imediat comunicarea publică în momentul în care voi avea un document sub semnătură, venit de la Guvernul României”, a mai adăugat Dumitru Costin.

El a mai spus că i-a întrebat pe reprezentanţii Executivului despre asumarea unui eventual eşec al transferului contribuţiilor în sarcina angajaţilor, precizând că aşteaptă un răspuns public.

”În situaţia unui eşec al unui astfel de demers, ca şi consecinţe, cine-şi va asuma din punct de vedere politic consecinţele şi cine va plăti pentru asta? Ce am mai avut astăzi ca şi certitudine este teza conform căreia odată cu apariţia acestui nou mecanism prin care doar salariatul va fi cel care va contribui la pensii şi la sănătate, vor creşte încasările Ministerului de Finanţe la bugetul asigurărilor sociale. În traducere liberă, asta înseamnă că odată cu mutarea contribuţiilor în brut, creşte brutul şi acel procent aplicat cumulat pensie plus sănătate, ca şi contribuţie, aplicat la brutul majorat cu mutarea contribuţiilor, va genera mai multe venituri… Astăzi am luat act de faptul că de la 1 ianuarie se propune printre altele, în afara mutărilor de contribuţii, şi o creştere a nivelului de contribuţii pe care le va plăti fiecare salariat. Noi am spus asta, în urmă cu două zile, am fost luaţi în bâză…Aştept acum să văd în scris cum vor creşte veniturile la bugetul asigurărilor sociale…”, a mai spus liderul BNS.

În opinia lui Dumitru Costin şi având în vedere că se schimbă filosofia salarială în România, ”cu siguranţă că mulţi din viitorii salariaţi ai României se vor afla şi e o predicţie pe care o fac acum (…) vă asigur că va creşte ponderea salariaţilor plătiţi la salariul minim în economia României şi după această mutare”.

Liderii sindicatelor au precizat că, în urma negocierilor de miercuri, nu au motive să anuleze protestele anunţate pentru perioada următoare.

Tags: , , , , ,
lei-ron-bani

Contribuţiile sociale obligatorii vor fi datorate de către angajat din 1 ianuarie 2018

Contribuţiile sociale obligatorii vor fi datorate de către angajat începând din 1 ianuarie 2018, dar obligaţia stabilirii, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului, a anunţat joi Ministerul Finanţelor.

Programul de guvernare 2017 – 2020 conţine un pachet de măsuri ce vizează contribuţiile sociale obligatorii, care urmează a se implementa începând cu 1 ianuarie 2018. Astfel, nivelul contribuţiilor sociale obligatorii urmează să se diminueze cu 4,25 puncte procentuale, respectiv de la 39,25% la 35%, potrivit Ministerului Finanţelor.

Totodată, ”se are în vedere şi reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%”.

”Aceste contribuţii vor fi datorate de către angajat, însă obligaţia stabilirii, reţinerii şi plăţii acestora către bugetele de asigurări sociale va reveni, în continuare, angajatorului”, se arată în comunicat.

Astfel, sumele reprezentând CAS şi CASS, care în prezent sunt datorate de angajator în nume propriu, vor fi preluate de către angajat. Această măsură va asigura angajatului creşterea punctajului luat în calcul la stabilirea pensiei şi implicit o pensie mai mare, potrivit Ministerului Finanţelor.

”Măsurile nu vor implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator. Totodată, având în vedere şi scăderea cotei de impozit pe venit, nici venitul net al angajatului nu va fi afectat”, se arată în comunicat.

Premierul Mihai Tudose a declarat recent că CAS şi CASS ”vor rămâne pe modelul actual”, adică vor fi plătite de angajator, el răspunzând enervat jurnaliştilor care l-au întrebat despre faptul că acestea ar putea fi achitate de către fiecare angajat: ”Eu nu ştiu de unde tot scoateţi lucrul acesta”.

Joi, Tudose le-a transmis reprezentanţilor sindicatelor şi patronatelor că Executivul este deschis la dialog şi consultare publică pe tema noilor măsuri ce vor fi implementate în justiţiei, în fiscalitate, în legislaţia salarizării şi a pensiilor, pentru a se ajunge la cele mai bune soluţii.

Tags: , , , ,
crestere-economica-economie

România are al şaptelea cel mai mare cost al contribuţiilor de asigurări sociale din Europa

România are al şaptelea cel mai mare cost al contribuţiilor de asigurări sociale din 27 de ţări ale Spaţiului Economic European (SEE), în contextul în care plafonarea bazei de calcul a fost eliminată din 1 februarie 2017, România impunând contribuţii comparabile cu Germania şi Belgia, fără a oferi şi beneficii comparabile asiguraţilor, potrivit unei analize publicate luni de firma de audit şi consultanţă Deloitte România.

Până în 31 ianuarie, contribuţia de asigurări sociale era plafonată la cinci salarii medii pe economie, acest plafon fiind eliminat de la 1 februarie. România se afla pe locul 18 în clasamentul Deloitte, în ianuarie 2017, şi a urcat pe locul 7 după eliminarea plafonului.

Cele mai mari costuri ale contribuţiilor de asigurări, de peste 45%, sunt în Franţa, Ungaria, Belgia, Grecia şi Italia. La polul opus se poziţionează Malta, Bulgaria, Cipru, Islanda şi Irlanda, potrivit Deloitte.

Ţările cu cele mai mari costuri sunt şi cele care nu au plafon, susţine unul dintre directorii Deloitte România, Monica Ţariuc.

”Chiar dacă ratele de taxare sunt apropiate, sumele efectiv datorate cresc simţitor acolo unde lipseşte plafonul. România impune contribuţii comparabile cu Germania şi Belgia, fără a oferi şi beneficii comparabile asiguraţilor. O altă remarcă ar fi că majoritatea statelor permit asigurarea alternativă de sănătate în sistem privat, opţiune care în România lipseşte deşi din ce în ce mai mulţi angajaţi apelează strict la acest tip de servicii medicale”, a spus Monica Ţariuc.

Din 2018, România ar putea să revină aproape de mijlocul clasamentului, pe poziţia 11, luând în considerare reducerea ratei cumulate a contribuţiilor de la 39,25% la 35%, prevăzută în programul de guvernare, potrivit Deloitte.

”Totuşi, această măsură de diminuare a ratei procentuale vine la pachet cu o majorare a venitului salarial brut cu 22,75% pentru a menţine valoarea netă a salariului. Dacă nu ar fi luată în calcul această majorare şi ar fi efectuată o analiză comparativă a costurilor asigurărilor sociale plecând de la un venit net, şi nu unul brut crescut artificial, România ar putea ajunge chiar pe podiumul ţărilor cu costurile cele mai ridicate de asigurări sociale”, se arată în comunicat.

În 2018, România ar urma să elimine patru din cele şase categorii de contribuţii de asigurări existente, să le transfere integral la angajat şi să reducă rata cumulată a acestora de la 39,25% la 35%, conform programului de guvernare. Impozitul pe venit ar scădea de la 16% la 10% (0% sub 2.000 lei brut).

Costul muncii va fi, în aceste condiţii, de 70% faţă de 75% în prezent. Pentru fiecare 100 lei primită de angajat, statul va încasa 70 lei în loc de 75 lei, au subliniat specialiştii Deloitte.

viewscnt

Tags: , , ,
cat-de-repede-scrii-la-tastatura-testul-in-limba-romana-care-iti-spune-cat-esti-de-bun_size1

Industriile cele mai afectate de eliminarea plafonării CAS şi CASS

​Industriile cele mai afectate de eliminarea plafonului de plata a CAS şi CASS  sunt cele care angajează personal înalt calificat şi specializat cum sunt sectorul informatic, energetic, băncile, aviaţia, telecomunicaţiile, serviciile. Printre primele efecte ale acestei măsuri ar putea fi renunţarea la unii angajaţi dacă angajatorii nu acceptă să suporte din banii fimei modificările fiscale.

Noul Guvern a decis eliminarea plafonului de 5 salarii medii brute peste care nu se mai impunea CAS (contribuţiile sociale) şi CASS (contribuţiile de sănătate). Această măsură va fi aplicată de la 1 februrarie, potrivit Ordonanţei de Urgenta nr. 3/2017, adoptată săptămâna trecută. Prin eliminarea acestui plafon bugetul ar urma să câştige 1,4 miliarde lei, potrivit premierului Sorin Grindeanu.

În România, la momentul actual, sunt aproximativ 36.000 de persoane care vor fi afectate de această măsură, tot potrivit datelor anunţate de Guvern.

VEZI AICI cât pierd angajatul/ angajatorul la salarii de peste 3.000 euro. 

Tags: , , , , , ,
anca dragu

Ministrul de Finanţe: Nu creştem nicio contribuţie socială obligatorie, nici pentru angajat, nici pentru angajator

Ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, le-a spus luni deputaţilor că Executivul nu are în vedere majorări de taxe şi impozite şi că nu intenţionează să schimbe filosofia fiscală în niciun fel – fie impozitare directă, indirectă sau modificare a sistemului de contribuţii sociale.

”Ministerul Finanţelor Publice nu are în vedere majorări de taxe şi impozite, nu vrea să schimbe filosifia fiscală în niciun fel, pe niciun palier, fie impozitare directă, indirectă sau de modificare a sistemului de contribuţii sociale. Aşadar, nu creştem nicio contribuţie socială obligatorie, nici pentru angajat, nici pentru angajator”, le-a transmis Anca Dragu deputaţilor.

Ea a subliniat că persoanele fizice, cele cu activităţi independente şi profesiile liberale nu sunt vizate de creşterea impozitării.

”De asemenea, MFP nu va acorda nicio amnistie fiscală. Consider că modificări semnificative ale regulilor fiscale trebuie să fie dezbătute şi votate în Parlament. Proiectul pe care l-am avut în vedere şi pe care l-am asumat se referă strict la prevederi de debirocratizare şi de simplificare”, a arătat ministrul Finanţelor.

 Potrivit Ancăi Dragu, deficitul bugetar după primele opt luni este redus, de 0,42% din PIB, iar prin rectificarea bugetară deficitul bugetar a fost menţinut la 2,8% din PIB în termeni cash şi 2,95% din PIB în metodologia europeană.

”Nu vedem niciun pericol de depăşire a acestor ţinte de deficit bugetar în 2016. Mai mult, fondurile de rezervă acumulate în Trezorerie sunt estimate să acopere necesarul de finanţare pentru cinci luni, un nivel suficient potrivit celor mai bune practici internaţionale în managementul lichidităţii. Soldul bugetar redus este rezultatul atât al unei execuţii bugetare prudente pe partea de cheltuieli, cât şi îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare”, a accentuat ministrul Finanţelor Publice.

Anca Dragu: România poate ajunge în 2020 la circa 1% deficit structural

Ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, a declarat luni în Parlament că România poate reveni la ţintele de deficit structural într-un orizont de termen mediu, preconizând că în 2020 va ajunge la circa 1% deficit structural.

”Anul acesta a fost o deviere de la ţintă în urma reducerii de taxe şi impozite adoptate prin Codul fiscal, anul trecut, dar şi a măsurilor de creştere a cheltuielilor bugetare adoptate în 2015 cu un efect cumulat de creşteri, de cheltuieli şi de reduceri de venituri de 23 de miliarde de lei, respectiv circa 3% din PIB”, a arătat Anca Dragu la ”Ora ministrului” din Camera Deputaţilor.

Ea a precizat că, potrivit recomandărilor de ţară adoptate de Consiliul Europen în 2016, România trebuie să realizez o ajustare fiscal-bugetară anuală de 0,5% din PIB în 2017.

”Având în vedere că spaţiul fiscal este extrem de redus şi anume un deficit bugetar estimat de 2,9% din PIB în 2017 şi o estimare din partea Comisiei Europene de chiar 3,4% din PIB pentru anul următor sunt necesare continuarea reformelor structurale la care am lucrat anul acesta şi implementarea unor politici salariale prudente”, a adăugat Dragu.

Potrivit ministrului Finanţelor Publice, evitarea măsurilor prociclice este esenţială pentru păstrarea echilibrelor macroeconomice înregistrate de economia românească şi confirmate de Comisia Europeană în februarie, anul acesta, când România a fost scoasă de pe lista ţărilor cu dezechilibre macroeconomice.

Ministrul Finanţelor a apreciat că România poate reveni la ţintele de deficit structural într-un orizont de termen mediu.

”2,9% în 2017, 2,4% în 2018, 1,9% deficit în 2019 şi în jur de 1% deficit structural în 2020”, a opinat Anca Dragu.

Tags: , , , , , ,