Tag Archives: constructii

constructii

Clujul, în topul ipotecilor la nivel național

Numărul ipotecilor la nivel național, în iulie, a fost de 26.781, cu 4.253 mai mare față de aceeași lună din 2017. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 5.199, Ilfov – 3.844 și Cluj – 1.981.

Luna trecută au fost vândute, la nivelul întregii țări, 44.430 de imobile. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, în cea de-a șaptea lună a acestui an este cu 9.068 mai mic față de luna iulie 2017, conform Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în București – 6.815, Ilfov – 3.285 și Timiș – 2.712. Județele cu cele mai puține imobile vândute sunt Gorj – 284, Caraș-Severin – 192 și Olt – 102. La polul opus, se află județele Olt – 104, Harghita – 87 și Caraș Severin  – 86. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole sunt Arad – 691, Timiș – 647, și Dolj – 524.

Tags: , , , ,
constr buna ziua

Ministerul Economiei: Sectorul construcţiilor are un mare potenţial de creştere, poate ajunge la 15% din PIB

După ce în perioada de creştere economică din 2007-2008 ponderea construcţiilor în Produsul Intern Brut (PIB) al ţării depăşise 11%, în acest moment ponderea este de doar 4%, în condiţiile în care există potenţial să ajungă chiar la 15%, arată Ministerul Economiei într-un proiect de Hotărâre pentru modificarea Anexei la Hotărârea Guvernului nr. 775/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru competitivitate 2015-2020.

”Pentru a realiza investiţiile necesare dezvoltării economiei este nevoie de un sector al construcţiilor bine dezvoltat. Pe când la nivel european sectorul construcţiilor generează aproape 10% din PIB şi oferă 20 de milioane de locuri de muncă, în special pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici, în România înregistrîndu-se un declin accentuat al acestui sector”, arată nota de fundamentare a proiectului de act normativ, citată de news.ro.

Astfel, sectoarele identificate ca fiind ”de viitor” în Strategia naţională pentru competitivitate 2015-2020 sunt: turism şi ecoturism; textile şi pielărie; lemn şi mobilă; construcţii; industrii creative; industria auto şi componente; tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor; procesarea alimentelor şi a băuturilor; sănătate şi produse farmaceutice; energie şi management de mediu; bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultură), bio – farmaceutică şi biotehnologii.

Sectorul de construcţii are un mare potenţial de creştere cu rol de catalizator pentru dezvoltarea economică, putând fi considerat un sector de viitor, spun autorii documentului.

”Chiar dacă sectorul construcţiilor este un sector cu valoare adăugată medie, datorită importanţei sale economice, performanţa sectorului construcţiilor poate influenţa în mod semnificativ atât dezvoltarea economiei în ansamblu dar şi la ocuparea forţei de muncă”, se mai menţionează în document.

Astfel, construcţiile reprezintă unul dintre principalii consumatori de produse intermediare (materii prime, produse chimice, echipamente electrice şi electronice etc.) şi de servicii conexe.

”Pe lângă sectoarele productive de viitor identificate ca fiind sectoare cu potenţial de export şi de specializare inteligentă, pentru asigurarea competitivităţii economiei româneşti pe ansamblu, este nevoie şi de un sistem de distribuţie eficient care să asigure legătura între produsele sectoarelor identificate ca fiind de viitor şi utilizatorii finali în siguranţă şi cu costuri minime”, se mai arată în proiect.

Strategia Naţională de Competitivitate (SNC) 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2015, este un document strategic al Ministerului Economiei, elaborat în vederea corelării intervenţiilor dedicate competitivităţii.

Documentul a avut ca scop oferirea unei soluţii pentru dezvoltarea economică pe termen scurt şi mediu, care să permită punerea în valoare a potenţialului competitiv incomplet exploatat, pentru a crea valoare adăugată şi prosperitate, se arată în proiect.

Viziunea Strategiei Naţionale pentru Competitivitate propune ca obiectiv general dezvoltarea unui ecosistem competitiv de afaceri, bazat pe un mediu de reglementare stabil, centrat pe antreprenoriat, inovare şi creativitate, care să pună accent pe încredere, eficienţă şi excelenţă şi să plaseze România în primele 10 economii la nivel european.

Documentul a identificat cinci priorităţi strategice pentru asigurarea competitivităţii: îmbunătăţirea mediului de reglementare; acţiuni parteneriale între mediul public şi mediul privat; factori şi servicii suport; promovarea celor 10 sectoare de viitor şi pregătirea Generaţiei 2050 şi provocări societale.

Tags: , , , ,
constructii

Scade şantierul imobiliar Nord-Vest

Numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut în februarie cu 15,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, până la 2.725, avansul fiind generat de creşterea cererii în jumătate dintre regiunile ţării, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ianuarie 2018, s-au eliberat 2009 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, o creştere de 28,7% faţă de ianuarie 2017.

În februarie 2018, s-au eliberat 2725 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 61,3% sunt pentru zona rurală.

În februarie 2018, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, exista o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+358 autorizaţii).

Creşterea este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+180 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+99), Vest (+94) şi Sud-Muntenia (+45). Scăderi s-au înregistrat în Nord-Vest (-28 autorizaţii), Sud-Est (-22), Nord-Est (-6) şi Centru (-4).

În 2017, numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 7,6% faţă de anul anterior, până la 41.603. În 2016, numărul de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu 1,2% faţă de anul anterior, până la 38.653.

Tags: , , , ,
constructii

INS: Managerii din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în construcţii şi comerţul cu amănuntul până în luna mai

Directorii firmelor din România se aşteaptă la un avans al activităţii în construcţii şi comerţul cu amănuntul, până în luna mai, şi la o creştere moderată a numărului de salariaţi în construcţii, comerţul cu amănuntul şi servicii, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Soldul conjunctural indică percepţia managerilor asupra dinamicii unui fenomen, care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii unui indicator statistic. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

În industria prelucrătoare, managerii preconizează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +13%).

”Pentru activitatea de fabricare a băuturilor şi cea de fabricare a altor produse din minerale nemetalice se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +44%, respectiv +43%)”, se arată în comunicat.

Pentru preţurile produselor industriale se estimează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +12%), iar referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de 0% pe total industrie prelucrătoare.

În activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +24%).

”Managerii estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%)”, se arată în comunicat.

În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).

”Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +7%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +8%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +23%)”, se arată în comunicat.

În sectorul serviciilor, cererea (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +12%).

”În sectorul de servicii se estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +12%)”, se arată în comunicat.

Tags: , , ,
cluj constructii

Sectorul construcţiilor a crescut în ianuarie cu 7,8%

Lucrările de construcţii au înregistrat în ianuarie o creştere de 7,8% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, susţinute de avansul lucrărilor de infrastructură, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ianuarie 2018, faţă de ianuarie 2017, pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de construcţii noi cu 9,9% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 7,6%. Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 7,4%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 29,7%. Clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale au scăzut cu 10,2%, respectiv cu 0,5%. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 4,2%.

În decembrie 2017, faţă de decembrie 2016, volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută, cu 8%.

În 2017, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut pe total ca serie brută cu 5,4%.

Tags: , , ,
constrmartie

Construcţiile în România – sectorul rezidenţial înregistrează o revenire destul de accelerată

In timp ce constructiile de infrastructura publica sunt la minimul ultimilor 10 ani, sectorul rezidential inregistreaza o revenire destul de accelerata

Pentru elaborarea acestui studiu au fost luate in considerare toate sectoarele implicate in mod direct in activitatea de constructii, atat in ceea ce priveste zona rezidentiala, de infrastructura publica, cat si intretinerea recurenta sau activitatile conexe (instalatii sanitare, electrice, vopsitorie, zugraveli, montari de geamuri, tamplarie si dulgherie etc). Esantionul cuprinde un numar de 65.445 de companii, aproximativ 10% din totalul firmelor romanesti, distribuite pentru fiecare sector in parte, in functie de cifra de afaceri, conform tabelului de mai jos.

tabel1

Situatia financiara consolidata a tuturor companiilor din sectorul constructii (conform selectiei anterior amintite) este prezentata in Tabelul 2, care reflecta urmatoarele concluzii:

• Scaderea investitiilor pe termen lung, in conditiile in care ponderea activelor fixe in total active a scazut de la 65%, in 2008, la sub 50%, in 2016;
• Cresterea duratei medii de colectare a creantelor, de la 115 zile (2008), pana la 195 zile (2016), pe fondul cresterii arieratelor statului in acest sector;
• Cresterea gradului de indatorare, de la 73% in 2008, pana la 88%, in 2016. Aspectul problematic nu deriva din cresterea indatorarii in sine, ci din faptul ca finantarea suplimentara nu este orientata pe termen lung, catre investiti, ci catre acoperirea nevoilor temporare pe termen scurt, adica pentru cresterea capitalului de lucru pe fondul extinderii duratei de colectare a creantelor si finantarii pierderilor din perioada 2010 – 2014 (care nu au fost acoperite prin suplimentarea capitalului);
• Cresterea timida a profitabilitatii generale, la doar 2,5% in 2016, comparativ cu perioada pierderilor inregistrate in 2010 – 2014, dar mult sub nivelul inregistrat inainte de impactul crizei financiare, respectiv 8%, in 2008.

tabel2

Suprafinantare vs Subperformanta

Considerand destinatiile creditului bancar in functie de industrii, sectorul constructiilor este unul dintre cele mai finantate sectoare. Desi in scadere comparativ cu perioada 2007 – 2008, ponderea creditului bancar orientata catre acest sector ramane una dintre cele mai ridicate, respectiv 13,4% la finalul anului 2016. Prin comparatie cu aceasta, ponderea constructiilor in formarea PIB a scazut constant in ultimii ani, de la 10% in anul 2008, la doar 5,8% in 2016. Conform celor ilustrate in Graficul 1, raportul dintre ponderea constructiilor in total credit bancar si aportul acestuia in formarea PIB a crescut de la 1,14 (2007) la 2,31 (2016). Nu intamplator, companiile care activeaza in sectorul constructiilor inregistreaza cea mai ridicata rata a creditelor neperformante prin comparatie cu alte sectoare (conform cifrelor publicate de catre BNR si ilustrate in Graficul 2).

Rolul statului

Investitiile statului (cheltuieli de capital, deci investitii din buget) au scazut in anul 2016 la doar 2,5% din PIB, nivelul minim din ultimii zece ani, in timp ce primele patru luni ale anului curent au debutat cu un nou nivel minim, respectiv 2,3% din PIB.

Pe de alta parte, programul „Prima Casa” prin care guvernul a intervenit in piata imobiliara incepe sa isi piarda din relevanta. Garantiile oferite prin acest program incepand cu anul 2009 au reprezentat principalul pilon de sprijin al pietei imobiliare dupa prabusirea dramatica cauzata de criza financiara. In perioada 2009 – 2016 au fost intermediate aproximativ 200.000 de tranzactii prin acest program, cu o valoare totala de 31,5 MLD RON.

Avand in vedere revenirea pietei imobiliare si faptul ca pretul mediu aferent proprietatilor imobiliare incepe sa depaseasca in multe zone plafonul de finantare oferit de „Prima Casa”, rolul acestui program pare sa fie secundar. In acest context, 2016 a marcat prima contractie atat a numarului de tranzactii, cat si a valorii garantiilor intermediate prin acest program. Mai exact, numarul tranzactiilor garantate prin programul „Prima Casa” a scazut cu 22% in 2016, la doar 27.329 tranzactii, in timp ce valoarea acestora a scazut cu 4%, la doar 2,75 MLD RON.

Evolutia principalelor piete in constructii

Daca sectorul constructiilor de infrastructura publica traieste in momentul de fata cea mai sumbra realitate a ultimilor 10 ani, sectorul constructiilor rezidentiale inregistreaza o revenire destul de accelerata. Conform cifrelor ilustrate in Graficul 4 (mai jos), pretul mediu la nivel national pe metru patrat pentru cladirile rezidentiale (apartamente vechi si noi) la finalul primului trimestru al anului curent a fost de 1.105 EUR / mp, in crestere cu 9% fata de aceeasi perioada a anului anterior si cu +18% fata de primul trimestru al anului 2015.
Aceasta revenire este sustinuta atat de avansul creditarii in conditii favorabile pe fondul unor dobanzi (momentan) foarte scazute, de cresterea venitului mediu cu 16% pe parcursul anului trecut, precum si de acumularea unei cereri nesatisfacute in perioada 2010 – 2015 (amanarea preferintei de achizitie a unui imobil.

Un alt factor care contribuie la cresterea preturilor constructiilor rezidentiale este oferta relativ inelastica (cresterea ofertei intr-un ritm mai lent comparativ cu avansul cererii). Conform ultimelor cifre publicate de INS, autorizatiile pentru constructia de cladiri rezidentiale au scazut cu -1,2% pe parcursul anului trecut, de la 39.112 in 2015, la 38.653 in 2016. Potrivit cifrelor ilustrate in Graficul 5, numarul autorizatiilor de constructii din ultimii cinci ani a variat intr-o banda foarte ingusta de 38.000 -40.000 de autorizatii. Acest volum este semnificativ sub nivelul din 2007, respectiv 56.618, sau 2008, respectiv 61.092. Zonele in care se inregistreaza cele mai mari scaderi pe in 2016 sunt S – E (-12,1%), N – E (-5,7%), Bucuresti – Ilfov -8,8% – exact unde este cererea cea mai mare).

Pe de alta parte, exista zone unde se inregistreaza cresteri importante, respectiv Centru (11,1%), V (13,1%) si N-V (13,5%), care se dovedesc mai antreprenoriale si reactive la avansul cererii din piata imobiliara. Totusi, aceste cresteri sunt destul de concentrate in orase cheie din aceste zone, respectiv Timisoara, Cluj, Brasov sau Sibiu. In acest context, volumul lucrarilor de constructii a scazut cu 4,8% in 2016, comparativ cu anul anterior. Remarcam constractia masiva in 2016 inregistrata de segmentul reparatiilor capitale (-23,5%), dupa cresterea importanta de 32% din anul 2015.

Piata de constructii in comertul traditional (spatii comerciale & supermarket-uri) continua sa creasca, pe fondul cresterii consumului alimentat de avansul venitului disponibil si a conditiilor favorabile de creditare. Stocul spatiului pentru comertul traditional a crescut cu 14% in 2016, ajungand la 1,76 milioane metri patrati (vezi Graficul 7). In ciuda acestui fapt, devine vizibil faptul ca ritmul de crestere decelereaza si este posibil sa asistam la o contractie pe termen mediu (maxim trei-cinci ani), in conditiile in care urmatorul deceniu poate aduce o migrare catre comertul online. Desi Romania sufera la capitolul infrastructura si eficienta a depozitarii (ambele necesare pentru facilitarea comertului online), exista cateva considerente care sustin aceste posibil trend:

• Trendul international – retailul traditional inregistreaza dificultati majore pe pietele dezvoltate: intr-un studiu publicat pe 17 Aprilie de catre Business Insider, deja 3.200 de mangazine sunt inchise in 2017, iar estimarile pentru anul intreg tind catre 8.600 (comparativ cu nivelul maxim anterior de 6.163 in 2008, cel mai prost pentru retail in general). Un alt semnal este dat de catre Berkshire Hathaway (fondul de investitii condus de Warren Buffet), care a vandut toate actiunile Walmart in valoare de 900 M USD, Warren Buffet anuntand la intalnirea cu investitorii din 8 Mai ca industria de retail se va schimba semnificativ in urmatorii 10 ani, tinzand mult catre online;
• Cresterea comertului online: conform estimarilor Gpec, valoarea cumparaturilor online a crescut in 2016 la 1,8 MLD EUR, +30% fata de anul precedent (excluzand servicii, bilete sau Horeca). In ciuda acestui fapt, comertul electronic nu reprezinta decat 4% din totalul tranzactiilor de achizitii, Romania fiind o tara dominata de retailul traditional;
• Cresterea numarului de utilizatori ai internetului – conform estimarilor INS, acesta ajungand la 11,2 milioane de persoane care au acces la Internet, respectiv 64% din populatia urbana si 33% din cea rurala;
• Scaderea chiriilor in spatiile comerciale, la doar 37 – 48 EUR / mp (banda variatie 2016), aproape la jumatate fata de media inregistrata in 2007 (cand banda de variatie a fost de 75 -90 EUR /mp). Perioada de recuperare a unei investitii imobiliare intr-un asemenea proiect se dubleaza. In schimb, marginea de profitabilitate a retailerilor care inchiriaza aceste spatii nu s-a imbunatatit semnificativ, din cauza scaderii pretului mediu al produselor comercializate si cresterii altor categorii de cheltuieli (in special cele privind salariile si intretinerea spatiilor comerciale).
Grafic 7: Stoc spatiu comert traditional (1000mp) Grafic 8: Chirie / mp comert traditional

Antreprenoriatul in constructii

Antreprenoriatul romanesc se afla in cel mai slab moment al ultimilor zece ani, numarul companiilor nou infiintate in 2016 inregistrand un nou minim istoric (minimul anterior fiind inregistrat in 2010). In acest context, aproximativ 8% dintre companiile nou infiintate s-au inregistrat in acest sector. Singurele sectoare in care sunt mai multe companii nou infiintate sunt comertul cu ridicata si cu amanuntul (30%) si agricultura, silvicultura si pescuitul (13%).
In ciuda acestui fapt, sectorul constructiilor este afectat de un amplu fenomen de regenerare distructiva si polarizare. Raportul dintre numarul de companii care isi intrerup activitatea si cel al firmelor nou inregistrate a avut o medie de aproape 2 in perioada 2011 – 2016. Aceasta face ca numarul companiilor care activeaza in acest sector sa scada de la 81.000 (2008) la doar 65.000 (2016).

„Sectorul constructiilor are si in 2017 o evolutie mixta. In pofida revenirii sectorului constructiilor rezidentiale, per ansamblu evolutia este influentata negativ de lipsa proiectelor din zona de infrastructura. Situatia financiara a companiilor se deterioreaza, pe fondul reducerii investitiilor cuplate cu extinderea termenului de colectare a creantelor, cresterii gradului de indatorare si profitabilitatii modeste. Investitiile in infrastructura sunt la minimul istoric, programul „Prima Casa” decelereaza, iar volumul lucrarilor de constructii scade cu 4,8% pe parcursul anului 2016, comparativ cu anul anterior. O imbunatatire pana la finalul anului 2017 este greu de prognozat deoarece orice proiect de infrastructura are nevoie de etapele pregatitoare (fezabilitate, licitatie, etc), ceea ce prelungeste orizontul in care va produce impact”, a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface Romania.

„Sectorul constructiilor are o importanta sistemica pentru mediul de afaceri local: concentreaza aproape 10% din totalul companiilor si 7% din numarul salariatilor si probabil procentul real este mai mare, in cazul in care luam in considerare si practica serviciilor prestate la negru prin „munca cu ziua pe santier”. S-a inregistrat o scadere si pe segmentul reparatiilor capitale, de -23,5%, dupa cresterea importanta de 32% din anul 2015 si se pare ca efectul „Colectiv” si „teama de cutremure” au trecut foarte repede. Tragem un semnal de alarma cu privire la avansul nesustenabil al preturilor constructiilor rezidentiale, in crestere cu 9% la finalul primului trimestru al anului curent, fata de aceeasi perioada a anului anterior si cu +18% fata de primul trimestru din 2015. Factorii care sustin aceasta crestere sunt pur sezonieri si urmeaza sa dispara in maximum trei ani: conditii actuale de finantare ieftina, care se va scumpi incepand cu anul urmator, aspect care trebuie considerat atunci cand contractezi un credit pe 20 – 30 de ani, acumularea unui stoc de cerere nesatisfacuta in perioada 2010 – 2015 si care se revarsa acum in piata si oferta inelastica, paradoxal, cererea creste, dar autorizatiile de constructii rezidentiale au scazut in anul 2016 cu -1,2%”, a precizat Iancu Guda, Services Director Coface Romania.

Tags: , , ,
constructii

Febra imobiliarelor relansează sectorul construcţiilor. Prima Casă, o cursă cu capcane?

Afacerile din sectorul construcţiilor au crescut susţinut, în ultimii cinci ani, pe fondul interesului românilor şi al companiilor pentru investiţiile în imobiliare.

Locuinţele ieftine, pentru ,,Prima Casă”, au fost principalul motor al pieţei. Potrivit analiştilor de la KeysFin, apetitul clienţilor pentru astfel de achiziţii reprezintă o afacere cu dublu tăiş, mai ales pentru companiile de construcţii mici şi mijlocii, pentru care contractele ,,Prima Casă” marchează graniţa subţire dintre insolvenţă şi profit.

Potrivit unui studiu privind evoluţia pieţei construcţiilor, realizat de Keysfin, construcţiile de locuinţe asigură principalul motor al pieţei, urmate de construcţiile de imobile de birouri şi spaţii comerciale, în timp ce lucrările edilitare, de infrastructură, continuă să rămână cenuşăresele unui sector în care finanţarea reprezintă, în continuare, principala provocare pentru investitori.

„Siguranţa zilei de mâine a fost cuvântul de ordine pentru mulţi dintre românii care, după criză, au ajuns la concluzia că imobiliarele le pot asigura „centura de siguranţă” în caz de nevoie. Oameni simpli sau investitori, cu toţii au încercat să fructifice preţurile mici ale locuinţelor în comparaţie cu cele dinainte de criză. Prima Casă a reprezentat, astfel, principalul instrument al pieţei”, spun analiştii de la KeysFin.

Cererea semnificativă de locuinţe şi relativa stabilitate a preţurilor, ca urmare a limitelor financiare impuse de programul guvernamental, s-au văzut în rezultatele firmelor de construcţii.

Potrivit estimărilor KeysFin, afacerile din acest sector au atins în 2016 nivelul de 80 de miliarde de lei după ce, în 2015 se situaseră la 76,7 miliarde de lei. „Cifra de afaceri din sectorul construcţiilor a crescut semnificativ din 2012 (72,8 mld.lei) şi până în prezent, semn că cererea în această piaţă a rămas constantă”, spun experţii.

„Românii au învăţat o lecţie importantă din bula imobilară dinainte de criză, atunci când, de exemplu, un apartament de 2 camere ajunsese să fie vândut cu 100.000 de euro, faţă de 35.000-55.000 euro în prezent”, afirmă analiştii.

Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri în sectorul construcţiilor au fost realizate de firmele din zona Capitalei şi a marilor oraşe precum Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov şi Ploieşti.

Statistica arată că, în 2015, activau în piaţa construcţiilor 61.715 firme. Numărul acestora a scăzut faţă de anii precedenţi, însă această evoluţie trebuie privită ca un alt semn al maturizării sectorului.

În 2015, în Bucureşti erau înregistrate 12.003 firme de construcţii, capitala fiind urmată de judeţul Cluj, cu 3993 societăţi, Timiş (2808 firme), Prahova (2638), Braşov (2404), Bihor (2276), Constanţa (2138) şi Ilfov (2093).

Marja operaţională din acest sector a avansat de la -3,24 la sută în 2010 la 5,86% în 2015. Marja operatională arată cât din cifra de afaceri a companiilor reprezintă profitul operaţional.

„Particularitatea marjei operaţionale arată care este profitabilitatea afacerii în sine. Este un aspect extrem de util atunci când încerci să îţi dai seama dacă afacerea are potenţial sau nu”, au explicat cei de la KeysFin.

PROVOCĂRILE ANULUI 2017

Perspectivele investitorilor în construcţii sunt în general pozitive, în acest an. Dovadă că numărul firmelor de construcţii nou înfiinţate a crescut semnificativ în primele două luni ale anului 2017.

Potrivit datelor ONRC, în ianuarie şi februarie s-au înregistrat 1671 de firme noi, în condiţiile în care, în tot anul 2016 au fost raportate 8741 de companii nou înfiinţate.

Un alt argument legat de perspectivele pozitive ale pieţei îl reprezintă numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, care a crescut cu 51,6% în luna februarie a acestui an faţă de luna precedentă.În luna februarie 2017, au fost eliberate 2.367 de autorizaţii de construire, din care 69,2% sunt pentru zona rurală.

Distribuţia în profil regional evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în toate regiunile de dezvoltare. Cele mai importante creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+247 autorizaţii), Nord-Vest (+132), Sud-Est (+109), Sud-Muntenia (+93) şi Centru (+80). Cumulat pe primele două luni au fost emise 3.928 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale.

Evoluţia numărului autorizaţiilor este însă mai temperată faţă de anul trecut, semn că investitorii au ceva semne de întrebare.

„Investitorii se tem ca nu cumva ,,Prima Casă” să fie o cursă cu capcane. Altfel spus,programul guvernamental să rămână fără cofinanţare, pe fondul provocărilor financiar-bugetare. Aici va fi cheia pieţei construcţiilor, pe segmentul rezidenţial, în 2017”, estimează experţii.

Dincolo de incertitudinile legate de derularea programului ,,Prima Casă”, nici bilanţurile financiare ale firmelor nu stau foarte bine. Gradul de îndatorare al companiilor din zona Bucureşti-Ilfov, de exemplu, este de peste 50%, iar alte date financiare susţin provocările cu care acestea se confruntă, blocajul financiar fiind la ordinea zilei.

„Durata medie de încasare a creanţelor este de 362 de zile, iar durata medie de plată a datoriilor curente a depăşit 700 de zile. Aceste date, coroborate cu altele, arată că firmele se confruntă cu provocări financiare semnificative”, spun cei de la KeysFin care susţin că provocările sunt semnificative.

„Situaţia firmelor de construcţii justifică necesitatea informării prealabile privind sănătatea financiară a acestora, înainte de a semna orice contract. Indiferent că este vorba de companii, furnizori de materiale de construcţii şi servicii, sau de beneficiari – persoane fizice sau juridice, o analiză extrem de clară privind perspectivele financiare ale firmei de construcţii este absolut necesară, mai ales în cazul în care intervin plăţi în avans. Poate că firma respectivă este la un pas de insolvenţă sau poate că are procese în urma cărora riscă să aibă conturile blocate”, avertizează analiştii de la KeysFin, care au dezvoltat un produs special de monitorizare în acest sens.

Dincolo de provocările mediului de afaceri din acest sector, vestea bună este că băncile au înţeles că este nevoie de alternativă la Prima Casă, relaxând din nou condiţiile de finanţare şi lansând chiar noi produse, precum creditul „La Casa Mea”, anunţat recent de BRD.

„Un semnal semnificativ, în acest sens, este primit din piaţa materialelor de construcţii, acolo unde investiţiile sunt semnificative. Toţi marii jucători din piaţă insistă pe oferte sau pe deschiderea de noi unităţi. Cel mai relevant exemplu este cel al companiei Arabesque care a lansat recent, la Iaşi, primul său magazin Mathaus, dedicat persoanelor fizice. O investiţie de 10 milioane de euro care mizează pe potenţialul în creştere al pieţei în această zonă”, au mai declarat analiştii.

Dincolo de evoluţia din sectorul de construcţii imobiliare, un mare semn de întrebare îl reprezintă segmentul lucrărilor edilitare.

„Planurile de infrastructură arată bine, pe hârtie. Rămâne de văzut dacă se va trece la fapte, având în vedere nivelul finanţelor bugetare. Acest tip de investiţii ar trebui să fie considerat prioritate naţională, pentru că generează dezvoltarea de afaceri pe orizontală, de lanţuri economice. O autostradă creşte semnificativ potenţialul unei zone, iar cel mai bun exemplu îl reprezintă zona Dobrogei a cărei evoluţie economică s-a amplificat odată cu finalizarea Autostrăzii Soarelui”, au declarat analiştii.

Tags: , , ,
constrmartie

Construcţia de locuinţe, pe plus la început de 2017

Lucrările de construcţii au înregistrat în prima lună a acestui an o scădere de 1,1% faţă de ianuarie 2016, afectat de declinul lucrărilor de infrastructură şi de construcţii nerezidenţiale, în timp ce construcţia de locuinţe a crescut semnificativ, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ianuarie, lucrările de infrastructură au înregistrat cel mai pronunţat declin, dar construcţia de locuinţe a crescut substanţial.

”Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 30% şi la clădirile nerezidenţiale cu 0,4%. Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 67,4%”, se arată în comunicatul INS.

Pe elemente de structură, în ianuarie 2017 s-au înregistrat scăderi faţă de prima lună a anului trecut la două din cele trei categorii: lucrările de reparaţii capitale s-au redus cu 48,7%,  lucrările de întreţinere şi reparaţii curente s-au diminuat cu 6,3%, în timp ce lucrările de construcţii noi au crescut cu 8,3%.

Faţă de decembrie 2016, lucrările de construcţii au scăzut în ianuarie cu 66,5%, pe serie brută, dar au crescut cu 5,1% pe seria ajustată în funcţie de variaţiile sezoniere.

În 2016, lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% faţă de anul precedent, după un avans de 10,4% în 2015.

Tags: , , ,
constr buna ziua

Lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% în 2016

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 4,8%, în anul 2016, faţă de 2015, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit INS, pe elemente de structură au avut loc scăderi la lucrările de reparaţii capitale cu 23,5% şi la lucrările de construcţii noi cu 2,7%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 1,5%.

Pe obiecte de construcţii, au avut loc scăderi la construcţiile inginereşti cu 11,2%. Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 12,1% şi la clădirile nerezidenţiale cu 1,1%.

În decembrie 2016, comparativ cu noiembrie 2016, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 6,4%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale cu 37,4% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 12,3%. Scădere a avut loc la lucrările de construcţii noi cu 2,1%.

Pe obiecte de construcţii, creşteri au fost la construcţiile inginereşti cu 15,9% şi la clădirile nerezidenţiale cu 3,1%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile rezidenţiale cu 16,1%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut pe total cu 4,3%, scădere evidenţiată pe următoarele elemente de structură: lucrările de construcţii noi cu 13% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 0,1%. Lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 15,2%, în luna decembrie 2016, comparativ cu luna precedentă, precizează sursa citată.

Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat scăderi astfel: clădirile rezidenţiale cu 22,8%, clădirile nerezidenţiale cu 10,1% şi la construcţiile inginereşti cu 0,6%.

În decembrie 2016 comparativ cu decembrie 2015, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, ca serie brută, cu 27,7%. Pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi la toate categoriile: lucrările de reparaţii capitale cu 41%, lucrările de construcţii noi cu 33,3% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 0,5%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 40,9% şi la clădirile nerezidenţiale cu 6,1%. Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 16,7%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 19,8%. Pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi la toate categoriile: lucrările de reparaţii capitale cu 41,8%, lucrările de construcţii noi cu 29,9% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 3%, menţionează INS.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 35,4% şi la clădirile nerezidenţiale cu 1,4% . Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 7,1%.

Tags: , , , ,
constructii

Piaţa construcţiilor, în pragul unei noi crize: peste 3.000 3000 de firme au închis porţile

Piaţa construcţiilor din România se îndreaptă cu paşi repezi către o criză similară cu cea din 2011-2013, dacă băncile vor continua să limiteze accesul românilor la credite, avertizează analiştii de la KeysFin, într-un studiu privind situaţia de pe piaţa de profil din România. Efectele vor fi resimţite la nivel general, în economie, pentru că sectorul construcţiilor angrenează un număr semnificativ de afaceri conexe.

3.146 de societăţi care activează în domeniul construcţiilor au fost declarate inactive în primele şase luni ale anului 2016, cu 996 mai multe decât în perioada similară a anului precedent, arată datele KeyFin.

Numărul companiilor care activează în domeniu a scăzut şi el, drastic, cu peste 3800 de firme, de la 35.208 în 2015 la 31.334 în primele şase luni din 2016. Spre comparaţie, în 2010 erau înregistrate 33.857 de firme de construcţii.

„Datele sunt relevante privind situaţia din sectorul construcţiilor, mai ales în domeniul rezidenţial, unde mare parte dintre şantiere au intrat în conservare, pe fondul blocajului finanţării”, spun analiştii de la KeysFin.

„Legea dării în plată şi dificultăţile înregistrate de Programul Prima Casă au făcut ca băncile să îşi revizuiască politicile de acordare a creditelor, iar rezultatele s-au văzut în nivelul tot mai scăzut de contractare a locuinţelor noi”, afirmă aceştia.

Potrivit datelor KeysFin, şi numărul autorizaţiilor de construcţii a scăzut semnificativ faţă de anii trecuţi. Dacă în 2014, la nivelul lunii iulie erau înregistrate 26.038 autorizaţii, iar în 2015 erau raportate 26.393, în acest an, numărul acestoraa scăzut cu 728, la 25.665 de autorizaţii.

În aceste condiţii, firmele de construcţii au fost nevoite să reducă activitatea, inclusiv personalul. Astfel s-a ajuns ca numărul mediu al angajaţilor să coboare în acest an la 156.257 salariaţi, faţă de 163.306 în 2015 şi 170.653 cât erau în 2010.Faţă de anul 2011, forţa de muncă din acest domeniu a scăzut, potrivit datelor KeysFin, cu 34.291 de angajaţi.

Relevant este şi faptul că, în cel mai bun an din ultimii şase, 2015, deşi afacerile companiilor de construcţii au atins cel mai bun nivel, de 34,8 miliarde de lei (faţă de 31,1 miliarde în 2010), rezultatul net a scăzut semnificativ, de la 3,49 miliardelei (2010) la 216,5 milioane lei (2015)

„Privind pe ansamblu datele din ultimii 6 ani, în toţi aceşti ani s-a mizat în primul rând pe preţ, dovadă scăderea semnificativă a profitabilităţii companiilor. Multe dintre firmele care au lucrat, în principal, pentru programul Prima Casă, n-au mai făcut faţă provocărilor şi au fost nevoite să îşi închidă porţile”,explică experţii.

„Situaţia a fost similară şi în sectorul construcţiilor nerezidenţiale. În absenţa unor investiţii majore în infrastructură, accesibile în prezent doar unui număr extrem de redus de firme, acest segment al pieţei supravieţuieşte, în principal, din dezvoltarea de clădiri de birouri, prea puţin profitabile într-o economie în care, dincolo de datele macroeconomice, extinderea afacerilor reprezintă o adevărată provocare”,au explicat analiştii de la KeysFin.

Cine construieşte în România

În aceste condiţii, este de înţeles de ce topul principalilor actori din piaţa construcţiilor este dominat de marile firme, abonate la afacerile cu statul.

Potrivit studiului KeysFin, Strabag, Bog’Art şi Astaldi se află pe primele trei poziţii în top 10 firme de construcţii din România. Strabag este, de departe, principalul actor din piaţă, cu afaceri duble faţă de principalii săi concurenţi,de puţin peste 1 miliard de lei în 2015.

Bog’Art, Astaldi si Erbasu urmează, în clasament, cu cifre de afaceri în jurul a 400 milioane de lei, topul fiind completat de o altă firmă a Strabag, AG Austria Sucursala Bucuresti, Con A SRL, Coral SRL şi Iasicon SA.

Cea mai profitabilă firmă din 2015 a fost Coral SRL, cu 45,2 milioane de lei profit net la afaceri de 239,3 milioane de lei, urmată de Construcţii Erbaşu SA (27,4 mil.lei).

Puse cap la cap, afacerile primilor 10 jucători din piaţa construcţiilor au fost, anul trecut, de 3,8 miliarde de lei, arată datele KeysFin.

„Datele financiare arată că sectorul construcţiilor din România este unul plin de provocări. Investiţiile fluctuante ale statului, dublate de incertitudinea din piaţa creditelor imobiliare din ultima perioadă determină un mediu de business instabil, în care certitudinea este un cuvânt necunoscut, iar programarea multianuală este încă la stadiul aspiraţional”,spun economiştii de la KeysFin.

„Avem, din păcate, o creştere economică bazată în primul rând pe consum şi prea puţin pe dezvoltare de produse, proiecte, acţiuni pe termen mediu şi lung. În absenţa unor investiţii cu plus valoare, cu dezvoltare pe orizontală, afaceri care să angreneze business-uri conexe, această creştere economică riscă să se topească precum un bulgăre de zăpadă. Construcţiile rămân, astfel, cel mai semnificativ indicator privind evoluţia pe baze sănătoase a României, iar acesta se află, încă, într-o zonă fluctuantă, fără perspective reale pozitive”,au mai spus analiştii de la KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

Tags: , , ,
alege-acest-camin-particular-care-ofera-servicii-de-calitate

Managerii se așteaptă la creșterea activității în industria prelucătoare, construcții, comerț și servicii

Managerii din industriile prelucrătoare, construcțiilor, comerțului cu amănuntul și serviciilor preconizează o creștere moderată a activității în următoarele trei luni, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS).

“În cadrul anchetei de conjunctură din luna august 2016, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni creștere moderată a volumului producției (sold conjunctural +8%). Pentru activitatea de fabricare a altor produse din minerale nemetalice se va înregistra tendință de creștere mai semnificativă (sold conjunctural +36%), în timp ce pentru fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, tendința va fi de scădere moderată (sold conjunctural—10%). Pentru prețurile produselor industriale se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +0%). Referitor la numărul de salariați se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +2% pe total industrie prelucrătoare’, se arată în document.

Potrivit estimărilor din luna august, în activitatea de construcții se va înregistra pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producției (sold conjunctural +10%). Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +1%). În ceea ce privește prețurile lucrărilor de construcții se preconizează relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural +1%).

În sectorul comerț cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendință de creștere a activității economice (sold conjunctural +27%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unitățile comerciale va înregistra creștere (sold conjunctural +25%).

Potrivit INS, angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural +15%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăților comerciale estimează relativă stabilitate a prețurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +2%).

“Conform estimărilor din luna august 2016, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaște creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +11%). În sectorul de servicii se estimează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +4%). Conform opiniei managerilor, prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de relativă stabilitate (sold conjunctural +1%)”, se mai spune în document.

Tags: , , , , , ,
constructii septembrie

INS: Managerii mizează pe avansul activităţii economice şi al numărului de angajaţi din construcţii

Managerii se aşteaptă în perioada martie-mai la creşterea activităţii în toate sectoarele economiei, în paralel cu un avans moderat al numărului de salariaţi în construcţii, comerţ şi servicii şi majorarea preţurilor în comerţul cu amănuntul, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Astfel, în cadrul anchetei de conjunctură din martie 2016, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creşterea moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +15%). Creşteri accentuate sunt aşteptate în activitatea de fabricare a băuturilor (sold conjunctural +47%) şi în activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (sold conjunctural +41%).

În schimb, în industria metalurgică se prognozează scăderea activităţii (sold conjunctural -18%). Preţurile produselor industriale vor fi relativ stabile, la fel ca şi numărul de salariaţi.

În construcţii, managerii mizează pe creşterea volumului producţiei (sold conjunctural +27%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural +21%), precum şi a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%).

În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii estimările indică o relativă stabilitate.

În comerţul cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +39%).

În plus, angajatorii prognozează un avans moderat al numărului de salariaţi. Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va fi de asemenea pe plus, la fel ca şi preţurile de vânzare cu amănuntul.

Pe zona e servicii, cererea (cifra de afaceri) va cunoaşte o creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +14%). De asemenea, managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi, la fel ca şi în cazul preţurilor.

Tags: , , , ,
constructii august

Luna în care Clujul sare peste Ilfov și București  pe piața construcțiilor

Conform datelor statistice al Institului Național de Statistică, în luna august 2015, județele Ilfov și Cluj au cele mai mari suprafețe utile autorizate pentru clădirile rezidențiale. Este prima lună din ultima jumătate de an când Clujul depășeșete Ilfovul și chiar și Bucureștiul în ceea ce privește suprafața utilă totală a clădirilor rezidențiale autorizate în luna respectivă.

Iată top 10 al suprafețelor utile autorizate pentru clădiri rezidențiale, pe județe:

Poziție Județ Suprafață utilă totală autorizată în august 2015 Număr autorizații construire emise în august 2015
1. Cluj 143.749 metri pătrați 158
2. Ilfov 136.585 metri pătrați 598
3. Suceava 72.488 metri pătrați 158
4. Constanța 41.180 metri pătrați 173
5. Timiș 38.109 metri pătrați 190
6. Iași 36.208 metri pătrați 228
7. Dâmbovița 32.788 metri pătrați 217
8. Prahova 29.503 metri pătrați 200
9. Argeș 29.313 metri pătrați 217
10. Maramureș 26.024 metri pătrați 151

În București au fost autorizate construcții rezidențiale în suprafață totală de 142.962 metri pătrați.

Conform precizărilor Institutului Național de Statistică, ”Clădirea este construcția permanentă care se ridică deasupra solului, formând un tot din punct de vedere constructiv și arhitectonic, izolată (distanțată) spațial sau despărțită de altele prin pereti exteriori, având acoperiș propriu și intrare separată.Clădirea rezidențială este acea clădire care este folosită integral sau în cea mai mare parte (peste 50 % din spațiul locuibil sau din volumul construit ) pentru locuit”.

Topul lunii iunie îl puteți consulta AICI.

(Titus CRĂCIUN)

 

Tags: , , ,