Tag Archives: constructii

constructii

Sectorul construcţiilor a încetinit

Lucrările de construcţii au crescut cu 25,5% în mai, pe serie brută, faţă de aceeaşi lună a anului anterior, nivel scăzut faţă de cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În aprilie, faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 33,4%, respectiv cu 25,5%. În mai, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 25,5%, respectiv cu 19,6%.

Pe elemente de structură au fost înregistrate creşteri la volumul lucrărilor de construcţii noi (+31,2%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+24,7%). Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 9,5%. Pe obiecte de construcţii, seria brută evidenţiază creşteri ale volumului lucrărilor de construcţii astfel: clădiri nerezidenţiale cu 59,3%, clădiri rezidenţiale cu 52,2% şi construcţii inginereşti cu 0,3%

În primele 5 luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, volumul total al lucrărilor de construcţii, ca serie brută, a crescut cu 23,1%. Pe elemente de structură au avut loc creşteri la construcţiile noi (+30,9%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+9,6%). Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 1,6%.

În 2018, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut pe total, ca serie brută, cu 4,1%.

Tags: , , ,
constructii

Noutăţi fiscale pentru angajaţii din construcţii

Lista activităților acoperite de facilitățile fiscale din domeniul construcțiilor va fi extinsă începând cu 21 iulie 2019, conform modificării cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2019, act publicat recent Monitorul Oficial.


Principalele modificări sunt:

1. A fost exstinsă lista activităților pentru care se aplică taxele salariale reduse. În afară de activitățile acoperite acum de legislație, din 21 iulie 2019 vor mai apărea pe listă următoarele: fabricarea cimentului (cod CAEN 2351); fabricarea varului și ipsosului (cod CAEN 2352); fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a. (cod CAEN 2399).

2. În perioada 2019 – 2028, angajatorii din domeniul construcțiilor plătesc taxe salariale reduse pentru lucrători. Mai precis, vorbim de scutirea de impozitul pe venit (cotă obișnuită: 10%), de contribuția la sănătate (cotă obișnuită: 10%) și de contribuția suplimentară la pensii pentru munca în condiții grele (cote obișnuite: 4% și 8%) și plata în cuantum redus a contribuțiilor la pensii pentru condiții normale (21,25% față de 25% cotă obișnuită) și la muncă (0,3375% față de 2,25% cotă obișnuită). În cazul în care un angajator nu respectă acest nivel al salariului minim, acesta va fi amendat contravențional și se atrage anularea acordării facilităților fiscale.

3. Facilitățile fiscale se acordă dacă angajatorii realizează 80% din cifra de afaceri din activități în domeniul construcțiilor în total cifră de afaceri. Legiuitorul vine și detaliază modul în care se stabilește acest procent de 80% în total cifră de afaceri, în funcție de data înființării societății și în funcție de realizarea în anul precedent a unei activități de construcții montaj.

Mai multe detalii AICI!

Tags: , , , ,
bani

Managerii estimează creştere în activitatea de construcţii, dar și o majorare a preţurilor

Managerii estimează o creştere în perioada mai – iulie a activităţii în construcţii şi comerţul cu amănuntul, o relativă stabilitate a numărului de salariaţi în industrie şi servicii şi o creştere a preţurilor în construcţii şi comerţul cu amănuntul, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2019, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +14%). Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se estimează creştere accentuată (sold conjunctural +46%). Referitor la numărul de salariaţi, se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +4% pe total industrie prelucrătoare.

Pentru preţurile produselor industriale, se prognozează o creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +11%), spune INS.

Potrivit estimărilor din luna mai 2019, în activitatea de construcţii se va înregistra în următoarele trei luni o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +34%). Managerii estimează creşterea numărului de salariaţi (sold conjunctural +18%), iar în privinţa preţurilor lucrărilor de construcţii se preconizează o creştere a acestora (sold conjunctural +24%).

În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +25%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +10%).

Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni o creştere a numărului de salariaţi (sold conjunctural +19%) şi o creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).

Conform estimărilor din luna mai 2019, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +13%). În sectorul de servicii se estimează o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +5%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +8%).

Tags: , , ,
constructii

Clujul construieşte pe bandă rulantă

Investiţiile concretizate în lucrări de construcţii noi au însumat anul trecut 36,437 miliarde lei, reprezentând 43,4% din totalul investiţiilor nete realizate în economia naţională (84,004 miliarde lei), faţă de 45,6% în 2017, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Volumul lucrărilor de construcţii, ca serie brută, pe elemente de structură şi pe tipuri de construcţii în 2018, comparativ cu anul precedent, a scăzut pe total cu 4,1%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la lucrările de construcţii noi cu 8,4%, la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente şi lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 7,9%, respectiv cu 1,5%. Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat scăderi la clădirile rezidenţiale cu 23,6% şi la clădirile nerezidenţiale cu 5,5%. Creşteri au fost la construcţiile inginereşti cu 8,0%. În 2018, faţă de 2017, valoarea lucrărilor de construcţii în antrepriză a crescut cu 4,751 miliarde lei.

Pe parcursul anului au fost eliberate 42.694 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, din care cele pentru clădiri rezidenţiale cu o locuinţă au reprezentat 90,6% faţă de total. Cele mai multe autorizaţii de construire pentru clădiri individuale cu o locuinţă au fost eliberate pentru zona rurală, respectiv 25.537 autorizaţii, restul de 13.158 autorizaţii vizând mediul urban. Pentru clădiri rezidenţiale pentru colectivităţi au fost eliberate 193 autorizaţii de construire.

“Pe medii de rezidenţă, situaţia autorizaţiilor eliberate pentru clădiri rezidenţiale în anul 2018, pune în evidenţă o creştere a numărului autorizaţiilor eliberate în mediul urban cu 245 autorizaţii, cât şi în mediul rural cu 846 autorizaţii, faţă de anul 2017″, precizează INS.

Analiza în profil regional a autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale relevă faptul că în anul 2018, faţă de anul 2017, s-au înregistrat creşteri în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (+402 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+358), Vest (+350), Sud-Est (+320), Nord-Vest (+195) şi Centru (+134).
Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (-517 autorizaţii) şi Nord-Est (-151).

Totodată, anul trecut au fost terminate 59.725 locuinţe, în creştere cu 6.424 locuinţe, faţă de anul 2017. Cele mai multe locuinţe terminate s-au realizat din fonduri private, acestea înregistrând o pondere de 96,6% din totalul locuinţelor finalizate, numărul lor fiind în creştere cu 6.177 locuinţe. Cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în regiunile de dezvoltare Bucureşti- Ilfov (18,9% faţă de total ţară), Nord-Vest (18,5%), Centru (14,1%), Nord-Est (12,6%) şi Sud-Est (12,4%). Numărul cel mai mare de locuinţe terminate s-a înregistrat în judeţele Cluj (7.594 locuinţe), Municipiul Bucureşti (5.689), Ilfov (5.583), Constanţa (4.602), Timiş (4.578), Braşov (4.007), Iaşi (3.042) şi Sibiu (2.480).

Tags: , , ,
constructii

INS: Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut

Volumul lucrărilor de construcţii, a scăzut în primele 11 luni din 2018 faţă de perioada similară din 2017, ca serie brută cu 4,1% şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,6%, potrivit datelor Institutului naţional de Statistică.

Scăderea, ca serie brută, a fost reflectată la lucrările de construcţii noi (-8,5%). Creşteri au fost consemnate la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+7,6%) şi la lucrările de reparaţii capitale (+2,6%).

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile rezidenţiale cu 29,1% şi la clădirile nerezidenţiale cu 3,2%. Creştere a fost la construcţiile inginereşti (+10,1%).

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la lucrările de construcţii noi cu 6,3%. Creşteri au fost la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 7,1% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 3,7%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile rezidenţiale cu 27,7% şi la clădirile nerezidenţiale cu 0,7%. Creştere s-a înregistrat la construcţiile inginereşti cu 11,4%.

În noiembrie 2018 comparativ cu noiembrie 2017, volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută, a scăzut pe total cu 4,9%, scădere reflectată la lucrările de construcţii noi şi la lucrările de reparaţii capitale (13,3% fiecare). Creştere s-a înregistrat
la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 35,3%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile rezidenţiale cu 39,3% şi la clădirile nerezidenţiale cu 24,8%. Creştere s-a înregistrat la construcţiile inginereşti cu 23,7%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 4,6%, scădere reflectată la lucrările de construcţii noi cu 13,3% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 10,5%. S-au înregistrat creşteri la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (+29,8%).

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor a scăzut la clădirile rezidenţiale cu 38,4% şi la clădirile nerezidenţiale cu 23,5%. Creştere a fost la lucrările de construcţii inginereşti cu 20,7%.

În luna noiembrie 2018, comparativ cu luna anterioară, volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută cu 3,3%, creştere reflectată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 13,1% şi la lucrările de construcţii noi cu 0,6%. Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 0,3%.

Pe obiecte de construcţii au fost creşteri la construcţiile inginereşti cu 17,2%. Scăderi au fost la clădirile rezidenţiale (-26,6%) şi la clădirile nerezidenţiale cu 3,4%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut pe total cu 0,6%, scădere reflectată la lucrările de reparaţii capitale (-6,0%) şi la lucrările de construcţii noi (-3,2%). Creştere a fost la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 9,8%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor a scăzut la clădirile rezidenţiale cu 24,8% şi la clădirile nerezidenţiale cu 9,7%. Creştere s-a înregistrat la construcţiile inginereşti cu 10,1%.

Tags: , , , ,
constructii

INS: Managerii din România estimează o scădere a activităţii şi a numărului de angajaţi în construcţii, până în ianuarie

Directorii firmelor din România estimează o scădere a activităţii şi a numărului de angajaţi în construcţii, până în ianuarie, dar şi o creştere moderată a preţurilor, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Soldul conjunctural indică percepţia managerilor asupra dinamicii unui fenomen, care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii unui indicator statistic. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

În activitatea de construcţii, managerii estimează, pentru următoarele trei luni, o scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -23%).

Managerii estimează, de asemenea, scădere a numărului de salariaţi (sold conjunctural -16%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere moderată a acestora (sold conjunctural +10%).

În industria prelucrătoare, managerii preconizează, pentru următoarele trei luni, o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +1%).

”Pentru activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice se va înregistra tendinţă de creştere (sold conjunctural +24%), în timp ce pentru activitatea de fabricare a produselor din tutun se va înregistra scădere accentuată (sold conjunctural -69%)”, se arată în comunicat.

Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -2% pe total industrie prelucrătoare. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +9%).

În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii aşteaptă, pentru următoarele trei luni, o tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural +5%).

Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +7%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +15%).

Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creştere moderată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +13%).

Cifra de afaceri din zona serviciilor, potrivit estimărilor managerilor, va cunoaşte relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +3%).

”În sectorul de servicii se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +5%)”, se arată în comunicat.

Tags: , , , ,
constructii

Firmele de construcţii: Din datele pe care le avem, va fi recesiune

Reprezentanţii Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC) au avertizat că actuala criză din domeniul construcţiilor ar putea împringe economia în recesiune şi cer Guvernului subvenţii şi facilităţi fiscale pentru a putea mări salariile muncitorilor din construcţii şi a opri exodul angajaţilor în străinătate, precum şi un salariu minim în construcţii de 500 de euro, la o impozitare totală de 20%, redusă de la circa 45% în prezent.

”Din toate datele pe care le avem, constatăm că va fi o recesiune. În România, construcţiile sunt în regres, deşi avem creştere economică pe ansamblu. Am fost lăsaţi de izbelişte. E necesar să fie o politică coerentă la nivel guvernamental. Problema muncitorilor este acută, lipsesc jumătate din ei. Ne întrebăm cu cine vom putea construi în viitor?”, a spus Petrescu, citat de news.ro.

Mai multe detalii AICI! 

Tags: , ,
constructii

Clujul, în topul ipotecilor la nivel național

Numărul ipotecilor la nivel național, în iulie, a fost de 26.781, cu 4.253 mai mare față de aceeași lună din 2017. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București – 5.199, Ilfov – 3.844 și Cluj – 1.981.

Luna trecută au fost vândute, la nivelul întregii țări, 44.430 de imobile. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, în cea de-a șaptea lună a acestui an este cu 9.068 mai mic față de luna iulie 2017, conform Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în București – 6.815, Ilfov – 3.285 și Timiș – 2.712. Județele cu cele mai puține imobile vândute sunt Gorj – 284, Caraș-Severin – 192 și Olt – 102. La polul opus, se află județele Olt – 104, Harghita – 87 și Caraș Severin  – 86. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole sunt Arad – 691, Timiș – 647, și Dolj – 524.

Tags: , , , ,
constr buna ziua

Ministerul Economiei: Sectorul construcţiilor are un mare potenţial de creştere, poate ajunge la 15% din PIB

După ce în perioada de creştere economică din 2007-2008 ponderea construcţiilor în Produsul Intern Brut (PIB) al ţării depăşise 11%, în acest moment ponderea este de doar 4%, în condiţiile în care există potenţial să ajungă chiar la 15%, arată Ministerul Economiei într-un proiect de Hotărâre pentru modificarea Anexei la Hotărârea Guvernului nr. 775/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru competitivitate 2015-2020.

”Pentru a realiza investiţiile necesare dezvoltării economiei este nevoie de un sector al construcţiilor bine dezvoltat. Pe când la nivel european sectorul construcţiilor generează aproape 10% din PIB şi oferă 20 de milioane de locuri de muncă, în special pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici, în România înregistrîndu-se un declin accentuat al acestui sector”, arată nota de fundamentare a proiectului de act normativ, citată de news.ro.

Astfel, sectoarele identificate ca fiind ”de viitor” în Strategia naţională pentru competitivitate 2015-2020 sunt: turism şi ecoturism; textile şi pielărie; lemn şi mobilă; construcţii; industrii creative; industria auto şi componente; tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor; procesarea alimentelor şi a băuturilor; sănătate şi produse farmaceutice; energie şi management de mediu; bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultură), bio – farmaceutică şi biotehnologii.

Sectorul de construcţii are un mare potenţial de creştere cu rol de catalizator pentru dezvoltarea economică, putând fi considerat un sector de viitor, spun autorii documentului.

”Chiar dacă sectorul construcţiilor este un sector cu valoare adăugată medie, datorită importanţei sale economice, performanţa sectorului construcţiilor poate influenţa în mod semnificativ atât dezvoltarea economiei în ansamblu dar şi la ocuparea forţei de muncă”, se mai menţionează în document.

Astfel, construcţiile reprezintă unul dintre principalii consumatori de produse intermediare (materii prime, produse chimice, echipamente electrice şi electronice etc.) şi de servicii conexe.

”Pe lângă sectoarele productive de viitor identificate ca fiind sectoare cu potenţial de export şi de specializare inteligentă, pentru asigurarea competitivităţii economiei româneşti pe ansamblu, este nevoie şi de un sistem de distribuţie eficient care să asigure legătura între produsele sectoarelor identificate ca fiind de viitor şi utilizatorii finali în siguranţă şi cu costuri minime”, se mai arată în proiect.

Strategia Naţională de Competitivitate (SNC) 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2015, este un document strategic al Ministerului Economiei, elaborat în vederea corelării intervenţiilor dedicate competitivităţii.

Documentul a avut ca scop oferirea unei soluţii pentru dezvoltarea economică pe termen scurt şi mediu, care să permită punerea în valoare a potenţialului competitiv incomplet exploatat, pentru a crea valoare adăugată şi prosperitate, se arată în proiect.

Viziunea Strategiei Naţionale pentru Competitivitate propune ca obiectiv general dezvoltarea unui ecosistem competitiv de afaceri, bazat pe un mediu de reglementare stabil, centrat pe antreprenoriat, inovare şi creativitate, care să pună accent pe încredere, eficienţă şi excelenţă şi să plaseze România în primele 10 economii la nivel european.

Documentul a identificat cinci priorităţi strategice pentru asigurarea competitivităţii: îmbunătăţirea mediului de reglementare; acţiuni parteneriale între mediul public şi mediul privat; factori şi servicii suport; promovarea celor 10 sectoare de viitor şi pregătirea Generaţiei 2050 şi provocări societale.

Tags: , , , ,
constructii

Scade şantierul imobiliar Nord-Vest

Numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut în februarie cu 15,1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, până la 2.725, avansul fiind generat de creşterea cererii în jumătate dintre regiunile ţării, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ianuarie 2018, s-au eliberat 2009 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, o creştere de 28,7% faţă de ianuarie 2017.

În februarie 2018, s-au eliberat 2725 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 61,3% sunt pentru zona rurală.

În februarie 2018, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, exista o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+358 autorizaţii).

Creşterea este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+180 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (+99), Vest (+94) şi Sud-Muntenia (+45). Scăderi s-au înregistrat în Nord-Vest (-28 autorizaţii), Sud-Est (-22), Nord-Est (-6) şi Centru (-4).

În 2017, numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 7,6% faţă de anul anterior, până la 41.603. În 2016, numărul de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut cu 1,2% faţă de anul anterior, până la 38.653.

Tags: , , , ,
constructii

INS: Managerii din România se aşteaptă la o creştere a activităţii în construcţii şi comerţul cu amănuntul până în luna mai

Directorii firmelor din România se aşteaptă la un avans al activităţii în construcţii şi comerţul cu amănuntul, până în luna mai, şi la o creştere moderată a numărului de salariaţi în construcţii, comerţul cu amănuntul şi servicii, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Soldul conjunctural indică percepţia managerilor asupra dinamicii unui fenomen, care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii unui indicator statistic. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

În industria prelucrătoare, managerii preconizează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +13%).

”Pentru activitatea de fabricare a băuturilor şi cea de fabricare a altor produse din minerale nemetalice se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +44%, respectiv +43%)”, se arată în comunicat.

Pentru preţurile produselor industriale se estimează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +12%), iar referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de 0% pe total industrie prelucrătoare.

În activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +24%).

”Managerii estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%)”, se arată în comunicat.

În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).

”Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +7%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +8%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +23%)”, se arată în comunicat.

În sectorul serviciilor, cererea (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +12%).

”În sectorul de servicii se estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +12%)”, se arată în comunicat.

Tags: , , ,
cluj constructii

Sectorul construcţiilor a crescut în ianuarie cu 7,8%

Lucrările de construcţii au înregistrat în ianuarie o creştere de 7,8% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, susţinute de avansul lucrărilor de infrastructură, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ianuarie 2018, faţă de ianuarie 2017, pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de construcţii noi cu 9,9% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 7,6%. Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 7,4%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la construcţiile inginereşti cu 29,7%. Clădirile rezidenţiale şi clădirile nerezidenţiale au scăzut cu 10,2%, respectiv cu 0,5%. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 4,2%.

În decembrie 2017, faţă de decembrie 2016, volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie brută, cu 8%.

În 2017, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut pe total ca serie brută cu 5,4%.

Tags: , , ,
constrmartie

Construcţiile în România – sectorul rezidenţial înregistrează o revenire destul de accelerată

In timp ce constructiile de infrastructura publica sunt la minimul ultimilor 10 ani, sectorul rezidential inregistreaza o revenire destul de accelerata

Pentru elaborarea acestui studiu au fost luate in considerare toate sectoarele implicate in mod direct in activitatea de constructii, atat in ceea ce priveste zona rezidentiala, de infrastructura publica, cat si intretinerea recurenta sau activitatile conexe (instalatii sanitare, electrice, vopsitorie, zugraveli, montari de geamuri, tamplarie si dulgherie etc). Esantionul cuprinde un numar de 65.445 de companii, aproximativ 10% din totalul firmelor romanesti, distribuite pentru fiecare sector in parte, in functie de cifra de afaceri, conform tabelului de mai jos.

tabel1

Situatia financiara consolidata a tuturor companiilor din sectorul constructii (conform selectiei anterior amintite) este prezentata in Tabelul 2, care reflecta urmatoarele concluzii:

• Scaderea investitiilor pe termen lung, in conditiile in care ponderea activelor fixe in total active a scazut de la 65%, in 2008, la sub 50%, in 2016;
• Cresterea duratei medii de colectare a creantelor, de la 115 zile (2008), pana la 195 zile (2016), pe fondul cresterii arieratelor statului in acest sector;
• Cresterea gradului de indatorare, de la 73% in 2008, pana la 88%, in 2016. Aspectul problematic nu deriva din cresterea indatorarii in sine, ci din faptul ca finantarea suplimentara nu este orientata pe termen lung, catre investiti, ci catre acoperirea nevoilor temporare pe termen scurt, adica pentru cresterea capitalului de lucru pe fondul extinderii duratei de colectare a creantelor si finantarii pierderilor din perioada 2010 – 2014 (care nu au fost acoperite prin suplimentarea capitalului);
• Cresterea timida a profitabilitatii generale, la doar 2,5% in 2016, comparativ cu perioada pierderilor inregistrate in 2010 – 2014, dar mult sub nivelul inregistrat inainte de impactul crizei financiare, respectiv 8%, in 2008.

tabel2

Suprafinantare vs Subperformanta

Considerand destinatiile creditului bancar in functie de industrii, sectorul constructiilor este unul dintre cele mai finantate sectoare. Desi in scadere comparativ cu perioada 2007 – 2008, ponderea creditului bancar orientata catre acest sector ramane una dintre cele mai ridicate, respectiv 13,4% la finalul anului 2016. Prin comparatie cu aceasta, ponderea constructiilor in formarea PIB a scazut constant in ultimii ani, de la 10% in anul 2008, la doar 5,8% in 2016. Conform celor ilustrate in Graficul 1, raportul dintre ponderea constructiilor in total credit bancar si aportul acestuia in formarea PIB a crescut de la 1,14 (2007) la 2,31 (2016). Nu intamplator, companiile care activeaza in sectorul constructiilor inregistreaza cea mai ridicata rata a creditelor neperformante prin comparatie cu alte sectoare (conform cifrelor publicate de catre BNR si ilustrate in Graficul 2).

Rolul statului

Investitiile statului (cheltuieli de capital, deci investitii din buget) au scazut in anul 2016 la doar 2,5% din PIB, nivelul minim din ultimii zece ani, in timp ce primele patru luni ale anului curent au debutat cu un nou nivel minim, respectiv 2,3% din PIB.

Pe de alta parte, programul „Prima Casa” prin care guvernul a intervenit in piata imobiliara incepe sa isi piarda din relevanta. Garantiile oferite prin acest program incepand cu anul 2009 au reprezentat principalul pilon de sprijin al pietei imobiliare dupa prabusirea dramatica cauzata de criza financiara. In perioada 2009 – 2016 au fost intermediate aproximativ 200.000 de tranzactii prin acest program, cu o valoare totala de 31,5 MLD RON.

Avand in vedere revenirea pietei imobiliare si faptul ca pretul mediu aferent proprietatilor imobiliare incepe sa depaseasca in multe zone plafonul de finantare oferit de „Prima Casa”, rolul acestui program pare sa fie secundar. In acest context, 2016 a marcat prima contractie atat a numarului de tranzactii, cat si a valorii garantiilor intermediate prin acest program. Mai exact, numarul tranzactiilor garantate prin programul „Prima Casa” a scazut cu 22% in 2016, la doar 27.329 tranzactii, in timp ce valoarea acestora a scazut cu 4%, la doar 2,75 MLD RON.

Evolutia principalelor piete in constructii

Daca sectorul constructiilor de infrastructura publica traieste in momentul de fata cea mai sumbra realitate a ultimilor 10 ani, sectorul constructiilor rezidentiale inregistreaza o revenire destul de accelerata. Conform cifrelor ilustrate in Graficul 4 (mai jos), pretul mediu la nivel national pe metru patrat pentru cladirile rezidentiale (apartamente vechi si noi) la finalul primului trimestru al anului curent a fost de 1.105 EUR / mp, in crestere cu 9% fata de aceeasi perioada a anului anterior si cu +18% fata de primul trimestru al anului 2015.
Aceasta revenire este sustinuta atat de avansul creditarii in conditii favorabile pe fondul unor dobanzi (momentan) foarte scazute, de cresterea venitului mediu cu 16% pe parcursul anului trecut, precum si de acumularea unei cereri nesatisfacute in perioada 2010 – 2015 (amanarea preferintei de achizitie a unui imobil.

Un alt factor care contribuie la cresterea preturilor constructiilor rezidentiale este oferta relativ inelastica (cresterea ofertei intr-un ritm mai lent comparativ cu avansul cererii). Conform ultimelor cifre publicate de INS, autorizatiile pentru constructia de cladiri rezidentiale au scazut cu -1,2% pe parcursul anului trecut, de la 39.112 in 2015, la 38.653 in 2016. Potrivit cifrelor ilustrate in Graficul 5, numarul autorizatiilor de constructii din ultimii cinci ani a variat intr-o banda foarte ingusta de 38.000 -40.000 de autorizatii. Acest volum este semnificativ sub nivelul din 2007, respectiv 56.618, sau 2008, respectiv 61.092. Zonele in care se inregistreaza cele mai mari scaderi pe in 2016 sunt S – E (-12,1%), N – E (-5,7%), Bucuresti – Ilfov -8,8% – exact unde este cererea cea mai mare).

Pe de alta parte, exista zone unde se inregistreaza cresteri importante, respectiv Centru (11,1%), V (13,1%) si N-V (13,5%), care se dovedesc mai antreprenoriale si reactive la avansul cererii din piata imobiliara. Totusi, aceste cresteri sunt destul de concentrate in orase cheie din aceste zone, respectiv Timisoara, Cluj, Brasov sau Sibiu. In acest context, volumul lucrarilor de constructii a scazut cu 4,8% in 2016, comparativ cu anul anterior. Remarcam constractia masiva in 2016 inregistrata de segmentul reparatiilor capitale (-23,5%), dupa cresterea importanta de 32% din anul 2015.

Piata de constructii in comertul traditional (spatii comerciale & supermarket-uri) continua sa creasca, pe fondul cresterii consumului alimentat de avansul venitului disponibil si a conditiilor favorabile de creditare. Stocul spatiului pentru comertul traditional a crescut cu 14% in 2016, ajungand la 1,76 milioane metri patrati (vezi Graficul 7). In ciuda acestui fapt, devine vizibil faptul ca ritmul de crestere decelereaza si este posibil sa asistam la o contractie pe termen mediu (maxim trei-cinci ani), in conditiile in care urmatorul deceniu poate aduce o migrare catre comertul online. Desi Romania sufera la capitolul infrastructura si eficienta a depozitarii (ambele necesare pentru facilitarea comertului online), exista cateva considerente care sustin aceste posibil trend:

• Trendul international – retailul traditional inregistreaza dificultati majore pe pietele dezvoltate: intr-un studiu publicat pe 17 Aprilie de catre Business Insider, deja 3.200 de mangazine sunt inchise in 2017, iar estimarile pentru anul intreg tind catre 8.600 (comparativ cu nivelul maxim anterior de 6.163 in 2008, cel mai prost pentru retail in general). Un alt semnal este dat de catre Berkshire Hathaway (fondul de investitii condus de Warren Buffet), care a vandut toate actiunile Walmart in valoare de 900 M USD, Warren Buffet anuntand la intalnirea cu investitorii din 8 Mai ca industria de retail se va schimba semnificativ in urmatorii 10 ani, tinzand mult catre online;
• Cresterea comertului online: conform estimarilor Gpec, valoarea cumparaturilor online a crescut in 2016 la 1,8 MLD EUR, +30% fata de anul precedent (excluzand servicii, bilete sau Horeca). In ciuda acestui fapt, comertul electronic nu reprezinta decat 4% din totalul tranzactiilor de achizitii, Romania fiind o tara dominata de retailul traditional;
• Cresterea numarului de utilizatori ai internetului – conform estimarilor INS, acesta ajungand la 11,2 milioane de persoane care au acces la Internet, respectiv 64% din populatia urbana si 33% din cea rurala;
• Scaderea chiriilor in spatiile comerciale, la doar 37 – 48 EUR / mp (banda variatie 2016), aproape la jumatate fata de media inregistrata in 2007 (cand banda de variatie a fost de 75 -90 EUR /mp). Perioada de recuperare a unei investitii imobiliare intr-un asemenea proiect se dubleaza. In schimb, marginea de profitabilitate a retailerilor care inchiriaza aceste spatii nu s-a imbunatatit semnificativ, din cauza scaderii pretului mediu al produselor comercializate si cresterii altor categorii de cheltuieli (in special cele privind salariile si intretinerea spatiilor comerciale).
Grafic 7: Stoc spatiu comert traditional (1000mp) Grafic 8: Chirie / mp comert traditional

Antreprenoriatul in constructii

Antreprenoriatul romanesc se afla in cel mai slab moment al ultimilor zece ani, numarul companiilor nou infiintate in 2016 inregistrand un nou minim istoric (minimul anterior fiind inregistrat in 2010). In acest context, aproximativ 8% dintre companiile nou infiintate s-au inregistrat in acest sector. Singurele sectoare in care sunt mai multe companii nou infiintate sunt comertul cu ridicata si cu amanuntul (30%) si agricultura, silvicultura si pescuitul (13%).
In ciuda acestui fapt, sectorul constructiilor este afectat de un amplu fenomen de regenerare distructiva si polarizare. Raportul dintre numarul de companii care isi intrerup activitatea si cel al firmelor nou inregistrate a avut o medie de aproape 2 in perioada 2011 – 2016. Aceasta face ca numarul companiilor care activeaza in acest sector sa scada de la 81.000 (2008) la doar 65.000 (2016).

„Sectorul constructiilor are si in 2017 o evolutie mixta. In pofida revenirii sectorului constructiilor rezidentiale, per ansamblu evolutia este influentata negativ de lipsa proiectelor din zona de infrastructura. Situatia financiara a companiilor se deterioreaza, pe fondul reducerii investitiilor cuplate cu extinderea termenului de colectare a creantelor, cresterii gradului de indatorare si profitabilitatii modeste. Investitiile in infrastructura sunt la minimul istoric, programul „Prima Casa” decelereaza, iar volumul lucrarilor de constructii scade cu 4,8% pe parcursul anului 2016, comparativ cu anul anterior. O imbunatatire pana la finalul anului 2017 este greu de prognozat deoarece orice proiect de infrastructura are nevoie de etapele pregatitoare (fezabilitate, licitatie, etc), ceea ce prelungeste orizontul in care va produce impact”, a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface Romania.

„Sectorul constructiilor are o importanta sistemica pentru mediul de afaceri local: concentreaza aproape 10% din totalul companiilor si 7% din numarul salariatilor si probabil procentul real este mai mare, in cazul in care luam in considerare si practica serviciilor prestate la negru prin „munca cu ziua pe santier”. S-a inregistrat o scadere si pe segmentul reparatiilor capitale, de -23,5%, dupa cresterea importanta de 32% din anul 2015 si se pare ca efectul „Colectiv” si „teama de cutremure” au trecut foarte repede. Tragem un semnal de alarma cu privire la avansul nesustenabil al preturilor constructiilor rezidentiale, in crestere cu 9% la finalul primului trimestru al anului curent, fata de aceeasi perioada a anului anterior si cu +18% fata de primul trimestru din 2015. Factorii care sustin aceasta crestere sunt pur sezonieri si urmeaza sa dispara in maximum trei ani: conditii actuale de finantare ieftina, care se va scumpi incepand cu anul urmator, aspect care trebuie considerat atunci cand contractezi un credit pe 20 – 30 de ani, acumularea unui stoc de cerere nesatisfacuta in perioada 2010 – 2015 si care se revarsa acum in piata si oferta inelastica, paradoxal, cererea creste, dar autorizatiile de constructii rezidentiale au scazut in anul 2016 cu -1,2%”, a precizat Iancu Guda, Services Director Coface Romania.

Tags: , , ,
constructii

Febra imobiliarelor relansează sectorul construcţiilor. Prima Casă, o cursă cu capcane?

Afacerile din sectorul construcţiilor au crescut susţinut, în ultimii cinci ani, pe fondul interesului românilor şi al companiilor pentru investiţiile în imobiliare.

Locuinţele ieftine, pentru ,,Prima Casă”, au fost principalul motor al pieţei. Potrivit analiştilor de la KeysFin, apetitul clienţilor pentru astfel de achiziţii reprezintă o afacere cu dublu tăiş, mai ales pentru companiile de construcţii mici şi mijlocii, pentru care contractele ,,Prima Casă” marchează graniţa subţire dintre insolvenţă şi profit.

Potrivit unui studiu privind evoluţia pieţei construcţiilor, realizat de Keysfin, construcţiile de locuinţe asigură principalul motor al pieţei, urmate de construcţiile de imobile de birouri şi spaţii comerciale, în timp ce lucrările edilitare, de infrastructură, continuă să rămână cenuşăresele unui sector în care finanţarea reprezintă, în continuare, principala provocare pentru investitori.

„Siguranţa zilei de mâine a fost cuvântul de ordine pentru mulţi dintre românii care, după criză, au ajuns la concluzia că imobiliarele le pot asigura „centura de siguranţă” în caz de nevoie. Oameni simpli sau investitori, cu toţii au încercat să fructifice preţurile mici ale locuinţelor în comparaţie cu cele dinainte de criză. Prima Casă a reprezentat, astfel, principalul instrument al pieţei”, spun analiştii de la KeysFin.

Cererea semnificativă de locuinţe şi relativa stabilitate a preţurilor, ca urmare a limitelor financiare impuse de programul guvernamental, s-au văzut în rezultatele firmelor de construcţii.

Potrivit estimărilor KeysFin, afacerile din acest sector au atins în 2016 nivelul de 80 de miliarde de lei după ce, în 2015 se situaseră la 76,7 miliarde de lei. „Cifra de afaceri din sectorul construcţiilor a crescut semnificativ din 2012 (72,8 mld.lei) şi până în prezent, semn că cererea în această piaţă a rămas constantă”, spun experţii.

„Românii au învăţat o lecţie importantă din bula imobilară dinainte de criză, atunci când, de exemplu, un apartament de 2 camere ajunsese să fie vândut cu 100.000 de euro, faţă de 35.000-55.000 euro în prezent”, afirmă analiştii.

Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri în sectorul construcţiilor au fost realizate de firmele din zona Capitalei şi a marilor oraşe precum Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov şi Ploieşti.

Statistica arată că, în 2015, activau în piaţa construcţiilor 61.715 firme. Numărul acestora a scăzut faţă de anii precedenţi, însă această evoluţie trebuie privită ca un alt semn al maturizării sectorului.

În 2015, în Bucureşti erau înregistrate 12.003 firme de construcţii, capitala fiind urmată de judeţul Cluj, cu 3993 societăţi, Timiş (2808 firme), Prahova (2638), Braşov (2404), Bihor (2276), Constanţa (2138) şi Ilfov (2093).

Marja operaţională din acest sector a avansat de la -3,24 la sută în 2010 la 5,86% în 2015. Marja operatională arată cât din cifra de afaceri a companiilor reprezintă profitul operaţional.

„Particularitatea marjei operaţionale arată care este profitabilitatea afacerii în sine. Este un aspect extrem de util atunci când încerci să îţi dai seama dacă afacerea are potenţial sau nu”, au explicat cei de la KeysFin.

PROVOCĂRILE ANULUI 2017

Perspectivele investitorilor în construcţii sunt în general pozitive, în acest an. Dovadă că numărul firmelor de construcţii nou înfiinţate a crescut semnificativ în primele două luni ale anului 2017.

Potrivit datelor ONRC, în ianuarie şi februarie s-au înregistrat 1671 de firme noi, în condiţiile în care, în tot anul 2016 au fost raportate 8741 de companii nou înfiinţate.

Un alt argument legat de perspectivele pozitive ale pieţei îl reprezintă numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, care a crescut cu 51,6% în luna februarie a acestui an faţă de luna precedentă.În luna februarie 2017, au fost eliberate 2.367 de autorizaţii de construire, din care 69,2% sunt pentru zona rurală.

Distribuţia în profil regional evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în toate regiunile de dezvoltare. Cele mai importante creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+247 autorizaţii), Nord-Vest (+132), Sud-Est (+109), Sud-Muntenia (+93) şi Centru (+80). Cumulat pe primele două luni au fost emise 3.928 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale.

Evoluţia numărului autorizaţiilor este însă mai temperată faţă de anul trecut, semn că investitorii au ceva semne de întrebare.

„Investitorii se tem ca nu cumva ,,Prima Casă” să fie o cursă cu capcane. Altfel spus,programul guvernamental să rămână fără cofinanţare, pe fondul provocărilor financiar-bugetare. Aici va fi cheia pieţei construcţiilor, pe segmentul rezidenţial, în 2017”, estimează experţii.

Dincolo de incertitudinile legate de derularea programului ,,Prima Casă”, nici bilanţurile financiare ale firmelor nu stau foarte bine. Gradul de îndatorare al companiilor din zona Bucureşti-Ilfov, de exemplu, este de peste 50%, iar alte date financiare susţin provocările cu care acestea se confruntă, blocajul financiar fiind la ordinea zilei.

„Durata medie de încasare a creanţelor este de 362 de zile, iar durata medie de plată a datoriilor curente a depăşit 700 de zile. Aceste date, coroborate cu altele, arată că firmele se confruntă cu provocări financiare semnificative”, spun cei de la KeysFin care susţin că provocările sunt semnificative.

„Situaţia firmelor de construcţii justifică necesitatea informării prealabile privind sănătatea financiară a acestora, înainte de a semna orice contract. Indiferent că este vorba de companii, furnizori de materiale de construcţii şi servicii, sau de beneficiari – persoane fizice sau juridice, o analiză extrem de clară privind perspectivele financiare ale firmei de construcţii este absolut necesară, mai ales în cazul în care intervin plăţi în avans. Poate că firma respectivă este la un pas de insolvenţă sau poate că are procese în urma cărora riscă să aibă conturile blocate”, avertizează analiştii de la KeysFin, care au dezvoltat un produs special de monitorizare în acest sens.

Dincolo de provocările mediului de afaceri din acest sector, vestea bună este că băncile au înţeles că este nevoie de alternativă la Prima Casă, relaxând din nou condiţiile de finanţare şi lansând chiar noi produse, precum creditul „La Casa Mea”, anunţat recent de BRD.

„Un semnal semnificativ, în acest sens, este primit din piaţa materialelor de construcţii, acolo unde investiţiile sunt semnificative. Toţi marii jucători din piaţă insistă pe oferte sau pe deschiderea de noi unităţi. Cel mai relevant exemplu este cel al companiei Arabesque care a lansat recent, la Iaşi, primul său magazin Mathaus, dedicat persoanelor fizice. O investiţie de 10 milioane de euro care mizează pe potenţialul în creştere al pieţei în această zonă”, au mai declarat analiştii.

Dincolo de evoluţia din sectorul de construcţii imobiliare, un mare semn de întrebare îl reprezintă segmentul lucrărilor edilitare.

„Planurile de infrastructură arată bine, pe hârtie. Rămâne de văzut dacă se va trece la fapte, având în vedere nivelul finanţelor bugetare. Acest tip de investiţii ar trebui să fie considerat prioritate naţională, pentru că generează dezvoltarea de afaceri pe orizontală, de lanţuri economice. O autostradă creşte semnificativ potenţialul unei zone, iar cel mai bun exemplu îl reprezintă zona Dobrogei a cărei evoluţie economică s-a amplificat odată cu finalizarea Autostrăzii Soarelui”, au declarat analiştii.

Tags: , , ,
constrmartie

Construcţia de locuinţe, pe plus la început de 2017

Lucrările de construcţii au înregistrat în prima lună a acestui an o scădere de 1,1% faţă de ianuarie 2016, afectat de declinul lucrărilor de infrastructură şi de construcţii nerezidenţiale, în timp ce construcţia de locuinţe a crescut semnificativ, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ianuarie, lucrările de infrastructură au înregistrat cel mai pronunţat declin, dar construcţia de locuinţe a crescut substanţial.

”Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 30% şi la clădirile nerezidenţiale cu 0,4%. Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 67,4%”, se arată în comunicatul INS.

Pe elemente de structură, în ianuarie 2017 s-au înregistrat scăderi faţă de prima lună a anului trecut la două din cele trei categorii: lucrările de reparaţii capitale s-au redus cu 48,7%,  lucrările de întreţinere şi reparaţii curente s-au diminuat cu 6,3%, în timp ce lucrările de construcţii noi au crescut cu 8,3%.

Faţă de decembrie 2016, lucrările de construcţii au scăzut în ianuarie cu 66,5%, pe serie brută, dar au crescut cu 5,1% pe seria ajustată în funcţie de variaţiile sezoniere.

În 2016, lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% faţă de anul precedent, după un avans de 10,4% în 2015.

Tags: , , ,
constr buna ziua

Lucrările de construcţii au scăzut cu 4,8% în 2016

Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 4,8%, în anul 2016, faţă de 2015, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit INS, pe elemente de structură au avut loc scăderi la lucrările de reparaţii capitale cu 23,5% şi la lucrările de construcţii noi cu 2,7%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 1,5%.

Pe obiecte de construcţii, au avut loc scăderi la construcţiile inginereşti cu 11,2%. Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 12,1% şi la clădirile nerezidenţiale cu 1,1%.

În decembrie 2016, comparativ cu noiembrie 2016, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie brută, cu 6,4%, creştere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale cu 37,4% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 12,3%. Scădere a avut loc la lucrările de construcţii noi cu 2,1%.

Pe obiecte de construcţii, creşteri au fost la construcţiile inginereşti cu 15,9% şi la clădirile nerezidenţiale cu 3,1%. Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile rezidenţiale cu 16,1%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut pe total cu 4,3%, scădere evidenţiată pe următoarele elemente de structură: lucrările de construcţii noi cu 13% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 0,1%. Lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 15,2%, în luna decembrie 2016, comparativ cu luna precedentă, precizează sursa citată.

Pe obiecte de construcţii, s-au înregistrat scăderi astfel: clădirile rezidenţiale cu 22,8%, clădirile nerezidenţiale cu 10,1% şi la construcţiile inginereşti cu 0,6%.

În decembrie 2016 comparativ cu decembrie 2015, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, ca serie brută, cu 27,7%. Pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi la toate categoriile: lucrările de reparaţii capitale cu 41%, lucrările de construcţii noi cu 33,3% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 0,5%.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 40,9% şi la clădirile nerezidenţiale cu 6,1%. Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 16,7%.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 19,8%. Pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi la toate categoriile: lucrările de reparaţii capitale cu 41,8%, lucrările de construcţii noi cu 29,9% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 3%, menţionează INS.

Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la construcţiile inginereşti cu 35,4% şi la clădirile nerezidenţiale cu 1,4% . Creşteri au fost la clădirile rezidenţiale cu 7,1%.

Tags: , , , ,