Tag Archives: consiliul local cluj

rezervat

Hotelurile din centrul Clujului cer parcări rezervate: “Soluţiile propuse nu sunt pe placul turiştilor”. Verdictul Primăriei

După ce o bancă şi o universitate au primit locuri de parcare rezervate în centrul Clujului, trei hoteluri au decis să-şi încerce şi ele norocul. Este vorba despre Melody, Meteor şi Agape. Au fost refuzate însă categoric de către consilierii locali. 

Amintim că anul trecut s-a luat decizia istorică de a fi dublat preţul parcării, de a se limita durata staţionării la trei ore şi, mai cu seamă, de a se renunţa la abonamentele transmisibile pentru persoane juridice în zona I din Cluj-Napoca. Banca Română pentru Dezvoltare şi Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) au primit derogare în şedinţa forului local din martie, respectiv câte un loc de parcare rezervat pentru transport de valori şi pentru protocol.

“Am plecat de la o cerere a Băncii Naţionale a României, care din motive de securitate are nevoie să îşi parcheze maşina de transport valori în spatele instituţiei, şi una a UBB, care a explicat că organizează simpozioane sau întâlniri cu ambasadori şi nu poate trimite ambasadorul să parcheze în zona II. Fiecare bancă şi universitate care va solicita locuri rezervate va primi câte unul”, a spus viceprimarul Dan Tarcea.

300 de lei este suma pe care vor trebui să o achite lunar instituţiile care primesc loc rezervat de parcare prin această modificare a anexei la Hotărârea Consiliului Local (HCL) nr. 26/2010. Tarcea a subliniat că tariful este valabil doar în 2017, deoarece tarifele nu se pot modifica în timpul anului, şi că din ianuarie pentru locurile rezervate se va plăti “o sumă considerabilă”.

Pe ordinea de zi a şedinţei CL din 4 aprilie figurează, aşadar, o plângere formulată de cele trei hoteluri, prin avocatul Camelia Aldea, prin care se solicită derogări şi în cazul acestora, fiindcă “desfăşoară activităţi de turism în care oferirea de locuri de parcare pentru clienţi este obligatorie, aşa cum s-a impus şi în autorizaţia de funcţionare”.

“Soluţiile pe care ni le-aţi oferit, şi anume folosirea parkingului de la primărie, au adus o serie de nemulţumiri din partea turiştilor datorită distanţei faţă de hoteluri şi a modului de parcare anevoios”, se mai arată în plângerea formulată.

Pe cale de consecinţă, reprezentanţii unităţilor hoteliere au cerut primăriei rezervarea a unui număr de cel puţin şase locuri de parcare per unitate în parcarea cu barieră din Piaţa Unirii, eliberarea unor abonamente transmisibile valabile pentru zona I, în temeiul calităţii de riveran şi introducerea abonamenetelor valabile 24 de ore la un preţ rezonabil folosite exclusiv de către turişti. Consilierii nu s-au lăsat înduplecaţi şi au refuzat să dea curs solicitărilor.

Tags: , , , , , ,
horvath

Viceprimarul Clujului îşi dă demisia. Este de 5 luni sub control judiciar pentru corupţie

Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Horvath Anna, aflată în concediu fără plată după ce a fost plasată de către DNA sub control judiciar pentru trafic de influenţă, a anunţat, joi, că va demisiona din funcţie.

Horvath Anna a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că va continua să lupte în justiţie pentru a-şi găsi dreptatea.

“S-au împlinit 5 luni de când sunt sub control judiciar şi s-a instituit interdicţia de a-mi exercita funcţia de viceprimar. În aceste cinci luni am fost în concediu fără plată, nu am avut niciun venit. Sunt o persoană activă, iar interdicţia care mi se impune şi care nu are nicio limită juridică în timp mă conduce la decizia de a nu putea continua, astfel că în prima şedinţă a Consiliului Local Cluj-Napoca îmi voi înainta demisia din funcţia de viceprimar. Mi-am făcut datoria şi mi-am exercitat atribuţiile aşa cum am jurat, respectând Constituţia şi legile ţării în beneficiul clujenilor. Nu îmi rămâne decât să mă lupt în justiţie pentru a-mi găsi dreptatea. Mulţumesc echipei din Primărie şi colegilor mei, primarului Emil Boc şi viceprimarului Dan Tarcea cu care am format o echipă extraordinară”, a spus Horvath.

Aceasta îşi va continua activitatea ca şi consilier local din partea UDMR în Consiliul Local Cluj-Napoca.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, că nu este niciun raţionament ca, după cinci luni, Horvath Anna să nu fie lăsată să se întoarcă la locul de muncă şi să îşi continue activitatea ca viceprimar.

“Sunt convins că procurorul poate prelungi interdicţia fără nicio limită. Susţin demisia lui Horvath Anna, care a fost un viceprimar extraordinar de bun, un lider al comunităţii locale, a servit cu cinste binele public. Dacă procurorul ar fi avut dovezi solide am fi depăşit această fază. Interdicţia de a se întoarce înseamnă discreditarea Annei Horvath. După şedinţa Consiliului Local, când demisia va fi înregistrată, i-am propus Annei Horvath să ocupe funcţia de vicepreşedinte executiv al UDMR pentru relaţia cu autorităţile locale, care este vacantă. Avem nevoie de un om care cunoaşte segmentul administraţiei locale, înţelege problemele comunităţilor locale. Va fi un ajutor real pentru proiectele legislative pe care vom încerca să le depunem pentru a amenda legislaţia care dirijează activitatea administraţiei locale”, a spus Kelemen.

La rândul său, preşedintele UDMR Cluj, deputatul Csoma Botond, a declarat că regretă demisia Annei Horvath considerând că aceasta şi-a desfăşurat activitatea în Primăria Cluj-Napoca în beneficiul tuturor locuitorilor municipiului.

“Îmi pare foarte rău de această situaţie în care se află şi de gestul demisiei. Cred că Horvath Anna a fost un foarte bun viceprimar, am apreciat foarte mult munca pe care a depus-o. A avut o forţă de muncă extraordinară şi a lucrat în beneficiul clujenilor indiferent de etnie. Horvath Anna a fost un viceprimar de pe urma căruia Clujul şi clujenii au câştigat”, a spus Csoma.

Acesta a subliniat că nu ştie cine va fi consilierul local din grupul UDMR care va lua locul Annei Horvath ca viceprimar, o şedinţă a UDMR Cluj urmând să aibă loc zilele următoare.

Horvath Anna este cercetată sub control judiciar de DNA Cluj pentru trafic de influenţă, după ce, în 10 octombrie, procurorii au făcut percheziţii la Primăria Cluj-Napoca şi la domiciliul său, suspectând nereguli în finanţarea campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2016.

În 13 octombrie, Horvath Anna a anunţat pe o reţea de socializare că îşi va lua concediu fără plată pe durata celor 60 de zile de control judiciar dispuse de DNA, considerând că ar fi incorect să obţină remuneraţie în condiţiile în care nu poate presta munca la care s-a angajat.

Horvath a contestat măsura controlului judiciar în instanţă, inclusiv la ICCJ, dar demersurile sale au fost respinse.

Horvath Anna a deţinut funcţia de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca din 2012.

 

Tags: , , , , , , ,
cetatuie

Continuă demersurile pentru realizarea Teatrului de Vară de pe Cetăţuie. Primăria Cluj mai cumpără teren şi o clădire

Municipalitatea clujeană intenţionează să cumpere încă o clădire monument-istoric situată pe Dealul Cetăţuii – Pavilion nr. 1 (parter cu o cameră) – o suprafață de 158 mp şi terenul de 500 mp ce o deserveşte în vederea realizării Teatrului de Vară de pe Cetătuie.

Acestea se află în proprietatea Unita Turism (BT Leasing) şi au fost scoase la vânzare la preţul de 100.000 de euro, cu mențiunea că renovarea spațiului presupene o investiție de 350.000 de euro.

Proiectul de hotărâre va fi luat în discuţie în cadrul şedinţei consiliului local de joi, 16 iunie 2016.

schita-teren-teatru-de-vara

Amintim că, până în prezent, pentru realizarea Teatrului de Vară de pe Cetăţuie administraţia locală a mai achiziţionat  un teren în suprafaţă de 10.000 mp (preţ 100.000 de euro) şi o altă clădire monument istoric – Pavilion G (preţ 20.000 de euro).

Un concurs de soluţii pentru amenajarea viitorului teatru de vară ar urma să fie lansat în cursul acestui an.

Ideea construirii unui teatru de vară în această locație și introducerea acestuia în circuitul turistic al Clujului a fost lansată încă din 2012, de Radu Moisin, primar interimar al urbei la acea vreme. Proiectul a fost blocat timp de câțiva ani din cauza unei ipoteci pe terenul în cauză.

Proiectul teatrului de vară de pe Cetăţuie face parte din aplicaţia Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Câştigătorul va fi desemnat în toamna acestui an, iar lupta se dă între Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Tags: , , , , , , , ,
parking mehedinti(1)

Se pregăteşte construirea unui nou parking suprateran în Mănăştur

Primăria Cluj-Napoca demarează procedurile pentru construirea unui nou parking suprateran în Mănăştur, pe strada Primăverii-Aleea Gîrbău, nr. 20-322. În acest sens, în şedinţa din 16 iunie 2016, consilierii locali vor analiza un proiect de hotărîre pentru aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) necesar construirii acestui obiectiv.

parking

Parkingul suprateran va avea 400 de locuri şi va fi ridicat pe o locaţie de 2.000 de metri pătraţi.

Tags: , , , , , ,
00138557_large

Împărţirea pe Consiliul Local, Consiliul Judeţean şi primăriile din judeţul Cluj (DATE FINALE)

CONSILIUL LOCAL CLUJ-Napoca: 102.205 alegători. 98.704 voturi validate. 

PNL – 49.218

UDMR – 16.490

PSD – 13.955

PSRO – 3.214

PML – 2.974

UCDR – 2.729

M10 – 2.946

PMP – 2.834

PPUSL – 1.814

PNTCD – 1.649

PPMT – 881

Mandate Consiliul Local Cluj-Napoca

PNL – 16 mandate + 1 la repartizare

UDMR – 5

PSD – 4 + 1 la repartizare

CONSILIUL JUDEŢEAN CLUJ. 272.998 alegători, 256.831 voturi validate

PNL – 37,99%

PSD – 26,6%

UDMR – 13,96%

PMP – 4,37%

ALDE – 3,49%

PRM – 2,35%

PPMT – 1,3%

Partida Romilor – 0,96%

UCDR – 1,59%

M10 -1,84%

PNTCD -1,4%

PML – 1,13%

PPUSL – 1,38%

PSRO – 1,55%

Mandate în Consiliul Judeţean Cluj:

PNL – 17 mandate + 1 la redistribuire

PSD – 12 mandate

UDMR – 6 mandate + 1 la redistribuire

PRIMĂRII JUDEŢUL CLUJ

PNL – 37 primari – 45,65%
PSD – 33 primari – 40,74%
UDMR – 8 primari – 9,87%
ALDE – 1 primar – 1,23%
Independent – 1 – 1,23%

Tags: , , , , , ,
servus_2021_0 (1)

250.000 lei extra de la bugetul local pentru concertul Jean Michel Jarre, Opera în stradă sau un proiect european din cadrul Cluj Capitală Culturală

Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a adoptat în ședința de vineri, 11 martie 2016, cu 16 voturi pentru, proiectul de hotărâre privind alocarea de finanțări nerambursabile de la bugetul local pentru activități nonprofit de interes general în anul curent.  Cu amendamente și  după o serie de discuții în contradictoriu.

Totul a plecat de la o problemă ridicată de edilul Emil Boc și anume suma propusă de Comisia de analiză și selecție a proiectelor pentru Asociația Culturală Pro Transilvania – 210.000 lei din 414.600 lei solicitați pentru evenimentul “Opera Aperta 2016, Spectacole lirice și coregrafice în aer liber”, mai exact 3 spectacole pe care Opera Națională Română din Cluj-Napoca dorește să le organizeze pe parcursul acestui an în Piața Unirii.

“Opera și toate asociațiile care lucrează în parteneriat cu Opera Română trebuie să plătească drepturi de autor. Din discuția pe care am avut-o cu directorul instituției de cultură, aceste sume alocate de noi abia acoperă drepturile de autor și le mai rămân foarte puțini bani pentru a organiza efectiv aceste spectacole în centrul orașului. Recomandarea pe care o fac este de a suplimenta suma propusă până la cunatumul de 350.000 lei, sumă cu care s-ar putea încadra pentru a realiza aceste evenimente. Eu nu pot să propun, doar să ridic probleme. Dumneavoastră vă asumați o astfel de decizie. Chiar dacă va exista o a doua sesiune de depuneri de dosare pentru finanțări nerambusabile, ei dacă primesc acum banii propuși cu atât rămân”, a punctat Edilul.

Propunerea primarului a fost preluată de Ligia Bocșe, reprezentant al vechiului PDL în forul local, care a venit, la rândul său, cu alte trei amendamente și anume: suplimentarea sumei propuse de Comisia de analiză și selecție pentru Fundația Diesel în vederea organizării concertului Jean Michel Jarre – Electronica 1: The Machine – în toamna acestui an, la Sala Polivalentă – o majorare de la 50.000 de lei (din 896.400 solicitați), la 100.000 de lei, de asemenea o majorare pentru Asociația Colectiv A  – de la 10.000 lei (din 80.000 lei solicitați), la 30.000 lei – pentru proiectul “Cinema Dacia – Mănăștur Central. Evenimente culturale și comunitare în cartier” și nu în ultimul rând, o majorare de la 10.000 lei, la 50.000 lei (din 94.800 lei solicitați) pentru Fundația AltArt pentru Artă Alternativă  în vederea realizării proiectului “Artizen”, proiect partener al Asociației „Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană” și care prevede organizarea de diverse activități pe malul Someșului – una din temele majore ale candidaturii municipiului la titlul pus la bătaie de Comisia Europeană.

Csoma Botond, Claudia Anastase, Dan Morar, Irimie Popa și Adrian Mureșan au fost doar câțiva dintre consilierii locali care s-au opus acestor amendamente, mai puțin cel privind Opera Română, argumentând că astfel de propuneri trebuiau dezbătute în cadrul ședinței Comisiei și nu în plenul ședinței forului administrativ. “La Operă am înțeles, Jarre e celebru, dar cine e AltArt? Nu e corect față de restul ONG-urilor ce au depus dosare. Aici în plen putem să jonglăm cu sumele cu vrem noi?”, a punctat Botond. “E jenant ținând cont că la sport s-au făcut majorări de 5-10.000 lei”, a spus și Mureșan. O altă problemă legată de majorarea sumei pentru Fundația AltArt a fost faptul că banii defpt spre finanțarea a două proiecte.

Edilul a intervenit și a replicat răspicat: “La Operă am explicat cum stă treaba, concertul lui Jarre cred că este un eveniment important pentru Cluj și am înțeles că a fost rezervată deja sala și banii pe care contau față de suma propusă de noi pune în pericol realizarea acestui proiect. Cât despre AltArt, este un proiect finanțat in bani europeni și pentru a accesa aceste fonduri au nevoie de 18.000 euro din alte surse. Suma de la UE  este peste dublul celei alocate de la bugetul local. Orice inițiativă aduce bani în Cluj e bine binevenită. Suntem în anul critic de decidere al titlului de Capitală Culturală Europeană. Nu putem da un semnal greșit nesusținând proiectele ce fac parte din aplicația municipiului nostru în această competiție internațională. Chiar joi voi merge la București, alături de Florin Moroșanu, la o întâlnire cu președintele juriului competiției și vom vorbi pe tema proiectelor și finanțărilor”.

“Există o competiție puternică după cum știți și cred că avem o șansă bună să câștigăm. Vom afla în luna septembrie. Vom face tot posibilul să aduce la Cluj acest titlu, iar în legătură cu aceste proiecte care sunt cuprinse în aplicația pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, ele fac parte din temele majore cum este și Someșul. În lunile ianuarie și februarie am încercat să transmitem mesaje colaboratorilor să încerce să abordeze dintre aceste proiecte pentru a vedea și a testa cum anume am putea să le în anul următor profilul strucutral al acestor zone. Din câte cunosc eu, în ceea ce privește proiectul Artizan, acesta are ca scop creșterea profilului cultural al unor zone din oraș, iar o parte din această activitate se va desfășura în zona Someșului”, a declarat, la rândul său, Florin Moroșanu, președintele Asociației „Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană”.

Cluj-Napoca concurează cu Bucureștiul, Baia Mare și Timișora la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Citește și 700 mii lei pentru Cluj Capitală Culturală Europeană 2021, în 2016. Tudor Giurgiu (TIFF) se alătură echipei executive

Pe scurt, cei 250.000 lei extra:

- 140.000 lei – Opera Națională (3 spectacole în aer liber, în Piața Unirii)

- 50.000 lei – Fundația Diesel (concertul Jean Michel Jarre)

- 40.000 lei – AltArt ( proiect european din cadrul proiectului Cluj – Capitală Culturală Europeană 2021)

- 20.000 lei – Colectiv A (proiect Dacia – Mănăștur)

În urma votării proiectului cu aceste amendamente, suma nerambursabilă alocată de la bugetul local pentru activități nonprofit de interes general în anul 2016 este de 8.395.000 lei față de 8.145.000 lei propuși de Comisia de analiză și selecție a proiectelor. Banii vor merge către 137 de ONG-uri, din cele 316 ce au depus cereri. 16 proiecte sunt regionale, iar 121 de interes local. 14 ONG-uri au depus contestații după publicarea propunerilor Comisiei, 3 fiind admise. O a doua sesiune de depunere a dosarelor pentru finanțări nerambursabile va avea loc în lunile următoare, dar suma disponibilă nu a fost făcută publică.

Cele mai mari sume merg către:

1.400.000 lei – Asociația Festivalul de Film Transilvania

500.000 lei – Asociația Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală

400.000 lei – Federația SHARE – Tineret@Cluj-Napoca 2016

Organizatorii Untold Festival, care au cerut suma de 2.500.000 de lei pentru ediția din 2016 a evenimentului, de altfel cea mai mare sumă solicitată din rândul celor 316 de ONG-uri ce au depus cerere de finanțare la Primăria Cluj-Napoca, și-au retras proiectul. Fundația J.M.Keynes (în spatele căruia se află Decebal Cotoc) a cerut suma de 2.475.000 lei pentru Festivalul rock 2016 – We are Rocking The City, ediția a III-a, însă va primi doar 170.000 de lei, mai mult totuși decât anul trecut când a primit 150.000 lei.

Printre evenimentele cunoscute ce nu s-au calificat pentru finanțare nerambursabilă se numără Micul biciclist și siguranța lui, Festivalul Internațional de Film Comedy Cluj 2016, Festivalul Internațional de Teatru Interferențe, ediția a V-a -Străinul, Swimathon Cluj 2016, COM’ON Cluj-Napoca 2016 – proces participativ pentru tineret, Festivalul Internațional al Teatrelor de Păpuși și Marionete Puck, Photo România Festival, TEDxEroilor sau IT Days.

LISTA COMPLETĂ A CERERILOR ȘI SUMELOR PROPUSE AICI

Anul trecut, municipalitatea clujeană a acordat suma de 10.309.000 lei pentru 202 proiecte şi acţiuni culturale.  

 

Tags: , , , , , , , , , , ,
12376150_10153064172961330_252930203725818231_n

Nervi pentru şoferii clujeni şi în 2016. Ce se mai aude de parcările din centrul oraşului

Problema locurilor insuficiente de parcare în centrul Clujului nu va fi rezolvată nici în anul ce vine.

În cadrul şedinţei forului local de miercuri, 16 decembrie 2015, cu ocazia supunerii la vot a proiectului de hotărâre privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozitabile, impozitele şi taxele locale pentru anul 2016, proiect ce cuprinde şi o anexă cu tarifele practicate pentru parcările din municipiu, viceprimarul Ana Horvath a încercat să aducă, pe ultima sută de metri, un amendament prin care să rezolve măcar parţial această problemă şi anume excluderea abonamentelor pentru zona 0 “şi aşa eliberate pentru sume modice” şi menţinerea doar a taxei pe oră “exponenţial mai mare”. “Vorbim de 1.200 de locuri de parcare. În acest fel, acestea nu vor mai fi ocupat pe toată durata zilei, adică timpul în care persoana respectivă este la muncă. Apoi, se vor încasa mai mulţi bani din parcări”.

Consilierul Radu Moisin, fost primar interimar, i-a replicat că soluţia nu este viabilă dacă şoferilor nu li se oferă soluţii alternative: “Sunt oameni care lucrează în centrul oraşului, dar au venituri mici. Mulţi vin din comunele limitrofe, pentru ei aceste locuri de parcare sunt o necesitate. Soluţia pe care o propuneţi se poate aplica când avem alternative. Parking-uri supraterane sau subterane. În Piaţa Avram Iancu şi în zona străzii Universităţii. Nu putem spune că cele de la Primărie şi din Mihai Viteazul sunt suficiente sau rezolvă problema. Nu putem vorbi de modificări în zona 0 decât după ce le avem pe cele menţionate construite şi funcţionale”.

Şi primarul Emil Boc ar dori să rezolve problema pentru care şoferii clujeni îl taxează de ani de zile, dar nu doreşte să-şi asume responsabilitatea pentru un proiect “pilot” la final de an, poate şi pentru că 2016 este an electoral. Invocă argumentul predictibilităţii şi lansează ideea unei noi dezbateri publice pe această temă.

“Eu am avut mai multe discuţii cu domna viceprimar şi iniţial am convenit asupra unui proiect pilot: soluţia propusă să fie implementată pe câteva străzi din centrul oraşului pentru a vedea dacă poate fi aplicată la scară largă sau nu. Am aflat apoi de la Srviciu Parcări că este vorba despre 30 de străzi şi 1.200 locuri de parcare şi am ajuns la o altă concluzie: predictibilitatea. Aceasta este singura mea reţinere. E greu să îi spui unui om, care până în 31 decembrie 2015, are un anumit stil de viaţă, obiceiuri, loc de muncă, copil, că din ianuarie situaţia e complet diferită. Propun, în anul ce vine, o dezbatere publică pe baza căreia să stabilim politica de lucru pe acest subiect. Că nu sutem pregătiţi din punct de vedere procedural, e o altă problemă. Nici nu putem schimba, din punct de vedere legislativ, tarifele în cursul anului. Propun amânarea amendamentului până după dezbatere”, a punctat edilul.

Consilierul Claudia Anastase i-a atras atenţia că aceeaşi discuţie a avut loc şi la finele lunii sptembrie 2015, atunci când s-a stabilit că grupurile politice să vină cu propuneri concrete până în 15 octombrie, soluţiile să intre în dezbatere publică până în 15 noiembrie 2015, urmând ca în decembrie 2015 să fie luată o decizie finală. Edilul a invocat că tema de discuţie erau garajele. “Aşteptăm dezbaterile de buget pentru a vedea alocările de sume pe proiecte explicite”, i-a replicat consilierul PSD.

Radu Moisin a avut şi aici un cuvânt de spus: dezbaterile publice nu au consistenţă. “Sunt în timpul săptămânii, oamenii nu vin pentru că, cel mai probabil, sunt la muncă. Propun un sondaj în zonele aglomerate din oraş, cum sunt mall-urile. Dacă vă aduceţi aminte, în 2010, voluntari şi angajaţi de la Primărie au făcut un astfel de sondaj vizavi de periaoda în care să aibă loc Zilele Clujului. Aşa să procedăm şi în acest caz”.

După alte minute bune de discuţii s-a trecut la vot, iar amendamentul viceprimarului Horvath nu a trecut. Aşadar, condiţiile şi taxele prevăzute pentru ocuparea temporară sau închirierea lunară şi anuală a parcările din municipiu rămân similare celor din anul curent.

– abonamente parcări zona centrală solicitate de persoane juridice sau fizice care au în folosinţă un autoturism aflat în proprietatea unei persoane juridice: 525 lei/an
– abonamente parcări zona centrală solicitate de insitituţii bugetare sau culte: 525 lei/an
– abonamente parcări zona centrală solicitate de persoane fizice: 76 lei/an
– parcări, copertine sau garaje cu abonament, situate în cartierele oraşului, solicitate de persoane fizice: 5 lei/mp/an
– parcări, copertine sau garaje cu abonament, situate în cartierele oraşului, solicitate de persoane juridice: 18 lei/mp/an
– parcări, copertine sau garaje cu contract de închiriere solicitat de persoane fizice: 4 lei/mp/an
– parcări, copertine sau garaje cu contract de închiriere solicitat de persoane juridice: 16 lei/mp/an
– tarif de ocupare abuzivă a domeniului public: 30 lei/mp/an

Abonamente lunare pentru ocuparea unui loc de parcare în zona centrală:

– persoane fizice: 50 lei/lună
– persoane juridice: 70 lei/lună
– riverani: 25 lei/lună
– transmisibile: 120 lei/lună
– instituţii publice: 300 lei/lună
– transcriere contract copertină, garaj: 50 lei
– taxă pentru eliberare duplicat după contract/abonament: 20 lei

Tarife orare pentru ocuparea unui loc de parcare în zona centrală: parcometre, parcări închise cu bariere

30 min zona I/ 1 oră zona II – 1 leu
1 oră zona I/ 2 ore zona II – 2 lei
4 oră zona I/ 8 ore zona II – 8 lei
5 oră zona I/ 10 ore zona II – 9.5 lei
Plata parcării prin SMS (1 oră zona I / 2 ore zona II): 2 lei/SMS
Plata parcării prin SMS (1 zi ambele zone de tarifare): 9.5 lei/SMS


Timp de staţionare în parking-urile Moţilor, Băişoara, Primăverii

30 min – 1.5 lei
1 oră – 2.5 lei
1 zi – 12 lei
1 lună – 210 lei
Pierdere card/tichet – 11 lei
Taxă deteriorare bariere parking-uri: 500 lei
Abonamente anuale parking-uri pentru riverani: 110 lei/pers fizică, 65 lei/pers fizică (loc terasă), 840 lei/pers juridică, 225 lei/pers juridică (loc terasă)

Citeşte şi Garajele din cartiere – circa 10.900 – rămân în picioare. Cel puțin până la final de 2015

Tags: , , , , , , , ,