Tag Archives: consiliul judeţean

spitalul-de-urgente1

Consiliul Județean Cluj solicită oficial să preia construirea Spitalului Regional de Urgență

Președintele Consiliului Județean Cluj,Alin Tișe, a transmis Comisiei Europene – Direcția Generală de Politică Regională și Urbană precum și Autorității de Management pentru Programul Operațional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice o adresă oficială prin care solicită preluarea de către forul administrativ județean a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgență de la Cluj. 

„Această solicitare este o continuare firească a demersurilor pe care le-am întreprins în mod constant, atât în primul și în actualul mandat la conducerea Consiliului Județean, cât și în calitate de senator de Cluj, pentru construcția acestui obiectiv medical de o importanță strategică. Consider că expertiza necesară derulării unui proiect de o asemenea anvergură precum și capacitatea noastră financiară și instituțională au fost deja dovedite de fondurile europene în valoare de circa 190 milioane de euro pe care le-am accesat în actuala perioadă de programare pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, educaționale și de sănătate”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

Potrivit solicitării adresate comisarului european Corina Crețu și conducerii Autorității de Management pentru POR din cadrul MDRAP, președintele Consiliului Județean Cluj solicită acestor instituții să agreeze și să propună modificarea Programului Operațional în sensul înlocuirii Ministerului Sănătății, ca și aplicant eligibil, cu unitățile administrativ-teritoriale, respectiv județele pe raza cărora s-a decis amplasarea spitalelor regionale, în calitate de proprietari ai amplasamentelor propuse.

O asemenea modificare este necesară întrucât, potrivit POR 2014 – 2020, se prevede în mod expres ca activitățile privind spitalele regionale de urgență să aibă ca beneficiar Ministerul Sănătății, cel ale cărui demersuri au înregistrat, până în prezent, progrese minime. Realizată în regim de urgență, inițiativa va permite Consiliului Județean Cluj să demareze toate procedurile de realizare a acestui proiect prioritar, absorbind fondurile europene alocate în prezenta perioadă de programare. 

În prezent, în județul Cluj funcțiile unui spital regional unic sunt îndeplinite de cinci spitale, cu o structură de 45 de clădiri separate şi care au, în total, 3.100 de paturi. În plus, în ultimii 2 ani, adresabilitatea serviciilor de urgență a crescut la nivelul județului de cel puțin 3 ori datorită pacienților care provin din județele limitrofe.

Tags: , , ,
consiliul-judetean-rp-07

Judeţul Cluj, “Smart Territory”. Facilităţile pregătite de Consiliul Judeţean

Cluj-Napoca se află deja în topul oraşelor inteligente din România (“smart city”), acum a venit momentul ca şi judeţul Cluj să-i calce pe urme. În acest sens Consiliul Judeţean (CJ) Cluj plănuieşte implementarea proiectului “Smart Territory”. 

“Noțiunea de “Smart City” a devenit în ultimii ani, instrumentul de măsurare a dezvoltării municipiilor și orașelor, atât din punctul de vedere a informatizării cât și al oferirii de facilități locuitorilor lor. Ținând cont de faptul că acest concept nu se poate aplica județelor care doresc să ofere servicii similare tuturor cetățenilor județului, proiectul propus vine să dezvolte noțiunea de “Smart Territory”, adică județ – teritoriu smart.

Prin implementarea proiectului, Consiliul Județean Cluj își propune obținerea următoarelor rezultate: implementarea unor mecanisme și proceduri standard implementate la nivel local pentru fundamentarea deciziilor și planificarea strategică pe termen lung şi proceduri simplificate pentru reducerea birocrației pentru cetățeni la nivel local corelate cu Planul integrat de simplificare a procedurilor administrative pentru cetățeni implementate”, se arată în proiectul de hotărţâre, ce va ajunge pe masa consilierilor judeţeni în şedinţa de vineri, 14 septembrie 2018.

Concret, proiectul își propune implementarea următoarelor soluții informatice:

– Dezvoltarea unei soluții informatice Atlas Teritorial GIS Integrat, care va integra baze de date ale diferitelor instituții și va genera o serie de rapoarte ce vor sprijini executivul Consiliului Județean în luarea / prioritizarea investițiilor;
– Dezvoltarea unei soluții informatice Ghișeu unic, care va permite cetățenilor să acceseze, să descarce, să încarce informație referitoare la urbanism dar și să sprijine funcționarii publici în activitatea specifică;
– Dezvoltarea unei soluții informatiuce referitoare la Digitalizarea arhivei, care va permite cetățenilor să obțină informație mai facil, dar va sprijini și funcționarii publici în identificarea informației arhivate în timp real;

Valoarea totală a proiectului se ridică la suma de  4,157,860.00 lei (inclusiv TVA), din care 3,919,598.20 reprezintă fonduri solicitate de la UE.

Cluj-Napoca, în topul oraşelor inteligente din România

Municipiul Cluj-Napoca se află în topul oraşelor cu cele proiecte de tip “Smart City” în derulare, însă este surclasat de Alba Iulia şi Timişoara, conform unei analize realizată Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate (ARSCM).

VEZI AICI MAI MULTE DETALII! 

Tags: , , , , ,
Levigat_800x530

Încă 5 milioane de euro pentru închiderea gropii de gunoi a Clujului. De ce s-a produs poluarea cu levigat


Consiliul Județean (CJ) Cluj a alocat 5 milioane de euro pentru închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât.

În cadrul ședinței ordinare a CJ Cluj de luni, 30 iulie 2018, a fost adoptat proiectul de hotărâre privind aprobarea cheltuielilor neeligibile suplimentare necesare pentru finalizarea închiderii depozitului de deşeuri neconform de la Pata Rât, care se ridică la 25,2 milioane de lei (5,4 milioane de euro).

Zid de sprijing pentru centură

Banii vor fi folosiţi pentru achitarea lucrărilor efectuate în urma alunecărilor de teren de anul trecut şi pentru epurarea acumulării de levigat. De asemenea, în costuri este prevăzut realizarea unui zid de sprijin care să protejeze centura ocolitoare a Clujului (Vâlcele – Apahida, n.red.) de viitoare posibile alunecări de teren.

Preşedintele administaţiei judeţene, Alin Tişe, speră că rampa va fi închisă până la sfârşitului acestui an.

“Evenimentele din ultima perioadă, adică alunecările de teren de anul trecut, care au necesitat lucrări suplimentare, şi situaţia de urgenţă creată de levigatul scurs, plus cantităţile suplimentare de deşeuri depozitate, au determinat costuri suplimentare. Lucrările prevăzute a se realiza includ, printre alte, un zid de sprijin care să protejeze centura de ocolire a Clujului de la Vâlcele-Apahida de eventuale alte alunecări de teren, plus soluţii de tratare a levigatului. Sper ca în acest an rampa de la Pata Rât să fie închisă, deşi termenul asumat este vara anului 2019″, a explicat Alin Tişe.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu 21 de voturi pentru, 9 împotrivă şi 4 abţineri.

În referatului care a însoţit proiectul de hotărâre se menţionează cauzele probabile care au determinat producerea alunecarii de teren din 22 iulie 2017 de la rampa de deşeuri de la Pata Rât.

Terenul natural de la baza depozitului este în pantă (cca 12,…,15%) cu risc de alunecare;
Terenul natural de la baza depozitului este o argilă prăfoasă care, îmbibată cu apă și levigat, se comport ca un lubrifiant la baza depozitului;
Existența la baza depozitului a unui strat foarte slab (noroi mâlos-argilos), rezultat mai ales din nămolul adus de la stația de epurare a municipiului Cluj-Napoca (87.730 tone), nămol care prin saturare a opus o rezistență mica la alunecare și prin care se presupune că s-a produs alunecarea;
Prezența unor izvoare subterane sub masa depozitului, lucru care a facilitate menținerea umidității ridicate în masa depozitului. Izvoarele subterane provin din descărcarea freaticului sub presiune care a fost identificat la partea superioară a depozitului, în special spre depozitul nou (RADP);
Infiltrarea în depozitul Pata Rât, în lucru, neprotejat încă, a apelor pluviale scurse de pe versantul dintre cele două depozite, în perioada aprilie – mai 2017, când s-a restrâns suprafața depozitului și din depozitul amonte, a format acumulări lichide la marginea depozitului în lucru, care prin drenare s-a infiltrat sub acesta.
Infiltrarea în depozitul vechi a apei și levigatului provenite de la depozitul nou deschis la partea superioară. Infiltrațiile de apă au fost abundente în perioada de stingere a incendiilor produse la depozitul nou, superior.
Nivelul ridicat al apei subterane în masa depozitului (până la cca 3,5 m față de nivelul superior al depozitului). Infiltrațiile de apă produse la depozitul în curs de închidere, din precipitații directe, a fost semnificativă. Repetarea unei astfel de ploi, în perioada amintită a anului, a dus la ridicarea nivelului freaticului în masa depozitului;
Deranjarea structurii naturale a depozitului stabilizat, prin lucrările de restrângere a suprafeței acestuia (da la 22 ha la 18 ha), a facilitat infiltrarea mai ușoară a apei pluviale în depozit, scurgerile exterioare de pe suprafața în lucru a acestuia fiind practic nesemnificative;
Presiunea geologică suplimentară transmisă în masa depozitului, de supraînălțarea produsă prin restrângerea suprafeței acestuia (materialul rezultat prin restrângerea suprafeței depozitului s-a relocat peste cel existent), precum și pe pământul depozitat la partea superioară pentru formarea stratului de susținere. Sarcina geologică suplimentară indusă de materialul așternut la partea superioară, prin relocare, a indus în masa depozitului saturat cu apă și nămol presiuni suplimentare care au creat forte de alunecare suplimentare. Rezultatul a fost desprinderea și alunecarea unei părți din masa depozitului, formarea unei fețe de desprindere și deplasarea în plan a materialului. Prin alunecare s-a acoperit și blocat pârâul Zapodie, masa alunecată ajungând până la terasamentul drumului.

Potrivit proiectuluide hotărâre, şi Primaria Cluj-Napoca va contribui financiar la acoperirea costurilor de închidere a rampei de la Pata Rat.

Tags: , , , , ,
1

27 de milioane de lei pentru stabilizarea versantului nordic al dealului Hoia

Consiliul Județean (CJ) Cluj va semna în perioada următoare contractul de achiziție publică pentru lucrări de stabilizare a versantului nordic al dealului Hoia în vederea implementării proiectului de dezvoltare a Parcului Industrial Tetarom I: edificare de clădiri, extindere și modernizare  a infrastructurii.

,,Importanța semnării acestui contract și, respectiv, a începerii lucrărilor de stabilizare e dată de faptul că, în acest fel, vom avea o dată certă a finalizării implementării proiectului european. Desigur, va urma darea în folosință a imobilelor și facilităților create prin intermediul proiectului, efectul fiind unul pozitiv, de stimulare a dezvoltării economice”, a declarat președintele CJ Cluj, Alin Tișe.

Semnarea contractului a devenit posibilă ca urmare a deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor prin care a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de către compania Kranz Eurocenter. În acest context, lucrările vor fi realizate de către Hidroconstrucția Cluj, câștigătoarea licitației.

Valoarea lucrărilor ce vor fi realizate de către societatea câștigătoare în vederea stabilizării versantului nordic al Dealului Hoia este de 26,8 milioane de lei, fără taxa pe valoarea adăugată, aceasta constituind oferta cu prețul cel mai scăzut dintre cele zece depuse în cadrul licitației publice.

Oferta declarată câștigătoare este mai redusă comparativ cu valoarea estimată inițial, de 35,8 milioane. Vor fi, astfel, executate în baza contractului, lucrări ce vor consta în principal în realizarea unui zid de sprijin pe trei rânduri din piloți forați din beton armat și a unui dren de mare adâncime.

Anterior, în prima etapă a stabilizării alunecărilor de teren, în conformitate cu soluțiile tehnice propuse de proiectant, s-au efectuat lucrări de taluzare a versantului, șanțuri drenate și rigole pentru a capta apa și a o conduce la debușee sigure.

Obiectivul general al proiectului de extindere a Tetarom I, proiect a cărui cofinanțare nerambursabilă a fost asigurată în proporție de 50% prin Fondul European de Dezvoltare Regională, îl constituie creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor în zona metropolitană Cluj-Napoca.

Prin dezvoltarea şi extinderea Tetarom I, CJ îşi propune să vină atât în sprijinul dezvoltării activităţii economice a întreprinderilor mici și mijlocii autohtone, cât şi cu potenţial de atragere de investiţii străine, care să folosească resursa materială şi umană din regiune.

În prezent, Tetarom I se întinde pe 320.000 mp și are un grad de ocupare de 100%, deservind 75 de clienți. Valoarea investițiilor deja atrase este de 60 de milioane de euro, iar numărul locurilor de muncă nou create aici, de 2.500.

Tags: , , , , ,
spitalul-de-urgente1

Spitalul monobloc pentru copii din Cluj, în clădirea care trebuia să găzduiască cel mai mare spital privat din ţară? VIDEO

Consiliul Județean (CJ) Cluj a anunţat, în aprilie 2018, că este în căutarea unui  imobil care să găzduiască viitorul Spital Pediatric Monobloc (SPM). Conform deputatului USR Emanuel Ungureanu, CJ se află în negocieri avansate cu proprietarii unei clădiri de pe Calea Turzii.

Este vorba despre clădirea care trebuia să găzduiască Spitalul Pelican.

Poza noua 24.05.2018

 

Construcţia Spitalului Pelican din Cluj a început în anul 2011, investiţia ini­ţială fiind estimată la 50 milioane de euro. Noul spital ar fi trebuit să funcţioneze ca spital universitar, fiind prima unitate spi­ta­li­cească de acest tip din ţară. Pri­mele pro­bleme au apărut în 2012, când construc­ţia a fost întreruptă după finalizarea structurii clădirii. Lucrările au fost reluate după doar câteva luni, dar au fost oprite definitiv la începutul anului 2013, perioadă în care imobilul a fost aproape integral construit. În 2015, clădirea a trecut în totalitate în mâinile constructorului ungar Kesz, care a scos imobilul la vânzare.

 

CARACTERISTICI GENERALE PENTRU SPITAL MONOBLOC

În prezent, suprafaţa utilă desfăşurată a Spitalului Clinic Județean de Urgență pentru Copii este de 25.000 mp, suprafață care, în actuala structură dispersată, este insuficientă. Se estimează o suprafaţă desfăşurată de 40.000 mp, necesară pentru respectarea circuitelor necesare aferente celor 606 paturi.

I. SPECIALITĂŢI CU NUMĂR DE PATURI
– spital de 506 paturi pacienţi, plus 100 paturi mame (însoţitori)

1. Specializare continuă
a) pentru specializarea Pediatrie Acuţi şi Cronici
– Pediatrie I – 75 paturi;
– Pediatrie II – 86 paturi
– Pediatrie III – 70 paturi
– Pediatrie IV –Distrofici – Recuperare Nutriţională – 25 paturi
– Compartiment Genetică Medicală – 15 paturi
b) pentru specializarea Neonatologie – Prematuri – 25 paturi
c) pentru specializarea Nefrologie – 25 paturi
Staţie de hemodializă cronică în regim de spitalizare de zi pentru 10 aparate
d) pentru specializarea Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică şi Chirurgie Plastică – 50 paturi
e) pentru specializarea O.R.L – 15 paturi
f) ) pentru specializarea Anestezie şi Terapie Intensivă – 30 paturi
g) pentru specializarea Pneumologie- TBC – 25 paturi
h ) pentru specializarea Neurologie – 35 paturi
i) pentru specializarea Psihiatrie (inclusiv Toxicomanie) -30 paturi
j) UPU

2. Spitalizare de zi – 60 paturi
Ambulator 20 – 30 de cabinete consultaţii
Spaţii comune
Spaţii de diagnostic şi tratament
Spaţii – zone administrative
Spaţii de învăţământ

Tags: , , , , , ,
1_3_170741_1519827630_03216_fav

4,5 milioane lei nerambursabili de la CJ Cluj. Cei mai mulţi merg la biserici. VEZI cine ia bani pentru cultură şi sport

CULTURĂ 

115 asociaţii şi organizaţii nonguvernamentale primesc, în 2018, finanţări nerambursabile de la Consiliul Judeţean (CJ) Cluj în valoare de 500.000 de lei pentru activităţi culturale.

În topul celor mai mari finanţări se află evenimentele Zilele Culturale Maghiare şi TIFF, festivaluri care primesc bani nerambursabili de la Primăria Cluj-Napoca: 533.000 lei, respectiv 1.200.000 lei.

Asociaţia Zilele Culturale Maghiare din Cluj – ”Zilele Culturale Maghiare din Cluj” – ed. a IX-a – 27.000 lei

Asociaţia Culturală Kos Karoly – ”Zilele maghiare din zona Călății” – 16.000 lei

Asociaţia Festivalul de Film Transilvania – ”Festivalul Internațional de Film Transilvania” – ediția -XVII-a – 15.000 lei

Asociaţia Culturală Szint Kulturalis –  ”Festivalul Internațional de Folclor Sfântul Ștefan 2018” – ediția a -XX-a- 15.000 lei

Asociaţia Dinamika – ”Festivalul de Umor Humorfeszt din Transilvania” – Ed. a XV-a – 10.000 lei

Asociaţia Thinkonomy – ”Întâlnirea organizațiilor culturale” – 10.000 lei

Clasamentul integral poate fi consultat AICI.

CENTENAR 

Un număr de 48 de activităţi dedicate Centenarului Marii Uniri vor fi finanţate de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj. Suma totală este de 300.000 de lei, bani nerambursabili.

Cea mai mare alocare, în valoare de 100.000 de lei, merge la Universitatea Babeş – Bolyai, pentru publicarea a 8 volume – ”Construind Unirea cea Mare”.

În clasamentul celor mai generoase alocări de fonduri urmează:

Fundaţia Omnia – ”Patrimoniul creativității românești, matematica și centenarul unirii de la 1918” – 15.000 lei

Asociaţia de sprijin a inspectoratului – ”In slujba țării și a neamului românesc” (concurs inter-activ pentru elevii din județul Cluj – 15.000 lei

Asociaţia Despartamântul Astra Câmpia Turzii – “Câmpia Turzii 100 de ani 1918-1928- tipăritura Gânduri și Imagini” – 10.000 lei

Asociaţia Student Plus – “TIMAF- Transylvania International Music and Arts Festival, ediție dedicată Centenarului Marii Uniri” – 10.000 lei

Clasamentul integral poate fi consultat AICI.

TINERET 

Consiliul Judeţean Cluj va aproba în şedinţa din 29 martie şi repartizarea sumei de 500.000 de lei pentru finanţarea unor activităţi de  tineret în 2018.

Este vorba de acordarea de finanţări nerambursabile în limita acestei sume asociaţiilor, fundaţiilor, altor organizaţii neguvernamentale fără scop lucrativ, precum şi entităţilor publice care organizează programe şi proiecte în domeniul tineretului şi socio-educaţionale.

Au fost înregistrate 156 de cereri pentru tineret, din care 87 au fost propuse spre finanțare. Comisia de educaţie a CJ Cluj a fost cea care a selectat proiectele care vor fi finanţate, în baza unui regulament.

Vă prezentăm mai jos lista celor mai mari sume alocate pentru proiecte de tineret:

ASOCIAŢIA STOMATOLOGICĂ NAPOCA BIODENT 2007 – “Medicina dentară – de la cercetare la practică – 13.000 lei

ASOCIAŢIA KIFOR – “Pavilion de tineret în cadrul Zilelor Culturale Maghiare”- 12.000 lei

ASOCIAȚIA TINERILOR CLUJENI – ”Festivalul UNIFEST Cluj” – 12.000 lei

FUNDAȚIA CULTURALĂ TEKA – ”Program social pentru copiii și tinerii din satele județului Cluj” – 11.000 lei

FUNDAŢIA TRANSILVANIA TRUST – “Ziua Patrimoniului – program intercultural pentru copii” – 10.000 lei

SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE CRUCE ROŞIE DIN ROMÂNIA FILIALA CLUJ – “Salvezi dacă ştii să acţionezi!” – 10.000 lei

FEDERAŢIA TINERILOR DIN CLUJ – “Cluj for Youth – dialog structurat cu tinerii din județul Cluj”- 10.000 lei

UNIUNEA STUDENŢEASCĂ MAGHIARĂ – “Balul bobocilor USMC” – 10.000 lei

ASOCIAŢIA EDEN 75 – “Întâlnirea unitarienilor în Cheile Turzii 2018″ – 10.000 lei

ASOCIAŢIA ECOLOGICĂ SILVANUS – “Conferinţă internaţională de mediu pentru tineri voluntari” – 10.000 lei

Lista completa a sumelor pentru activităţi de tineret poate fi consultată Aici. Ultimul cuvânt în acest caz îl va avea plenul forului judeţean clujean care mai poate face modificări pe marginea acestor sume propuse.

CULTE 

Consiliul Judeţean Cluj a alocat 2.000.000 de lei bani nerambursabili  pentru cultele religioase recunoscute din judeţul Cluj.

Cele mai multe cereri de finanţare  au fost depuse în sfera cultelor – 297 – din care, în urma procesului de selecție, vor fi finanțate 250, bugetul alocat acestui domeniu fiind de 2.000.000 de lei. CJ precizează că suma de 2.000.000 de lei este repartizată pe cultele religioase recunoscute în România în funcţie de numărul adepţilor, comunicat de către Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj, după datele ultimului recensământ.

Cei mai mulţi bani vor reveni Cultului Ortodox, care va primi 1.329.400 de lei, pentru 157 de entităţi din judeţ. Cultul Greco-Catolic va primi 270.000 de lei pentru EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA, GRECO-CATOLICĂ, de CLUJ-GHERLA – sprijin financiar pentru construirea complexului Catedralei Greco-Catolice din Piaţa Cipariu nr. 2.

Cultul Reformat va avea alocată suma de 246.000 de lei, repartizată pentru 55 de unităţi de cult. Cultul Romano Catolic are alocată suma de 73.400 de lei pentru 18 parohii. Vor fi alocaţi bani şi pentru Cultul Unitarian, respectiv 23.200 de lei, pentru 5 parohii. Cultul Penticostal va beneficia de 21.000 de lei, Cultul Baptist de 10.000 de lei, Cultul Adventist, de 6.500 de lei iar alte culte vor beneficia de 18.000 de lei.

Tags: , , , , , , ,
consiliul-judetean-rp-07

Fonduri neramursabile de 4,5 milioane lei de la Consiliul Județean. Cele mai mari sume merg la biserici şi sport

Organizațiile nonguvernamentale pot depune cereri pentru finanţări nerambursabile de la Consiliul Judeţean (CJ) Cluj pentru programe educative, culturale (inclusiv pentru cele din sfera Centenarului Marii Uniri) şi sportive în 2018. Sume de bani sunt prevăzute şi pentru cultele religioase.

Depunerea solicitărilor se poate face în perioada 2 martie – 16 martie, ora 13:30, la Registratura CJ Cluj. Toți cei interesați sunt rugați să consulte noile Regulamente de acordare a finanțărilor nerambursabile care au fost aprobate în ședința deliberativului clujean din data de 31 ianuarie 2018. Documentele pot fi consultate AICI.

„Dorința noastră este aceea de a sprijini, în condiții de maximă transparență și corectitudine, cât mai multe proiecte ale entităților non-profit, convinși fiind de contribuția benefică pe care acestea o pot aduce la dezvoltarea comunităților clujene. Și, pentru că anul 2018 are o semnificație aparte, în plus față de domeniile de finanțare deja consacrate, anul acesta vom sprijini și o serie de inițiative menite să marcheze așa cum se cuvine Centenarul”, a declarat Alin Tișe, președintele CJ Cluj.

Pentru programele și proiectele din sfera tineretului și socio-educaționale a fost alocată suma de 500.000 de lei, pentru susținerea structurilor sportive suma disponibilă este de 1.200.000 de lei, iar pentru programele, proiectele și acțiunile organizate în domeniul cultural s-au alocat 500.000 de lei.

De asemenea, unităților de cult aparținând cultelor religioase recunoscute legal le-a fost repartizată suma de 2.000.000 de lei, iar pentru a marca în mod corespunzător Centenarul Marii Uniri și pentru a facilita organizarea de acțiuni și activități specifice acestui domeniu s-au pus la dispoziție 300.000 de lei.

Tags: , , , , , ,
00172227_large

CJ actualizează PUZ-ul pentru proiectul spitalului regional din Cluj

Consiliul Judeţean îi răspune premierului Dăncilă, care susţine că nu este suficient teren pentru realizarea spitalului regional din Cluj, că va actualiza PUZ-ul conform proiectului actual transmis de Ministerul Sănătății.

Președintele Consiliului Județean Cluj a inițiat un proiect de hotărâre pentru aprobarea Protocolului de asociere între Consiliul Județean și Ministerul Sănătății, proiect ce va fi supus spre aprobarea deliberativului județean în cadrul ședinței extraordinare convocate pentru data de mâine, vineri, 23 februarie 2018. În esență, protocolul are drept scop facilitarea derulării și respectarea termenelor de implementare a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgență Cluj.

“Am decis să inițiez acest proiect de hotărâre, pentru care am și convocat consilierii județeni în regim de urgență, întrucât nimeni nu este mai interesat decât noi de construirea acestui Spital Regional și pentru că ne dorim ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. În acest fel, continuăm, într-o nouă etapă și într-o formă și mai avansată, ajutorul pe care l-am dat constant pe parcursul anilor acestui proiect cu adevărat strategic pentru întreaga regiune”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

Conform protocolului, Consiliul Județean Cluj va actualiza Planul Urbanistic Zonal necesar realizării pe terenul de 14 hectare a obiectivului de investiții în noua formă, prin actualizarea celui existent conform proiectului actual transmis de Ministerul Sănătății. Totodată, Consiliul Județean va elabora, pe baza datelor tehnice transmise de Minister, documentațiile tehnico-economice necesare realizării infrastructurii tehnico-edilitare. În același timp, forul județean va realiza, sub rezerva asigurării finanțării de către Ministerul Sănătății, branșamentele, racordurile și drumurile de acces necesare în scopul bunei funcționări a obiectivului. Nu în ultimul rând, Consiliul Județean va asigura susținerea logistică, la nivel local, a implementării proiectului de edificare a Spitalului Regional de Urgență Cluj. Totodată, în perspectiva demarării efective a lucrărilor de construcție, Consiliul Județean va finaliza eliberarea amplasamentului de vegetația și construcțiile existente aflate în proprietatea privată a Județului Cluj.

Reamintim în acest context faptul că forul administrativ clujean a fost primul dintre autoritățile din țară vizate de construirea unui spital regional, respectiv Cluj, Iași și Craiova, care a finalizat în bune condiții întreaga procedură prin care s-a pus la dispoziție un teren propice amplasării spitalului regional de urgență. Pentru a ajunge în etapa finală, Consiliul Județean a derulat o procedură laborioasă prin care a dezmembrat terenul în cauză și s-a ocupat de evaluarea suprafeței transmise pentru construirea spitalului, a adoptat hotărârea 167/26.07.2017 de modificare a HCJ nr. 258/29.11.2016 prin care terenul a fost transferat din domeniul public al județului Cluj în domeniul public al Statului Român. Ulterior, Consiliul Județean a acționat pentru înscrierea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate asupra terenului al Statului Român și a înițiat demersurile necesare în vederea casării și, respectiv demolării construcțiilor dezafectate existente pe terenul în cauză. Astfel, în data de 1 noiembrie 2017, Consiliul Județean Cluj a predat Ministerului Sănătății, prin intermediul unui protocol de predare-primire, terenul pe care urmează să fie edificat viitorul Spital Regional de Urgență de la Cluj, situat în comuna Florești, Str. Avram Iancu, nr. 370-374.

Tags: , , , , , , ,
00170290_large

Curtea de Conturi: Finanţări nerambursabile ilegale pentru ONG-uri la Cluj

Primăria Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj au acordat finanţări nerambursabile nelegale unor fundaţii şi asociaţii în anul 2016, conform celui mai recent raport la Curţii de Conturi. Suma estimată a abaterilor se ridică la 2 milioane de lei, respectiv 12.000 de lei.

Menţionăm că cele două administraţii acordă anual finanţări nerambursabile de la bugetele locale atât pentru proiecte de cultură, cât şi pentru cele sportive.

Primăria Cluj-Napoca: finanţări de 16,2 milioane lei, abateri de 2 milioane lei

Un număr de 254 de ONG-uri au primit în 2016 de la Pimăria Cluj-Napoca suma de 11,7 milioane de lei pentru proiecte culturale, în timp ce 37 de structuri sportive au beneficiat de 4,5 milioane de lei bani publici.

Conform raportului Curţii de Conturi 2016:

– Au fost acordate nelegal finanțări nerambursabile, pentru organizarea proiectului “Napoca Music Events” și a proiectului “Daydreaming” în cadrul cărora au fost organizate concerte, activități generatoare de venit; – 253.000 lei

Cele două evenimente au fost organizare de Asociaţia Cultural Urbană, care a primit de la municipalitate 240.000 lei (90.000 lei pentru Daydreaming, respective 150.000 lei pentru Napoca Music Events) din cei 750.000 ceruţi.

– Au fost acordate nelegal finanțări nerambursabile unor asociații și fundații, în condițiile în care acestea au desfășurat și realizat activități care au generat profit; – 1.122.000lei

– Au fost acordate finanțări nerambursabile de la bugetul local, la mai multe asociații sau fundații, care nu au prezentat documente justificative corespunzătoare; – 638.000 lei

Articolul integral AICI. 

Tags: , , , , , ,
consiliul-judetean-rp-07

Buget de peste 800 mil. lei pentru judeţul Cluj. Cum se împart banii

Bugetul local al judeţului pe 2018 a fost aprobat în sumă de 826 de milioane de lei, iar secţiunea de dezvoltare, de 323 de milioane.

Cei mai mulţi bani la capitolul investiţii au fost alocaţi pentru trei proiecte importante ale judeţului: Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, parcurile industriale Tetarom şi modernizarea unor drumuri judeţene.

141 de milioane de lei au fost alocaţi pentru finanţarea “fazarea proiectului sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Cluj”. Aici conducerea CJ Cluj speră ca până la sfârşitul acestui an să fie gata prima celulă pentru depozitarea deşeurilor menajere.

3,2 milioane de lei au fost aprobaţi pentru asigurarea finanţării proiectului FEN „dezvoltare Parc Industrial Tetarom I”, 600.000 de lei pentru cheltuieli de capital obiectiv “dezvoltare Parc Industrial Tetarom IV”, 17 milioane de lei cheltuieli de capital Tetarom I pentru consolidarea terenului afectat de alunecări şi 23 de milioane cheltuieli de capital la Parcul Industrial Tetarom V de la Câmpia Turzii.

La capitolul transporturi s-a aprobat alocarea sumei de 171 milioane de lei dintre care 70 milioane pentru lucrările de întreţinere curentă drumuri judeţene, 6,4 milioane lei pentru cheltuieli de capital drumuri județene, 20,8 milioane pentru proiectul FEN Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională – Traseul Regional Transilvania Nord – Drumul Apusenilor, 33,8 milioane pentru proiectul FEN Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională – Traseul Regional Transilvania Nord – Drumul Bistriței (DJ 109), 39,7 milioane pentru proiectul FEN Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională- Traseul Regional Transilvania Nord – Drumul Bistriței (DJ 172 A, DJ 161 G, DJ 161).

Ultimele trei proiecte sunt cofinanțate din fonduri europene. Reprezentanţii CJ au afirmat că din creditul de 100 de milioane de lei pentru modernizarea drumurilor județene s-au cheltuit până acum 14 milioane.

MAI MULTE DETALII AICI

Tags: , , ,
Levigat_800x530

Demonstraţie de purificare a levigatului de la groapa de gunoi a Clujului FOTO

Autoritățile locale au fost invitate, luni, la depozitul de deșeuri de la Pata Rât, pentru o demonstrație a procedeului de tratare a levigatului din zonă, prin intermediul stației KLARWIN®, care utilizează tehnologia osmozei inverse, sub licența DT Pall Corporation.

Process Engineering SRL, furnizorul acestei soluții în România, a utilizat o instalație de dimensiuni reduse, o versiune demo a stației contractate de către Consiliul Județean Cluj pentru o perioadă de 10 luni, cu ajutorul căreia a fost prezentat procesul care s-ar derula în mod normal pentru tratarea levigatului. Principala diferență între stația demo și cea originală este faptul că prima nu are conducte definitive, ci furtunuri flexibile, iar infrastructura sa este adaptată pentru funcționare temporară (demonstrativă).

”Prin acțiunea de azi dorim să transmitem un mesaj autorităților locale: acela de a privi situația cu calm și de a implementa măsurile raționale care se impun. Suntem compania cu cea mai mare experință de pe piață – practic, procedeul tratării levigatului prin osmoza inversă cu tehnologia DT a fost inventat si dezvoltat pemanent în fabrica din Germania care ne livrează stațiile. Cred că demonstrația de azi e mai mult decât edificatoare cu privire la resursele și expertiza pe care le deținem în acest domeniu. Comunitatea locală din Cluj beneficiază de întreaga noastră disponibilitate și transparență pentru a lua cea mai bună decizie în acest moment. Conform analizelor pe care le deținem și noi, și alți specialiști, la Pata Rât e o stare de urgență și nimeni nu își mai permite o tergiversare, în ideea că zăpada și înghețul vor «acoperi pata neagră»”, a declarat Adrian Dobre, director general Process Engineering SRL.

Consiliul Județean Cluj a încheiat în 16 octombrie 2017 un contract cu Process Engineering SRL pentru închirierea unei stații de tratare a levigatului, în urma declarării situației de urgență nr 9/08.09.2017. Ordinul de comandă pentru începerea lucrărilor a fost amânat pe motivul indisponibilității terenului pentru amplasarea stației și până la această oră nu s-au primit informații pe cale oficială cu privire la momentul când furnizorul stației poate începe procedurile agreate prin contrat.

Ce conține levigatul generat de Pata Rât. Care este impactul levigatului asupra mediului/comunității locale. Analize și surse științifice Material informativ Proces Engineering

Dupa tratare_450x600

Int statie 2_800x530

Int statie 3_800x530

Interior statie_800x530

Levigat 2_338x600

Levigat_800x530

Panou Statie_800x530 Statia Demo exterior_800x530

Tags: , , , , , ,
00161837_large

Undă verde pentru centura de sud a Floreştiului

Președintele Consiliului Județean Cluj,  Alin Tișe, a semnat în 15 septembrie 2017 autorizația de construire pentru obiectivul „Drum de legătură varianta sud – comuna Florești, județul Cluj, între kilometri 2+272 și 2+678,115”.

Este vizat astfel un sector de drum care vine în prelungirea celor 2,272 kilometri ai centurii de sud, respectiv tronsonul care începe din spatele complexului comercial, locație în care vi fi amenajat un sens giratoriu, și se continuă până la intersecția cu drumul Sfântul Ioan. 

„Fiind un obiectiv de importanță majoră pentru zeci de mii de clujeni, am tratat cu maximă celeritate cererea adresată în această dimineață de primăria comunei Florești, astfel încât, în cel mai scurt timp, am reușit să eliberăm această autorizație absolut necesară în vederea demarării execuției lucrărilor de construire al întregului traseu al centurii”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe. 

Durata de execuție a lucrărilor de edificare a centurii de sud a Floreștiului este de maximum 24 de luni, termen care curge de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor.

Tags: , , , , ,
18557346_1306448062802139_2305732904933173352_n

Fonduri europene pentru Drumului Apusenilor

Consiliul Judeţean Cluj a depus în vederea aprobării finanţării nerambursabile proiectul vizând „Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională – Traseu Regional Transilvania Nord, Drumul Apusenilor, prin modernizarea DJ 108K (limita Judeţ Bihor – Baraj Drăgan) şi DJ 764B (Baraj Drăgan – intersecţie DN1)”.

„Modernizarea cu fonduri europene a celor două drumuri judeţene, generic incluse în Drumul Apusenilor, vizează în principal impulsionarea dezvoltării economice a acestui întreg areal cu un imens potenţial, facilitând accesul turiştilor spre numeroase obiective din zonă”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.

Valoarea totală a proiectului este de 159.811.640,26 lei, din care 3.712.859,41 lei reprezintă contribuţia Consiliului Judeţean Cluj, compusă din 2% aferentă cheltuielilor eligibile şi din cheltuieli neeligibile (TVA), restul sumei de 156.098.780,85 lei (98%) reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă solicitată din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea gradului de accesibilitate a zonei montane a judeţului Cluj – Drumul Apuseni, situată în apropierea reţelei de transport TEN-T, prin reabilitarea infrastructurii rutiere judeţene din această zonă, în vederea asigurării unei mobilităţi cât mai ridicate a populaţiei, bunurilor şi serviciilor din judeţul Cluj.

Astfel, proiectul urmăreşte îmbunătăţirea parametrilor tehnici, mai exact creşterea vitezei, a siguranţei rutiere şi a portanţei pe sectoarele de drum cuprinse în Drumul Apuseni, respectiv DJ 108K (limita jud. Bihor – Baraj Drăgan) de la km. 26+455 la km. 29+495 şi DJ 764B (Baraj Drăgan – intersecţie DN1) de la km. 0+000 la km. 22+164,500.

Conform studiilor de trafic efectuate, după implementarea proiectului se estimează o creştere cu aproximativ 35% a vitezei medii de deplasare actuale pe sectoarele de drum vizate. De asemenea, pentru creşterea siguranţei rutiere vor fi realizate o serie de elemente, multe din ele inexistente în momentul de faţă, precum semnalizare rutieră, 9052,55 mp de trotuare, şapte staţii de autobuz, şapte parcări auto, borduri coborâte, 10.694,50 m de parapete de siguranţă, 10 limitatoare de viteză şi patru benzi rezonatoare, cinci sisteme de avertizare luminoasă şi 10 console metalice, plase şi bariere elastice de protecţie pietre, 6,151 km aliniamente de arbori, amenajare trecere la nivel cu calea ferată, etc.

Beneficiarii principali ai implementării proiectului vor fi locuitorii comunelor Poieni şi Săcuieu care tranzitează zilnic cei 25,64 de km de drum judeţean reabilitat, agenţii comerciali din zonă, dar, mai ales, miile de turişti care vin anual în această zonă de munte a judeţului, fie în tranzit, fie pentru a se delecta şi a se caza în unităţile de cazare aflate în zonă.

Tags: , , , ,
00149299_large

72.000 lei pentru revitalizarea Parcului Etnografic din Cluj

Parcul Etnografic “Romulus Vuia”, situat în apropierea Pădurii Hoia – Baciu – cunoscută în întreaga lume pentru fenomenele paranormale care au loc aici, va fi revitalizat printr-un concurs de idei dedicat arhitecţilor şi urbaniştilor şi organizat de Consiliul Judeţean Cluj în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), iar banii vor veni printr-un grant norvegian.

Suma premiilor puse la bătaie este de 72.000 de lei: premiul I – 31.500 lei, premiul II – 22.500 lei şi premiul III – 18.000 lei.

Concursul urmăreşte două direcţii:

1. realizarea obiectivelor: centru administrativ, centru pentru promovarea moşternirii satului românesc şi scena în aer liber

2. extinderea parcului spre Pădurea Hoia şi amenajarea zonei în vederea creşterii potenţialului său turistic.

Parcul Etnografic “Romulus Vuia” este un muzeu în aer liber ce are aproximativ 200 obiective.

Planul tematic al Parcului etnografic a fost elaborat în 1929 de către Romulus Vuia. În urma cedării nord-vestului Transilvaniei prin Dictatului de la Viena (30 august 1940), Parcul etnografic se refugiază la Sibiu, unde funcţionează până în 1945. În anul 1956 planul tematic al Parcului a fost restructurat pe patru sectoare tematice de către Teodor Onişor şi Valer Butură: Instalaţii tehnice şi ateliere meşteşugăreşti; Tipuri zonale de gospodării şi monumente de arhitectură populară; Sectorul etno-botanic (plante tradiţionale, construcţii agricole de hotar) şi Sectorul etno-zootehnic (creşterea animalelor, construcţii pastorale din hotarul satelor). Un accent deosebit a fost pus pe primele două sectoare. În cadrul primului sector exponatele sunt grupate în funcţie de natura materiei prime prelucrate: prelucrarea lemnului; prelucrarea metalelor şi mineritul ţărănesc; prelucrarea ţesăturilor de lână; prelucrarea lutului; prelucrarea pietrei; prelucrarea produselor agricole. Conform planului tematic, în cadrul celui de-al doilea sector urmau să fie reconstituite gospodării ţărăneşti caracteristice pentru diferite zone etnografice din Transilvania. În prezent sunt reprezentate următoarele zone etnografice: Maramureş, Oaş, Năsăud, Câmpia Transilvaniei, Zarand, Podgoria Alba, Mocănimea Munţilor Apuseni, Depresiunea Călăţele, Bran, Bistriţa (saşi) şi Gurghiu.

Televiziunea britanică BBC a inclus Pădurea Hoia-Baciu în topul celor mai bântuite 5 păduri din lume, alături de Pădurea Wychwood, din Anglia, Insula Păpuşilor, din Mexic, Pădurea Neagră, din Germania şi Pădurea Aokigahara, din Japonia.

Poveştile despre fenomene paranormale atrag în zonă practicanți de yoga, Wicca și amatori de paranormal. În 1968, un clujean a fotografiat în Poiana Rotundă un OZN, fotografiile fiind printre puținele de acest gen autentice, după părerea specialiștilor

Tags: , , , , ,
drumuri-300x225

Clujul ar putea accesa 28 de milioane de euro, bani europeni, pentru reabilitare a 104 km de drumuri judeţene

Clujul ar putea accesa 28 de milioane de euro, bani europeni, pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare a 104 km de drumuri judeţene, conform Consiliului Judeţean Cluj, în urma întâlnii de lucru a Consiliului pentru Dezvoltare Regională (C.D.R.) Nord-Vest organizată de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest.

La întâlnirea de lucru de marţi, 23 februarie 2016, au participat şefii consiliilor judeţene din RNV şi Marcel Boloş, secretar de stat în cadrul Ministerul Transporturilor, iar discuţiile s-au concetrat în jurul Programului Operaţional Regional 2014-2020, pe axa 6 prioritatea de investiţii 6.1 – stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, care vizează o alocare regională de 167 de milioane de euro pentru reabilitarea a 493 km de drumuri judeţene de la nivelul întregii Regiuni Nord-Vest (RNV). Participanţii la şedinţă au stabilit ca această sumă să se împartă în mod egal între cele şase judeţe componente în vederea finanţării proiectelor de lucrări la marile trasee de infrastructură rutieră regională.

“Ceea ce este extrem de important e faptul că, la finalul acestei şedinţe, am reuşit să convenim asupra ideii susţinerii unui proiect comun ce vizează reabilitarea unor drumuri judeţene de maximă importanţă şi care leagă diversele zone ale regiunii, evitând varianta, mai puţin productivă, a unei competiţii directe între judeţele RNV”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Mînzat.

Aşadar, cele 28 de milioane de euro ce-i revin Clujului ar urma să fie folosiţi pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare a 104 km de drumuri judeţene, corespunzătoare traseului regional „Transilvania de Nord”:

1. „Drumul Apusenilor” – DJ 108K (limita judeţ Bihor – baraj Drăgan), de la km 26+455 la km 29+495, în lungime de 3,04 km şi DJ 764B (baraj Drăgan – DN1), de la km 22+600 la km 0+000, în lungime de 22,6 km.

2. „Drumul Bistriţei” – DJ 172A (limită jud. Bistriţa-Năsăud – Ţaga), de la km 33+000 la km 39+400, în lungime de 6,4 km; DJ 109C (intersecţie DJ 172A) Ţaga – Sucutard (intersecţie DJ 161G), de la km 17+600 la km 25+260, în lungime de 7,66 km; DJ 161G (intersecţie DJ 109C) Sucutard – Petea – Pălatca – DN 16, de la km 0+000 la km 19+440, în lungime de 19,4 km; DJ 161 (intersecţie DN 16) Gădălin – Bonţida – DN 1C, de la km 0+000 la km 17+000, în lungime de 17 km şi DJ 109 (Răscruci – Borşa – Aşchileu – limita jud. Sălaj), între km 0+000 şi km 32+670, în lungime de 32,67 km.

Tags: , , , , , ,