Tag Archives: consiliul judeţean

amenajare_Somes_Mic

Ministrul Apelor şi Pădurilor, la Cluj: “Cj nu a realizat exproprierile pentru devierea Someşului Mic”

Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, a declarat vineri, la Cluj, că proiectul de amenajare a râului Someşul Mic are o valoare de 109 milioane de lei şi a acuzat Consiliul Judeţean că nu a realizat exproprierile de teren în vederea prelungirii pistei de 3500 de metri a Aeroportului Cluj.

“Investiţia de amenajare a râului Someşul Mic în municipiul Cluj-Napoca, care prevede devierea cursului în vederea prelungirii pistei Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, nu este una de importanţă locală, ci una de importanţă naţională, deoarece aeroportul este unul cu un impact extraordinar privind zborurile înspre şi dinspre Europa şi nu numai. Consiliul Judeţean Cluj şi-a asumat, în urma asocierii cu Apele Române, realizarea exproprierilor de teren pentru acest proiect, dar am constatat că nici măcar comisia privind exproprierile nu a fost constituită. Credem în încadrarea în termenele de derulare a investiţiei şi finalizarea ei în 2022 şi trag un semnal de alarmă deoarece suntem, deja, în întârziere. Dacă până acum s-a stat într-o zonă de lentoare, vrem să urgentăm proiectul care se ridică la 109 milioane de lei. Noi am alocat, în acest an, trei milioane de lei ca să arătăm că ne dorim ca proiectul să se finalizeze. Dacă se realizează exproprierile, în acest an, la rectificare, vom suplimenta suma”, a spus Ioan Dene, citat de Agerpres.ro.

El a mai spus că, în plus, prin modificarea cursului Someşului Mic va fi necesară şi construirea unui pod, pe care trebuie să-l realizeze tot CJ Cluj. Mai multe detalii AICI! 

Tags: , , , ,
consiliul-judetean-rp-07

Județul Cluj devine un „Smart Territory” cu 3 aplicaţii

Conform Băncii Mondiale, România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința ușurinței cu care se obține o autorizație de construire, respectiv 287 de zile, media termenului de procesare, față de 169 de zile care este termenul mediu în celelalte state din Uniunea Europeană.

Unul dintre obiectivele principale ale proiectului  „Smart Territory” este reducerea acestui termen la maxim 60 de zile, prin realizarea unui atlas teritorial complex și implementarea unor soluții IT de ghișeu unic și de arhivare.Consiliul Județean Cluj este singura unitate administrativ-teritorială de acest tip din țară cu un astfel de program aflat în implementare. Practic, timpul pierdut pentru plata unor taxe de emitere și obținerea de documente de la mai multe instituții, completări suplimentare/subiective ale dosarelor, cozile nesfârșite la ghișeu, „atențiile”, toate acestea dispar.

Obiectivele generale ale proiectului sunt creșterea calității serviciilor furnizate cetățenilor județului Cluj, îmbunătățirea procesului decizional și al planificării strategice la nivelul județului Cluj – prin introducerea unui sistem de planificare teritorială integrate și facilitarea accesului la servicii online pentru cetățenii județului Cluj prin introducerea unor sisteme de simplificare a procedurilor administrative din perspectiva back-office.

Proiectul „Județul Cluj – SMART TERRITORY” este finanțat din Fondul Social European în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, Axa prioritară 2 Administrație publică și sistem judiciar accesibile şi transparente, Obiectiv Specific 2.1. Termenele pentru implementare asumate de către Consiliul Județean Cluj sunt: sfârșitul anului 2019 pentru implementarea Arhivei și a Ghișeului unic, respectiv 2020 pentru Atlasul teritorial. Valoarea totală a proiectului este de 3.901.772,00 lei din care 3.316.506,20 lei este finanţare nerambursabilă din Fondul Social European (85%), 507.230,36 lei este finanţare nerambursabilă din bugetul naţional (13%) și 78.035,44 lei este cofinanţare eligibilă din bugetul Consiliului Judeţean Cluj (2%).

1. Aplicație Atlas Teritorial dezvoltată și implementată la nivelul UAT Județul Cluj

Atlasul Teritorial, o aplicație informatică care să reunească într-o singură platformă, seturi și baze de date ale diferitelor instituții, transpuse spațial, referitoare la activități de amenajare a teritoriului, urbanism, locuire, dezvoltare economică, în vederea fundamentării deciziilor referitoare la investiții, respectiv la planificarea strategică a județului. Impactul acestei aplicații la nivelul cetățeanului rezidă din faptul că cele mai bune decizii vor putea fi implementate având la bază date reale, pentru a crește calitatea vieții în județ. Conceptul nu este unul nou, dar nu există implementat la nivel de instituții publice, motiv care conferă proiectului un caracter inovator.

În prezent interogarea informațiilor se face la cerere, fără a avea acces permanent la informații actualizate și fără un real suport în realizarea bazei de date integrate, transpuse spațial.

Aplicația Atlasul Teritorial presupune, prin intermediul unui sistem interactiv, analiza datelor în profil teritorial și cuantificări ale impactului teritorial al programelor publice în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, locuirii și dezvoltării regionale, utilizând în acest scop un sistem informațional geografic și baze de date care cuprind informații și date statistice necesare pentru caracterizarea unui teritoriu. Sistemul informațional va include reprezentări cartografice care să permită urmărirea evoluției în timp si în spațiu a unui număr mare de indicatori din domeniile de activitate relevante pentru dezvoltarea teritorială provenind de la entități publice precum Agenția Națională de Cadastru si Publicitate Imobiliară (e-terra), Direcția Națională de Statistică (fișele localităților), Registrul Comerțului, Direcțiile de Evidență a Persoanelor, Inspectoratele Teritoriale de Muncă, Inspectoratul Școlar Județean, primării etc. Astfel,  personalul cu funcție de conducere de la nivelul UAT Județul Cluj va putea accesa și interoga această aplicație pentru a obține date actualizate, în timp real, pentru a-și putea fundamenta deciziile generate de realizarea atribuțiilor.

2. Aplicație Ghișeu unic pentru cetățeni dezvoltată și implementată la nivelul UAT Județul Cluj

În procesul de obținere a avizelor aferente autorizației de construire, spre exemplu, fiecare aviz presupune o deplasare la fiecare instituție competentă, a cetățeanului. Soluția pentru eliminarea acestui inconvenient ar fi stabilirea unui singur punct de depunere și ridicare a documentelor, sub forma unui ghișeu unic care să asigure preluarea și coordonarea obținerii avizelor de la instituțiile abilitate. În acest mod, cetățeanul ar putea prezenta toate documentele necesare procesului de autorizare (ante și post autorizare) printr-o singură deplasare la consiliul județean care să obțină toate avizele necesare obținerii autorizației de construire. În contextul asigurării unei eficiențe a demersului, care să nu implice deloc deplasarea cetățeanului pentru obținerea avizelor și actelor necesare, se propune realizarea unei platforme electronice care să asigure posibilitatea încărcării și transmiterii on-line a tuturor documentelor necesare în proces, reducând semnificativ timpii de obținere a documentațiilor. Mai mult decât atât, o asemenea platformă ar conduce nu doar la urgentarea procesului ci va contribui și la creșterea transparenței permițând cetățenilor să monitorizeze în permanență situația cererilor depuse.

3. Arhivă digitalizată la nivelul UAT Județul Cluj

Soluția de gestionare electronică a documentelor în cadrul instituției, scanarea acestora pentru arhivare și retro-digitalizarea arhivei se impun, în contextul activității extinse și complexe a UAT Județul Cluj, care își dublează, anual, actele cu care operează. Teritoriul se aglomerează și se extinde, iar gestiunea acestuia de către instituție presupune consultarea multor informații arhivate sau a unor informații curente dar care nu există în format electronic.

Inovarea proiectului rezidă din implementarea efectivă a acestor soluții informatice care, deși există ca și concepte la nivelul țării, nu există implementate practic nici la nivel național, nici la nivel județean. Noțiunea de SMART CITY a devenit în ultimii ani, instrumentul de măsurare a dezvoltării municipiilor și orașelor, atât din punctul de vedere al informatizării cât și al oferirii de facilități locuitorilor lor. Ținând cont de faptul că acest concept nu se poate aplica județelor care doresc să ofere servicii similare tuturor cetățenilor județului, proiectul propus vine să dezvolte noțiunea de SMART TERRITORY, adică județ – teritoriu smart.

Tags: , , ,
fotbal-1441398367

Bani de la judeţ pentru cultură, sport şi biserici şi în 2019. Anul trecut, buget de 4.2 milioane lei

Regulamentele de acordare a finanţărilor nerambursabile pentru ONG-uri au fost puse în consultare publică pe site-ul Consiliul Judeţean (CJ) Cluj. 

Consiliul Judeţean Cluj supune spre consultare publică proiectele de hotărâre pentru aprobarea Regulamentelor de acordare a finanţărilor nerambursabile din bugetul judeţului Cluj pentru organizaţiile, asociaţiile şi fundaţiile neguvernamentale fără scop lucrativ, precum şi pentru entităţile publice care implementează programe şi proiecte din sfera tineretului şi activităţilor socio-educaţionale, a sportului, culturii şi cultelor religioase recunoscute în România. În acest scop, proiectele de hotărâre sunt postate şi pot fi consultate pe site-ul Consiliului Judeţean Cluj, la adresa https://www.cjcluj.ro/ proiecte-de-hotarare.php.

Astfel, pentru a veni în sprijinul entităţilor care intenţionează să depună proiecte în conformitate cu prevederile Legii 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi non-profit de interes general, dar şi pentru a evita anumite dificultăţi de genul celor care au apărut în trecut în acest domeniu, Consiliul Judeţean Cluj a iniţiat unele modificări ale vechilor Regulamente. În acest sens, Consiliul Județean procedează la stabilirea unor punctaje pentru fiecare criteriu și a unui algoritm de calcul detaliat care să conducă la evaluarea și selectarea proiectelor, respectiv introducerea unei noi clauze în contractul de cofinanțare a structurilor sportive.

Nivelul sumelor alocate pentru finanţarea nerambursabilă a proiectelor, în ultimii 5 ani: 

  • Tineret și activități socio-educaționale: 2014 – 450.000 lei, 2015 – 800.000  lei, 2016 – 700.000 lei, 2017 – 500.000 lei și 2018 – 500.000 lei;
  • Cultură: 2014 – 550.000 lei, 2015 – 500.000 lei, 2016 – 600.000 lei, 2017 – 500.000 lei și 2018 – 500.000 lei;
  • Sport: 2014 – 1.200.000 lei, 2015 – 1.500.000 lei, 2016 – 1.700.000 lei, 2017 – 1.200.000 lei și 2018 – 1.200.000 lei și
  • Culte: 2014 – 1.300.000 lei, 2015 – 1.100.000 lei, 2016 – 3.000.000 lei, 2017 – 2.000.000 lei și 2018 – 2.000.000 lei.

Totodată, în anul 2015 forul administrativ județean a alocat 300.000 lei pentru proiectul „Clujul Capitala Tineretului”, iar pentru a marca în mod corespunzător Centenarul Marii Uniri, în anul precedent, Consiliul Județean Cluj a alocat proiectelor dedicate acestui domeniu suma de 300.000 lei.

Tags: , , , , , , ,
sediu cj

Sediul Consiliului Județean Cluj, prima clădire publică verde din România

Sediul Consiliului Județean Cluj se pregătește să devină prima clădire publică „verde” din România, prietenoasă cu mediul și cu un consum de energie extrem de redus, aproape de zero.

În acest scop, forul administrativ clujean a lansat concursului de soluții pentru proiectul „Noul Consiliu Județean Cluj – Extinderea și modernizarea clădirii sediului Consiliului Județean Cluj”, proiect ce urmărește certificarea conform standardelor BREEAM (Building Research Establishment’s Environmental Assessment Method) privind clădirile verzi, atât a clădirii existente a Consiliului Județean cât și a extinderii acesteia. Principalul obiectiv al concursului îl reprezintă noul corp de clădire ce urmează a fi edificat și conectarea acestuia la sediul actual și la spațiul public.

“Ceea ce ne propunem prin intermediul acestui proiect este să asigurăm un plus de eficiență activității administrative, în special în relația cu cetățenii. De altfel, o atenție aparte va fi acordată exact acestui aspect, spațiilor destinate relațiilor directe cu publicul. Am gândit această investiție în ton cu ultimele tendințe în domeniu, motiv pentru care am decis transformarea sediului Consiliului Județean într-o clădire verde, cu un consum de energie infim, redus aproape la zero”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tişe.

Organizat cu sprijinul Ordinului Arhitecţilor din România, concursul de arhitectură, al cărui premiu I constă în atribuirea contractului de proiectare cu o valoare estimată de 970.000 de lei, fără TVA, urmărește identificarea celor mai bune soluții pentru extinderea şi modernizarea Consiliului Judeţean Cluj. Astfel, câștigătorul va contracta serviciile de proiectare pentru construirea noului corp de clădire, conectarea cu cel existent, intervențiile pe sediul actual al Consiliului Județean, amenajările exterioare și sistematizarea verticală pentru întreaga parcelă.

În esență, proiectul își propune aducerea sub aceeași cupolă, respectiv reunirea în același sediu, a tuturor direcțiilor din cadrul Consiliului Județean Cluj, în vederea eficientizării activității acestora. Urmând direcțiile impuse de normele de certificare ca și clădire verde, imobilul va fi prevăzut cu sisteme inteligente de gestionare a utilităților precum și de stimulare a mobilității alternative prin încurajarea mersului cu bicicleta și prin prevederea unor stații de încărcare pentru autovehicole electrice. Totodată, urmează a se realiza un spațiu accesibil pentru persoane cu dizabilități locomotorii, de vedere sau auz, asigurându-se accesul tuturor în zona publică, în spațiile de lucru și în spațiile exterioare.

Clădirea va respecta standardul de clădire cu consum de energie aproape zero, însemnând că va avea un consum maxim de energie primară din surse convenționale (combustibili fosili) de 69 kWh/mp/an și un nivel maxim al emisiilor de CO2 de 19 kg/mp/an. De asemenea, pentru reducerea consumului de energie vor fi implementate soluții pasive, precum sisteme de umbrire pentru evitarea supraîncălzirii, ventilare naturală pentru a reduce consumul energetic necesar răcirii, bun iluminat natural pentru reducerea consumului de energie din iluminatul artificial, masă termică pentru reținerea și înmagazinarea energiei, etc.

Termenul limită de depunere a propunerilor de proiecte este 13 mai 2019, câștigătorul concursului de soluții urmând a fi anunțat în data de 20 mai 2019.

Tags: , , ,
consiliul-judetean-rp-07

Tise, plângere penală împotriva angajaților de la aeroport

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tise, anunţă că a depus plângere penală și acțiuni în justiție împotriva angajaților de la aeroport, după mitingurile din 19-20 martie 2019. 
 

“Având în vedere afirmațiile jignitoare, defăimătoare la adresa președintelui CJ Cluj, precum și mesajele jignitoare afișate public pe bannerele folosite la mitingul angajaților din aeroport, în intervalul 19-20 martie 2019, anunț că am acționat în judecată și că am formulat plângeri penale individuale împotriva persoanelor care au făcut aceste afirmații jignitoare, calomniatoare precum și împotriva acelora care au afișat bannere cu conținut mincinos, jignitor, calomniator.  De asemenea, am formulat plângeri penale și acțiuni în instanță  împotriva directorilor semnatari ai nenumărate acțiuni și plângeri false și nedovedite, afirmații și acuze false, înaintate de diverse instituții.

Cu privire la cele 2 filme denigratoare, insultătoare, făcute de unii angajați ai aeroportului, informez că am formulat plângere penală împotriva numiților: Mocean Petru, Stănică Constantin, Zanc Gabriela și a celorlalte persoane implicate în realizarea versurilor, înregistrarea vocii, distorsionarea vocii și mediatizarea lor prin upload pe youtube.com și pe rețelele de socializare, transmitere prin email folosind inclusiv adrese fictive din Rusia (.ru)”, se arată într-un comunicat remise presei de către conducerea CJ Cluj.

Totodată, în documentul citat se arată că CJ Cluj va informa toate forurile naționale și internaționale – DNA, DIICOT, Parchete, Parlament – Camera Deputaților și Senat, ambasade, autorități aeronautice naționale și internaționale, Guvern și alte instituții abilitate – “cu privire la ilegalități, fraudarea bugetului public prin contracte și acte adiționale și lucrări fictive / neconforme, precum și cu privire la starea tehnică a pistei noi și a platformei Apron 4, construite din bani publici, la prețul de 50 de milioane de euro, crăpate deja încă din perioada de garanție”.

Circ la Consiliul Judeţean

Sindicaliştii de la Aeroportul Internaţional “Avram Iancu” Cluj veniţi să protesteze, marţi după masă, în faţa Consiliului Judeţean au avut parte de o surpriză. Intrarea în instituţie a fost acoperită de un banner gigant, pe care stă inscripţionat mesajul: “Noi nu apărăm inculpaţi. Degeaba urlaţi. #cecio”.

Conform informaţiilor ZIUA de CLUJ, bannerul aparţinea Sindicatului Angajaţilor din Consiliul Judeţean (CJ) Cluj.  De o parte a străzii, circa 200 de sindicaliști ai aeroportului clujean, cu pancarte inscripționate cu mesaje anti-Tișe: “Blocu’, Tișe și parcarea/ Strălucesc în toată zarea!”, “Stop abuzului asupra aeroportului”, “Imnul intonați/ Pe noi ne abuzați!”, au scandat “Alin Tișe, nu uita/ Clujul nu-i moșia ta”, “Vrem dezvoltare/ Nu blocare!” sau “Noi nu urlăm/ Noi protestăm!”. De cealaltă parte, la niște difuzoare, se repeta “Noi nu apărăm inculpaţi. Nu vom ceda. Legea este egală pentru toți. Degeaba urlați.”

Sindicaliştii de la aeroportul din Cluj au 10 revendicări:

  1. Construirea unui terminal cargo de către Consiliul Județean Cluj în cadrul Aeroportului. În ultimii 3 ani au fost transmise zeci de solicitări către autoritatea tutelară fără a se primi însă niciun răspuns. Cererea mare de la operatorii logistici nu poate fi satisfăcută fără un terminal dedicat, existând riscul ca aceștia să își mute operațiunile pe un alt aeroport.
  2. Inițierea exproprierilor necesare finalizării proiectului pistei de 3.500m. Strategiile pe termen scurt ale companiilor aeriene care au zboruri pe Aeroportul Internațional Cluj sunt de a opera cu avioane din ce în ce mai mari, care necesită o pistă mai lungă decât cea actuală. Consiliului Județean Cluj i-au fost comunicate aceste aspecte în repetate rânduri, dar nu au fost inițiate acțiuni concrete de expropriere.
  3. Aprobarea și susținerea planului de dezvoltare al Aeroportului pentru 7 milioane pasageri pe an.Activitatea Aeroportului se raportează permanent la un mediu internațional extrem de competitiv și în permanentă evoluție. Orice blocaj al proiectelor aeroportuare nu va conduce la stagnare, ci la un previzibil declin. Din păcate interesele Președintelui Consiliului Județean Cluj în timpul mandatului său politic sunt mai degrabă personale, decât profesionale, de garant al dezvoltării județului, însă atât pentru noi, cât și pentru clujeni, un aeroport modern cu o rețea și mai mare de destinații, va aduce dezvoltare și prosperitate în regiune, precum și mii de noi locuri de muncă.
  4. Abținerea de la orice acțiuni de reducere a bugetului Aeroportului. Nu mai dorim masacrarea bugetului pentru anul 2019 de către interpușii Președintelui Consiliului Județean Cluj, așa cum s-a întâmplat în anul 2018.
  5. Stoparea blocării și acțiuni concrete pentru realizarea infrastructurii de transport intermodal pentru pasageri și marfă la Aeroport. Există un proiect validat de către Comisia Europeană de construire a unui nod intermodal la Aeroport și dorim implementarea acestuia. Alte aeroporturi, precum Debrecen sau Budapesta din Ungaria, competitorii noștri, au găsit voința și finanțarea necesară realizării unor astfel de proiecte în beneficiul oamenilor, al comunităților.
  6. Gestionarea responsabilă, în interesul public, a contractului de concesiune a parcării Aeroportului. Chiar dacă au fost anunțate reparații, întreaga suprafață de aproximativ 2 hectare necesită lucrări și nu doar mici cosmetizări.
  7. Încetarea oricăror acțiuni de vulnerabilizare a personalului Aeroportului și a activității sale.Toate acțiunile autorității tutelare din ultima perioadă au destabilizat întregul Aeroport, au creat o atmosferă de nesiguranță și presiune asupra angajaților în condițiile în care pricipala noastră grijă trebuie să fie siguranța și securitatea pasagerilor.
  8. Stoparea minciunilor cu privire la proiectele Aeroportului realizate până în prezent. Realizarea recepţiei la pista de decolare-aterizare. Proiectele derulate de către Aeroport au fost verificate de specialiști în aviație, dar și de către utilizatorii acestora, companiile aeriene. Mai mult, numeroase controale și echipe de auditori au verificat și certificat respectarea regulamentelor europene și internaționale de aviație. Nu în ultimul rând, există şi o decizie a instanţelor de judecată care obligă autoritatea tutelară să recepţioneze lucrările la pista de decolare-aterizare, validându-se astfel conformitatea contruirii acesteia.
  9. Încetarea oricăror acțiuni de șicanare și alungare a managementului Aeroportului și numirea unor persoane care să servească planurilor Președintelui pentru vânzarea sau concesionarea acestuia. Întreaga echipă de profesioniști a Aeroportului și-a dovedit competența prin rezultatele deosebite înregistrate, atât de trafic aerian, cât și economice. Nu există motive reale care să ducă la demiterea managementului, ci doar interesele personale ale Președintelui Alin Tișe. Evident că acestea nu sunt spre binele Aeroportului sau ale județului Cluj. De asemenea, prin vânzarea sau concesionarea Aeroportului, către grupul de investitori turci Limak, comunitatea și județul Cluj ar fi private de o sursă de venit, iar cu noi, salariații, nu se știe ce se va întâmpla.
  10. Demararea de proiecte esențiale de către Consiliul Județean Cluj ca autoritate județeană în vederea sprijinirii dezvoltării Aeroportului și a întregii regiuni. Nu cunoaștem ca actuala administrație județeană să fi inițiat vreun proiect de dezvoltare în ultima perioadă. Citim doar despre eșecuri și nerealizări, despre fraude pe bani publici. Noi ne dorim, de exemplu, o autoritate regională care să reunească interesele mediului de afaceri, ale agențiilor de turism, ale hotelierilor etc. și să identifice căi de conlucrare pentru o mai bună conectivitate și dezvoltare a fluxurilor turistice în județ.
Tags: , , ,
consiliul-judetean-rp-07

3.9 milioane lei pentru Cluj – Smart Territory. Trei soluţii informatice, în premieră naţională

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a semnat contractul de finanțare al proiectului european „Județul Cluj – Smart Territory”, prin care se urmărește introducerea unor sisteme informatice dedicate atât îmbunătățirii procesului de fundamentare, cât și a facilitării accesului cetățenilor la servicii administrative online.

În mod concret, proiectul introduce trei soluții informatice inovatoare în premieră la nivel național. „Obținerea statutului de <județ smart> reprezintă unul dintre țelurile importante ale Consiliului Județean, în contextul în care proiectele implementate și efectul lor asupra dezvoltării acestui județ sunt tot mai interconectate cu feedback-ul pe care îl avem de la cetățeni, inclusiv de la cei din mediul online. Implementarea acestui proiect inovator constituie un pas extrem de important în vederea creșterii calității managementului și a optimizării serviciilor oferite tuturor celor care interacționează, într-un fel sau altul, cu noi”, a declarat Alin Tișe.

Astfel, într-o primă etapă, Consiliul Județean dorește implementarea unui concept extrem de util în vederea reducerii birocrației – Ghișeul Unic, la care orice cetățean se va putea prezenta în vederea depunerii și ridicării documentațiilor urbanistice, fără ca acesta să fie nevoit a se deplasa fizic la celelalte instituții pentru obținerea avizelor în baza cărora se eliberează, spre exemplu, autorizația de construire. Un element inovator îl reprezintă faptul că acest ghișeu unic este, în același timp, și o platformă electronică care asigură posibilitatea încărcării și transmiterii online a tuturor documentelor necesare. Implementarea acestui sistem informatic va contribui la reducerea substanțială a timpului de obținere a documentațiilor, urgentarea procesului și creșterea transparenței, oferind cetățenilor posibilitatea unei monitorizări, în timp real, a cererilor depuse.

O altă aplicație pe care forul administrativ județean urmează să o integreze și să o implementeze în Strategia de informatizare a instituției, o reprezintă Atlasul Teritorial. Acesta reprezintă un sistem informatic integrat care dorește să vină în sprijinul decidenților care implementează politici publice în domeniul dezvoltării teritoriale județene, printr-o fundamentare tehnico-economico-socială cât mai riguroasă. Astfel, prin intermediul noii aplicații se vor putea analiza și urmări în timp și spațiu o serie de indicatori din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, locuirii și dezvoltării regionale, etc. În plus, Atlasul Teritorial va reuni bazele de date disponibile ale diverselor instituții publice din județ, asigurând un acces interactiv și permanent la informații actualizate necesare procesului decizional și planificării strategice a județului.

Nu în ultimul rând, proiectul finanțat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă (POCA) vizează și implementarea unei soluții electronice de gestionare a documentelor create în cadrul instituției – digitalizarea arhivei. Această măsură de simplificare a administrării documentelor, respectiv de scanare și retro-digitalizare a arhivei, este absolut indispensabilă în contextul activității tot mai complexe desfășurate de Consiliul Județean, instituție care aproape își dublează, anual, actele prelucrate în cadrul aparatului de specialitate.

Valoarea totală a proiectului este de 3.901.772 lei, din care finanțarea nerambursabilă solicitată se ridică la suma de 3.823.736,56 lei, ceea ce reprezintă un procent de 98% din valoarea eligibilă a proiectului. De asemenea, Consiliul Județean Cluj, în calitate de beneficiar, va contribui la cofinanțarea proiectului cu suma de 78.035,44 lei. Durata de implementare e de 30 luni.

Tags: , , , ,
spitalul-de-urgente1

Consiliul Județean Cluj solicită oficial să preia construirea Spitalului Regional de Urgență

Președintele Consiliului Județean Cluj,Alin Tișe, a transmis Comisiei Europene – Direcția Generală de Politică Regională și Urbană precum și Autorității de Management pentru Programul Operațional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice o adresă oficială prin care solicită preluarea de către forul administrativ județean a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgență de la Cluj. 

„Această solicitare este o continuare firească a demersurilor pe care le-am întreprins în mod constant, atât în primul și în actualul mandat la conducerea Consiliului Județean, cât și în calitate de senator de Cluj, pentru construcția acestui obiectiv medical de o importanță strategică. Consider că expertiza necesară derulării unui proiect de o asemenea anvergură precum și capacitatea noastră financiară și instituțională au fost deja dovedite de fondurile europene în valoare de circa 190 milioane de euro pe care le-am accesat în actuala perioadă de programare pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, educaționale și de sănătate”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

Potrivit solicitării adresate comisarului european Corina Crețu și conducerii Autorității de Management pentru POR din cadrul MDRAP, președintele Consiliului Județean Cluj solicită acestor instituții să agreeze și să propună modificarea Programului Operațional în sensul înlocuirii Ministerului Sănătății, ca și aplicant eligibil, cu unitățile administrativ-teritoriale, respectiv județele pe raza cărora s-a decis amplasarea spitalelor regionale, în calitate de proprietari ai amplasamentelor propuse.

O asemenea modificare este necesară întrucât, potrivit POR 2014 – 2020, se prevede în mod expres ca activitățile privind spitalele regionale de urgență să aibă ca beneficiar Ministerul Sănătății, cel ale cărui demersuri au înregistrat, până în prezent, progrese minime. Realizată în regim de urgență, inițiativa va permite Consiliului Județean Cluj să demareze toate procedurile de realizare a acestui proiect prioritar, absorbind fondurile europene alocate în prezenta perioadă de programare. 

În prezent, în județul Cluj funcțiile unui spital regional unic sunt îndeplinite de cinci spitale, cu o structură de 45 de clădiri separate şi care au, în total, 3.100 de paturi. În plus, în ultimii 2 ani, adresabilitatea serviciilor de urgență a crescut la nivelul județului de cel puțin 3 ori datorită pacienților care provin din județele limitrofe.

Tags: , , ,
consiliul-judetean-rp-07

Judeţul Cluj, “Smart Territory”. Facilităţile pregătite de Consiliul Judeţean

Cluj-Napoca se află deja în topul oraşelor inteligente din România (“smart city”), acum a venit momentul ca şi judeţul Cluj să-i calce pe urme. În acest sens Consiliul Judeţean (CJ) Cluj plănuieşte implementarea proiectului “Smart Territory”. 

“Noțiunea de “Smart City” a devenit în ultimii ani, instrumentul de măsurare a dezvoltării municipiilor și orașelor, atât din punctul de vedere a informatizării cât și al oferirii de facilități locuitorilor lor. Ținând cont de faptul că acest concept nu se poate aplica județelor care doresc să ofere servicii similare tuturor cetățenilor județului, proiectul propus vine să dezvolte noțiunea de “Smart Territory”, adică județ – teritoriu smart.

Prin implementarea proiectului, Consiliul Județean Cluj își propune obținerea următoarelor rezultate: implementarea unor mecanisme și proceduri standard implementate la nivel local pentru fundamentarea deciziilor și planificarea strategică pe termen lung şi proceduri simplificate pentru reducerea birocrației pentru cetățeni la nivel local corelate cu Planul integrat de simplificare a procedurilor administrative pentru cetățeni implementate”, se arată în proiectul de hotărţâre, ce va ajunge pe masa consilierilor judeţeni în şedinţa de vineri, 14 septembrie 2018.

Concret, proiectul își propune implementarea următoarelor soluții informatice:

– Dezvoltarea unei soluții informatice Atlas Teritorial GIS Integrat, care va integra baze de date ale diferitelor instituții și va genera o serie de rapoarte ce vor sprijini executivul Consiliului Județean în luarea / prioritizarea investițiilor;
– Dezvoltarea unei soluții informatice Ghișeu unic, care va permite cetățenilor să acceseze, să descarce, să încarce informație referitoare la urbanism dar și să sprijine funcționarii publici în activitatea specifică;
– Dezvoltarea unei soluții informatiuce referitoare la Digitalizarea arhivei, care va permite cetățenilor să obțină informație mai facil, dar va sprijini și funcționarii publici în identificarea informației arhivate în timp real;

Valoarea totală a proiectului se ridică la suma de  4,157,860.00 lei (inclusiv TVA), din care 3,919,598.20 reprezintă fonduri solicitate de la UE.

Cluj-Napoca, în topul oraşelor inteligente din România

Municipiul Cluj-Napoca se află în topul oraşelor cu cele proiecte de tip “Smart City” în derulare, însă este surclasat de Alba Iulia şi Timişoara, conform unei analize realizată Asociația Română pentru Smart City și Mobilitate (ARSCM).

VEZI AICI MAI MULTE DETALII! 

Tags: , , , , ,
Levigat_800x530

Încă 5 milioane de euro pentru închiderea gropii de gunoi a Clujului. De ce s-a produs poluarea cu levigat


Consiliul Județean (CJ) Cluj a alocat 5 milioane de euro pentru închiderea rampei de gunoi de la Pata Rât.

În cadrul ședinței ordinare a CJ Cluj de luni, 30 iulie 2018, a fost adoptat proiectul de hotărâre privind aprobarea cheltuielilor neeligibile suplimentare necesare pentru finalizarea închiderii depozitului de deşeuri neconform de la Pata Rât, care se ridică la 25,2 milioane de lei (5,4 milioane de euro).

Zid de sprijing pentru centură

Banii vor fi folosiţi pentru achitarea lucrărilor efectuate în urma alunecărilor de teren de anul trecut şi pentru epurarea acumulării de levigat. De asemenea, în costuri este prevăzut realizarea unui zid de sprijin care să protejeze centura ocolitoare a Clujului (Vâlcele – Apahida, n.red.) de viitoare posibile alunecări de teren.

Preşedintele administaţiei judeţene, Alin Tişe, speră că rampa va fi închisă până la sfârşitului acestui an.

“Evenimentele din ultima perioadă, adică alunecările de teren de anul trecut, care au necesitat lucrări suplimentare, şi situaţia de urgenţă creată de levigatul scurs, plus cantităţile suplimentare de deşeuri depozitate, au determinat costuri suplimentare. Lucrările prevăzute a se realiza includ, printre alte, un zid de sprijin care să protejeze centura de ocolire a Clujului de la Vâlcele-Apahida de eventuale alte alunecări de teren, plus soluţii de tratare a levigatului. Sper ca în acest an rampa de la Pata Rât să fie închisă, deşi termenul asumat este vara anului 2019″, a explicat Alin Tişe.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu 21 de voturi pentru, 9 împotrivă şi 4 abţineri.

În referatului care a însoţit proiectul de hotărâre se menţionează cauzele probabile care au determinat producerea alunecarii de teren din 22 iulie 2017 de la rampa de deşeuri de la Pata Rât.

Terenul natural de la baza depozitului este în pantă (cca 12,…,15%) cu risc de alunecare;
Terenul natural de la baza depozitului este o argilă prăfoasă care, îmbibată cu apă și levigat, se comport ca un lubrifiant la baza depozitului;
Existența la baza depozitului a unui strat foarte slab (noroi mâlos-argilos), rezultat mai ales din nămolul adus de la stația de epurare a municipiului Cluj-Napoca (87.730 tone), nămol care prin saturare a opus o rezistență mica la alunecare și prin care se presupune că s-a produs alunecarea;
Prezența unor izvoare subterane sub masa depozitului, lucru care a facilitate menținerea umidității ridicate în masa depozitului. Izvoarele subterane provin din descărcarea freaticului sub presiune care a fost identificat la partea superioară a depozitului, în special spre depozitul nou (RADP);
Infiltrarea în depozitul Pata Rât, în lucru, neprotejat încă, a apelor pluviale scurse de pe versantul dintre cele două depozite, în perioada aprilie – mai 2017, când s-a restrâns suprafața depozitului și din depozitul amonte, a format acumulări lichide la marginea depozitului în lucru, care prin drenare s-a infiltrat sub acesta.
Infiltrarea în depozitul vechi a apei și levigatului provenite de la depozitul nou deschis la partea superioară. Infiltrațiile de apă au fost abundente în perioada de stingere a incendiilor produse la depozitul nou, superior.
Nivelul ridicat al apei subterane în masa depozitului (până la cca 3,5 m față de nivelul superior al depozitului). Infiltrațiile de apă produse la depozitul în curs de închidere, din precipitații directe, a fost semnificativă. Repetarea unei astfel de ploi, în perioada amintită a anului, a dus la ridicarea nivelului freaticului în masa depozitului;
Deranjarea structurii naturale a depozitului stabilizat, prin lucrările de restrângere a suprafeței acestuia (da la 22 ha la 18 ha), a facilitat infiltrarea mai ușoară a apei pluviale în depozit, scurgerile exterioare de pe suprafața în lucru a acestuia fiind practic nesemnificative;
Presiunea geologică suplimentară transmisă în masa depozitului, de supraînălțarea produsă prin restrângerea suprafeței acestuia (materialul rezultat prin restrângerea suprafeței depozitului s-a relocat peste cel existent), precum și pe pământul depozitat la partea superioară pentru formarea stratului de susținere. Sarcina geologică suplimentară indusă de materialul așternut la partea superioară, prin relocare, a indus în masa depozitului saturat cu apă și nămol presiuni suplimentare care au creat forte de alunecare suplimentare. Rezultatul a fost desprinderea și alunecarea unei părți din masa depozitului, formarea unei fețe de desprindere și deplasarea în plan a materialului. Prin alunecare s-a acoperit și blocat pârâul Zapodie, masa alunecată ajungând până la terasamentul drumului.

Potrivit proiectuluide hotărâre, şi Primaria Cluj-Napoca va contribui financiar la acoperirea costurilor de închidere a rampei de la Pata Rat.

Tags: , , , , ,
1

27 de milioane de lei pentru stabilizarea versantului nordic al dealului Hoia

Consiliul Județean (CJ) Cluj va semna în perioada următoare contractul de achiziție publică pentru lucrări de stabilizare a versantului nordic al dealului Hoia în vederea implementării proiectului de dezvoltare a Parcului Industrial Tetarom I: edificare de clădiri, extindere și modernizare  a infrastructurii.

,,Importanța semnării acestui contract și, respectiv, a începerii lucrărilor de stabilizare e dată de faptul că, în acest fel, vom avea o dată certă a finalizării implementării proiectului european. Desigur, va urma darea în folosință a imobilelor și facilităților create prin intermediul proiectului, efectul fiind unul pozitiv, de stimulare a dezvoltării economice”, a declarat președintele CJ Cluj, Alin Tișe.

Semnarea contractului a devenit posibilă ca urmare a deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor prin care a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de către compania Kranz Eurocenter. În acest context, lucrările vor fi realizate de către Hidroconstrucția Cluj, câștigătoarea licitației.

Valoarea lucrărilor ce vor fi realizate de către societatea câștigătoare în vederea stabilizării versantului nordic al Dealului Hoia este de 26,8 milioane de lei, fără taxa pe valoarea adăugată, aceasta constituind oferta cu prețul cel mai scăzut dintre cele zece depuse în cadrul licitației publice.

Oferta declarată câștigătoare este mai redusă comparativ cu valoarea estimată inițial, de 35,8 milioane. Vor fi, astfel, executate în baza contractului, lucrări ce vor consta în principal în realizarea unui zid de sprijin pe trei rânduri din piloți forați din beton armat și a unui dren de mare adâncime.

Anterior, în prima etapă a stabilizării alunecărilor de teren, în conformitate cu soluțiile tehnice propuse de proiectant, s-au efectuat lucrări de taluzare a versantului, șanțuri drenate și rigole pentru a capta apa și a o conduce la debușee sigure.

Obiectivul general al proiectului de extindere a Tetarom I, proiect a cărui cofinanțare nerambursabilă a fost asigurată în proporție de 50% prin Fondul European de Dezvoltare Regională, îl constituie creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor în zona metropolitană Cluj-Napoca.

Prin dezvoltarea şi extinderea Tetarom I, CJ îşi propune să vină atât în sprijinul dezvoltării activităţii economice a întreprinderilor mici și mijlocii autohtone, cât şi cu potenţial de atragere de investiţii străine, care să folosească resursa materială şi umană din regiune.

În prezent, Tetarom I se întinde pe 320.000 mp și are un grad de ocupare de 100%, deservind 75 de clienți. Valoarea investițiilor deja atrase este de 60 de milioane de euro, iar numărul locurilor de muncă nou create aici, de 2.500.

Tags: , , , , ,
spitalul-de-urgente1

Spitalul monobloc pentru copii din Cluj, în clădirea care trebuia să găzduiască cel mai mare spital privat din ţară? VIDEO

Consiliul Județean (CJ) Cluj a anunţat, în aprilie 2018, că este în căutarea unui  imobil care să găzduiască viitorul Spital Pediatric Monobloc (SPM). Conform deputatului USR Emanuel Ungureanu, CJ se află în negocieri avansate cu proprietarii unei clădiri de pe Calea Turzii.

Este vorba despre clădirea care trebuia să găzduiască Spitalul Pelican.

Poza noua 24.05.2018

 

Construcţia Spitalului Pelican din Cluj a început în anul 2011, investiţia ini­ţială fiind estimată la 50 milioane de euro. Noul spital ar fi trebuit să funcţioneze ca spital universitar, fiind prima unitate spi­ta­li­cească de acest tip din ţară. Pri­mele pro­bleme au apărut în 2012, când construc­ţia a fost întreruptă după finalizarea structurii clădirii. Lucrările au fost reluate după doar câteva luni, dar au fost oprite definitiv la începutul anului 2013, perioadă în care imobilul a fost aproape integral construit. În 2015, clădirea a trecut în totalitate în mâinile constructorului ungar Kesz, care a scos imobilul la vânzare.

 

CARACTERISTICI GENERALE PENTRU SPITAL MONOBLOC

În prezent, suprafaţa utilă desfăşurată a Spitalului Clinic Județean de Urgență pentru Copii este de 25.000 mp, suprafață care, în actuala structură dispersată, este insuficientă. Se estimează o suprafaţă desfăşurată de 40.000 mp, necesară pentru respectarea circuitelor necesare aferente celor 606 paturi.

I. SPECIALITĂŢI CU NUMĂR DE PATURI
– spital de 506 paturi pacienţi, plus 100 paturi mame (însoţitori)

1. Specializare continuă
a) pentru specializarea Pediatrie Acuţi şi Cronici
– Pediatrie I – 75 paturi;
– Pediatrie II – 86 paturi
– Pediatrie III – 70 paturi
– Pediatrie IV –Distrofici – Recuperare Nutriţională – 25 paturi
– Compartiment Genetică Medicală – 15 paturi
b) pentru specializarea Neonatologie – Prematuri – 25 paturi
c) pentru specializarea Nefrologie – 25 paturi
Staţie de hemodializă cronică în regim de spitalizare de zi pentru 10 aparate
d) pentru specializarea Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică şi Chirurgie Plastică – 50 paturi
e) pentru specializarea O.R.L – 15 paturi
f) ) pentru specializarea Anestezie şi Terapie Intensivă – 30 paturi
g) pentru specializarea Pneumologie- TBC – 25 paturi
h ) pentru specializarea Neurologie – 35 paturi
i) pentru specializarea Psihiatrie (inclusiv Toxicomanie) -30 paturi
j) UPU

2. Spitalizare de zi – 60 paturi
Ambulator 20 – 30 de cabinete consultaţii
Spaţii comune
Spaţii de diagnostic şi tratament
Spaţii – zone administrative
Spaţii de învăţământ

Tags: , , , , , ,
1_3_170741_1519827630_03216_fav

4,5 milioane lei nerambursabili de la CJ Cluj. Cei mai mulţi merg la biserici. VEZI cine ia bani pentru cultură şi sport

CULTURĂ 

115 asociaţii şi organizaţii nonguvernamentale primesc, în 2018, finanţări nerambursabile de la Consiliul Judeţean (CJ) Cluj în valoare de 500.000 de lei pentru activităţi culturale.

În topul celor mai mari finanţări se află evenimentele Zilele Culturale Maghiare şi TIFF, festivaluri care primesc bani nerambursabili de la Primăria Cluj-Napoca: 533.000 lei, respectiv 1.200.000 lei.

Asociaţia Zilele Culturale Maghiare din Cluj – ”Zilele Culturale Maghiare din Cluj” – ed. a IX-a – 27.000 lei

Asociaţia Culturală Kos Karoly – ”Zilele maghiare din zona Călății” – 16.000 lei

Asociaţia Festivalul de Film Transilvania – ”Festivalul Internațional de Film Transilvania” – ediția -XVII-a – 15.000 lei

Asociaţia Culturală Szint Kulturalis –  ”Festivalul Internațional de Folclor Sfântul Ștefan 2018” – ediția a -XX-a- 15.000 lei

Asociaţia Dinamika – ”Festivalul de Umor Humorfeszt din Transilvania” – Ed. a XV-a – 10.000 lei

Asociaţia Thinkonomy – ”Întâlnirea organizațiilor culturale” – 10.000 lei

Clasamentul integral poate fi consultat AICI.

CENTENAR 

Un număr de 48 de activităţi dedicate Centenarului Marii Uniri vor fi finanţate de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj. Suma totală este de 300.000 de lei, bani nerambursabili.

Cea mai mare alocare, în valoare de 100.000 de lei, merge la Universitatea Babeş – Bolyai, pentru publicarea a 8 volume – ”Construind Unirea cea Mare”.

În clasamentul celor mai generoase alocări de fonduri urmează:

Fundaţia Omnia – ”Patrimoniul creativității românești, matematica și centenarul unirii de la 1918” – 15.000 lei

Asociaţia de sprijin a inspectoratului – ”In slujba țării și a neamului românesc” (concurs inter-activ pentru elevii din județul Cluj – 15.000 lei

Asociaţia Despartamântul Astra Câmpia Turzii – “Câmpia Turzii 100 de ani 1918-1928- tipăritura Gânduri și Imagini” – 10.000 lei

Asociaţia Student Plus – “TIMAF- Transylvania International Music and Arts Festival, ediție dedicată Centenarului Marii Uniri” – 10.000 lei

Clasamentul integral poate fi consultat AICI.

TINERET 

Consiliul Judeţean Cluj va aproba în şedinţa din 29 martie şi repartizarea sumei de 500.000 de lei pentru finanţarea unor activităţi de  tineret în 2018.

Este vorba de acordarea de finanţări nerambursabile în limita acestei sume asociaţiilor, fundaţiilor, altor organizaţii neguvernamentale fără scop lucrativ, precum şi entităţilor publice care organizează programe şi proiecte în domeniul tineretului şi socio-educaţionale.

Au fost înregistrate 156 de cereri pentru tineret, din care 87 au fost propuse spre finanțare. Comisia de educaţie a CJ Cluj a fost cea care a selectat proiectele care vor fi finanţate, în baza unui regulament.

Vă prezentăm mai jos lista celor mai mari sume alocate pentru proiecte de tineret:

ASOCIAŢIA STOMATOLOGICĂ NAPOCA BIODENT 2007 – “Medicina dentară – de la cercetare la practică – 13.000 lei

ASOCIAŢIA KIFOR – “Pavilion de tineret în cadrul Zilelor Culturale Maghiare”- 12.000 lei

ASOCIAȚIA TINERILOR CLUJENI – ”Festivalul UNIFEST Cluj” – 12.000 lei

FUNDAȚIA CULTURALĂ TEKA – ”Program social pentru copiii și tinerii din satele județului Cluj” – 11.000 lei

FUNDAŢIA TRANSILVANIA TRUST – “Ziua Patrimoniului – program intercultural pentru copii” – 10.000 lei

SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE CRUCE ROŞIE DIN ROMÂNIA FILIALA CLUJ – “Salvezi dacă ştii să acţionezi!” – 10.000 lei

FEDERAŢIA TINERILOR DIN CLUJ – “Cluj for Youth – dialog structurat cu tinerii din județul Cluj”- 10.000 lei

UNIUNEA STUDENŢEASCĂ MAGHIARĂ – “Balul bobocilor USMC” – 10.000 lei

ASOCIAŢIA EDEN 75 – “Întâlnirea unitarienilor în Cheile Turzii 2018″ – 10.000 lei

ASOCIAŢIA ECOLOGICĂ SILVANUS – “Conferinţă internaţională de mediu pentru tineri voluntari” – 10.000 lei

Lista completa a sumelor pentru activităţi de tineret poate fi consultată Aici. Ultimul cuvânt în acest caz îl va avea plenul forului judeţean clujean care mai poate face modificări pe marginea acestor sume propuse.

CULTE 

Consiliul Judeţean Cluj a alocat 2.000.000 de lei bani nerambursabili  pentru cultele religioase recunoscute din judeţul Cluj.

Cele mai multe cereri de finanţare  au fost depuse în sfera cultelor – 297 – din care, în urma procesului de selecție, vor fi finanțate 250, bugetul alocat acestui domeniu fiind de 2.000.000 de lei. CJ precizează că suma de 2.000.000 de lei este repartizată pe cultele religioase recunoscute în România în funcţie de numărul adepţilor, comunicat de către Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj, după datele ultimului recensământ.

Cei mai mulţi bani vor reveni Cultului Ortodox, care va primi 1.329.400 de lei, pentru 157 de entităţi din judeţ. Cultul Greco-Catolic va primi 270.000 de lei pentru EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA, GRECO-CATOLICĂ, de CLUJ-GHERLA – sprijin financiar pentru construirea complexului Catedralei Greco-Catolice din Piaţa Cipariu nr. 2.

Cultul Reformat va avea alocată suma de 246.000 de lei, repartizată pentru 55 de unităţi de cult. Cultul Romano Catolic are alocată suma de 73.400 de lei pentru 18 parohii. Vor fi alocaţi bani şi pentru Cultul Unitarian, respectiv 23.200 de lei, pentru 5 parohii. Cultul Penticostal va beneficia de 21.000 de lei, Cultul Baptist de 10.000 de lei, Cultul Adventist, de 6.500 de lei iar alte culte vor beneficia de 18.000 de lei.

Tags: , , , , , , ,
consiliul-judetean-rp-07

Fonduri neramursabile de 4,5 milioane lei de la Consiliul Județean. Cele mai mari sume merg la biserici şi sport

Organizațiile nonguvernamentale pot depune cereri pentru finanţări nerambursabile de la Consiliul Judeţean (CJ) Cluj pentru programe educative, culturale (inclusiv pentru cele din sfera Centenarului Marii Uniri) şi sportive în 2018. Sume de bani sunt prevăzute şi pentru cultele religioase.

Depunerea solicitărilor se poate face în perioada 2 martie – 16 martie, ora 13:30, la Registratura CJ Cluj. Toți cei interesați sunt rugați să consulte noile Regulamente de acordare a finanțărilor nerambursabile care au fost aprobate în ședința deliberativului clujean din data de 31 ianuarie 2018. Documentele pot fi consultate AICI.

„Dorința noastră este aceea de a sprijini, în condiții de maximă transparență și corectitudine, cât mai multe proiecte ale entităților non-profit, convinși fiind de contribuția benefică pe care acestea o pot aduce la dezvoltarea comunităților clujene. Și, pentru că anul 2018 are o semnificație aparte, în plus față de domeniile de finanțare deja consacrate, anul acesta vom sprijini și o serie de inițiative menite să marcheze așa cum se cuvine Centenarul”, a declarat Alin Tișe, președintele CJ Cluj.

Pentru programele și proiectele din sfera tineretului și socio-educaționale a fost alocată suma de 500.000 de lei, pentru susținerea structurilor sportive suma disponibilă este de 1.200.000 de lei, iar pentru programele, proiectele și acțiunile organizate în domeniul cultural s-au alocat 500.000 de lei.

De asemenea, unităților de cult aparținând cultelor religioase recunoscute legal le-a fost repartizată suma de 2.000.000 de lei, iar pentru a marca în mod corespunzător Centenarul Marii Uniri și pentru a facilita organizarea de acțiuni și activități specifice acestui domeniu s-au pus la dispoziție 300.000 de lei.

Tags: , , , , , ,
00172227_large

CJ actualizează PUZ-ul pentru proiectul spitalului regional din Cluj

Consiliul Judeţean îi răspune premierului Dăncilă, care susţine că nu este suficient teren pentru realizarea spitalului regional din Cluj, că va actualiza PUZ-ul conform proiectului actual transmis de Ministerul Sănătății.

Președintele Consiliului Județean Cluj a inițiat un proiect de hotărâre pentru aprobarea Protocolului de asociere între Consiliul Județean și Ministerul Sănătății, proiect ce va fi supus spre aprobarea deliberativului județean în cadrul ședinței extraordinare convocate pentru data de mâine, vineri, 23 februarie 2018. În esență, protocolul are drept scop facilitarea derulării și respectarea termenelor de implementare a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgență Cluj.

“Am decis să inițiez acest proiect de hotărâre, pentru care am și convocat consilierii județeni în regim de urgență, întrucât nimeni nu este mai interesat decât noi de construirea acestui Spital Regional și pentru că ne dorim ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. În acest fel, continuăm, într-o nouă etapă și într-o formă și mai avansată, ajutorul pe care l-am dat constant pe parcursul anilor acestui proiect cu adevărat strategic pentru întreaga regiune”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

Conform protocolului, Consiliul Județean Cluj va actualiza Planul Urbanistic Zonal necesar realizării pe terenul de 14 hectare a obiectivului de investiții în noua formă, prin actualizarea celui existent conform proiectului actual transmis de Ministerul Sănătății. Totodată, Consiliul Județean va elabora, pe baza datelor tehnice transmise de Minister, documentațiile tehnico-economice necesare realizării infrastructurii tehnico-edilitare. În același timp, forul județean va realiza, sub rezerva asigurării finanțării de către Ministerul Sănătății, branșamentele, racordurile și drumurile de acces necesare în scopul bunei funcționări a obiectivului. Nu în ultimul rând, Consiliul Județean va asigura susținerea logistică, la nivel local, a implementării proiectului de edificare a Spitalului Regional de Urgență Cluj. Totodată, în perspectiva demarării efective a lucrărilor de construcție, Consiliul Județean va finaliza eliberarea amplasamentului de vegetația și construcțiile existente aflate în proprietatea privată a Județului Cluj.

Reamintim în acest context faptul că forul administrativ clujean a fost primul dintre autoritățile din țară vizate de construirea unui spital regional, respectiv Cluj, Iași și Craiova, care a finalizat în bune condiții întreaga procedură prin care s-a pus la dispoziție un teren propice amplasării spitalului regional de urgență. Pentru a ajunge în etapa finală, Consiliul Județean a derulat o procedură laborioasă prin care a dezmembrat terenul în cauză și s-a ocupat de evaluarea suprafeței transmise pentru construirea spitalului, a adoptat hotărârea 167/26.07.2017 de modificare a HCJ nr. 258/29.11.2016 prin care terenul a fost transferat din domeniul public al județului Cluj în domeniul public al Statului Român. Ulterior, Consiliul Județean a acționat pentru înscrierea în Cartea Funciară a dreptului de proprietate asupra terenului al Statului Român și a înițiat demersurile necesare în vederea casării și, respectiv demolării construcțiilor dezafectate existente pe terenul în cauză. Astfel, în data de 1 noiembrie 2017, Consiliul Județean Cluj a predat Ministerului Sănătății, prin intermediul unui protocol de predare-primire, terenul pe care urmează să fie edificat viitorul Spital Regional de Urgență de la Cluj, situat în comuna Florești, Str. Avram Iancu, nr. 370-374.

Tags: , , , , , , ,
00170290_large

Curtea de Conturi: Finanţări nerambursabile ilegale pentru ONG-uri la Cluj

Primăria Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj au acordat finanţări nerambursabile nelegale unor fundaţii şi asociaţii în anul 2016, conform celui mai recent raport la Curţii de Conturi. Suma estimată a abaterilor se ridică la 2 milioane de lei, respectiv 12.000 de lei.

Menţionăm că cele două administraţii acordă anual finanţări nerambursabile de la bugetele locale atât pentru proiecte de cultură, cât şi pentru cele sportive.

Primăria Cluj-Napoca: finanţări de 16,2 milioane lei, abateri de 2 milioane lei

Un număr de 254 de ONG-uri au primit în 2016 de la Pimăria Cluj-Napoca suma de 11,7 milioane de lei pentru proiecte culturale, în timp ce 37 de structuri sportive au beneficiat de 4,5 milioane de lei bani publici.

Conform raportului Curţii de Conturi 2016:

– Au fost acordate nelegal finanțări nerambursabile, pentru organizarea proiectului “Napoca Music Events” și a proiectului “Daydreaming” în cadrul cărora au fost organizate concerte, activități generatoare de venit; – 253.000 lei

Cele două evenimente au fost organizare de Asociaţia Cultural Urbană, care a primit de la municipalitate 240.000 lei (90.000 lei pentru Daydreaming, respective 150.000 lei pentru Napoca Music Events) din cei 750.000 ceruţi.

– Au fost acordate nelegal finanțări nerambursabile unor asociații și fundații, în condițiile în care acestea au desfășurat și realizat activități care au generat profit; – 1.122.000lei

– Au fost acordate finanțări nerambursabile de la bugetul local, la mai multe asociații sau fundații, care nu au prezentat documente justificative corespunzătoare; – 638.000 lei

Articolul integral AICI. 

Tags: , , , , , ,
consiliul-judetean-rp-07

Buget de peste 800 mil. lei pentru judeţul Cluj. Cum se împart banii

Bugetul local al judeţului pe 2018 a fost aprobat în sumă de 826 de milioane de lei, iar secţiunea de dezvoltare, de 323 de milioane.

Cei mai mulţi bani la capitolul investiţii au fost alocaţi pentru trei proiecte importante ale judeţului: Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, parcurile industriale Tetarom şi modernizarea unor drumuri judeţene.

141 de milioane de lei au fost alocaţi pentru finanţarea “fazarea proiectului sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Cluj”. Aici conducerea CJ Cluj speră ca până la sfârşitul acestui an să fie gata prima celulă pentru depozitarea deşeurilor menajere.

3,2 milioane de lei au fost aprobaţi pentru asigurarea finanţării proiectului FEN „dezvoltare Parc Industrial Tetarom I”, 600.000 de lei pentru cheltuieli de capital obiectiv “dezvoltare Parc Industrial Tetarom IV”, 17 milioane de lei cheltuieli de capital Tetarom I pentru consolidarea terenului afectat de alunecări şi 23 de milioane cheltuieli de capital la Parcul Industrial Tetarom V de la Câmpia Turzii.

La capitolul transporturi s-a aprobat alocarea sumei de 171 milioane de lei dintre care 70 milioane pentru lucrările de întreţinere curentă drumuri judeţene, 6,4 milioane lei pentru cheltuieli de capital drumuri județene, 20,8 milioane pentru proiectul FEN Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională – Traseul Regional Transilvania Nord – Drumul Apusenilor, 33,8 milioane pentru proiectul FEN Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională – Traseul Regional Transilvania Nord – Drumul Bistriței (DJ 109), 39,7 milioane pentru proiectul FEN Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională- Traseul Regional Transilvania Nord – Drumul Bistriței (DJ 172 A, DJ 161 G, DJ 161).

Ultimele trei proiecte sunt cofinanțate din fonduri europene. Reprezentanţii CJ au afirmat că din creditul de 100 de milioane de lei pentru modernizarea drumurilor județene s-au cheltuit până acum 14 milioane.

MAI MULTE DETALII AICI

Tags: , , ,