Tag Archives: consiliul judetean cluj

1_3_184127_1553583839_03071_fav

Obligat de instanţă, CJ face recepţia pistei aeroportului Cluj

Președintele Consiliului Județean (CJ) Cluj a fost obligat de judecători să facă recepția la pista Aeroportului Internaţional “Avram Iancu”.

„Comisia de recepție constituită în baza legii, a efectuat luni, 25 martie 2019, procedura de recepție a pistei conform sentinței civile nr. 2857/ 2018, dosar nr. 2716/117/2018 a Tribunalului Cluj. Comisia de recepție nu a decis în baza constatărilor proprii ci în baza hotărârii judecătorești mai sus amintite dispunând efectuarea unei expertize tehnice de către proprietarul pistei județului Cluj”, se arată într-un comunicat remis presei.

Mai bine de doi ani, conducerea administraţiei judeţene a refuzat să facă recepţia la noua pistă a aeroportului și la platforma APRON 4, investiţii în valoare de 50 de milioane de euro, pentru că ar prezenta degradări sau deteriorări inadmisibile încă din perioada de garanție.

Tags: , , , ,
drum

Harta drumurilor pe care se lucrează în judeţul Cluj

Consiliul Judeţean (CJ) Cluj prezint trei hărți referitoare la lucrările publice pe drumurile aflate în administrarea judeţului, lucrări aflate în desfășurare sau care vor începe în perioada imediat următoare.

1. harta LUCRĂRILOR DE ÎNTREȚINERE.
“Doresc să fac o observație importantă: traseele evidențiate vor fi completate cu noile constatări de la fața locului. Practic această hartă se va modifica în perioada următoare”, transmite preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe. 

2. harta LUCRĂRILOR DE MODERNIZARE ȘI REABILITARE DIN FONDURI EUROPENE

52474410_2193273474065895_3457079469301301248_o

Lucrări majore, lucrări pentru realizarea cărora Consiliul județean Cluj a obținut finanțări europene în valoare de aproape 140 milioane euro.

52482036_2193273514065891_5374157749871443968_o

3. harta LUCRĂRILOR DE MODERNIZARE ȘI REABILITARE finanțate din bugetul propriu și PNDL

52596146_2193273484065894_4588916519890583552_o

Tags: , , , ,
1_3_182947_1550653674_02710_fav

Au pregătit terenul pentru Spitalul Regional din Cluj: “Solicităm Guvernului să demareze realizarea studiului de fezabilitate”

Consiliul Județean Cluj a finalizat lucrările de demolare ale clădirilor de pe terenul în suprafață de 14,4 hectare pe care l-a predat Ministerului Sănătății în vederea construirii Spitalului Regional de Urgență Cluj.

Guvernul nu depune cererea de finanţare

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, marţi, că dacă studiile de fezabilitate pentru spitalele regionale din Cluj şi Craiova nu vor fi terminate la timp, se va depune în prima fază cerere de finanţare pentru cel din Iaşi. „Cererile de finanţare se depun până în luna aprilie, în intervalul martie – aprilie e un interval de timp, nu aş putea să vă spun data exactă când depunem cererile de finanţare, dar pot să vă spun că dacă celelalte studii de fezabilitate nu vor fi pregătite, vom depune Iaşiul în primă fază”.

Consiliul Judeţean solicită Guvernului să demareze în regim de urgență realizarea studiului de fezabilitate pentru spitalul din Cluj. “Solicităm Guvernului să demareze în regim de urgență realizarea Studiului de Fezabilitate și a Proiectului Tehnic pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj și să înceapă lucrările de construcție. Constatăm cu regret că Guvernul nu a finalizat încă Studiul de Fezabilitate pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj. În acest exercițiu financiar, 2014-2020, nu este prevăzută nicio finanțare pentru acest obiectiv de maxim interes pentru întreaga Regiune de Nord-Vest a țării”, se arată într-un comunicat remis presei.

CJ Cluj doreşte să preia proiectul SRU, Ministerul Sănătăţii refuză 

România ar putea pierde finanţarea europeană pentru realizarea celor trei spitale regionale, dat fiind faptul că Ministerul Sănătăţii şi guvernul PSD tărăgănează accesarea banilor europeni.

Drept urmare, în noiembrie 2018, președintele CJ, Alin Tișe, a transmis CE – Direcția Generală de Politică Regională și Urbană și Autorității de Management pentru POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale o adresă oficială prin care a solicitat preluarea proiectului de construire a SRU. În răspunsul primit de la Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, se admite faptul că Programul Operațional Regional – P.O.R. 2014/2020 poate fi modificat în cursul perioadei de programare, la cererea autorităților naționale. Altfel spus, Consiliul Județean Cluj poate solicita Guvernului României să declare Consiliul ca fiind eligibil în depunerea proiectului pentru construirea spitalului regional de urgență, adică beneficiar în locul Ministerului Sănătății.

Ministrul Sănătăţii s-a arătat surprins de intenţia anunţată, în noiembrie, de reprezentanţii CJ Cluj de a construi singuri spitalul regional şi a dat asigurări că în cursul lunii decembrie 2018 vor fi depuse la Bruxelles cererile de finanţare atât pentru spitalul din Cluj-Napoca, cât şi pentru cele din Iaşi şi Craiova. Pintea a ţinut să-i dea o replică şi comisarului european Corina Creţu, în legătură cu posibilitatea suplimentării fondurilor europene pentru spitalele regionale, spunând că deja s-a primit un răspuns negativ în acest sens în septembrie 2018.

Proiectul spitalului din Cluj, vechi din 2004

Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest. CJ Cluj a identificat atunci un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro. După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ Cluj, noul preşedinte al instituţiei Alin Tişe (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii Spitalului Regional de Urgenţă.

Tags: , , , ,
terminal plecari internationale cluj

O nouă zonă de îmbarcare la zboruri internaţionale de pe Aeroportul Cluj

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj se pregăteşte să inaugureze noua zonă de îmbarcare zboruri internaționale din cadrul terminalului de pasageri plecări. Evenimentul va avea loc marți, 11 decembrie 2018.

Directorul aeroportului Cluj, David Ciceo, declara, la începutul anului 2018, că aeroportul va avea două noi porţi de îmbarcare la etaj şi că, tot pentru a permite îmbarcarea unui număr cât mai mare de pasageri în următorii ani, insituţia pregăteşte construirea unui nou terminal de plecări şi sosiri pasageri.

 

„Majoritatea dintre dumneavoastră cunoaşteţi că noi am făcut aceste planuri şi am programat aceste investiţii în momentul când aveam 200.000 de pasageri. Aceste terminale au o capacitate maximă de 3,5 milioane de pasageri. Unii ziarişti ne-au certat atunci că aceste terminale sunt prea mari. Ne bucurăm că au ajuns să fie neîncăpătoare dar în acelaşi timp să ştiţi că lucrăm. Pentru următorii doi ani avem posibilitatea prin cele două porţi de îmbarcare la etaj, avem un plan pentru un terminal nou. Acesta unde suntem este terminalul vechi şi această zonă în care ne aflăm a fost prima extindere pe care am reuşit să o finalizăm în anul 1996″, declara, în februarie 2018, David Ciceo. Mai multe detalii AICI! 

Veniturile estimate a fi realizate în 2018 sunt de 102,59 milioane de lei, iar nivelul cheltuielilor, la 84,15 milioane lei. Profitul brut estimat este de 18,43 milioane.

3 milioane de pasageri în 2018 

Conducerea aeroportului clujean estimează pentru 2018 un trafic de 2,9 milioane de pasageri, apreciind că retragerea Wizz Air de pe traseul Cluj – București va fi compensată atât de celelalte două companii ce au curse pe ruta respectivă, mai ales TAROM – operatorul tradițional pe cursele interne – cât și de alte companii cu care aceasta se află în negocieri în prezent.

Pasagerul 2 milioane din acest an a fost sărbătorit la începutul lunii septembrie. 

Tags: , , , , , , , , , , , ,
1_3_180433_1543561177_04815_fav

Aplicaţie pentru starea drumurilor din Cluj

Şoferii vor putea afla starea drumurilor din judeţul Cluj cu ajutorul unei aplicaţii mobile pe care Consiliul Judeţean o va lansa curând. 

Aplicaţia destinată şoferilor va oferi o serie de informaţii, între care localizarea drumului pe hartă, starea acestuia, respectiv dacă sunt lucrări în desfăşurare şi când urmează să fie încheiate, cine este executantul lucrărilor şi care este valoarea contractului. De asemenea, utilizatorii vor putea semnala eventuale probleme întâlnite pe drumurile judeţului Cluj.

Un sfert din drumurile Clujului, adică 420 km de drum judeţean, au fost reabilitate și modernizate în perioada iunie 2016 – noiembrie 2018.

În ceea ce privește anul 2018, la finalul perioadei în care condițiile meteo au permis realizarea acestui tip de lucrări, bilanțul indică faptul că s-a acționat, atât prin reabilitare și modernizare cât și prin lucrări de întreținere, pe nu mai puțin de 55 de drumuri sau sectoare de drumuri judeţene. Având în vedere schimbarea paradigmei de la nivelul managementului administrației județene, care a prioritizat necesitatea realizării de asfaltări în dauna plombărilor, președintele Alin Tișe a precizat cu acest prilej și faptul că, în perioada analizată, au fost asfaltați 107,04 km în cadrul programului de întreţinere, respectiv 50,7 kilometri în baza proiectelor de investiții – reabilitare și modernizare. În procente, acest lucru înseamnă o creștere a numărului de kilometri asfaltați cu circa 22% comparativ cu anul precedent.

Se impune a fi menționat, totodată, faptul că valoarea totală a fondurilor alocate de Consiliul Județean Cluj în cursul anului 2018, doar pentru reabilitarea infrastructurii rutiere județene, a fost de 841.655.627,6 lei, cca. 183 de milioane de euro. Din acest total, aproape 75% (627.733.653 lei) au provenit din fonduri europene atrase de forul administrativ județean. Restul fondurilor au provenit, în marea lor majoritate, din alocările financiare realizate din bugetul Consiliului Județean dar și din împrumutul contractat în acest scop, respectiv din programele naționale destinate dezvoltării infrastructurii locale.

Tags: , , , ,
masini-parcate

Park and ride la Cluj. Protocol CJ – Primărie

Consiliul Judeţean Cluj şi Primăria Cluj-Napoca vor încheia un protocol de colaborare în vederea realizării unor facilităţi “park&ride”. 

Amenajarea a patru astfel de parcări sunt propuse în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), care prevede proiecte majore pentru dezvoltarea infrastructurii Clujului, studiu publicat încă de acum doi ani.

Pe ordinea de zi a şedinţei forului administrativ judeţean de săptămâna viitoare, 28 august 2018, figurează un proiect de hotărâre privind aprobarea protocolului de colaborare între Județul Cluj și Municipiul Cluj-Napoca în vederea realizării unor facilități “park&ride”.

“Parcările sunt îndeosebi problematice, cu precădere în centrul orașului Cluj-Napoca și lipsesc facilitățile de park and ride care să ofere o integrare cu sistemul de transport public. În acest sens se propune încheierea unui protocol de colaborare între Muncipiului Cluj-Napoca și Județul Cluj care să asigură bazele realizării în comun a unor facilități park and ride. În contextul protocolului de colaborarea Muncipiul Cluj-Napoca asigură realizarea unor stații pentru mijlocele de transport în comun cu dotările și infrastructura aferentă, stații de bike sharing cu dotările și infrastructura aferentă, amenajare acces auto/pietonal cu dotările și infrastructura aferentă, iar Județului Cluj îi revine realizarea restului obiectelor proiectelor constând în principal în realizarea, administrarea și întreținerea parcării, cu mențiunea că aceste facilități vor funcționa contra const, taxele urmând a fi stabilite și încasate de către Județul Cluj”, se arată în proiectul de hotărâre.

Amplasamentele parcărilor vor fi stabilite de comun acord având în vedere, cu prioritate, terenurile aflate în proprietatea părților.  Protocolul este valabil pe o perioadă de 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii prin acordul părților. Judeţul Cluj va finanța realizarea proiectului, cu excepția obiectelor aflate în sarcina Municipiului Cluj-Napoca și va asigura administrarea acesteia, stabilirea taxelor, încasarea și utilizarea acestora.

Parcările de tip “park&ride” funcţionează deja în marile oraşe europene. Acestea sunt situate la intrările în oraşe, iar şoferii veniţi din alte zone îşi lasă autovehiculele parcate în aceste spaţii, iar pentru a ajunge în centru sau alte zone de interes folosesc mijloacele de transport în comun care au staţii în proximitate.

Parcările prezentate în PMUD erau prevăzute pe Bulevardul Muncii, strada Aurel Vlaicu, Piaţa Unirii şi strada Frunzișului din Cluj-Napoca.

Tags: , , , ,
3

Stabilizarea versantului dealului Hoia. Recepţia lucrărilor primei etape

Consiliul Județean Cluj a realizat recepția finală a lucrărilor de stabilizare a versantului nordic al Dealului Hoia, necesare pentru implementarea proiectului cu finanţare europeană „Dezvoltare Parc Industrial Tetarom I, edificare clădiri, extindere şi modernizare infrastructură” – măsuri minime necesare pentru limitarea efectelor alunecărilor de teren.

În cadrul acestei prime etape a stabilizării terenului au fost efectuate, în conformitate cu soluțiile tehnice propuse de proiectant, lucrări de taluzare a versantului, șanțuri drenate și rigole pentru a capta apa și a o conduce la debușee sigure.

Constituită din dispoziţia preşedintelui CJ şi formată din experți ai direcțiilor de urbanism și amenajare a teritoriului, respectiv de dezvoltare și investiții din cadrul forului administrativ județean, comisia de recepție finală a constatat faptul că lucrările și-au atins obiectivul propus, astfel încât, ulterior finalizării acestei prime etape, a intervențiilor de urgență, nu s-au mai produs alunecări majore de teren.

În acest context, sunt îndeplinite premisele necesare pentru demararea în bune condiții a celei de-a doua etape de stabilizare a versantului, cea care vizează, în principal, realizarea unui zid de sprijin pe trei rânduri din piloți forați din beton armat și a unui dren de mare adâncime.

„E extrem de important faptul că primele lucrări de stabilizare au fost executate corect și că și-au atins scopul, acela de oprire a alunecărilor. În acest fel, putem demara în bune condiții, în cel mult 10 zile, a doua etapă de stabilizare, cea cu adevărat consistentă și care va permite, în final, darea în folosință a imobilelor edificate prin proiectul european de extindere a parcului. Acest fapt va avea un impact semnificativ în ceea ce privește atragerea de noi investitori și accelerarea dezvoltării economice a Clujului”, a declarat președintele CJ Cluj,  Alin Tişe.

Ulterior etapei a doua de stabilizare, facilitățile edificate prin intermediul proiectului de extindere a parcului industrial Tetarom I, respectiv clădirea de birouri, cele două hale de producţie şi depozitare precum şi imobilul administrativ, vor deveni pe deplin funcţionale.

Tags: , , , ,
1

Marea de levigat de la Pata Rât a îngheţat. Fizic şi birocratic VIDEO

Celebra stație cu osmoză inversă, care ar trebui să epureze marea de levigat de la Pata Rât, a fost instalată de nemți, dar nu a funcționat niciodată.

“În ianuarie nemții de la Klarwin au adus și instalat stația, gospodărește, pe banii lor. Ei aveau tot interesul s-o și pună în funcțiune – dacă nu pentru altceva, să înceapă și ei să-și recupereze banii. Dar nu au mai putut apăsa butonul. Că stația cu osmoză inversă produce nu numai apă decontaminată care se poate lăsa în Zăpodie, ci și un zaț rezidual. De care trebuie să scape – adică trebuie s-o ducă undeva. Cam 40 tone pe zi. Dar zațul asta dintr-o dată ei nu mai au unde duce. Că românii s-a răzgândit.

Conform proiectului zațul trebuia reinjectat în dealul din care curge acum levigatul. Soluția tehnică prevedea 5 țevi de 250m îngropate în deal și prin care zațul se pompează cu presiune până în miezul dealului de gunoi.

Dar firma care administrază închiderea rampei dintr-o dată s-a trezit că asta de fapt nu-i mai convine. Din două motive. Primul, banii. Bă, depui? Plătești. Că nu era vorba inițial? Ghinion. Dar cine plătește? Klarwin? Consiliul? Iar al doilea și ăl mai mare motiv al răzgândirii: i-a apucat frica. Că dacă zaţul” asta îi fluidizează și mai mult masa imensă de gunoi și fuge iară tot dealul în jos?

Dar nu se poate. Că legea interzice să plimbi reziduurile de pe o groapă pe alta. Ca atare trebuie să le gestionezi local. Dar localu’ nu mai vrea. Iaca așa s-a blocat neamțul cu mâna pe butonul verde și Tișe cu foarfeca pe pamblică, trecând peste el iarna întreagă”, scrie activistul Szakáts István pe Facebook.

 

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat că procedura de punere în funcţiune a staţiei de osmoză este în plină desfăşurare, că staţia va începe să funcţioneze până la sfârşitul acestei luni şi că nu există o problemă legat de depozitarea reziduurilor care rămân după epurare. 

Alin Tişe a explicat că aceste reziduuri vor fi depozitate în vechea rampă, în urma unei proceduri convenite de comun acord cu firma care se ocupă de închiderea Pata Rât, operaţiune care implică şi o etapă de uscare a resturilor care rămân după epurare.

Preşedintele CJ Cluj a mai arătat că în acest moment se lucrează la alimentarea cu curent electric a staţiei şi că ea va începe să funcţioneze când totul va fi pregătit, conform procedurilor legale în vigoare.

Amintim că Consiliul Județean (CJ) Cluj a dat ordinul de începere a lucrărilor pentru amenajarea bazinelor de decantare a levigatului și a stației de epurare cu osmoză inversă de la Pata Rât la finele lunii noiembrie 2017. Pentru amplasarea acestora a fost închiriat un teren 5.000 mp; prețul pe care îl va plăti CJ fiind stabilit la finalul unei expertize.

Staţia de epurare a fost adusă din Hamburg (Germania), fiind închiriată pe un termen de 10 luni. (VEZI DEMONSTRAŢIA DE PURTIFICARE). Contractul încheiat de CJ Cluj cu operatorul economic Process Engineering este structurat pe două componente principale. Prima, în valoare de 1,8 milioane de lei, fără taxa pe valoarea adăugată (TVA), reprezintă costurile efective pentru închirierea statiei de osmoză şi include închirierea propriu-zisă a instalaţiei, costul aferent consumului de piese de schimb, consumabile şi chimicale, costul aferent serviciului de operare, service şi asistenţă tehnică, costul pentru avizarea staţiei la autorităţile publice locale, respectiv costurile aferente generării proprii de curent electric prin generator până la realizarea branşamentului de curent.

În ceea ce priveşte cea de-a doua componentă, aferentă demarării lucrărilor civile necesare pentru instalarea şi operarea staţiei de levigat, aceasta are o valoare de 1,2 milioane de lei, fără TVA, şi prevede construirea platformei pentru poziţionarea staţiei, edificarea bazinelor necesare – levigat/permeat/concentrat, soluţia de preluare a levigatului din amplasament pentru a fi tratat, poziţionarea ţevilor pentru transportul levigatului, împrejmuirea staţiei, conectarea la energia electrică, precum şi alte categorii de lucrări necesare.

Scurgerea de levigat din depozit este urgența zero pentru CJ. Mai sunt și alte probleme: alunecarea depozitului de deșeuri aflat în procedură de închidere și lacul de levigat. Reprezentanți ai societății civile au tras un semnal de alarmă referitor la faptul lacul este tot mai întins. Acesta însă are o concentrație redusă de levigat, pentru că este amestecat cu apa de ploaie scursă de pe versanți. Apa urmează să fie captată și transferată peste lac, cu ajutorul unor pompe și furtunuri.

Amintim că ministrul Grațiela Gavrilescu i-a cerut demisia fostului șef al Gărzii de Mediu, Marius Triță, pentru că nu a amendat Consiliul Județean pentru situaţia de la groapa de gunoi a Clujului. Ei bine, actualul șef, Ioan Borș, a făcut-o. Consiliul Județean a contestat amenzile de 60.000 și de 80.000 de lei pe care le-a primit.

 

Tags: , , , , , ,
aeroport-cluj

Ce buget are judeţul Cluj în 2018. Bani pentru deşeuri, aeroportul scos de pe listă

Conform acestui proiect, bugetul general al judeţului Cluj pe anul 2018 este de 1.270.281,73 mii lei, din care bugetul local al CJ Cluj este de 749.049,02 mii lei. Din această sumă, pentru secţiunea de funcţionare este alocată suma de 458.548,00 mii lei, iar pentru secţiunea de dezvoltare suma de 290.501,02 mii lei.

Aceşti 290 de milioane de lei sunt de fapt banii de investiţii pentru acest an ai judeţului Cluj.

An de vărf pentru proiectul de management al deşeurilor

Bani europeni dar şi din credit, pentru drumuri judeţene

CJ Cluj nu alocă bani pentru dezvoltare la aeroport în 2018

Mai multe detalii AICI 

PROIECTUL de BUGET 2018 al CJ Cluj poate fi consultat AICI!

Tags: , , , ,
23004615_10155293141019833_7937157820836659472_o

Centura Clujului, la un pas să se închidă din cauza levigatului scurs de la groapa de gunoi FOTO/VIDEO

Activiștii de mediu spun că levigatul este la 4 metri de centura Vâlcele-Apahida, ceea ce va duce la închiderea acesteia dacă în zonă se va interveni cu lucrări de consolidare. Mai mult, există oricând pericolul unei avalanșe de gunoi care să ocupe întreg drumul.

“În 2 noiembrie levigatul era la 4m de carosabil. De la apăsarea dealului de gunoi, șanțul care ar fi putut să conducă levigatul către Apahida s-a ridicat. Nu mai curge nimic, de vreo lună de zile, iar astfel levigatul se captează în spatele barajului de pământ și gunoi. La o diferență de nivel de 30cm asta înseamnă încă 50.000 metri cubi de lichid toxic. O rigolă nu se poate săpa – pentru că Apele Române spun că această cantitate de levigat netratat ajungând în Someș și apoi Tisa ar produce un incident internațional. Se pare că ce e acolo e chiar toxic. Toxic – toxic. Apele române cer de la CJ o stație de epurare – abia după aia s-ar putea lăsa lichidul în aval. Dar. Dacă Consiliul Județean nu a avut loc unde să pună o stație mică cu osmoză inversă, o stație de epurare nu are unde să pună nici atât. Deci CJ o să stea și o să dea vina pe Prefect că nu-i dă starea de alertă. Dar și dacă ar primi-o: construcția stației de epurare nu are șanse să se temine până în primăvară. Iar ploile vin. Barajul nu se poate găuri nici măcar pe șest, că se vorbește de incident internațional. Și atunci lichidul o să se tot acumuleze. Asta produce două efecte: odată, patul de argilă pe care stă acum muntele de gunoi devine și mai alunecos. Și pământul amestecat cu gunoi vine și mai tare peste Centură. Deja e la 4m. Am fotografiat mai multe crevase, unele de peste 2.5m adâncime în gunoi. Doi, sub Centură deja curge levigatul. Și nivelul o să se ridice și mai mult. Cât o să dureze până centura începe să se lase de la greutatea traficului? Acolo trec sute de camioane zilnic”, scrie activistul de mediu Szakáts István pe Facebook.

23116915_10155293142224833_8183406528689998488_o

23117115_10155293141504833_3950265271234460600_o

23120147_10155293141409833_4640961553007828425_o

23120266_10155293141014833_2526851299732032007_o

23154758_10155293141964833_5886203699996984568_o

Activistul a adăugat că situația este și mai dramatică deorece expertiza Universității Tehnice cere ridicarea unui zid între gunoi și Centură, iar în realitate acest viitor șantier va fi foarte greu de gestionat și va duce la închiderea centurii și la încărcarea Clujului cu mai mult trafic.

“O rigolă nu se poate săpa – pentru că Apele Române spun că această cantitate de levigat netratat ajungând în Someș și apoi Tisa ar produce un incident internațional. Se pare că ce e acolo e chiar toxic. Toxic – toxic.

Apele române cer de la CJ o stație de epurare – abia după aia s-ar putea lăsa lichidul în aval. Dar. Dacă Consiliul Județean nu a avut loc unde să pună o stație mică cu osmoză inversă, o stație de epurare nu are unde să pună nici atât.

Deci CJ o să stea și o să dea vina pe Prefect că nu-i mai dă starea de alertă. Dar și dacă ar primi-o: construcția stației de epurare nu are șanse să se temine până în primăvară. Iar ploile vin. Barajul nu se poate găuri nici măcar pe șest, că e incident internațional. Și atunci lichidul o să se tot acumuleze. Asta produce două efecte: odată, patul de argilă pe care stă acum muntele de gunoi devine și mai alunecos. Și pământul amestecat cu gunoi vine și mai tare peste Centură. Deja e la 4m. Am fotografiat mai multe crevase, unele de peste 2.5m adâncime în gunoi.

Doi, sub Centură deja curge levigatul. Și nivelul o să se ridice și mai mult. Cât o să dureze până centura începe să se lase sub greutatea traficului? Acolo trec sute de camioane zilnic.

Expertiza Universității Tehnice cere ridicarea unui zid între gunoi și Centură. Asta înseamnă săpături serioase. În cazul mult-așteptatei Prime Celule a CMID se vorbea de adâncimi de până la 18m.
Dar utilajele nu au unde să stea (excavatoare, mașini de forare, camioane), așa că dacă CJ se apucă vreodată de lucrare, traficul pe Centură va trebui în primă fază cel puțin restricționat, iar după o vreme Centura va trebui cel mai probabil, închisă. Teoretic, temporar. Asta înseamnă o încărcare de trafic și mai mare pe Cluj.
Dar problema e că săpăturile necesare pentru ridicarea acelui zid ar însemna că levigatul scapă în vale. Care e incident internațional. Ca atare Apele Române o să fie atenți la proces și o să insiste pe epurare. Dar CJ nu are unde pune o stație de epurare. Și la o asemenea cantitate nici nu poți da cep la levigat și să-l lași să șiroaie încet, dade nu se observă. E prea mult.

Sumarizând:

Expertiza Universității cere intervenții urgente la Pata Rât.
Intervențiile vizează o zonă foarte sensibilă, barajul de gunoi – care stă pe o mlaștină. Mlaștina se umflă constant de la apăsarea dealului în Centură, iar asta blochează curgerea lichidului toxic în aval. Centura e în pericol, dar lucrările de consolidare nu pot începe înainte de epurarea levigatului.

Stația însă nu va fi construită și pusă în funcțiune. Nu în această iarnă. Iar ploile vin. Lacul o să crească, și riscul de a mai avea avalanșe de gunoi crește. Riscul ca Centura să fie compromisă, e deja semnificativ. Dacă cumva cândva se apucă de lucrări, Centura va trebui închisă. Dacă nu, s-a dus Centura. Deja e pe ducă.
Și încă ceva. Din cauza patului de argilă și a gunoiului care alunecă peste, ecologizarea muntelui de gunoi prin acoperirea acestuia cu pământ e imposibilă. Greutatea ar aduce tot dealul peste Centură. Până nu se face zidul de sprijin – ori aici vorbim de ani – o să ne tot putem făli zilnic cu muntele nostru de gunoi. Iar Clujul se poate redenumi Orașul de sub Poalele Pata Râtului. Sau putem face ceva”, precizează activistul de mediu.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a anunţat, în premieră, joi, la Realitatea FM Cluj, că instituţia a primit rezultatele expertizei care arată cauzele alunecării de teren de la Pata Rât şi măsurile care trebuie luate pentru stoparea poluării şi pentru a nu se agrava fenomenul de alunecare. Mai multe detalii AICI. 

Ce spune expertul Apelor Române

În aceeaşi emisiune, a intervenit şi un expert al Administraţiei Bazinale de Apă Someş Tisa, Costică Sofronie, care a explicat care este poziţia instituţiei pe care o reprezintă în cazul poluării de la Pata Rât.

Expertul a spus că într-adevăr la Pata Rât exista o scurgere de levigat de mai mult timp dar în urma alunecării de teren din 22 iulie, s-a mărit debitul de levigat şi că din cauza obturării albiei pârâului Zăpodie, în urma alunecării de gunoi, s-a format şi se măreşte balta din amonte.

Expertul Apelor Române a arătat că instituţia nu poate da aviz pentru crearea de tranşee prin care să se scurgă acest levigat, pe pârâul Zăpodie şi de aici în Someş şi apoi în Tisa, pentru că s-ar crea o problemă internaţională. O asemenea scurgere ar fi posibilă numai după ce acest levigat ar fi epurat.

 

Tags: , , , , , ,
groapa-de-gunoi-600x439

Ceartă Consiliul Judeţean – Prefect pe groapa de gunoi a Clujului. ”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii”

CJSU Cluj a amânat solicitarea CJ Cluj de declarare a stării de alertă în cazul fostei rampe de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca, afectată de alunecări de teren. Mai multe schimburi de replici dure au avut loc între prefect şi şeful CJ Cluj la şedinţă, Alin Tişe numindu-l pe prefect ”incompetent”.

Prefectul Aurel Cherecheş a declarat, vineri, la finalul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Cluj, că toate instituţiile îşi dau concursul pentru deblocarea situaţiei.

”CJSU Cluj a amânat luarea unei decizii în cazul solicitării CJ Cluj de declarare a stării de alertă la fosta rampă de deşeuri de la Pata Rât. Am propus ca în cinci zile să vină preşedintele CJ cu toate documentele semnificative, oficiale din care să rezulte acţiunile întreprinse. Suntem aici să analizăm pe nişte baze concrete, legale, ştiinţifice, iar când vom avea documentele vom da o decizie. Ce ne-a spus preşedintele CJ Cluj nu se susţine prin documente. S-a decis amânarea până vine CJ Cluj cu completările semnificative. (…) Toate instituţiile îşi dau concursul pentru deblocarea situaţiei”, a spus Cherecheş.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat, la rîndul său, că va aduce documentele solicitate în câteva zile, la începutul săptămânii viitoare.

”Lucrurile s-au agravat şi pentru asta am solicitat stare de alertă care înseamnă că noi, CJ Cluj, putem grăbi procedurile de implementare a unor măsuri care să ducă la eliminarea consecinţelor levigatului sau a alunecărilor de teren de la Pata Rât. Avem o poluare constatată de o lună şi alunecarea de teren de la rampa de gunoi care poate să ducă afectarea centurii de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele – Apahida”, a explicat Tişe.

Potrivit acestuia, CJ Cluj are şi câteva impedimente de ordin tehnic şi nu poate implementa măsurile propuse, nefiind proprietar al terenurilor de lângă rampă pe care ar trebui amplasată staţia de osmoză inversă pentru tratarea levigatului.

În cadrul şedinţei CJSU Cluj, prefectul Aurel Chereheş şi preşedintele CJ Cluj Alin Tişe au avut schimburi de replici pe tema necesităţii declarării stării de alertă la Pata Rât.

”Lucrurile se pot rezova uşor, dar cu multă implicare din partea CJ Cluj, împreună cu autorităţile se pot depăşi etapele foarte rapid fără declararea stării de alertă, care nu se poate da aşa cum cereţi dvs. Rezolvarea problemelor poate avea loc punctual, să ne ziceţi unde v-aţi împotmolit, fumul de la rampă nu vă încurcă, erau măsuri care trebuiau luate şi se puteau face, nu ne putem juca cu o problemă care tărăgănează atâţia ani. Aproape nimic din ceea ce ne-aţi adus nu se verifică, trebuie documentat tot ce vorbiţi. (…) Vă tai microfonul”, a spus Cherecheş.

Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, l-a trimis pe prefect să se documenteze pe subiectul alunecărilor de la Pata Rât.

”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii, nu înţelegeţi, nu cunoaşteţi proiectul. Avem o stare de fapt, vine dealul peste centură, situaţia e gravă, dvs nu cunoaşteţi realitatea”, a afirmat Tişe.

Acesta a explicat că a solicitat declararea stării de alertă pentru scurtarea unor termene şi simplificarea unor proceduri necesare implementării măsurilor în ceea ce priveşte alunecarea de teren de pe fosta rampă de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât.

”Este o problemă importantă care tinde să devină gravă, iar procedurile administrative durează, existând un pericol real ca alunecările de teren să afecteze centura de ocolire prin afectarea stratului de fundare. Trebuie urgentată identificarea proprietarilor terenului privat pe care s-a scurs levigatul, pentru că nu este al nostru şi nu se ştie cine sunt proprietarii, iar acolo va trebui să intrăm şi să instalăm, într-o lună, staţia de osmoză inversă pentru tratarea levigatului. Apoi este nevoie de scurtarea termenelor pentru aducerea staţiei de osmoză, realizarea anumitor canale de drenuri, autorizaţii de curent pentru staţia de osmoză, este nevoie să primim avizele de pe o zi pe alta, nu să dureze 30 de zile. Staţia de osmoză a fost închiriată pentru 11 luni, am găsit-o greu, nu există în România, abia au fost două firme care le aduc din străinătate”, a spus Tişe.

Acesta a subliniat că poluarea în zonă creşte şi trebuie mutate o parte din deşeurile de pe rampă pentru eliminarea presiunii astfel ca depozitul să nu mai alunece.

”Trebuie să le mutăm lângă, dar nu avem teren, este privat. În plus, incendiile care apar pe cele două rampe de la Pata Rât ne creează mari probleme, deoarece apa folosită de pompieri pentru stingere merge în toate direcţiile, se amestscă cu levigatul şi ajunge în pârâul Zăpodie. Autorităţile trebuie să înţeleagă că problema de la Pata Rât nu este numai a CJ şi a lui Alin Tişe, este a judeţului, este o responsabilitate comună”, a spus preşedintele CJ Cluj.

Alin Tişe a explicat că fosta rampă a municipiului Cluj-Napoca, care funcţionează din 1970 şi este în procedură de închidere, are un termende închidere până în martie 2018.

”Ministrul Mediului care a fost în zonă nu ştia aceste detalii, noi nu avem risc de infringement. Alte rampe sunt în acest risc, nu noi”, a explicat Tişe.

În zona Pata Rât sunt trei rampe de deşeuri, cea veche din 1970, unde au apărut alunecările de teren şi care este 90% închisă, a doua este rampa temporară administrată de o regie a Primăriei Cluj-Napoca, unde a izbucnit miercuri un incendiu stins după 23 de ore, şi o rampă privată.

Tags: , , , , , ,
pata-ratâ

Poluare masivă la Cluj. Un lac cu 6.000 de metri cubi de lichid toxic s-a format în zonă

Concentraţiile admise la azot amoniacal au fost depăşite de 750 de ori în urma poluării masive a unui pârâu din zona alunecărilor de teren de pe fosta rampă de gunoi de la Pata Rât, judeţul Cluj. Un lac cu 6.000 de metri cubi de lichid toxic s-a format în zonă, iar autorităţile cer măsuri urgente.

Prefectul judeţului Cluj, Aurel Cherecheş, a declarat, vineri, în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, că în zona fostei rampei de gunoi de la Pata Rât s-a format un lac pe o suprafaţă de 3 hectare cu o cantitate de circa 6.000 de mc de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor – n.r.).

”Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj cere Consiliului Judeţean Cluj luarea unor măsuri urgente pentru stoparea poluării înregistrate în zona alunecărilor de teren de pe fosta rampă de gunoi de la Pata Rât. Este o situaţie potenţial generatoare de situaţii de urgenţă. Sunt circa 6.000 de mc de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor – n. r.), un lac pe 3 hectare, plus o altă cantitate care se scurge pe albia pârâului Zăpodie, secată momentan. Este un fenomen de poluare masivă a acestui pârâu, cu impact asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Analizele de laborator au înregistrat depăşiri ale unor substanţe toxice care sunt foarte periculoase pentru mediu şi sănătatea populaţiei, dacă oamenii ar intra în contact cu ele”, a spus Cherecheş, citat de mediafax.ro.

Potrivit acestuia, măsurile care trebuie luate de CJ Cluj prevăd eliminarea levigatului şi efectuarea unei breşe în masa deşeurilor care colmatează albia pârâului Zăpodie, în vederea drenării cantităţii de levigat acumulat.

”Dacă trece iarna peste lacul respectiv de levigat, cu siguranţă vom avea o situaţie de urgenţă”, a precizat prefectul Clujului.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Mânzat, a declarat, la rândul său, că instituţia pe care o reprezintă a avut nevoie de o decizie a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a se putea interveni în ritm accelarat în vederea opririi poluării.

”Vom lua măsurile optime pentru a stopa acest fenomen, una dintre soluţiile propuse fiind achiziţionarea unei staţii de epurare a levigatului, pentru ca lichidul să nu ajungă în pârâul Zăpodie şi, implicit, în râul Someş”, a spus Mânzat.

Analizele de laborator efectuate în cazul poluării de la Pata Rât indică, printre altele, depăşiri de 750 de ori ale concentraţiilor admise la azot amoniacal şi de 12,8 ori la cloruri.

Tags: , , , , ,
Emil Boc

Primarul Emil BOC Cluj-Napoca participă la conferința – PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017

Dl. Emil BOC, Primarul Municipiului Cluj-Napoca participă la conferința – PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017, alături de ceilalți lectori importanți și de 150 reprezentanți ai comunității de business din Cluj

Dl. Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca participă la conferința PRIA Innovation, în 24 mai 2017, la Grand hotel Napoca, alături de ceilalți lectori importanți și de 150 reprezentanți ai comunității de business din Cluj.

PRIA Urban Innovation mic

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură și vor fi dezbătute aspect importante despre dezvoltarea orașului și despre proiecte care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

PRIA Urban Innovation este o platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Alaturi de dl. Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj Napoca, lectori sunt:  Nicholas DE ROUMANIE; Pascal Van den NOORT – Mobility Expert; Paul DECUSEARĂ – Șef Serviciu Dezvoltare, ENGIE ; Nicolae DORDEA – Manager Vanzari Clienti Business Nord, ENGIE; Carmen NEAGU – CEO, Energobit; Marius MAIER – Managing Partner, CMC Group Risk Advisor; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Radu MITITEAN - Drector executiv – Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)/ Presedinte – Federatia Biciclistilor din Romania (FBR).

.?????????????????

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal ENGIE.

De asemenea parteneri ai evenimentului sunt Hidroelectrica, Energobit, ARIES Transilvania, Asociația Femeilor de Afaceri Cluj (AFA), BEROBA, Camera de Comerț si Industrie Româno-Olandeză, Camera de Comerț și Industrie Cluj,  Clubul Francofon de Afaceri Cluj,  Liga Întreprinzătorului Român, Asociația Patronilor Meseriașilor Cluj (APM), Camera de Comerț si Industrie Româno-Britanică, Camera de Comerț și Industrie România-Israel, EFdeN, Cogen România, Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA), Romanian Institute for Energy Development Studies (IRE).

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Urban Innovation şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe http://priaevents.ro/pria-urban-innovation-conference/

Despre PRIAevents

PRIAevents – experţii tăi în evenimente! Noi aducem informaţii de ultimă oră şi trend-uri în business prin intermediul conferinţelor organizate. Echipa PRIAevents cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector business.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
18581736_1302060483240897_1967365520687380308_n

Clădirile noi din Parcul Industrial Tetarom I, finalizate FOTO

Consiliul Judetean Cluj a finalizat lucrările de construire a clădirilor edificate prin intermediul proiectului de extindere si modernizare a Parcului Industrial TETAROM I, în momentul de fată fiind în plină derulare demersurile de conformare a noilor constructii la cerintele tehnice legale în vederea obtinerii avizului pentru securitate la incendiu (ISU), ultima etapă înaintea receptiei si, respectiv a dării lor în folosintă.

18485464_1302060563240889_6782881675657035514_n

18518218_1302060493240896_5100535224625878862_o

18519457_1302060456574233_2599320932613763950_n

18519800_1302060076574271_4702946786961177798_n

„Acest proiect a început în anul 2009 când am decis înscrierea lui în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană iar roadele acelei decizii se văd acum, constând într-un complex de clădiri ultramoderne. Ceea ce e cu adevărat important e faptul că acestea urmează să fie date în folosinta  societătilor private si vor aduce noi locuri de muncă bine plătite pentru clujeni” a declarat Alin Tise, presedintele Consiliului Judetean Cluj.

Aceste patru noi clădiri din incinta Parcului Industrial din zona străzii Tăietura Turcului au fost realizate în cadrul proiectului „Dezvoltare Parc Industrial Tetarom I – Edificare clădiri, extindere si modernizare infrastructură”, o investitie realizată din fonduri nerambursabile asigurate prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională si din bugetul Consiliului Judetean Cluj.

Clădirile ultramoderne si noile facilităti care vor fi puse la dispozitia firmelor clujene vor contribui la sustinerea directă a activitătii economice a IMM-urilor autohtone, cu un enorm potential de atragere de investitii străine, capabile să folosească resursa materială si umană din regiune.

În prezent, în parcul industrial din zona Tăietura Turcului îsi desfăsoară activitatea companii precum EnergoBit, Banca Transilvania, RCC Consult, EGH Import Export, Agressione Expres Impex, Siemens sau CBC Development Design, valoarea totală a investitiilor cifrându-se la peste 60 de milioane de euro, aici fiind create peste 2000 de locuri de muncă.

Tags: , , , ,
tiff_1_0

3 milioane de lei de la CJ Cluj pentru biserici, sport şi cultură. Cine ia grosul banilor publici

1.320.000 lei va aloca Consiulul Judeţean Cluj, în 2017, pentru diferite lucrări de investiții sau pentru activități derulate de Biserica Ortodoxă. Mai exact, fondurile nerambursabile merg către 161 de culte religioase.

Conform proiectului de hotărâre, supus votului în şedinţa forului administrativ de luni, cele mai mari finanţări se acordă pentru realizare instalații electrice și fonice la Biserica Sf. Petru şi Pavel Mănăştur – 140.000 de lei, lucrări mozaic la Catedrala Mitropolitană – 130.000 lei, construirea Centrului Misionar Social Sf. Apostol Andrei Cluj-Napoca – 100.000 lei, construirea Centrului Social Sf. Apostol Andrei Câmpenești – 70.000 de lei. Lista integrală a finanţărilor CJ Cluj poate fi consultată AICI. 

Nivelul sumelor alocate din bugetul județului Cluj pentru finanțarea nerambursabilă a proiectelor și programelor organizaţiilor nonguvernamentale în ultimii ani a fost după cum urmează: domeniul culte: 2012 – 0,8 milioane lei, 2013 – 1,1 milioane lei, 2014 – 1,3 milioane lei, 2015 – 1,6milioane lei și 2016 – 3 milioane lei.

90 de cluburi şi asociaţii sportive din judeţul Cluj vor primi în acest an 1,2 milioane de lei, fonduri nerambursabile, de la Consiliul Judeţean Cluj. Astfel de finanţări au fost acordate şi de municipalitate.

Cei mai mulţi bani merg către Clubul Sportiv U-BT – 130.000 de lei, Asociaţia Handbal Club Potaissa Turda – 130.000 de lei, Clubul Sportiv Unirea Dej – 130.000 de lei, Clubul Sportiv Universitatea – 110.000 de lei, Olimpia Universitatea Tehnică – 90.000 de lei, CS Politehnica Cluj-Napoca – 75.000 de lei. Lista integrală a finanţărilor acordate de CJ Cluj poate fi consultată AICI. 

Sportul clujean a primit anul acesta şi 6,6 milioane de lei de la Primăria Cluj-Napoca. 2,3 milioane de lei a fost cea mai mare sumă aprobată; aceasta va fi încasată de CS Universitatea, gruparea cu cele mai multe secţii de performanţă.

Finanţări generoase merg şi către Clubul de fotbal Universitatea (momentan sub denumirea Asociaţia Sportivă Alb-Negru a Studenţilor Clujeni) – 1,1 milioane de lei,  U-BT – 550.000 de lei şi Clubul Automobilistic Napoca Rally – 400.000 de lei.

Reamintim în acest context faptul că nivelul sumelor alocate din bugetul județului Cluj pentru finanțarea nerambursabilă a proiectelor și programelor organizaţiilor nonguvernamentale în ultimii ani a fost după cum urmează: domeniul sport: 2012 – 1 milion de lei, 2013 – 1,1 milioane de lei, 2014 – 1,2 milioane de lei, 2015 – 1,5 milioane de lei și 2016 – 1,7 milioane de lei.

142 de organizaţii nonguvernamentale vor primi 500.000 de lei, fonduri nerambursabile, de la Consiliul Judeţean )CJ) Cluj pentru organizarea de evenimente culturale în 2017.

Cele mai consistente finanţări merg către Zilele Culturale Maghiare din Cluj – 25.000 de lei, Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) – 15.000 de lei (plus Cinemateca TIFF – 3.000 de lei), Moșteniri Culturale – Parada Dansului și a Portului Popular – 10.000 de lei, Zilele Cărții Maghiare – 9.000 de lei, Festivalul Internațional de Folclor Sf. Ștefan – 8.000 de lei şi Conferința Anuală a Economiștilor – 8.000 de lei. Lista integrală a finanţărilor CJ poate fi consultată AICI. 

Amintim că Zilele Culturale Maghiare şi TIFF au primit bani publici nerambursabili şi de la municipalitate: 1,4 milioane de lei au revenit festivalului de film, ce va avea loc între 2 şi 11 iunie şi care îl va aduce la Cluj pe rebelul filmului francez, Alain Delon. Asociaţia Zilele Maghiare a primit 410.000 de lei. Evenimentul este organizat de către consilierul local UDMR Gergely Balazs.

Anul trecut, CJ Cluj a alocat 600.000 lei pentru acţiuni de cultură. Suma s-a împărţit la 131 de proiecte. De asemenea, alocări au fost acordate şi în anii 2012 – 300.000 de lei, 2013 – 350,000 de lei, 2014 – 350.000 de lei, 2015 – 550.000 de lei

Tags: , , , , , , ,
18157998_1278335155613430_7122114876082633202_n

Cum se va transforma Parcul Etnografic din Cluj FOTO

Societatea comercială Alice Florean Arhitectură SRL din Cluj-Napoca a câștigăt concursul internațional de soluții vizând „Revitalizarea zonei Parcului Etnografic Romulus Vuia – Pădurea Hoia”. Premiului este în valoare de 31.500 lei. Societăţii îi va fi atribuit și contractul de proiectare a lucrărilor de amenajare și extindere a Parcului Etnografic cu o valoare estimată de 535.076 lei fără TVA.

17991141_1278335145613431_1376906778443161031_n

 

18118452_1278335192280093_2942212760570256086_n

18157327_1278334802280132_242939302195657218_n

 

Misiunea jurului internațional, format din experți și arhitecți consacrați proveniți inclusiv din țări precum Norvegia, Suedia sau Austria, țări cu o bogată experiență în acest gen de concursuri, a fost una mai mult decât dificilă întrucât soluțiile propuse de cei 10 participanți proveniți din Japonia, Marea Britanie și România au fost de cea mai bună calitate și extrem de creative. Astfel, în urma unei intense și îndelungate deliberări, juriul a ales drept câștigătoare soluția tinerei arhitecte clujence Alice Florean, al cărei proiect a fost unul cu adevărat remarcabil, pe deplin adaptat contextului arhitectural propus în Master Planul de conținut. În ceea ce privește soluția acesteia, juriul a apreciat în special grija pentru peisaj și pentru funcția socială a spațiului, simplitatea și, în același timp, ineditul propunerii și faptul că a avut în vedere în primul rând Muzeul, nefăcând un simplu exercițiu de arhitectură.

„Felicit câștigătoarea acestei competiții deosebit de disputate dar și celelalte societăți de profil care au reușit să impresioneze membrii juriului cu soluțiile ingenioase propuse. Dovedindu-se a fi cu adevărat de succes, Consiliul Județean va continua și cu privire la alte proiecte practica acestor concursuri de soluții, deschise și transparente, prin intermediul cărora pot fi identificate cele mai bune și mai inovative propuneri”, a precizat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

În cadrul conferinței, anunțarea câștigătoarei competiției a fost făcută de către președintele ales al juriului, doamna Katarina Frost din Suedia, renumit expert internațional în domeniu și președinte al Asociației Europene al Muzeelor în Aer Liber, domnia sa declarându-se încântată de faptul că județul Cluj reușește să implementeze o politică activă de soluții arhitecturale prin intermediul acestui gen de concurs de arhitectură.

Tot în acest context, au fost desemnați și câștigătorii premiilor II și III, acestea revenindu-le firmelor de arhitectură SC Fkm SRL, reprezentată de arhitectul Bogdan Ralu Fodor, respectiv Studio Kim Bucșa Diaconu, reprezentată de arhitectul Tiberiu Bucșa.

Pentru implementarea acestui proiect care va realiza o mai bună conectare la viaţa oraşului, o parte însemnată a Pădurii Hoia, aflată în proprietatea CJ Cluj, va trece în administrarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, astfel încât perimetrul actual al parcului, de 15 ha, aproape se va tripla, ajungând la o suprafaţă totală de 42 ha.

Noul proiect de dezvoltare a Muzeului Etnografic şi de valorificare a Pădurii Hoia este cu finanţare europeană din granturi norvegiene, fiind o continuare a unui alt proiect terminat anul trecut şi care a vizat conservarea, restaurarea şi punere în valoare a bisericilor din lemn Petrindu şi Cizer.

Tags: , , , ,