Tag Archives: consiliul judetean cluj

23004615_10155293141019833_7937157820836659472_o

Centura Clujului, la un pas să se închidă din cauza levigatului scurs de la groapa de gunoi FOTO/VIDEO

Activiștii de mediu spun că levigatul este la 4 metri de centura Vâlcele-Apahida, ceea ce va duce la închiderea acesteia dacă în zonă se va interveni cu lucrări de consolidare. Mai mult, există oricând pericolul unei avalanșe de gunoi care să ocupe întreg drumul.

“În 2 noiembrie levigatul era la 4m de carosabil. De la apăsarea dealului de gunoi, șanțul care ar fi putut să conducă levigatul către Apahida s-a ridicat. Nu mai curge nimic, de vreo lună de zile, iar astfel levigatul se captează în spatele barajului de pământ și gunoi. La o diferență de nivel de 30cm asta înseamnă încă 50.000 metri cubi de lichid toxic. O rigolă nu se poate săpa – pentru că Apele Române spun că această cantitate de levigat netratat ajungând în Someș și apoi Tisa ar produce un incident internațional. Se pare că ce e acolo e chiar toxic. Toxic – toxic. Apele române cer de la CJ o stație de epurare – abia după aia s-ar putea lăsa lichidul în aval. Dar. Dacă Consiliul Județean nu a avut loc unde să pună o stație mică cu osmoză inversă, o stație de epurare nu are unde să pună nici atât. Deci CJ o să stea și o să dea vina pe Prefect că nu-i dă starea de alertă. Dar și dacă ar primi-o: construcția stației de epurare nu are șanse să se temine până în primăvară. Iar ploile vin. Barajul nu se poate găuri nici măcar pe șest, că se vorbește de incident internațional. Și atunci lichidul o să se tot acumuleze. Asta produce două efecte: odată, patul de argilă pe care stă acum muntele de gunoi devine și mai alunecos. Și pământul amestecat cu gunoi vine și mai tare peste Centură. Deja e la 4m. Am fotografiat mai multe crevase, unele de peste 2.5m adâncime în gunoi. Doi, sub Centură deja curge levigatul. Și nivelul o să se ridice și mai mult. Cât o să dureze până centura începe să se lase de la greutatea traficului? Acolo trec sute de camioane zilnic”, scrie activistul de mediu Szakáts István pe Facebook.

23116915_10155293142224833_8183406528689998488_o

23117115_10155293141504833_3950265271234460600_o

23120147_10155293141409833_4640961553007828425_o

23120266_10155293141014833_2526851299732032007_o

23154758_10155293141964833_5886203699996984568_o

Activistul a adăugat că situația este și mai dramatică deorece expertiza Universității Tehnice cere ridicarea unui zid între gunoi și Centură, iar în realitate acest viitor șantier va fi foarte greu de gestionat și va duce la închiderea centurii și la încărcarea Clujului cu mai mult trafic.

“O rigolă nu se poate săpa – pentru că Apele Române spun că această cantitate de levigat netratat ajungând în Someș și apoi Tisa ar produce un incident internațional. Se pare că ce e acolo e chiar toxic. Toxic – toxic.

Apele române cer de la CJ o stație de epurare – abia după aia s-ar putea lăsa lichidul în aval. Dar. Dacă Consiliul Județean nu a avut loc unde să pună o stație mică cu osmoză inversă, o stație de epurare nu are unde să pună nici atât.

Deci CJ o să stea și o să dea vina pe Prefect că nu-i mai dă starea de alertă. Dar și dacă ar primi-o: construcția stației de epurare nu are șanse să se temine până în primăvară. Iar ploile vin. Barajul nu se poate găuri nici măcar pe șest, că e incident internațional. Și atunci lichidul o să se tot acumuleze. Asta produce două efecte: odată, patul de argilă pe care stă acum muntele de gunoi devine și mai alunecos. Și pământul amestecat cu gunoi vine și mai tare peste Centură. Deja e la 4m. Am fotografiat mai multe crevase, unele de peste 2.5m adâncime în gunoi.

Doi, sub Centură deja curge levigatul. Și nivelul o să se ridice și mai mult. Cât o să dureze până centura începe să se lase sub greutatea traficului? Acolo trec sute de camioane zilnic.

Expertiza Universității Tehnice cere ridicarea unui zid între gunoi și Centură. Asta înseamnă săpături serioase. În cazul mult-așteptatei Prime Celule a CMID se vorbea de adâncimi de până la 18m.
Dar utilajele nu au unde să stea (excavatoare, mașini de forare, camioane), așa că dacă CJ se apucă vreodată de lucrare, traficul pe Centură va trebui în primă fază cel puțin restricționat, iar după o vreme Centura va trebui cel mai probabil, închisă. Teoretic, temporar. Asta înseamnă o încărcare de trafic și mai mare pe Cluj.
Dar problema e că săpăturile necesare pentru ridicarea acelui zid ar însemna că levigatul scapă în vale. Care e incident internațional. Ca atare Apele Române o să fie atenți la proces și o să insiste pe epurare. Dar CJ nu are unde pune o stație de epurare. Și la o asemenea cantitate nici nu poți da cep la levigat și să-l lași să șiroaie încet, dade nu se observă. E prea mult.

Sumarizând:

Expertiza Universității cere intervenții urgente la Pata Rât.
Intervențiile vizează o zonă foarte sensibilă, barajul de gunoi – care stă pe o mlaștină. Mlaștina se umflă constant de la apăsarea dealului în Centură, iar asta blochează curgerea lichidului toxic în aval. Centura e în pericol, dar lucrările de consolidare nu pot începe înainte de epurarea levigatului.

Stația însă nu va fi construită și pusă în funcțiune. Nu în această iarnă. Iar ploile vin. Lacul o să crească, și riscul de a mai avea avalanșe de gunoi crește. Riscul ca Centura să fie compromisă, e deja semnificativ. Dacă cumva cândva se apucă de lucrări, Centura va trebui închisă. Dacă nu, s-a dus Centura. Deja e pe ducă.
Și încă ceva. Din cauza patului de argilă și a gunoiului care alunecă peste, ecologizarea muntelui de gunoi prin acoperirea acestuia cu pământ e imposibilă. Greutatea ar aduce tot dealul peste Centură. Până nu se face zidul de sprijin – ori aici vorbim de ani – o să ne tot putem făli zilnic cu muntele nostru de gunoi. Iar Clujul se poate redenumi Orașul de sub Poalele Pata Râtului. Sau putem face ceva”, precizează activistul de mediu.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a anunţat, în premieră, joi, la Realitatea FM Cluj, că instituţia a primit rezultatele expertizei care arată cauzele alunecării de teren de la Pata Rât şi măsurile care trebuie luate pentru stoparea poluării şi pentru a nu se agrava fenomenul de alunecare. Mai multe detalii AICI. 

Ce spune expertul Apelor Române

În aceeaşi emisiune, a intervenit şi un expert al Administraţiei Bazinale de Apă Someş Tisa, Costică Sofronie, care a explicat care este poziţia instituţiei pe care o reprezintă în cazul poluării de la Pata Rât.

Expertul a spus că într-adevăr la Pata Rât exista o scurgere de levigat de mai mult timp dar în urma alunecării de teren din 22 iulie, s-a mărit debitul de levigat şi că din cauza obturării albiei pârâului Zăpodie, în urma alunecării de gunoi, s-a format şi se măreşte balta din amonte.

Expertul Apelor Române a arătat că instituţia nu poate da aviz pentru crearea de tranşee prin care să se scurgă acest levigat, pe pârâul Zăpodie şi de aici în Someş şi apoi în Tisa, pentru că s-ar crea o problemă internaţională. O asemenea scurgere ar fi posibilă numai după ce acest levigat ar fi epurat.

 

Tags: , , , , , ,
groapa-de-gunoi-600x439

Ceartă Consiliul Judeţean – Prefect pe groapa de gunoi a Clujului. ”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii”

CJSU Cluj a amânat solicitarea CJ Cluj de declarare a stării de alertă în cazul fostei rampe de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca, afectată de alunecări de teren. Mai multe schimburi de replici dure au avut loc între prefect şi şeful CJ Cluj la şedinţă, Alin Tişe numindu-l pe prefect ”incompetent”.

Prefectul Aurel Cherecheş a declarat, vineri, la finalul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Cluj, că toate instituţiile îşi dau concursul pentru deblocarea situaţiei.

”CJSU Cluj a amânat luarea unei decizii în cazul solicitării CJ Cluj de declarare a stării de alertă la fosta rampă de deşeuri de la Pata Rât. Am propus ca în cinci zile să vină preşedintele CJ cu toate documentele semnificative, oficiale din care să rezulte acţiunile întreprinse. Suntem aici să analizăm pe nişte baze concrete, legale, ştiinţifice, iar când vom avea documentele vom da o decizie. Ce ne-a spus preşedintele CJ Cluj nu se susţine prin documente. S-a decis amânarea până vine CJ Cluj cu completările semnificative. (…) Toate instituţiile îşi dau concursul pentru deblocarea situaţiei”, a spus Cherecheş.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat, la rîndul său, că va aduce documentele solicitate în câteva zile, la începutul săptămânii viitoare.

”Lucrurile s-au agravat şi pentru asta am solicitat stare de alertă care înseamnă că noi, CJ Cluj, putem grăbi procedurile de implementare a unor măsuri care să ducă la eliminarea consecinţelor levigatului sau a alunecărilor de teren de la Pata Rât. Avem o poluare constatată de o lună şi alunecarea de teren de la rampa de gunoi care poate să ducă afectarea centurii de ocolire a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele – Apahida”, a explicat Tişe.

Potrivit acestuia, CJ Cluj are şi câteva impedimente de ordin tehnic şi nu poate implementa măsurile propuse, nefiind proprietar al terenurilor de lângă rampă pe care ar trebui amplasată staţia de osmoză inversă pentru tratarea levigatului.

În cadrul şedinţei CJSU Cluj, prefectul Aurel Chereheş şi preşedintele CJ Cluj Alin Tişe au avut schimburi de replici pe tema necesităţii declarării stării de alertă la Pata Rât.

”Lucrurile se pot rezova uşor, dar cu multă implicare din partea CJ Cluj, împreună cu autorităţile se pot depăşi etapele foarte rapid fără declararea stării de alertă, care nu se poate da aşa cum cereţi dvs. Rezolvarea problemelor poate avea loc punctual, să ne ziceţi unde v-aţi împotmolit, fumul de la rampă nu vă încurcă, erau măsuri care trebuiau luate şi se puteau face, nu ne putem juca cu o problemă care tărăgănează atâţia ani. Aproape nimic din ceea ce ne-aţi adus nu se verifică, trebuie documentat tot ce vorbiţi. (…) Vă tai microfonul”, a spus Cherecheş.

Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, l-a trimis pe prefect să se documenteze pe subiectul alunecărilor de la Pata Rât.

”Îmi daţi lecţii? (…) Sunteţi incompetent, sunteţi incredibil, nu mai vorbiţi prostii, nu înţelegeţi, nu cunoaşteţi proiectul. Avem o stare de fapt, vine dealul peste centură, situaţia e gravă, dvs nu cunoaşteţi realitatea”, a afirmat Tişe.

Acesta a explicat că a solicitat declararea stării de alertă pentru scurtarea unor termene şi simplificarea unor proceduri necesare implementării măsurilor în ceea ce priveşte alunecarea de teren de pe fosta rampă de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât.

”Este o problemă importantă care tinde să devină gravă, iar procedurile administrative durează, existând un pericol real ca alunecările de teren să afecteze centura de ocolire prin afectarea stratului de fundare. Trebuie urgentată identificarea proprietarilor terenului privat pe care s-a scurs levigatul, pentru că nu este al nostru şi nu se ştie cine sunt proprietarii, iar acolo va trebui să intrăm şi să instalăm, într-o lună, staţia de osmoză inversă pentru tratarea levigatului. Apoi este nevoie de scurtarea termenelor pentru aducerea staţiei de osmoză, realizarea anumitor canale de drenuri, autorizaţii de curent pentru staţia de osmoză, este nevoie să primim avizele de pe o zi pe alta, nu să dureze 30 de zile. Staţia de osmoză a fost închiriată pentru 11 luni, am găsit-o greu, nu există în România, abia au fost două firme care le aduc din străinătate”, a spus Tişe.

Acesta a subliniat că poluarea în zonă creşte şi trebuie mutate o parte din deşeurile de pe rampă pentru eliminarea presiunii astfel ca depozitul să nu mai alunece.

”Trebuie să le mutăm lângă, dar nu avem teren, este privat. În plus, incendiile care apar pe cele două rampe de la Pata Rât ne creează mari probleme, deoarece apa folosită de pompieri pentru stingere merge în toate direcţiile, se amestscă cu levigatul şi ajunge în pârâul Zăpodie. Autorităţile trebuie să înţeleagă că problema de la Pata Rât nu este numai a CJ şi a lui Alin Tişe, este a judeţului, este o responsabilitate comună”, a spus preşedintele CJ Cluj.

Alin Tişe a explicat că fosta rampă a municipiului Cluj-Napoca, care funcţionează din 1970 şi este în procedură de închidere, are un termende închidere până în martie 2018.

”Ministrul Mediului care a fost în zonă nu ştia aceste detalii, noi nu avem risc de infringement. Alte rampe sunt în acest risc, nu noi”, a explicat Tişe.

În zona Pata Rât sunt trei rampe de deşeuri, cea veche din 1970, unde au apărut alunecările de teren şi care este 90% închisă, a doua este rampa temporară administrată de o regie a Primăriei Cluj-Napoca, unde a izbucnit miercuri un incendiu stins după 23 de ore, şi o rampă privată.

Tags: , , , , , ,
pata-ratâ

Poluare masivă la Cluj. Un lac cu 6.000 de metri cubi de lichid toxic s-a format în zonă

Concentraţiile admise la azot amoniacal au fost depăşite de 750 de ori în urma poluării masive a unui pârâu din zona alunecărilor de teren de pe fosta rampă de gunoi de la Pata Rât, judeţul Cluj. Un lac cu 6.000 de metri cubi de lichid toxic s-a format în zonă, iar autorităţile cer măsuri urgente.

Prefectul judeţului Cluj, Aurel Cherecheş, a declarat, vineri, în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, că în zona fostei rampei de gunoi de la Pata Rât s-a format un lac pe o suprafaţă de 3 hectare cu o cantitate de circa 6.000 de mc de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor – n.r.).

”Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj cere Consiliului Judeţean Cluj luarea unor măsuri urgente pentru stoparea poluării înregistrate în zona alunecărilor de teren de pe fosta rampă de gunoi de la Pata Rât. Este o situaţie potenţial generatoare de situaţii de urgenţă. Sunt circa 6.000 de mc de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor – n. r.), un lac pe 3 hectare, plus o altă cantitate care se scurge pe albia pârâului Zăpodie, secată momentan. Este un fenomen de poluare masivă a acestui pârâu, cu impact asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Analizele de laborator au înregistrat depăşiri ale unor substanţe toxice care sunt foarte periculoase pentru mediu şi sănătatea populaţiei, dacă oamenii ar intra în contact cu ele”, a spus Cherecheş, citat de mediafax.ro.

Potrivit acestuia, măsurile care trebuie luate de CJ Cluj prevăd eliminarea levigatului şi efectuarea unei breşe în masa deşeurilor care colmatează albia pârâului Zăpodie, în vederea drenării cantităţii de levigat acumulat.

”Dacă trece iarna peste lacul respectiv de levigat, cu siguranţă vom avea o situaţie de urgenţă”, a precizat prefectul Clujului.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Mânzat, a declarat, la rândul său, că instituţia pe care o reprezintă a avut nevoie de o decizie a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a se putea interveni în ritm accelarat în vederea opririi poluării.

”Vom lua măsurile optime pentru a stopa acest fenomen, una dintre soluţiile propuse fiind achiziţionarea unei staţii de epurare a levigatului, pentru ca lichidul să nu ajungă în pârâul Zăpodie şi, implicit, în râul Someş”, a spus Mânzat.

Analizele de laborator efectuate în cazul poluării de la Pata Rât indică, printre altele, depăşiri de 750 de ori ale concentraţiilor admise la azot amoniacal şi de 12,8 ori la cloruri.

Tags: , , , , ,
Emil Boc

Primarul Emil BOC Cluj-Napoca participă la conferința – PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017

Dl. Emil BOC, Primarul Municipiului Cluj-Napoca participă la conferința – PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017, alături de ceilalți lectori importanți și de 150 reprezentanți ai comunității de business din Cluj

Dl. Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj-Napoca participă la conferința PRIA Innovation, în 24 mai 2017, la Grand hotel Napoca, alături de ceilalți lectori importanți și de 150 reprezentanți ai comunității de business din Cluj.

PRIA Urban Innovation mic

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură și vor fi dezbătute aspect importante despre dezvoltarea orașului și despre proiecte care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

PRIA Urban Innovation este o platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

Alaturi de dl. Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj Napoca, lectori sunt:  Nicholas DE ROUMANIE; Pascal Van den NOORT – Mobility Expert; Paul DECUSEARĂ – Șef Serviciu Dezvoltare, ENGIE ; Nicolae DORDEA – Manager Vanzari Clienti Business Nord, ENGIE; Carmen NEAGU – CEO, Energobit; Marius MAIER – Managing Partner, CMC Group Risk Advisor; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj; Radu MITITEAN - Drector executiv – Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)/ Presedinte – Federatia Biciclistilor din Romania (FBR).

.?????????????????

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal ENGIE.

De asemenea parteneri ai evenimentului sunt Hidroelectrica, Energobit, ARIES Transilvania, Asociația Femeilor de Afaceri Cluj (AFA), BEROBA, Camera de Comerț si Industrie Româno-Olandeză, Camera de Comerț și Industrie Cluj,  Clubul Francofon de Afaceri Cluj,  Liga Întreprinzătorului Român, Asociația Patronilor Meseriașilor Cluj (APM), Camera de Comerț si Industrie Româno-Britanică, Camera de Comerț și Industrie România-Israel, EFdeN, Cogen România, Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA), Romanian Institute for Energy Development Studies (IRE).

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Urban Innovation şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe http://priaevents.ro/pria-urban-innovation-conference/

Despre PRIAevents

PRIAevents – experţii tăi în evenimente! Noi aducem informaţii de ultimă oră şi trend-uri în business prin intermediul conferinţelor organizate. Echipa PRIAevents cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector business.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
18581736_1302060483240897_1967365520687380308_n

Clădirile noi din Parcul Industrial Tetarom I, finalizate FOTO

Consiliul Judetean Cluj a finalizat lucrările de construire a clădirilor edificate prin intermediul proiectului de extindere si modernizare a Parcului Industrial TETAROM I, în momentul de fată fiind în plină derulare demersurile de conformare a noilor constructii la cerintele tehnice legale în vederea obtinerii avizului pentru securitate la incendiu (ISU), ultima etapă înaintea receptiei si, respectiv a dării lor în folosintă.

18485464_1302060563240889_6782881675657035514_n

18518218_1302060493240896_5100535224625878862_o

18519457_1302060456574233_2599320932613763950_n

18519800_1302060076574271_4702946786961177798_n

„Acest proiect a început în anul 2009 când am decis înscrierea lui în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană iar roadele acelei decizii se văd acum, constând într-un complex de clădiri ultramoderne. Ceea ce e cu adevărat important e faptul că acestea urmează să fie date în folosinta  societătilor private si vor aduce noi locuri de muncă bine plătite pentru clujeni” a declarat Alin Tise, presedintele Consiliului Judetean Cluj.

Aceste patru noi clădiri din incinta Parcului Industrial din zona străzii Tăietura Turcului au fost realizate în cadrul proiectului „Dezvoltare Parc Industrial Tetarom I – Edificare clădiri, extindere si modernizare infrastructură”, o investitie realizată din fonduri nerambursabile asigurate prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională si din bugetul Consiliului Judetean Cluj.

Clădirile ultramoderne si noile facilităti care vor fi puse la dispozitia firmelor clujene vor contribui la sustinerea directă a activitătii economice a IMM-urilor autohtone, cu un enorm potential de atragere de investitii străine, capabile să folosească resursa materială si umană din regiune.

În prezent, în parcul industrial din zona Tăietura Turcului îsi desfăsoară activitatea companii precum EnergoBit, Banca Transilvania, RCC Consult, EGH Import Export, Agressione Expres Impex, Siemens sau CBC Development Design, valoarea totală a investitiilor cifrându-se la peste 60 de milioane de euro, aici fiind create peste 2000 de locuri de muncă.

Tags: , , , ,
tiff_1_0

3 milioane de lei de la CJ Cluj pentru biserici, sport şi cultură. Cine ia grosul banilor publici

1.320.000 lei va aloca Consiulul Judeţean Cluj, în 2017, pentru diferite lucrări de investiții sau pentru activități derulate de Biserica Ortodoxă. Mai exact, fondurile nerambursabile merg către 161 de culte religioase.

Conform proiectului de hotărâre, supus votului în şedinţa forului administrativ de luni, cele mai mari finanţări se acordă pentru realizare instalații electrice și fonice la Biserica Sf. Petru şi Pavel Mănăştur – 140.000 de lei, lucrări mozaic la Catedrala Mitropolitană – 130.000 lei, construirea Centrului Misionar Social Sf. Apostol Andrei Cluj-Napoca – 100.000 lei, construirea Centrului Social Sf. Apostol Andrei Câmpenești – 70.000 de lei. Lista integrală a finanţărilor CJ Cluj poate fi consultată AICI. 

Nivelul sumelor alocate din bugetul județului Cluj pentru finanțarea nerambursabilă a proiectelor și programelor organizaţiilor nonguvernamentale în ultimii ani a fost după cum urmează: domeniul culte: 2012 – 0,8 milioane lei, 2013 – 1,1 milioane lei, 2014 – 1,3 milioane lei, 2015 – 1,6milioane lei și 2016 – 3 milioane lei.

90 de cluburi şi asociaţii sportive din judeţul Cluj vor primi în acest an 1,2 milioane de lei, fonduri nerambursabile, de la Consiliul Judeţean Cluj. Astfel de finanţări au fost acordate şi de municipalitate.

Cei mai mulţi bani merg către Clubul Sportiv U-BT – 130.000 de lei, Asociaţia Handbal Club Potaissa Turda – 130.000 de lei, Clubul Sportiv Unirea Dej – 130.000 de lei, Clubul Sportiv Universitatea – 110.000 de lei, Olimpia Universitatea Tehnică – 90.000 de lei, CS Politehnica Cluj-Napoca – 75.000 de lei. Lista integrală a finanţărilor acordate de CJ Cluj poate fi consultată AICI. 

Sportul clujean a primit anul acesta şi 6,6 milioane de lei de la Primăria Cluj-Napoca. 2,3 milioane de lei a fost cea mai mare sumă aprobată; aceasta va fi încasată de CS Universitatea, gruparea cu cele mai multe secţii de performanţă.

Finanţări generoase merg şi către Clubul de fotbal Universitatea (momentan sub denumirea Asociaţia Sportivă Alb-Negru a Studenţilor Clujeni) – 1,1 milioane de lei,  U-BT – 550.000 de lei şi Clubul Automobilistic Napoca Rally – 400.000 de lei.

Reamintim în acest context faptul că nivelul sumelor alocate din bugetul județului Cluj pentru finanțarea nerambursabilă a proiectelor și programelor organizaţiilor nonguvernamentale în ultimii ani a fost după cum urmează: domeniul sport: 2012 – 1 milion de lei, 2013 – 1,1 milioane de lei, 2014 – 1,2 milioane de lei, 2015 – 1,5 milioane de lei și 2016 – 1,7 milioane de lei.

142 de organizaţii nonguvernamentale vor primi 500.000 de lei, fonduri nerambursabile, de la Consiliul Judeţean )CJ) Cluj pentru organizarea de evenimente culturale în 2017.

Cele mai consistente finanţări merg către Zilele Culturale Maghiare din Cluj – 25.000 de lei, Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) – 15.000 de lei (plus Cinemateca TIFF – 3.000 de lei), Moșteniri Culturale – Parada Dansului și a Portului Popular – 10.000 de lei, Zilele Cărții Maghiare – 9.000 de lei, Festivalul Internațional de Folclor Sf. Ștefan – 8.000 de lei şi Conferința Anuală a Economiștilor – 8.000 de lei. Lista integrală a finanţărilor CJ poate fi consultată AICI. 

Amintim că Zilele Culturale Maghiare şi TIFF au primit bani publici nerambursabili şi de la municipalitate: 1,4 milioane de lei au revenit festivalului de film, ce va avea loc între 2 şi 11 iunie şi care îl va aduce la Cluj pe rebelul filmului francez, Alain Delon. Asociaţia Zilele Maghiare a primit 410.000 de lei. Evenimentul este organizat de către consilierul local UDMR Gergely Balazs.

Anul trecut, CJ Cluj a alocat 600.000 lei pentru acţiuni de cultură. Suma s-a împărţit la 131 de proiecte. De asemenea, alocări au fost acordate şi în anii 2012 – 300.000 de lei, 2013 – 350,000 de lei, 2014 – 350.000 de lei, 2015 – 550.000 de lei

Tags: , , , , , , ,
18157998_1278335155613430_7122114876082633202_n

Cum se va transforma Parcul Etnografic din Cluj FOTO

Societatea comercială Alice Florean Arhitectură SRL din Cluj-Napoca a câștigăt concursul internațional de soluții vizând „Revitalizarea zonei Parcului Etnografic Romulus Vuia – Pădurea Hoia”. Premiului este în valoare de 31.500 lei. Societăţii îi va fi atribuit și contractul de proiectare a lucrărilor de amenajare și extindere a Parcului Etnografic cu o valoare estimată de 535.076 lei fără TVA.

17991141_1278335145613431_1376906778443161031_n

 

18118452_1278335192280093_2942212760570256086_n

18157327_1278334802280132_242939302195657218_n

 

Misiunea jurului internațional, format din experți și arhitecți consacrați proveniți inclusiv din țări precum Norvegia, Suedia sau Austria, țări cu o bogată experiență în acest gen de concursuri, a fost una mai mult decât dificilă întrucât soluțiile propuse de cei 10 participanți proveniți din Japonia, Marea Britanie și România au fost de cea mai bună calitate și extrem de creative. Astfel, în urma unei intense și îndelungate deliberări, juriul a ales drept câștigătoare soluția tinerei arhitecte clujence Alice Florean, al cărei proiect a fost unul cu adevărat remarcabil, pe deplin adaptat contextului arhitectural propus în Master Planul de conținut. În ceea ce privește soluția acesteia, juriul a apreciat în special grija pentru peisaj și pentru funcția socială a spațiului, simplitatea și, în același timp, ineditul propunerii și faptul că a avut în vedere în primul rând Muzeul, nefăcând un simplu exercițiu de arhitectură.

„Felicit câștigătoarea acestei competiții deosebit de disputate dar și celelalte societăți de profil care au reușit să impresioneze membrii juriului cu soluțiile ingenioase propuse. Dovedindu-se a fi cu adevărat de succes, Consiliul Județean va continua și cu privire la alte proiecte practica acestor concursuri de soluții, deschise și transparente, prin intermediul cărora pot fi identificate cele mai bune și mai inovative propuneri”, a precizat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

În cadrul conferinței, anunțarea câștigătoarei competiției a fost făcută de către președintele ales al juriului, doamna Katarina Frost din Suedia, renumit expert internațional în domeniu și președinte al Asociației Europene al Muzeelor în Aer Liber, domnia sa declarându-se încântată de faptul că județul Cluj reușește să implementeze o politică activă de soluții arhitecturale prin intermediul acestui gen de concurs de arhitectură.

Tot în acest context, au fost desemnați și câștigătorii premiilor II și III, acestea revenindu-le firmelor de arhitectură SC Fkm SRL, reprezentată de arhitectul Bogdan Ralu Fodor, respectiv Studio Kim Bucșa Diaconu, reprezentată de arhitectul Tiberiu Bucșa.

Pentru implementarea acestui proiect care va realiza o mai bună conectare la viaţa oraşului, o parte însemnată a Pădurii Hoia, aflată în proprietatea CJ Cluj, va trece în administrarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, astfel încât perimetrul actual al parcului, de 15 ha, aproape se va tripla, ajungând la o suprafaţă totală de 42 ha.

Noul proiect de dezvoltare a Muzeului Etnografic şi de valorificare a Pădurii Hoia este cu finanţare europeană din granturi norvegiene, fiind o continuare a unui alt proiect terminat anul trecut şi care a vizat conservarea, restaurarea şi punere în valoare a bisericilor din lemn Petrindu şi Cizer.

Tags: , , , ,
???????????????????????????????

Cel mai important eveniment dedicat inovației urbane – PRIA Urban Innovation în 24-25 Mai 2017 în Cluj Napoca(P)

Nicolae DORDEA, Manager Vânzări Clienți Business Nord, ENGIE, participă la conferința PRIA Urban Innovation în 24 Mai 2017

PRIAevents organizează conferința PRIA Urban Innovation – platformă unică pentru discuții aprofundate între administrația locală, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai mediului universitar, specialiști în urbanism, tehnologie și servicii la nivel național și internațional, dar și lideri ai comunității. Ei vor evidenția aspecte legate de cercetare și vor da exemple de proiecte care ajută la crearea unor comunități urbane mai rezistente, durabile și sănătoase, la transformarea orașelor în orașe ale viitorului, inovatoare.

Conferința PRIA Urban Innovation va avea loc în Cluj-Napoca, oraș care este în continuă dezvoltare și care acordă o importanță deosebită proiectelor care imbunătățesc orașul și viața de afaceri și socială a acestuia.PRIA Urban Innovation mic

Evenimentul se va concentra asupra punctelor de discuție importante pentru mediul urban – mobilitate, energie, tehnologie și infrastructură.

Zonele urbane sunt în creștere și în schimbare în fiecare an, așa că trebuie să fim gata să îmbrățișăm viitorul pe măsură ce creștem și ne schimbăm. Prin urmare, dezbaterile din cadrul PRIA Innovation Conference vor reflecta adevăratul sens a ceea ce este nevoie pentru a dezvolta orașe puternice pentru viitor. De asemenea, vom sublinia puncte care vor conduce la activități urbane de succes și vom oferi oportunități de a construi parteneriate de colaborare, de a explora problemele urbane în curs de dezvoltare, de a descoperi tehnologii inovatoare pentru dezvoltarea urbană. Toate acestea duc la o viață mai sănătoasă și vor economisi timp și bani pentru companii, iar pentru cetățeni vor duce la un oraș mai organizat, mai simplu de locuit.

În cadrul evenimentului lectori invitați sunt: Emil BOC – Primarul Municipiului Cluj Napoca; Nicholas DE ROUMANIE; Karoly Borbely - Director Strategie, Hidroelectrica; Alin TIȘE  –  Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj; Claudiu Salanţă – Arhitect Șef al Judeţului Cluj; Maria METZ – Deputy CEO, NTT Data; Adrian Ciprian MIRON   Inspector Șef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj, precum și reprezentanți ai producătorilor de masini electrice și biciclete.

Printre temele care vor fi abordate se vor regăsi: Comunitate Privată Parteneriatul public – soluții locale, parteneriate strategice, care să conducă la sisteme durabile și de dezvoltare economică, care este transferabil unui model national; Încurajarea și recunoașterea ciclismului ca mijloc eficient, sănătos, de transport ecologic, și promovarea utilizarii pe scară largă; Cum putem reduce costurile pentru municipalități și pentru companii?; Sunt mașinile electrice de viitor? Cum vom crea infrastructura pentru masina electrica? Identificarea oportunităților de infrastructură ecologică pentru a mări spațiul verde într-o comunitate puternic urbanizată, îmbunătățirea calității aerului, reducerea efectului de căldură urbană și creșterea biodiversității mediului; Îmbratișarea inovațiilor tehnologice în mobilizare pentru a proteja mediul înconjurător, pentru a crește profitul de afaceri locale și pentru a simplifica viața urbană; Cum se va structura consumul de energie electrică în viitor? Cum se va structura consumul de energie electrică în sectoare cum ar fi transportul, rezidențial, agricultură, industrie și ce alte servicii vor evolua?; Impactul tehnologiei în dezvoltarea rețelelor electrice către rețele inteligente, microgrids și consumatori activi (Prosumer);  Care este situația  energiei regenerabile în România? Ce investiții au fost făcute până acum?

Conferinţele PRIAevents aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a massmediei.

PRIA Urban Innovation are ca partener principal Engie.PRIA Urban Innovation

De asemenea parteneri ai evenimentului sunt Hidroelectrica, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), Centrul Român al Energiei (CRE), Aries Transilvania, Camera de Comerț si Industrie Româno-Olandeză, Camera de Comerț si Industrie Româno-Britanică, Camera de Comerț și Industrie Cluj, Camera de Comerț și Industrie România-Israel, Cogen România, Romanian Institute for Energy Development Studies (IRE) și EFdeN.

Parteneri media ai conferinței sunt Agerpres, Transilvania Business, Nine O’Clock, Energetica, Energy Center, Tehnica Instalațiilor, 9AM, Jurnalul de Afaceri și The Romania Journal, Ziare.com, Business 24, InfoEst, Actmedia, Tehnic Media și InstallNews.ro.

Mai multe detalii despre agenda evenimentului PRIA Urban Innovation şi modalități de înscriere pentru participare puteţi găsi pe http://priaevents.ro/pria-urban-innovation-conference/

Despre PRIAevents

PRIAevents – experţii tăi în evenimente! Noi aducem informaţii de ultimă oră şi trend-uri în business prin intermediul conferinţelor organizate. Echipa PRIAevents cu o experienţă de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium pentru fiecare sector business.

Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să contactaţi:

raluca.voivozeau@priaevents.ro / 0744 584 661.

Tags: , , , , , , , , , , , ,
spitalul-de-urgente1

Când va fi funcţional Spitalul Regional din Cluj. Calendarul lucrărilor

Consiliul Judeţean Cluj a găzduit joi, 6 aprilie 2017, o serie de întâlniri în cadrul cărora au fost analizate aspectele practice şi implicaţiile pe care le presupune construirea viitorului Spital Regional de Urgenţă.

La şedinţa tehnică de la sediul autorităţii judeţene au participat, alături de conducerea forului administrativ judeţean, preşedintele comisiei parlamentare de sănătate, domnul senator Laszlo Attila, echipa responsabilă de proiect din cadrul Ministerului Sănătăţii, arhitectul şef al judeţului, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei locale şi ai altor entităţi şi structuri implicate în edificarea viitorului Spital Regional de Urgenţă. 

,,Mă bucură faptul că am ajuns în această etapă întrucât proiectul Spitalului Regional de Urgenţă este unul de importanţă majoră pe care l-am susţinut constant, atât în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, cât şi în mandatul de senator. Acesta va fi, cu certitudine, un centru al excelenţei medicale care va reuni cei mai buni medici din regiune şi cea mai performantă aparatură medicală, motiv pentru care am reafirmat  disponibilitatea noastră totală de a ne aduce aportul la construirea lui cât mai rapidă”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, la finalul întâlnirii pe care a avut-o cu responsabilul de proiect din cadrul Ministerului Sănătăţii, secretar de stat Cristian Grasu.

Ulterior prezentării de către reprezentanţii Consiliului Judeţean a situaţiei concrete existente şi a paşilor deja întreprinşi, accentul a fost pus pe măsurile ce se impune a fi luate, în paralel cu elaborarea studiului de fezabilitate şi, ulterior, cu construcţia propriu-zisă, astfel încât în momentul finalizării acesteia spitalul să poată fi dat în folosinţă imediat şi să funcţioneze în condiţii optime. S-a făcut, astfel, o trecere în revistă a tuturor aspectelor relevante, fiind prezentate nivelul de racordare la utilităţi, asigurarea unor rute facile de acces prin redimensionarea celor existente sau prin crearea unora noi, inclusiv a unui heliport, măsurile necesare pentru dezvoltarea transportului public în comun pe ruta Cluj-Napoca – Floreşti, crearea infrastructurii necesare pentru derularea în cadrul spitalului a învăţământului medical etc.

Totodată, avându-se în vedere perioada de câţiva ani necesară în vederea pregătirii unui personal calificat pe toate domeniile, au fost abordate inclusiv o serie de aspecte legate de formarea în domenii relativ deficitare precum traumatologie de urgenţă, mari arsuri, chirurgie cardiacă pediatrică, chirurgie vasculară, radioterapie etc. În acest context, cei prezenţi au fost informaţii în legătură cu faptul că, pe unele specialităţi, Ministerul are deja încheiate o serie de parteneriate cu instituţii de profil din străinătate, unde medicii români efectuează stagii de pregătire practică şi schimburi de experienţă.

 Nu în ultimul rând, în cadrul unei abordări exhaustive a problemei, a fost analizat inclusiv rolul care le va reveni în viitor actualelor spitale clujene, după darea în folosinţă a Spitalului Regional, relevându-se inclusiv necesitatea dezvoltării în această perspectivă a unor servicii deficiatre, în prezent, precum cele de îngrijire de lungă durată, îngrijiri paleative, fizioterapie, recuperare medicală etc., urmând astfel a fi rezolvate o parte din nevoile actuale ale sectorului medical clujean.

În ceea ce priveşte paşii concreţi ce urmează a fi parcurşi în perioada următoare, în cadrul întâlnirii a fost prezentat planul de acţiune în urma căruia spitalul va fi pe deplin funcţional cel târziu în primul trimestru al anului 2023.

Astfel, potrivit acordului semnat în luna decembrie 2016 între Ministerul Sănătăţii şi Banca Europeană de Investiţii, a fost alocată suma de 1,5 milioane de euro pentru finanţarea studiilor de fezabilitate a căror elaborare a fost determinată de nevoia de conformare atât la legislaţia românească actuală din domeniul construcţiilor şi, respectiv, al sănătăţii cât şi la ultimele tendinţe europene referitoare la traseul optim al unui pacient.

În luna februarie a anului în curs Ministerul Sănătăţii a demarat procedura de depunere a ofertelor de către firme specializate de consultanţă în domeniu, urmând ca în luma mai să fie desemnat câştigătorul acestei licitaţii.

Etapa următoare stabilită pentru luna iunie este elaborarea planului de acţiune, urmând ca în septembrie să fie prezentat un plan funcţional definitiv, iar în decembrie să existe deja un studiu de fezabilitate. Astfel, se preconizează ca dosarul final de finanţare să fie depus la Comisia Europeană în perioada februarie-martie a anului 2018, urmând ca semnarea contractului să aibă loc în luna septembrie.

Proiectarea şi execuţia urmează a fi atribuite în primul trimestru din 2019, iar durata preconizată a lucrărilor de construire a celui mai mare Spital de Urgenţă din Transilvania este de 36 de luni, finalizarea lor fiind stabilită pentru trimestrul I al anului 2022.

Tags: , , , ,
17554264_1248006665312946_6705160036637414128_n

100 milioane de lei pentru drumurile Clujului. Ce tronsoane sunt vizate

Presedintele Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise, a initiat un proiect de hotarare privind aprobarea Programului de lucrari de modernizare si reabilitare si a programului de lucrari de intretinere curenta si periodica a unor drumuri judetene din judetul Cluj pentru anul 2017, proiect ce urmeaza a fi dezbatut in urmatoarea sedinta a forului administrativ judetean.

Astfel, valoarea totala a lucrarilor de modernizare si reabilitare a drumurilor judetene propuse a fi executate in anul curent este de nu mai putin de 103.458.821,98 de lei cu TVA inclus.

“Acest extrem de complex program de reabilitare si modernizare a drumurilor judetene pe care l-am conceput are o amploare fara precedent, lucrarile urmand sa inceapa, in cel mai scurt timp posibil, pe nu mai putin de 28 de drumuri de pe intreg teritoriul judetului. Acest fapt va genera, cu certitudine, o accelerare a ritmului de dezvoltare a economiei Clujului si un plus de bunastare pentru toate comunitatile din judet”, a declarat presedintele Consiliului Judetean Cluj.

Se intentioneaza, astfel, asigurarea finantarii necesare pentru lucrarile de investitii deja incepute si a caror executie nu a fost incheiata, suma propusa pentru finalizarea a 14 tronsoane de drumuri judetene fiind de 14.110.821,98 de lei cu TVA.

In ceea ce priveste drumurile pe care se vor continua si, respectiv, finaliza lucrarile, acestea sunt DJ 108C Manastireni – Calata – Margau, DJ 103J DN1R – Sancraiu – Alunis, DJ 107N Gura Risca – Somesu-Rece, DJ 107N Baisoara – Valea Ierii, DJ 109B Fundatura – Cornesti, DJ 108B limita cu judetul Salaj – Bobalna – Viile Dejului, DJ 182E Chiuiesti – Manastirea Casiel, DJ 172F Gherla – Mintiul Gherlii – Mica, DJ 172F Mica – limita judetului Bistrita-Nasaud, DJ 161B Turda – Bogata – Calarasi, DJ 161H DN16 – Suatu, DJ 161E Habadoc – Buza – Feldioara – Hodaie, DJ 105T Cluj-Napoca – Berind – DN1F si DJ 109D Jucu de Sus – DN1C.

Din totalul sumei propuse, o finantare in cuantum de 896.060,00 lei cu TVA urmeaza a fi asigurata din Programul National de Dezvoltare Locala.

In ceea ce priveste demararea unor noi lucrari de executie, sunt vizate opt drumuri judetene cuprinse in Programul de modernizare si reabilitare a drumurilor judetene pentru perioada 2011-2020, Etapa a II-a, conform Acordului Cadru incheiat intre Consiliul Judetean Cluj si asocierea S.C Samus Constructii S.A, S.C Construct Perom S.R.L si S.C Via Procons S.R.L. Astfel, vor intra in reabilitare si modernizare drumurile DJ 151C limita cu judetul Mures – Tritenii de Jos, DJ 161C Iclod – Alunis, DJ 161C Alunis – Corneni, DJ 107F limita cu judetul Alba – Luncani, DJ 108N Aghiresu (DJ108C) – limita cu judetul Salaj, DJ 103H Sacuieu – DJ 108C, DJ 161A Iuriu de Campie – Ceanu Mare si DJ 109V Cluj Napoca – Padureni – Satu Lung – Giula, suma prevazuta fiind de 8.500.000,00 de lei cu TVA inclus.

In acelasi timp, propunerea presedintelui Consiliului Judetean este ca nu mai putin de 75.000.000 de lei cu TVA din imprumutul contractat in acest sens de forul administrativ judetean sa fie folositi, intr-o prima etapa, pentru demararea lucrarilor de investitii la sase drumuri judetene, respectiv DJ 109C Gherla – Taga – Camarasu, DJ 107M Luna de Sus-Baisoara-Buru-Limita de Judet, DJ 109A Chinteni-Vultureni-Recea Cristur-Dealu Jurcii, DJ 150 Viisoara – Ceanu Mare – Frata – Mociu, DJ 107L Petresti – Lita si DJ 107R Muntele Baisorii – Muntele Mare.

Nu in ultimul rand, sumelor alocate pentru continuarea lucrarilor deja incepute si, respectiv, pentru demararea unora noi, li se adauga o serie de alte fonduri cu titlul de cheltuieli de investitii, in cuantum de 5.848.000 de lei cu TVA necesare pentru intabularea drumurilor judetene, audit si inspectie de siguranta rutiera, verificare tehnica proiecte, expertize tehnice drumuri si poduri, laborator de analize pentru lucrarile de drumuri si poduri, DALI si proiecte tehnice de drumuri si poduri.

Tags: , , , ,
17390419_1239853189461627_8674022460055640731_o

Pas important pentru realizarea Centrului de Management al Deşeurilor Cluj

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a semnat autorizaţia de construire necesară pentru alimentarea cu energie electrică a obiectivului de investiţii ,,Centru de management integrat al deşeurilor” (C.M.I.D.), din zona Tufele Roşii, a municipiului Cluj-Napoca.

,,Mă bucur să pot anunţa clujenii, în două zile consecutive, că am reuşit să deblocăm două dintre problemele majore legate de implementarea Sistemului de Management al Deşeurilor. Astfel, în paralel cu demararea efectivă a lucrărilor de închidere a celor patru rampe neconforme de deşeuri, am reuşit să deblocăm şi problema, extrem de importantă, a alimentării cu energie electrică a viitorului centru de procesare a deşeurilor”, a declarat Tişe.

În baza autorizaţiei emise vor fi executate lucrările de alimentare cu energie electrică, respectiv instalaţia de utilizare a C.M.I.D, valoarea investiţiei ridicându-se la 625.919,67 de lei cu TVA. Durata de execuţie a lucrărilor va fi de maxim două luni, contractul în acest sens urmând a fi atribuit în cadrul unei licitaţii publice ce va fi demarată în perioada imediat următoare.

Rezolvarea de către Consiliul Judeţean a problemei alimentării cu energie electrică a C.M.I.D. intervine la doar o zi după anunţul oficial făcut de forul administrativ judeţean referitor la demararea concomitentă a lucrărilor efective de închidere a rampelor neconforme de deşeuri din Cluj-Napoca (Pata-Rât), Gherla, Turda şi Huedin, lucrări preconizate a se finaliza în mai puţin de 12 luni.

Tags: , , , , ,
15056509_1174124486009708_8655725885531043212_n

Terenul pentru “Silicon Valley-ul” de Cluj, preluat de CJ

Consiliul Judeţean Cluj a primit din partea Ministerului Transporturilor protocolul de predare-primire al terenului pe care va fi ridicat TETAPOLIS. 

Prin intermediul acestui act normativ a fost aprobată transmiterea unui teren în suprafaţă de 86.333 de metri pătraţi din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, cu drept de concesiune în favoarea Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR S.A., în domeniul public al judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj, teren ce urmează a fi folosit la extinderea Parcului Industrial TETAROM I în vederea realizării Parcului Ştiinţific şi Tehnologic TETAPOLIS.

Anterior semnării acestui Protocol de către preşedintele Consiliului Judeţean şi de către Ministrul Transporturilor, terenul în cauză a fost preluat efectiv de către reprezentanţii forului administrativ clujean, sens în care a fost încheiat un proces verbal.

„Este un nou pas înainte, unul extrem de important, în vederea demarării acestui proiect unic la nivel naţional pe care l-am susţinut încă din perioada în care eram senator. Ceea ce îmi doresc este ca în cel mai scurt timp să putem trece, cu ajutorul fondurilor europene, la edificarea Parcului Ştiinţific şi Tehnologic Tetapolis, contribuind astfel la consolidarea statutului Clujului de pol al cercetării-inovării şi al producţiei de înaltă tehnologie” a declarat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe.

TETAPOLIS – Primul Parc Științific și Tehnologic din Transilvania, a fost lansat, în toamna lui 2016, în cadrul Cluj TechFest. Investiția se ridică la 50 de milioane de euro, iar iniţiatorii proiectului vor apela pentru finanțare direct la Comisia Europeană (CE).

TETAPOLIS va oferi dezvoltatorilor de noi tehnologii toate serviciile necesare unui mediu de cercetare construit la standarde internaționale, de la incubatoare de afaceri și servicii suport până la centru de conferințe și laboratoare de cercetare.

Mai multe AICI. 

 

Tags: , , , ,
16602058_1203259609787652_2983605979984111247_o

Cum s-a rezolvat criza gunoaielor din Floreşti

Floreştiul scapă de gunoaie! Soluţia a fost prezentată, vineri, de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, împreună cu primarul comunei Floreşti, Horea Şulea.

Soluţia găsită în acest caz, conformă legislaţiei în vigoare potrivit experţilor departamentelor juridic şi de achiziţii publice din Consiliul Judeţean, a fost aceea a suspendării, pentru o perioadă de maxim 90 de zile, a contractului cu actualul operator de salubritate, SC Eco Quatro Salub SA şi de încredinţare a acestui serviciu public, în urma procedurii de negociere, unei alte societăţi comerciale care deţine capacitatea de a gestiona eficient problema deşeurilor.

Fiind vorba despre o decizie temporară impusă de o situaţie excepţională, la finalul acestei perioade colectarea deşeurilor va reveni fie SC Eco Quatro Salub SA, dacă va reuşi să se doteze şi reorganizeze în acest scop, fie unui alt operator economic ce urmează a fi desemnat prin licitaţie.

Soluţia identificată în acest fel a fost deja aprobată atât de către Adunarea Generală a Acţionarilor A.D.I. „Gelu Voievod”, asociaţie din care fac parte primăriile comunelor Floreşti, Gilău, Căpuşu Mare şi Măguri Răcătău, cât şi în plenul consiliului local Floreşti care a luat această decizie cu unanimitate de voturi.

Astfel, în urma procedurii de negociere derulate cu patru operatori economici de profil, decizia luată de Primăria Floreşti în după amiaza zilei de joi, 9 februarie 2017, a fost aceea de încredinţare temporară a serviciului public de salubritate către firma SC Strict Prest SRL. Se impune a fi menţionat în acest context faptul că preţul rezultat în urma acestei negocieri, de 310 lei/tonă fără TVA, include taxa specială de 80 lei/tonă instituită de Ministerul Mediului începând cu 1 ianuarie 2017, taxă percepută pentru deşeurile depozitate în rampă. Ca o consecinţă directă şi favorabilă a acestui fapt, preţul plătit de către floreşeteni, de 8 lei/persoană, va rămâne nemodificat, nefiind necesară majorarea acestuia.

Urmare a hotărârii astfel luate, în dimineaţa zilei de vineri, 10 februarie 2017, un număr de 15 utilaje aparţinând firmei Strict Prest SRL au început deja colectarea deşeurilor celor aproape 46 de mii de floreşteni. În acelaşi timp, începând chiar de luni se va trece la respectarea programului de ridicare şi transport la rampa de gunoi a deşeurilor, în paralel cu o reanalizare a situaţiei şi cu o mărire a frecvenţei de ridicare în zonele în care s-a constatat că se depozitează cantităţi mult mai mari de deşeuri sau în care punctele gospodăreşti sunt subdimensionate.

„Mă bucur că am putut contribui la găsirea acestei soluţii, singura care era, de altfel, atât înţeleaptă cât şi pe deplin conformă legislaţiei în vigoare. Ea vine la finalul unei perioade în care împreună cu funcţionarii departamentelor juridic şi de achiziţii din Consiliul Judeţean am analizat în amănunt situaţia contractuală existentă, procedurile legale şi implicaţiile fiecărei posibile soluţii în parte. În plus, nu trebuie uitat faptul că ea a fost impusă de o situaţie cu adevărat excepţională, respectiv de situaţia gravă şi persistentă generată de incapacitatea operatorului de salubritate de a-şi îndeplini obligaţiile asumate” a declarat preşedintele CJ Cluj.

În perioada următoare tariful pentru serviciul de salubritate urmează a fi transformat într-o taxă ce va fi încasată de către Primăria Floreşti de la toate persoanele din comună, numărul acestora urmând a fi declarat pe proprie răspundere de către fiecare proprietar de unitate locativă. În acest fel, costul acestui serviciu va fi suportat, aşa după cum prevede, de altfel, legislaţia în vigoare, de către toţi cei care beneficiază de acesta, fără a se pune în vreun fel problema să fie alocate niciun fel de fonduri publice în acest scop.

Tags: , , , , , , ,
ClujArena_F0

Cât costă să închiriezi Cluj Arena în 2017. Stadionul va fi administrat de CJ Cluj, sub vechiul director

Stadionul Cluj Arena va fi administrat de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj, prin Direcţia de Administrare şi Exploatare a Stadionului Cluj Arena, începând cu data de 22 decembrie 2016. Postul de director a fost păstrat de Radu Raţiu, consilier local PNL. 

foto-untold

Cu această ocazie se vor modifica şi tarifele de închiriere a spaţiilor din incinta stadionului în vederea organizării de activităţi diverse. Practic, preţurile nu sunt mai mari. Pentru că CJ nu este plătitor de TVA, noile tarife vor fi la nivelul celor practicate de societate la prețul cu TVA

“Având în vedere faptul că S.C. Cluj Arena S.A. este societate plătitoare de TVA tarifele aprobate și utilizate au fost stabilite la prețuri care conțin TVA. Menționăm faptul că majoritatea acestor tarife nu au fost modificate din anul 2011. Astfel se propune aprobarea de către județul Cluj, instituție neplătitoare de TVA, a tarifelor la nivelul celor practicate de societate la prețul cu TVA inclus”, se arată în proiectul de hotărâre ce va fi supus aprobăriiîn şedinţa forului judeţean de miercuri, 21 decembrie 2016.

Untitled

Cluj Arena a fost inaugurat în toamna anului 2011 şi a fost administrat de atunci de societatea Cluj Arena SA. Datoriile societăţii se ridică la suma de 3,1 milioane de euro.

Societatea Cluj Arena SA avea 26 de posturi aprobate, dar a lucrat mai mereu cu 21-22 de angajaţi, cei mai mulţi asigurând paza obiectivului. Noua Direcţie de Administrare şi Exploatare a Stadionului Cluj Arena are 12 oameni angajaţi, dar schema va fi completată cu personal transferat din alte direcţii ale Consiliului Judeţean.

În 2017, pe stadion va avea loc o nouă ediţie a festivalului Untold şi două concerte: Depeche Mode şi Andrea Bocelli. 

Tags: , , ,
groapa-de-gunoi-600x439

Se reiau lucările la groapa de gunoi ecologică a Clujului. După 2 ani

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a semnat contractul de lucrări rămas de executat la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), celula nr. 1, cu asocierea “KRANZ EUROCENTER SRL – INSTITUTUL DE STUDII ŞI PROIECTĂRI ENERGETICE (ISPE)”.

Termenul de realizare este de 14 luni (cu termen de proiectare de 4 luni), pentru lucrările de remediere a deficienţelor constatate, cât şi pentru realizarea staţiei de tratare şi a staţiei de sortare.

Valoarea contractului este de 111.103.998,44 lei plus TVA (aproximativ 24 milioane de euro), bani europeni.

“Mă bucur că am reuşit să deblocăm acest proiect şi să putem semna contractul de lucrări. Criza gunoaielor în judeţul Cluj este o chestiune extrem de serioasă, tocmai de aceea vom încerca să urgentăm finalizarea acestui proiect cu succes. Vom acorda toată asistenţa şi vom face toate diligenţele pentru a sprijini constructorul pentru a executa contractul în termenul stabilit” a declarat preşedintele CJ Cluj.

Lucrările la CMID au fost oprite în anul 2014, după ce contractul cu vechiul constructor a fost reziliat.

Tags: , , , ,
SAMSUNG CSC

Locul I în Topul Național al Firmelor Private din România pentru Univers T din Cluj

Univers „T” S.A., complex hotelier care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, a fost recompensat, în cadrul festivității anunțării Topului Național al Firmelor Private din România, cu un nou premiu de prestigiu: locul I în clasamentul național realizat în funcție de performanțele globale ale întreprinderilor mijlocii.

Criteriile care au stat la baza întocmirii clasamentului au fost performanţa globală a companiei, productivitatea, cifra de afaceri şi profit brut înregistrat.

„Distincțiile obţinute de Univers T, în mod repetat, la diverse competiții de profil, reprezintă dovada de necontestat a calității serviciilor pe care acest complex hotelier le oferă pe piața HoReCa. În acelaşi timp, ele sunt dovada certă a faptului că performanţa nu este apanajul strict al managementului privat, ea caracterizând şi acele entităţi publice în care primează profesionalismul şi munca de echipă”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tișe.

În cadrul acestei gale, la care au participat personalități publice românești și străine de prim rang, printre care premierul Dacian Cioloș, vicepremierul Costin Borc, ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru, ministrul Finanțelor Publice, Ana Dragu, ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Hans Klemm, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Florin Jianu, delegației Univers „T”, formate din directorul general, Valentin Lungu, directorul general adjunct, Viorel Luca și managerul SMC, Adrian Pop, i-a fost înmânată diploma și trofeul aferente premiului I.

Acest top, realizat anual de către Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii, confirmă o dată în plus performanțele remarcabile înregistrate de această companie clujeană, deținătoare a unui hotel-restaurant, rezultate care au fost răsplătite și în cursul anul trecut, prin acordarea locului I la nivel național, în competiția firmelor din secțiunea Comerț-Turism, întreprinderi mijlocii, evaluate de Camera de Comerț și Industrie a României.

“Acest premiu ne onorează și ne obligă să încercăm să îmbunătățim permanent calitatea serviciilor oferite clienților noștri. Vreau să mulțumesc echipei Univers T, Consiliului de Administratie, precum și Consiliului Județean, forul nostru tutelar, care a susținut și susține dezvoltarea mediului local de afaceri. Pot spune că toate proiectele Univers T au avut aprobarea şi sprijinul Consiliului Judeţean Cluj, fără nici o excepţie, în aceşti ultimi 4 ani de zile de când mă aflu la conducerea acestei companii”, a declarat directorul general al Univers T, Valentin Lungu.

Tags: , , , ,