Tag Archives: consiliul civic local

00094284_large

Clujul are, pentru prima dată în istorie, city manager. Ce atribuţii are

Pe lângă primar şi doi viceprimari, municipiul Cluj-Napoca va avea de acum înainte şi un administrator public (city manager). Este vorba despre Gheorghe Şurubaru, cel care în ultimii patru ani a deţinut funcţia de viceprimar, şi care le alegerile din 5 iunie 2016 a obţinut un nou mandat de consilier local din partea PNL.

Concursul pentru ocuparea acestei funcţii a avut trei etape: selecţia de dosare a candidaţilor, proba scrisă şi interviu. Candidaţii trebuiau să fie absolvenţi de studii superioare cu diplomă de licenţă în domeniile tehnic, economic, juridic sau ştiinţe administrative, să aibă vechime de cel puţin 10 ani în una din specialităţile cerute, dar şi o experienţă de 5 ani în funcţii de conducere.

Gheorghe Şurubaru a rămas singur în concurs, după ce un candidat a fost respins pe motiv că nu întrunea criteriul de vechime.  La proba scrisă, fostul viceprimar a obţinut 84,5 puncte şi 100 de puncte la interviu: media finală fiind de 92,25 puncte.

Contractul de management urmează să fie semnat pe perioadă determinată, interval de timp care va fi stabilit prin clauzele contractuale.

Ce atribuţii are administratorul public

„(1)La nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate.
(2) Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se fac de primar, pe baza unor criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul local. Numirea în funcţie se face pe bază de concurs.
(3) Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu primarul, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local.
(4) Primarul poate delega către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator principal de credite”, scrie în legea administraţiei publice locale despre acest post.

Ce aşteaptă civicii de la city manager

Consiliul Civil Local Cluj Napoca apreciază drept benefică intenția delegării atribuțiilor executive ale municipalității unui manager teritorial. Dealtfel, civivii au propus încă de acum doi ani criteriile de selecție și mandatare pentru acest post.

„Consiliul Civic Local Cluj-Napoca propune cetățenilor României și puterii legislative o alternativă responsabilizată de administrare locală  prin instituirea functiei de manager teritorial, cu  următoarele abilități:

  • să cunoască, în detaliu, caracteristicile zonei administrate (regiune, zonă metropolitană, județ, municipiu, oraș, comună), în ceea ce privește: geografia, clima, solul și zăcămintele lui, mediul ambiental, rezervele de apă, oamenii, obiceiurile și tradițiile, educația, religia, interdependențele sociale, urbanismul și așteptările comunității,etc.
  • să fie în măsură să creeze locuri de muncă și să conducă unitatea teritorială spre asigurarea potențialului economic prin care să își suporte din veniturile proprii toate cheltuielile;
  • să dezvolte legăturile interne de circulație cât și cele cu teritoriile învecinate;
  • să conlucreze cu specialiștii pe domeniile de interes, formați și atestați prin practici reale, acestui scop;
  • să fie mâna profesională și continuă a primarului și a consiliului ales;
  • să aibă capacitatea de a propune și înfăptui strategia de dezvoltare durabilă a teritoriului.

Funcţia acestui specialist este aceea de manager urban (city manager), care se regăseşte în toate ţările cu democraţie consolidată din Europa şi este poziţionată în afara oricăror influenţe şi ingerinţe din sfera politicului. Managerii urbani fac parte din categoria funcţionarilor superiori. Managerul urban depune jurământ de credinţă, odată cu investirea în funcţie, în spiritul respectului legii şi al administrării şi cheltuirii eficiente a banului public.

 Lui i se subordonează întregul corp tehnic şi juridic a instituţiei teritoriale si el poate sa indeparteze mana politicului de la banul public.

 El poate stopa, cu argumente peremptorii, finanţări care generează risipa banului public şi care susţin demersuri ale clientelelor politice.

În acest mod, considerăm noi, cei din Consiliul Civic Local Cluj-Napoca (economişti, jurişti, urbanişti, universitari, arhitecţi, medici, sociologi, profesori, membrii ONG, cetățeni) că se va estompa elanul accederii la funcții publice a unor categorii de persoane slab calificate și cu îndoielnice calități cetățenești, care văd exclusiv îmbogățirea rapidă pe căi ilicite ori la limita legii, a lor și a celor care i-au propulsat din masa partidelor politice.

Prin managerul urban, banul public şi resursele comunităţilor locale vor fi potentate si administrate de o echipă coordonată de o persoană competentă şi neaservită politic.”

Tags: , , , , , ,
Primaria de sus_600

Ce așteaptă civicii de la managerul teritorial

 Consiliul Civil Local Cluj Napoca apreciază drept benefică intenția delegării atribuțiilor executive ale municipalității unui manager teritorial. Dealtfel, civivii au propus încă de acum doi ani criteriile de selecție și mandatare pentru acest post.

Redăm comunicatul de astăzi, luni, al Consiliului Civic Local Cluj-Napoca.

Salutăm faptul că după câțiva ani de dezbateri și propuneri, municipiul Cluj-Napoca este decis să mandateze activitatea executivă a Primăriei unui profesionist în domeniul administrației locale.

Pentru ca actul de mandatare a managerului teritorial să aibă suportul și accepțiunea cetățenilor municipiului nostru,Consiliul Civic Local revine cu cerința ca în procesul de selectare și de mandatare să se țină seama de standardul profesional și moral conturat prin comunicatul de presă din 6 noiembrie 2014, pe care îl reproducem în rândurile care urmează:

            „Consiliul Civic Local Cluj-Napoca propune cetățenilor României și puterii legislative o alternativă responsabilizată de administrare locală  prin instituirea functiei de manager teritorial, cu  următoarele abilități:

  • să cunoască, în detaliu, caracteristicile zonei administrate (regiune, zonă metropolitană, județ, municipiu, oraș, comună), în ceea ce privește: geografia, clima, solul și zăcămintele lui, mediul ambiental, rezervele de apă, oamenii, obiceiurile și tradițiile, educația, religia, interdependențele sociale, urbanismul și așteptările comunității,etc.
  • să fie în măsură să creeze locuri de muncă și să conducă unitatea teritorială spre asigurarea potențialului economic prin care să își suporte din veniturile proprii toate cheltuielile;
  • să dezvolte legăturile interne de circulație cât și cele cu teritoriile învecinate;
  • să conlucreze cu specialiștii pe domeniile de interes, formați și atestați prin practici reale, acestui scop;
  • să fie mâna profesională și continuă a primarului și a consiliului ales;
  • să aibă capacitatea de a propune și înfăptui strategia de dezvoltare durabilă a teritoriului.

             Funcţia acestui specialist este aceea de manager urban (city manager), care se regăseşte în toate ţările cu democraţie consolidată din Europa şi este poziţionată în afara oricăror influenţe şi ingerinţe din sfera politicului. Managerii urbani fac parte din categoria funcţionarilor superiori. Managerul urban depune jurământ de credinţă, odată cu investirea în funcţie, în spiritul respectului legii şi al administrării şi cheltuirii eficiente a banului public.

 Lui i se subordonează întregul corp tehnic şi juridic a instituţiei teritoriale si el poate sa indeparteze mana politicului de la banul public.

 El poate stopa, cu argumente peremptorii, finanţări care generează risipa banului public şi care susţin demersuri ale clientelelor politice.

            În acest mod, considerăm noi, cei din Consiliul Civic Local Cluj-Napoca (economişti, jurişti, urbanişti, universitari, arhitecţi, medici, sociologi, profesori, membrii ONG, cetățeni) că se va estompa elanul accederii la funcții publice a unor categorii de persoane slab calificate și cu îndoielnice calități cetățenești, care văd exclusiv îmbogățirea rapidă pe căi ilicite ori la limita legii, a lor și a celor care i-au propulsat din masa partidelor politice.

Prin managerul urban, banul public şi resursele comunităţilor locale vor fi potentate si administrate de o echipă coordonată de o persoană competentă şi neaservită politic.”

Tags: , , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Cât de ”secrete” trebuie să fie proiectele cu care Clujul candidează la titlul de Capitală Culturală Europeană

Care sunt proiectele cu care Clujul va candida în vederea obțineriititlului de Capitală Culturală Europeană? Florin Moroșanu, directorul executiv al Asociatiei Cluj Capitala Culturala Europeana 2021 spune că, din pricina competiției, acestea vor fi prezentate Consiliului Local cu câteva zile de depunerea aplicației finala, care va avea loc pe 12 august. Reprezentanții societățiii civile susțin că ar fi mai potrivită organizarea, în această lună, a unei întâlniri tehnice a Consiliului Director al Asociației împreună cu primarul și specialiștii și companiile care au contribuit la proiecte, pentru a face o selecție a acestora înainte de forma finală care va fi depusă juriului.

Dicuțiile au avut loc la finele săptămâniii trecute, cu prilejul dezbaterii publice ”Dobândirea titlului de Capitală Culturală Europeană – deziderat major pentru orașul Cluj-Napoca”, organizată de Consiliul Civic Local.

După ce a prezentat agenda rămasă de acoperit până la desemnarea apitalei Culturale Europene, Moroșan a precizat că proiectele vor fi cunoscute doar cu câteva zile înainte de depunere. ”Prima etapă se termină în 12 august, cu depunerea aplicaței în forma finală, în 9 septembrie urmează vizita juriului la Cluj iar pe 16 septembrie vom afla decizia juriului. Cel mai important lucru, care ne dă posibilitatea să câștigăm acest titlu este aplicația. Începând cu luna ianuarie, împreună cu echipa de lucru, am luat aplicația și recomandările juriului pentru a o îmbunătăți. În prima versiune am încercat să nu dezvoltăm foarte mult programul cultural și artistic ci să dezvoltăm alte componente cum ar fi conceptul organizatoric, faza de pregătire și instrumentele necesare. Noi am considerat că în etapa a doua programul cultural și artistic vor face diferența. De aceea, strategic, am luat această decizie ca în prima versiune să punem mai puțin conținut de acest gen dar să punem toate celelalte componente pentru care juriul solicita clarificări. Pentru Cluj-Napoca juriul este interesat și de moștenrea pe care acest titlu o va lăsa orașului”, a precizat directorul executiv al Asociatiei Cluj Capitala Culturala Europeana 2021.

Moroșan a afirmat că din pricina concurenței nu e bine să fie publice proiectele din acest stadiu. ”Referitor la proiectele noi care apar în aplicația ce o vom depune, multe sunt rezultatul întâlnirilor, a discuțiilor tematice pe care le-am avut în ultimele luni. Nu știu cât de oportun este să spun ce aducem în plus, pentru că suntem într-o competiție. Am observat pe parcursul timpului, că din dorința noastră de a fi foarte deschiși și transparenți, am prezentat pe site  strategia, liniile de program, am fost surse de inspirație pentru alții.

Aș vrea ca lucrurile noi pe care le aducem acum să fie prezentate Consiliului Local,  precum și întreg proictul, așa cum va fi el depus la București. Probabil că la finele lunii iulie, cu câteva zile înainte de depunerea aplicației, am dori să trimitem documentul către Consiliul Local care să și-l asume, la fel precum anul trecut și-au asumat componenta bugetară a acestui proiect”, a punctat Moroșanu.

Ce recomandări au venit din partea reprezentanților civicilor prezenți la dezbatere și ce propuneri au făcut pentru îmbunătățirea aplicației cu care Clujul va intra în competiție, puteți vedea în comunicatul Consiliului Civic Local, pe care îl prezentăm în continuare:

”Dezbaterea cu tema: ”DOBANDIREA TITLULUI DE CAPITALA CULTURALA EUROPEANA –DEZIDERAT MAJOR PENTRU ORASUL CLUJ-NAPOCA, rescrierea proiectului dupa recomandarile Juriului de Preselectie  si a noilor propuneri inovative ale clujenilor”, s-a desfasurat in Sala de Sticla a Primariei si a fost moderata de catre dl. Iosif Pop (dl arh.Vasile Mitrea nu a participat din motive obiective).

La intalnire au fost prezenti membrii CCL, reprezentantul Asociatiei Cluj-Napoca 2021 – Capitala Culturala Europeana, dl. Presedinte Florin Morosanu, reprezentanti ai societatii civile, mass-media.

Discutiile s-au purtat pe baza Aplicatiei depuse la Comisia de Jurizare de catre Asociatia Cluj-Napoca  2021, a Recomandarile Juriului, a intrebarilor si propunerilor adresate in scris ori verbal, de catre: dl.arh. Vasile Mitrea, dl.prof.dr. Radu-Adrian Mlesnita, dl.ing. Petre Ungureanu, dl.ec. Iosif Pop, dna.jud. Gabriella Purja, dl.prof. Vasile Surd, dl.arh. Ionel Vitoc.

In esenta, intrebarile si propunerile (formulate în mare parte de către președintele Consiliului Civic Local, Iosif Pop – n.red.)s-au referit la:

– Cooptarea in echipa de rescriere a proiectului si folosirea experientei celor din proiectul “Cluj Napoca-2015 Capitala Europeana a Tineretului”,

– Stadiul activitatilor, completarea continutului aplicatiei, pregatirea raspunsurilor la recomandarile Juriului de Preselectie si scoaterea unor idei/proiecte care nu corespund acestor recomandari,

– Proiectele si propunerile de colaborare cu tarile invecinate si orasele infratite,

– Posibilitatea ca grupurile de lucru sa colecteze noi proiecte pentru aplicatie; formalizarea lor in timp util pe modelul fisei standard difuzate,

– Sansele de finalizare a obiectivelor infrastructurii culturale: Centrul European de Arta Contemporana, Centrul de Cultura Transilvania, Centrul regional de Excelena, Cluj Innovation City, Muzeul de Istorie a Orasului, Muzeul Emil Racovita, Muzeul Fotografiei si Filmului, Palatul Banffy, Turnul Pompierilor, Muzeul Satului, Expo Transilvania, Orasul verde, Orasul Inteligent, Placile –inscrisurile de pe monumentele istorice, Muzeul Farmaciei, Amenajarea malurilor Somesului, etc.

– Investitiile imediate in estetica si stuctura urbana istorica, degradata,

– Valorificarea tezaurului cultural din bibliotecile universitatilor si din patrimoniul confesional,

– Modalitatile de evitare a repetarii situatiei de neplata si de amanare nejustificata a raportarii modului de repartizare si cheltuire a banilor publici alocati proiectului Cluj 2015-Capitala Europeana a Tineretului,

– Cooptarea oraselor europene infratite cu municipiul Cluj-Napoca in proiecte de tipul: targuri si expozitii comune, festivalul cantecelor si dansurilor, schimburi culturale si scolare, etc,

– Implicarea centrelor culturale si de cooperare internationala, reprezentantelor consulare si economice  aflate la Cluj-Napoca,

– Transparenta din partea echipei executive si de scriere a aplicatiei, deschiderea accesului pentru proiectele de valoare, informarea si constientizarea populatiei, readucerea in proiect a: Academiei de Muzica, a Corului Filarmonicii Transilvania, a Targului de Carte, a Comunitatilor Confesionale, UBB, USAVM, altor asociatii culturale omise etc,

– Daca exista in grupul de lucru pentru rescrierea aplicatiei, experti in masura sa raspunda profesional la toate observatiile grave facute de Juriului de Preselectie, pentru a ridica nivelul de competenta si responsabilitate al echipei si a nu se periclita obtinerea titlului din motive subiective sau de orgolii,

– Daca exista fonduri pentru expertiza profesionala si disponibilitate in atragerea intelectualilor de varf ai Clujului in acest proiect,

– Prezentarea calendarului fazei finale pentru depunerea proiectului si a etapelor de insusire de catre Colegiul Director si AGA 2021, Consiliul Local si cetatenii Clujului.

*****

Raspunsurile oferite de catre dl.Presedinte Florin Morosanu din calitatea de Sef executiv al Asociatiei si al Proiectului, sunt:

– Calendarul redepunerii Dosarului: 12.aug.2016-varianta finala; 9.sept.2016-vizita Juriului la Cluj-Napoca;16.sept.2016 depunerea aplicatiei si decizia finala a Juriului,

– Cel mai important moment care urmeaza in saptamana urmatoare este formularea raspunsurilor la recomandarile Juriului,

– Colaborarea cu tarile vecine si cu orasele care au detinut Titlul de Capitala Culturala, este deschisa si intensa,

– In limita a 80 de pagini cerute de dosarul de candidatura s-a raspuns la obiectivele obligatorii si esentiale iar pentru etapa finala sunt disponibile de completat alte 20 de pagini pentru dezvoltarea programului cultural si artistic,

– Pentru Cluj-Napoca, concluziile Juriului se axeaza si pe mostenirea pe care o lasa acest proiect orasului nostru,

– Intalnirile cu grupurile tematice de lucru au adus imbunatatiri ale proiectului, etapa a II-a va insemna reusita sigura iar dosarul final va fi prezentat in CL cel tarziu in luna iulie 2016,

– Proiectul CCE nu isi propune si nu rezolva toate problemele majore ale orasului dar: tema de proiectare pentru Somesul navigabil este lansata, Cluj Innovation City are probleme de rezolvat cu alunecarile de teren, Centrul European de Excelenta exista, Centrul Cultural Transilvania este autorizat pentru construire, Muzeul Pompierilor are tema de proiectare, unele dintre muzee au pe rol cauze de retrocedare rezolvabile in timp, pentru deschiderea de curti si ganguri exista proiecte, Muzeul Farmaciei, Cinema Favorit si Gara Mica a CFR se afla in negocieri pentru achizitionarea imobilelor,

– Confesiunile religioase sunt chemate sa realizeze un proiect comun de pelerinaj: Fatim-Gherla legat de cultul Fecioarei Maria (pentru propunerea de intalnire a Sinodurilor Confesionale la Cluj-Napoca in 2021 nu este inca un raspuns),

– Pentru Orasele Infratite se are in vedere un eveniment de integrare in Zona Culturala si construirea unor instalatii de tip Nantes,

– Nu exista un numar mare de sponsori privati in proiect dar se acopera peste 50% din Buget iar executia anuala a BVC va fi prezentata in AGA cu toate detaliile cerute de regulile europene si locale,

– In scrierea si executia Proiectului sunt angajate 4 persoane competente, alti 6 experti straini sunt in al 4-lea an de implicare a Proiectului iar dupa castigarea titlului pot fi integrati tinerii care au dobandit experienta in CET,

– Pentru completarea dosarului cu noi proiecte exista disponibilitate maxima si se raspunde zilnic la solicitari.

– Experienta pe care a dobandit-o in cei 6 ani de cand se ocupa de acest proiect il indreptateste sa ia deciziile necesare in continuare.

*****

Din calitatea de membru in Colegiului Director al Asociatiei Cluj2021CCL, dl.arh. Ionel Vitoc face urmatoarele aprecieri:

– Pentru acest proiect nu a existat un interes major al autoritatilor orasului,

– Rolul echipei executive este sa cheme si sa implice populatia municipiului in acest proiect,

– Castigul tintit de catre promotorii europeni este dezvoltarea orasului prin cultura,

– Pentru perioada 2016-2021 si deceniul urmator, Primaria este chemata sa isi inscrie in programele proprii si in Buget obiective culturale majore, corelate cu proiectul CCE,

– Multe dintre institutiile de cultura isi sustin astazi activitatile in spatii improprii,

– In contextul international si politic local, Clujul are sansa de a castiga aceasta competitie doar prin activitatea in sine,

– Considera ca echipa executiva a Proiectului si-a facut datoria, in limita competentelor proprii pe care le-a atins,

– Grija si preocuparea este legata in mod special de orientarea pe care o va avea Comisia de Jurizare.

*****

Din calitatea de reprezentant al 3 organizatii membre ale Asociatiei Cluj-2021 si CCL, Dl. Dr. Radu-Adrian Mlesnita face urmatoarele aprecieri:

– Precalificarea este un succes deosibit dar recomandarile Juriului sunt esentiale si obligatoriu de respectat in detaliu,

– Clusterele transilvane au depus fisele a 15 proiecte elaborate de specialisti din universitatile si organizatiile clujene, in care sunt solutii inovative ce acopera doar o parte din recomandarile Juriului; ar fi bine ca fisele sa fie distribuite transparent si altor specialisti, dornici sa contribuie la rescrierea aplicatiei,

–  Organizarea grupului de lucru pentru rescrierea proiectului, selectia si includerea celor mai relevante idei trebuie sa fie urmarite de specialisti de mare valoare,

–  Nu a inteles de ce a fost refuzata asistenta germana nerambursabila oferita de dansul (reprezentant oficial al SES-Germania in Romania) atat la inceputul proiectului cat si in aceasta etapa finala, de catre conducerea Asociatiei Cluj2021CCE si Primarie; expertii germani, mai ales cei din orasele care au fost in aceasta situatie dar si cei din Koln-oras infratit, ar fi adus expertiza lor fara a se cheltui vreun ban din bugetul Asociatiei.

*****

Concluzia Consiliului Civic Local este ca timpul ramas pentru completarea si redepunerea proiectului este foarte stras, cu toate ca rezultatele preselectiei au fost comunicate in decembrie 2015.

Deschiderea de care trebuie sa dea dovada echipa executiva pentru finalizarea aplicatiei la timp, presupune si finalizarea rapida a listei specialistilor de valoare, depasirea ”micile orgolii”, pentru a se intari capacitatea de rescriere a proiectului, conform cerintele tehnice impuse de procedura Comisiei Europene.

Recomandarea Consiliului Civic Local pentru demersul din aceasta luna, se refera la organizarea unei intalniri tehnice de clarificare si selectie la nivelul Colegiului Director al Asociatiei CJ2021CCE si a Primarului – in calitate de director tehnic. La reuniune sa fie invitati specialistii si firmele clujene ce au formulat propuneri de proiecte, atat in contextul recomandarilor Juriului de preselectie, cat mai ales in vederea eliminarii unor idei mai putin valoroase in favoarea completarii aplicatiei cu cele care sa aduca succesul obtinerii titlului mult dorit.”, se arată în comunicatul CCL.

 

Tags: , , , , , , ,
primaria de sus

  Decalogul civicilor pentru candidații din Cluj-Napoca

Zece întrebări au formulat pentru candidații la Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Local reprezntanții Consiliului Civic Local. Temele abordate sunt cele ce au fost dezbătute în întrunirile civicilor dar și în cadrul audierilor publice din ultimele luni.

 Iată întrebările Consiliului Civic Local pentru candidați, ale căror răspunsuri sunt așteptate tot în media:

”Întrunirile, audierile publice și dezbaterile ce au avut loc în ultima perioadă în Consiliul Civic Local pun în fața candidaților la funcția de primar și de consilier local cerința de a răspunde cetățenilor cu drept de vot la 5 iunie 2016 cel puțin la următoarele probleme:

  1.  În cât timp, cu resurse de finanțare și cu ce echipă de profesioniști vor pune în fapte obiectivele adoptate de către clujeni prin Strategia de dezvoltare 2014-2020? Când văd posibil sa fie terminate cunoscutele obiective de investiții sociale, culturale și de mediu din programul 2000-2014 ? Au în vedere susținerea lor și din alte resurse decât cele din creșteri de taxe locale?
  2.  Aplicarea reglementărilor actualului PUG a generat sute de plângeri aduse în fața Consiliului Local, mai multă birocrație, descurajarea investitorilor și amânarea multor proiecte. Cum și în ce mod se poate ieși din situatia creată de adoptarea PUG-2014 ?
  3.  Centrul de Procesare a Deșeurilor Menajere, prin tehnologia achiziționată și prin ritmul de construire nu rezolvă cerințele și reglemetările europene iar acțiunile pentru diminuarea producerii de deșeuri menajere nu au fost identificate și aplicate. Care sunt soluțiile pe care le au pregatite, în cât timp și cu ce resurse le pot aplica?
  4.  A fost elaborat un studiu de trafic și unul de mobilitate urbană pentru Zona Metropolitană, în ce mod și în cât timp au abilități să le facă funcționale și să elimine frecventele blocaje?
  5.  Audierea publică, la împlinirea a 10 ani de Poliție Locală la Cluj-Napoca, a adus în prim plan așteptări atât din partea cetățenilor cât și a polițiștilor. Au solutii la cele sintetizate în Raportul Experților și care sunt aplicabile imediat ?
  6.  Există o preocupare permanentă a Consilului Local pentru susținerea pensionarilor și a familiilor cu peste 50 de ani în acelas cuplu. Experiența pensionarilor poate fi valorizată și alfel în beneficiul societății. Pentru folosirea experienței celor în vârstă, dar și pentru spor de natalitate și bună educație ce își prevăd candidații și când anticipează reușitele solutiilor aduse?
  7.  Dobândirea titlului de “Capitală Culturală Europeană”este un deziderat major pentru oraș, iar proiectul cu recomandările primite  de la Comisia de Selecție cere sustinere imediată și pe termen lung. Concret, cum vor reuși să aducă  orașului acest titlu ?
  8.  Transparența decizională monitorizată în 2015 și 2016 pune municipiul Cluj-Napoca într-o categorie de orașe municipii cu reușite medii, cetățenii sunt chemati adeseori la consultări formale iar vocea și reprezentarea societatii civile în deliberările Consiliului Local nu a fost stimulată și acceptată. Pot fi aduse și alte modalități de implicare a cetățenilor pentru interesul orașului lor ?
  9.  Capitala Europeană a Tineretului din 2015 a produs o mobilizare a activității de voluntariat și câteva evenimente pentru care s-a alocat un buget consistent dar a generat și multe deziderate de viitor pentru tineri, între care: permanetizarea proiectelor strategice, parteneriat continuat cu Primăria, conectarea pe formarea culturală și intelectuală a tinerilor, țintirea de efecte economice majore în bugetul local dar și valorificarea experienței dobândite de către generația tânără. Cum apreciati șansa continuării lor ?
  10.  Cum văd posibil ca municipiul Cluj-Napoca să devină Operator pe Piața Europeană de Energie ?

 Invităm toți candidații să răspundă prin mass-media acestor așteptări astfel ca până la ziua votului să aibă fiecare cetățean al Clujului posibilitatea să judece pe cine votează”, se arată în textul scrisorii civicilor adresată candidaților la alegerile de duminică.

 

 

Tags: , , , ,
tonomat bilete

Profiturile și pierderile regiilor clujene. Unde au mers banii

Execuția preliminară a bugetelor pe anul 2015 din companiile în care Consiliul Local Cluj-Napoca este acționar unic- Compania de Transport Public (CTP), Regia Autonomă de Termoficare (RAT), Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP), Cluj Inovation Park (CIP) arată că doar ultima companie ar fi înregistrat pierderi. Cu toate acestea, încasările la bugetul local din dividentele companiilor menționate sunt de 0,000001% din veniturile proprii, pe când încasările din amenzi și penalități sunt de 2,14 %. Din estimările bugetare ale anului 2016, Cluj Inovation Park va continua să rămână pe o pierdere consistentă.

Potrivit unui studiu realizat de doi reprezentanți ai Consiliului Civic Local – finanțistul Iosif Pop și prof. univ.  Vasile Surd – privind bilanțul preliminal pe 2015 al societăților și regiilor unde municipalitatea este acționar unic, profitul acestora a fost distribuit astfel:

”Aceste companii au încheiat anul 2015 cu un număr de 2.030 salariați și își propun ca anul 2016 să îl încheie cu 2.190 salariați, având câștiguri salariale medii cuprinse între 2.650 si 3.796 lei. Declarativ, pe baza datelor preliminare depuse la CL, doar Cluj Inovation Park a încheiat cu o pierdere de 691 mii lei, în timp ce CTP are un profit brut de 998 mii lei, RAT –profit 150 mii lei, iar RADP-profit de 1.364 mii lei. Cât privește destinația profiturilor nete  declarate, se poate constata că: CTP propune ca să păstreze în rezerve 227 mii lei și alți 227 mii lei îi lasă la decizia Bugetului Local, RAT propune 12 mii pentru participarea salariaților la profit, 47 mii la rezervele interne și 60 mii la decizia Bugetului local, în timp ce RADP acoperă piederi de 1.269 mii lei din anii precedenți și 68 mii pentru rezervele legale interne. Per sold, Consiliul Local ar putea incheia anul 2015 cu încasări în contul Bugetului Local de 287 mii lei,cu pierderi neacoperite în sumă de 691 mii lei și cu pierderi acoperite pe anii trecuti de 1.269 mii lei”, se arată în studiul Consiliului Civic Local.

Potrivit documentului făcut public la finele săptămânii trecute,  situația pe anul în curs se estimează a arăta astfel:

”Pentru anul 2016,bugetele acestor companii, trecute prin CL, își estimează profituri brute de: 500 mii lei la CTP, 150 mii lei la RAT si 1.915 mii la RADP (tot cu acoperire de pierderi anterioare), în timp ce CIP fundamentează pierderi de 888 mii lei. Regiile din subordine se cer să fie administrate responsabil astfel ca să își poată susține propria dezvoltare și să aloce anual o cotă de dividende acționarului unic-Consiliul Local-deci clujenilor”, concluzionează studiul.

Venituri bugetul local, execuție preliminară 2015:

  •  încasările din bunuri și servicii înseamnă 6,79 % din veniturile proprii;
  • încasările din proprietate înseamnă 2,60 % din veniturile proprii,
  • încasările din dividendele companiilor unde este acționar CL sunt de 0,000001% din veniturile proprii;
  • încasările din amenzi și penalități sunt de 2,14 % din veniturile proprii;
  • încasările din taxe speciale (apepluviale) inseamna 1,68 % din veniturile proprii,
  • încasările din taxe pe proprietate și din taxe pe bunuri și servicii înseamnă 47,69% din veniturile secțiunii de funcționare.

 

Tags: , , , , , , , ,
primaria de sus

Cum se ignoră reciproc administrația și cetățenii Clujului

În județ, administrațiile municipale și cetățenii trăiesc în universuri paralele, arată un studiu al Colaiției 52 privind transparența administrativă, în care cinci primării municipale au fost monitorizate timp de un an în sensul în care reacționează la cererile cetățenilor.

O primă deducție a cercetării ar fi că oamenii sunt mulțumiți de admin istrație din moment ce nu prea cer socoteală municipalităților cu instrumentele legale pe care le au la dispoziție. ”Cetățenii și asociațiile legal constituite din municipiile jud. Cluj sunt foarte multumite de decizile publice ale autoritatilor publice locale. Așa arată raportul de monitorizare, efectuat în scopul intensificării aplicării L52/2003 privind transparența decizională a administrațiilor publice, de către Coalitia 52 pe o perioada de un an de zile, începând cu luna ianuarie 2015”, se arată în studiu, prezentat ieri la Cluj de către Iosif Pop din partea Coaliției 52.

Statistica studiului:

”În cele 5 municipii din județul Cluj s-au adoptat un numar total de 553 acte normative, în perioada monitorizată, dintre care 215 proiecte de acte normative au fost supuse consultării publice. Această imagine ne conduce la concluzia că prevederile legii transparenței decizionale (L52/2003) au fost aplicate într-o proportie de 38,87% la nivelul județului Cluj, punându-l într-un con de umbăa cu accente de opacizare.Topul opacității versus transparență între municipiile judetului Cluj, din perspectiva supunerii proiectelor de acte normative în procesul de consultare publică, este următorul:

  •  Primăria Municipiului Dej – 0% cea mai opacă autoritate publică locală – nici un proiect de act normativ nu a fost supus consultarii publice (sau nu s-a transmis în termen informația publică solicitată);
  • Primăria Municipiului Turda – 2,67% din actele normative adoptate au fost supuse consultării publice;
  • Primăria Municipiului Cluj – 55,59% din actele normative adoptate au fost supuse consultării publice;
  • Primăria Municipiului Gherla – 62,26% din actele normative adoptate au fost supuse consultarii publice;
  • Primăria Municipiului Campia Turzii – 88,88% din actele normative adoptate au fost supuse consultării publice;

Dintr-un total de 553 de acte normative adoptate în municipiile jud. Cluj (187 – Turda, 53 – Gherla, 9-Câmpia Turzii și 304 – Cluj-Napoca), doar două proiecte de acte normative au suferit modificari în procesul de consultare publică (1 – Cluj Napoca si 1- Campia Turzii).

Cetățenii și asociațiile legal constituite nu își văd rostul în interactiunea cu autoritățile publice de care aparțin și nu interacționează în procesul de consultare publică. În perioada monitorizată s-au înregistrat 14 opinii scrise depuse de cetățeni și asociații legal constituite și doar două solicitări de dezbateri publice din partea asociațiilor legal constituite, toate fiind contorizate la Primăria municipiului Cluj Napoca”, se arată în studiu.

“De câte ori nu ne surprinde spargerea unei străzi, tăierea unor copaci, eliminarea unor spaţii verzi sau construirea unui bloc, într-un cartier de case? N-ar fi trebuit să fim întrebaţi sau consultaţi înainte? Poate am fi avut alte sugestii. Puterea noastră se manifestă prin activism şi intervenţie. Legea privind transparenţa decizională în administraţia publică ne oferă şansa de a propune ce este convenabil pentru noi, în orice proiect de act normativ al unei autorităţi publice, înainte de a se lua decizia” susține Radu Nicosevici, presedintele Academiei de Advocacy, coordonator al Coalitiei 52.

Cele mai alarmante concluzii ce au fost formulate de Iosif Pop, dealtfel și președintele Consiliului Civic Local Cluj-Napoca surpind două aspecte care arată ”osificarea” administrațiilor:

  •  Modificarea proiectelor de acte normative rezultate ca urmare a aplicării prevederilor L52/2003 evidențiază un rezultat descurajant în municipiile monitorizate în judetul Cluj. A fost modificat un singur act normativ la nivelul municipiului Cluj-Napoca, dintr-un total de 169 de proiecte de acte normative supuse procesului de consultare publică. În restul municipiilor nu a fost cazul, deoarece nu s-au înregistrat opinii scrise. În urma dezbaterilor organizate, acolo unde au avut loc (în afara de municipiul Cluj-Napoca), proiectele de acte normative nu s-au modificat, conform răspunsurilor înregistrate.

 

  • Deși legea prevede la art 12 alin (3) că autoritățile publice sunt obligate să justifice în scris nepreluarea opiniilor sau recomandărilor înregistrate de la cetățeni și asociații legal constituite, conform tabelului centralizator anexat, primăria municipiului Cluj-Napoca nu a răspuns celor 13 emitenți de opinii scrise înregistrate și care nu au condus la modificarea proiectelor de acte normative supuse consultării publice în luna noiembrie 2015. La celelalte primării municipale din judetul Cluj nu se poate identifica cunoașterea și aplicarea acestor prevederi din L52/2003, deoarece nu s-au înregistrat opinii scrise pe tot parcursul monitorizării.

Această lipsă de reacție a municipalității clujene i-a determinat pe reprezentanții Consiliului Civic Local să nu mai dea curs ultimei inițiative a Primăriei Cluj-Napoca de consultarea publică pe tema taxelor pentru terenuri ori clădiri neîntreținute. ”Cu referire la inițiativa Consultării Publice declanșată de către Primăria Cluj-Napoca pe tema taxărilor suplimentare, cred că este momentul să transmitem dlui. primar Emil Boc ceea ce am concluzionat în ultimele noastre reuniuni, anume că atât timp cât nu se motivează  în scris refuzul preluării soluțiilor propuse și nici nu sunt aprofundate și preluate soluțiile avansate, nu este cazul să mai reacționăm. Legea nr 52/2003,art.12,ali 3 este bine cunoscută în Primăria Cluj-Napoca, rămâne să fie și aplicată, caz în care consultarea populației are sens”, a afirmat Iosif Pop.

Demersul de monitorizare a fost efectuat in cadrul campaniei “M-am decis să mă implic” ca parte a proiectului „Campaniile Coaliţiei 52 – conştientizare, monitorizare, consolidare, influenţare” finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Mai jos prezentăm studiul de caz privind monitorizarea Primăriei municipiului Cluj-Napoca, așa cum reiese din raportul Coaliției 52:

Primaria Municipiului CLUJ NAPOCA

  • Monitorizarea aplicarii L52/2003 modificata in 2013 pe perioada ianuarie 2015 – februarie 2016 –

”Aplicand prevederile L544 – privind accesul liber la informatia publica, prin intermediul platformei “M-am decis sa ma implic” existenta pe site-ul www.advocacy.ro, in urma solicitarii de informatii de interes public, cu un continut de 7 intrebari, in scopul intensificarii aplicarii L52/2003- privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata 2013 se constata urmatoarele:

  1. In perioada monitorizata s-au inregistrat in general, raspunsuri la solicitarile de informatii publice, insa in lunile august 2015 si septembrie 2015 au fost inregistrate raspunsuri neconforme (nu au respectat prevederile L544/2001) iar in lunile iulie 2015 si decembrie 2015 nu s-au inregistrat raspunsuri. Este posibili sa se fi utilizat corespondenta postala, care insa sa se fi pierdut pe traseul catre destinatar sau infrastructura virtuala sa nu fi fost functionala in totalitate, fara a avea indicatori de confirmare a transmiterii de mesaje.
  2. Pe perioada monitorizata s-au adoptat, in total 304 de acte normative, cu o media lunara cuprinsa intre 27-50 de acte normative, cu putine exceptii lunare.
  3. Din cele 304 de acte normative adoptate, 169 proiecte de hotarari de consiliu local au fost supuse consultarii publice, in conformitate cu prevederile L52/2003 – privind transparenta decizionala in administratia publica, adica un procent de 55,59% din totalul actelor normative adoptate.
  4. Pe toata perioada monitorizata au fost organizate 6 dezbateri publice, din propria initiativa a autoritatii publice, 3 dintre acestea luna martie 2015, 1 in luna aprilie 2015 si 2 in luna ianuarie 2016.
  5. Pe toata perioada monitorizata s-au organizat 2 dezbateri publice la cererea asociatiilor legal constituite, una in luna ianuarie 2015 si una in luna martie 2015;
  6. Pe toata perioada monitorizata au fost colectate 14 opinii scrise de la cetateni si asociatii legal constituite, una in luna ianuarie 2015 si 13 in luna octombrie 2015;
  7. Pe toata perioada monitorizata a fost modificat 1 proiect de act normativ, drept consecinta a aplicarii prevederilor L52/2003 privind transparenta decizionala a autoritatilor publice.
  8. Pe toata perioada monitorizata nu s-au transmis justificari in scris la opiniile/recomandarile nepreluate de la cetateni si asociatii legal constituite, conform art 12, alin (3) din L52/2003, modificata in 2013, desi s-au inregistrat 13 opinii scrise in luna octombrie, iar in urma analizarii acestora, proiectele de acte normative nu au fost modificate.

Concluzii:

tabel coal 52

  1. Primaria Municipiului Cluj Napoca cunoaste prevederile L544/2001 privind accesul liber la informatia de interes public. Prin majoritatea raspunsurilor inregistrate in termen, se constata ca mecanismul de aplicare este pus in functiune si reprezinta o practica curenta.
  2. Procentul de 55,59% al proiectelor de acte normative intrate in consultare publica, in perioada monitorizata, evidentiaza ca Primaria Municipiului Cluj Napoca respecta, in general, prevederile L52/2003, cu privire la supunerea spre consultare publica a proiectelor de acte normative. Este greu de presupus ca pe parcursul unui an de zile, aproximativ jumatate din proiectele de acte normative elaborate de Primaria Municipiului Cluj Napoca, intra sub incidenta art 6 din L52/2003 privind transparenta decizionala a administratiei publice (apararea nationala, siguranta nationala si ordinea publica, etc) fiind exceptate de la prevederile acestei legi, sau nu sunt cu aplicabilitate generala.
  3. Ramane de investigat daca Institutia Prefectului jud. Cluj, a urmarit inclusiv aplicarea prevederilor L52/2003, in adoptarea si intrarea in vigoare a actelor normative adoptate in cadrul Primariei Municipiului Cluj Napoca.
  4. Este salutara organizarea de dezbateri publice din proprie initiativa, insa numarul scazut al acestora in raport cu numarul actelor normative supuse consultarii publice, evidentiaza lipsa de incredere a Primariei Municipiului Cluj Napoca, in pertinenta opiniilor si recomandarilor ce pot proveni de la cetatenii si asociatiile legal constituite, participante la un asemenea tip de eveniment.
  5. Numarul scazut de opinii scrise provenite de cetateni si asociatiile legal constituite, reflecta un mare deficit de participare la decizia publica, in Municipiul Cluj Napoca. Cetatenii si asociatiile legal constituite, fie nu cunosc prevederile L52/2003, fie in cunostinta de cauza nu au incredere ca opinia lor va fi analizata si luata in considerare si prin urmare nu fac acest efort civic.
  6. Lipsa transmiterii in scris a justificarii nepreluarii opiniilor colectate, de catre Primaria Municipiului Cluj Napoca, conform art 12, alin (3) din L52/2003, modificata in 2013, evidentiaza fie lacune in aplicarea acestei legi de catre autoritatea publica, fie dezinteres fata de cei care au depus acest efort participativ, voluntar. De asemenea, cetatenii si asociatiile legal constituite implicate in procesul de consultare publica nu cunosc indeaproape prevederile acestei legi si nu isi continua demersul civic complet, pana la obtinerea rezultatului eforturilor depuse.
  7. Se constata declansarea unor primi pasi de interactiune intre autoritatea publica locala si cetatenii sai, inclusiv asociatiile legal constituite, dar se necesita un exercitiu continuu de ambele parti pentru a fi intelese avantajele partilor, de asa maniera incat intreg procesul de transparentizare a deciziei publice sa intre in etapa de consolidare participativa.”

(sursa foto: primariaclujnapoca.ro)

 

 

Tags: , , , , , ,
politia locala

Concluziile experților după zece ani de Poliție Locală în Cluj-Napoca

Consiliul Civic Local a organizat la finele lunii trecute o Audiere Publică – ”Poliția Locală din Cluj-Napoca – de la așteptări la fapte” – la care cei interesați au fost invitați să răspundă în scris și să își susțină răspunsurile câteva întrebări asupra subiectului:

1. Care este percepția dumneavoastră concretă în legătură cu activitatea Poliției Locale în municipiul Cluj-Napoca ?

2. Vă simțiți protejat și în siguranță, dumneavoastră și familia, pe zonele de acțiune mandatate Poliției Locale?

3. Cum și în ce mod apreciați că legislația de prevenție poate fi completată sau corectată

4. Ce alte sublinieri și propuneri aveți de făcut?

Din cele câteva zeci de răspunsuri, în cadrul Audierii Publice desfășurate în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca, au fost și prezentate mai multe idei, iar o comisie de experți – formată din actuali și foști rectori de universități, magistrați, specialiști în administrație a formulat formula o poziție pe care o dăm publicității integral:.

”Poliția Locala din municipiul Cluj-Napoca: de la așteptări la fapte

Avand in vedere interesul general pe care il reprezinta securitatea si siguranta cetateanului,Consiliul Civic Local Cluj Napoca a initiat Audierea Publica cu tema:       Politia Locala Cluj Napoca- de la asteptari la fapte.

Ideea initierii acestei Audieri,s-a conturat pornind de la faptul ca desi securitatea si siguranta cetatenilor sunt asigurate de mai multe institutii,in competenta carora intra diferite aspecte legate de obiectivele mentionate,respectiv, Politia Ministerului de Interne,Jandarmeria si in ultimii 10 ani,de Politia Locala ,mai sunt totusi inca destule nemultumiri si reticente in randul populatiei.S-a ridicat in principal intrebarea  in ce masura activitatea partial corespunzatoare ,se datoreaza legislatiei in domeniu, care precizeaza insuficient de clar competentele institutiilor care raspund de siguranta si securitatea cetatenilor ,sau modului de interpretare, organizare  si aplicare a actelor normative  cuprinse in legislatie.

Organizata initial ca un experiment,ca Politie Comunitara,Politia Locala a fost reglementata prin Legea 155/2010,aplicabila la nivelul intregii tari.Potrivit legii ,Politia Locala se infiinteaza in scopul exercitarii atributiilor privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei,a proprietatii private si publice,prevenirea si descoperirea infractiunilor in domeniile prevazute de art.1 alin.1 din lege si care cuprind cele mai diferite,dar si cele mai importante aspecte ale vietii sociale a urbei.Politia Locala trebuie sa-si desfasoare activitatea in baza principiilor legalitatii,increderii,previzibilitatii,proximitatii si proportionalitatii,deschiderii si transparentei,eficientei si eficacitatii,raspunderii si responsabilitatii,impartialitatii si nediscriminarii(art.1 alin.2)

Politia Locala se organizeaza si functioneaza prin Hotarare a autoritatii deliberative a administratiei locale.Activitatea,modul de organizare si inzestrare,fiind stabilite prin Regulamente.

Desi riguros reglementata, activitatea institutiei avand obiective destul de bine definite si individualizate ,a reusit doar partial sa asigure un climat de siguranta si securitate in deplin acord cu asteptarile cetatenilor municipiului.Chiar daca Municipiul Cluj Napoca este un oras mult mai sigur ca multe alte orase ale tarii,totusi conform relatarilor mass –media si a depozitiilor primite mai sunt inca multe abateri de la normele legale si de convietuire care imbraca forme din ce in ce mai ”sofisticate” ,de la cele mai marunte, la contraventii si infractiuni foarte grave,aspect care induce idea ca atributiile nu sunt intotdeauna si de toti corect indeplinite.

Cersetoria,furtul ,spargerile din locuinte,constructiile ilegale,poluarea mediului,agresiunile fizice unele cu consecinte grave,comertul illegal,consumul de alcool si droguri,atacurile cibernetice,furturile din bancomate si  din conturi,inselatoria,indisciplina in trafic etc sunt fapte care se intalnesc tot mai des in cotidian.

 Din acest motiv membrii Consiliului Civic Local au apreciat ca este momentul –in pragul unor noi alegeri locale- de a aduce in atentia colectiva aspectele mentionate mai sus si de a apela la parerea cetatenilor urbei privind modul in care Politia Locala raspunde acestor provocari,de a descoperi motivele care le genereaza si a cauta solutii potrivite si eficiente de  prevenire si eliminare sau cel putin de a reduce la minimum numarul si efectele lor.In acest scop a fost lansata Invitatia –Chemarea la actiune- adresata tuturor cetatenilor interesati de tema,ca in nume propriu sau  in numele unei organizatii neguvernamentale,formatiuni politice,institutii etc sa-si exprime opinia in scris,prin formularea argumentata a raspunsunsurilor la intrebarile din Motivatie:

1.Care este perceptia Dvs concreta in legatura cu activitatea Politiei Locale in Municipiul Cluj Napoca.

2.Va simtiti protejat si in siguranta Dvs si familia  pe zonele de actiune mandatate Politiei Locale

3.Cum si in ce mod apreciati ca legislatia de preventie poate fi completata sau corectata.

4.Ce alte sublinieri si propuneri aveti de facut.

Audierea publica  a fost anuntata pentru data de 24 martie a.c in sala de sticla-  a Primariei Cluj Napoca  ,trimitandu-se acest chestionar unui foarte mare numar de cetateni de profesii si pregatire diferita.De asemenea chestionarul a fost publicat pe site-ul Consiliului Civic Local Cluj.La Audiere si-au anuntat participarea 40 de persoane si s-au primit un numar de 36 de depozitii in scris,cuprinzand raspunsurile la intrebarile din chestionar.Au fost sustinute 6 depozitii orale.Din numarul total de depozitii ,doar 6 persoane au formulat aprecieri pozitive,fiind multumiti de activitatea Politiei Locale(PL) prin prisma primelor 2 intrebari si neavand propuneri de imbunatatire a activitatii.Marea majoritate a depozitiilor apreciaza ca benefica existenta Politiei Locale, dar sesizeaza  multe nemultumiri legate de activitatea acesteia,pornind de la atitudinea aroganta si nepoliticoasa a unor membrii ai PL  fata de cetateni,cu preocuparea preponderenta a acestora de a sanctiona doar parcarile necorespunzatoare aplicand strict litera legii si nu spiritul acesteia si in genere neglijand multe alte aspecte de infractionalitate cotidiana.De asemenea sunt cartiere in care prezenta acestora nu a fost remarcata nici macar fizic.

Desigur,prezenta patrulelor Politiei Locale pe strazile si in cartierele orasului, inspira incredere si siguranta cetatenilor cinstiti si onesti ai urbei,avand totodata un major rol preventiv,fiindca arata infractorilor sau potentialilor infractori,ca orasul este pazit si supravegheat.De asemenea actiunile de patrulare,observare si legitimare a persoanelor dubioase sau certate cu legea,constituie un serios impediment pentru raufacatori de a se organiza si de a actiona in voie.Asa cum am mentionat deja, analiza depozitiilor completate de numerosi cetateni ai orasului nostru,preocupati de siguranta si prosperitatea “cetatii” ‘a scos in evidenta o activitate acceptabila a Politiei Locale,dar si o serie de aspecte mai putin corespunzatoare a activitatii PL. Numeroase depozitii arata ca P L este preocupata prea putin de aspecte care tin de ordinea si disciplina cetatenilor. Furturile din locuinte si din masini,spargerile de bancomate, cersetoriile,agresiunile fizice,constructiile ilegale,poluarea mediului prin depozitari necorespunzatoare de diverse materiale si obiecte sanitare,comertul illegal,consumul de droguri si etnobotanice,indisciplina in trafic si blocajele auto,sunt intro crestere alarmanta fapt semnalat cu mare ingrijorare in toate depozitiile primite.  Fenomenul infractional este din pacate in crestere iar evenimentele generate de afluxul de imigranti si a actiunilor teroriste din ultimele saptamani in unele tari din UE, ridica probleme suplimentare de siguranta si preventie.Desigur PolitiaLocala, alaturi de Jandarmerie si de Politia Ministerului de interne face eforturi meritorii de a raspunde acestor provocari,la nivelul celui de-al doilea oras al tarii atat ca importanta cat si ca populatie Sa nu uitam ca prin angajatii navetisti si datorita unui mare numar de studenti flotanti populatia orasului ajunge la  peste 400000 de locuitori.Se  impune deci un management mult mai performant si mai eficient in derularea activitatii Politiei Locale.In primul rand este absolut necesara respectarea legii de infiintare a PL, respectiv dotarea cu personal la nivelul de un angajat/1000 de locuitori,sau cel putin in prima instanta, completarea numarului mediu scriptic la nivelul aprobat in prezent Exista afirmativ un deficit de cca 26 de angajati fata de nr aprobat!!? In al doilea rand consideram ca pentru o activitate mai complexa,mai eficienta si mai responsabila este necesar a se imparti perimetrul (intravilanul) orasului in 30-40 de sectoare astfel incat sa putem avea certitudinea ca echipajele de patrulare  vor acoperi  toate cartierele  Clujului in baza unei planificari judicioase  si periodice,mult mai usor de verificat .Numarul sectoarelor si intinderea acestora ramane la latitudinea PL putand fi determinate de cateva criterii de importanta si gradul de risc al infractionalitatii -Ex.Cart.Manastur-4 sectoare,cart.Grigorescu-3 sectoare,zona centrala -4sectoare, cart.Gheorgheni-3 sectoare,cart.Marasti-3 sectoare,cart.Someseni,Iris,Dambul Rotund,cart.Gruia,zona Faget,zona Borhanci,cart. Bulgaria,zona Garii,cart.Zorilor,cart.Aurel Vlaicu Nord si Sud,cart.Buna Ziua etc

Clasificarea acestor sectoare intro scara crescatoare de la 1-5 in functie de gradul de risc de infractionalitate si de siguranta a cetatenilor.Gradul 1 grad de infractionalitate minim,nivel de siguranta a cetatenilor bun.Gradul 5 nivel maxim de infractionalitate si nivel minim de siguranta a cetatenilor.Se pot stabili in cadrul unui sector, zone mai putin sigure care sa fie cunoscute si marcate ca atare.Stabilirea acestor grade de risc, trebuie sa se incadreze in cateva criterii avand la baza statistici ale Politiei si reclamatii ale cetatenilor si alte criterii ca ex:

-nr de furturi din locuinte,agresiuni fizice ,violuri,crime.

-furturi de masini si din masini etc

-zone Centrale cu supraveghere video,cu multe institutii avand gardieni de paza

-zone rezidentiale

-cartiere periferice si periculoase datorita cetatenilor care populeaza acest cartier(Ex.Pata Rat)

-zone preponderent industriale

-zone periferice si izolate-Ex.cart Borhanci,Faget,Buna Ziua,Chinteni etc

Aceste sectoare vor fi patrulate de echipe ale Politiei Comunitare dupa un plan-program,evident in trei ture ,care saptamanal sau operativ in functie de gravitatea celor constatate, vor prezenta conducerii un raport in scris pe o fisa tip care sa mareasca responsabilitatea echipei pedestre sau mobile care patruleaza sectorul.

Fisa tip tiparita, va trebui sa cuprinda toata problematica care este necesar a fi monitorizata,controlata si sanctionata in conformitate cu statutul si atributiile de serviciu a Politiei Locala,dar si alte aspecte privind ordinea si disciplina civica.

Componenta Fisa Tip:

-Nr sanctiuni pentru indisciplina in traficul rutier,inclusiv parcari necorespunzatoare evidente(se vor sanctiona cu prioritate masinile care blocheaza efectiv traficul,statiile de autobuze,colturile de strazi care impiedeca vizibilitatea,trecerile de pietoni,trotuarele integral)-se consemneaza nr sanctiuni

-Verificare lucrari in carosabil sau pe trotuare sub aspectul existentei autorizatiilor de spargere si a masurilor de asigurare si semnalizare a protectiei cetatenilor si a masinilor.Lucrari abandonate si nefinalizate,inclusiv gropi periculoase pentru cetateni si masini nesemnalizate sau guri de canal fara placi protectoare. .Mentionare adresa- str si nr.

-Identificare si legitimare cersetori,boschetari si persoane certate cu legea, traficanti,vanzatori de lucruri furate sau de bijuterii(vezi nr mare de traficanti din jurul magazinelor de bijuterii)etc Raportare date preluate si masuri luate conform atributiilor.

-Identificare depozite ilegale si necorespunzatoare de gunoaie,materiale de constructii rezultate din lucrari etc ,inclusiv ghene de gunoi arhipline care se revarsa si care polueaza mediul(Sanctionarea cautatorilor in gunoaie care imprastie mizeria in jurul ghenelor ).Mentionare adresa- str, nr,bloc.

-Verificare gardieni dpdv fizic si psihic, care asigura paza institutiilor scolare,gradinite,inclusiv existenta unor masuri de protectie corespunzatoare-porti,garduri etc-mentionare scoli si gradinite verificate si constatari.

-Verificare parcuri si locuri de joaca pentru copii sub aspectul protectiei copiilor si a starii corespunzatoare a instalatiilor existente,a sigurantei cetatenilor care se plimba si se relaxeaza in parcuri.Mentionare adresa locurilor verificate si constatari necorespunzatoare

-Identificare si verificare case parasite,derapanate, semidemolate,care pot deveni loc de refugiu pt boschetari sau raufacatori.Mentionare adresa-str.-nr,stare

-Verificare bancomate ca loc de amplasare si asigurarea conditiilor de siguranta pentru cetateni

-Verificare zone de garaje si parcari dintre blocuri,privind eventualele nereguli ale starii si sigurantei acestora.

-Verificari in zona halelor agroalimentare unde se gasesc o multime de indivizi dubiosi,cersetori ,vanzatori ambulanti etc cu o atitudine civica indoielnica.

-Verificarea zonelor caminelor studentesti pentru a depista si identifica posibili traficanti de etnobotanice sau chiar droguri !-conlucrare cu firmele de gardieni publici. Toate aceste solicitari si verificari mentionate in fisa tip au fost extrase si selectate din depozitiile scrise ale cetatenilor.Au fost considerate ca posibile atributii ale PL,unele cu rol concret de siguranta a cetatenilor,altele doar cu un rol preventiv.

Este necesar ca toate sectoarele sa fie acoperite de patrule ale Politiei Locale urmand ca dupa o saptamana sau doua saptamani,patrulele sa fie rotite astfel incat sa nu intervina rutina sau anumite compromisuri .Completarea si prezentarea saptamanala a fisei de patrulare, maresc responsabilitatea si vigilenta personalului aflat in misiune cu atat mai mult cu cat rotirea sectoarelor pot sa aduca elemente noi neobservate de echipajul initial, iar analiza in timp a fiselor de observatie poate evidentia echipaje foarte atente,perspicace in timp ce pentru alte echipaje reflecta o anumita neglijenta si lipsa de spirit de observatie.

Un management integrat si interactiv presupune o conlucrare permanenta cu celelalte institutii cu atributii similare Politia Ministerului de Interne,Jandarmeria,,Politia feroviara,Firmele de Gardieni Publici si alte institutii implicate in pastrarea  ordinei si disciplinei civice.Se impun schimburi permanente  si reciproce de informatii si date care sa ajute in solutionarea cat mai rapida a unor situatii critice ,necorespunzatoare.Constatarile patrulelor de politie se vor transmite institutiilor responsabile pentru a se lua masuri urgente pentru remedierea si reglementarea deficientelor. 

O situatie aparte o constituie evenimentele speciale care se deruleaza in municipiu,gen evenimente artistice,sportive,culturale,festivalul TIFF,UNTOLD etc In aceste cazuri consideram ca trebuie intocmit un dosar de festivitati cu sarcini precise pe echipaje, locatii si ore, stabilite de comun accord cu organizatorii si in colaborare cu celelalte institutii angrenate in buna desfasurare a evenimentului in conditii de siguranta maxima pentru toti participantii.

Concluzii:

Municipiul Cluj Napoca este unul din cele mai mari si mai importante centre universitare ,medicale si industriale din tara,cu un numar de aprox.400.000 de locuitori,cu multe evenimente culturale,artistice,sportive si cu un mare aflux de turisti de-a lungul intregului an.Nivelul civico- professional al cetatenilor este mult mai ridicat decat al locuitorilor din alte orase.Din acest motiv si asteptarile si pretentiile cetatenilor orasului ns, sunt mai mari si mai exigente privind activitatea Politiei Locale.

-Solicitarile cetatenilor din depozitii ,reprezinta dorinta justificata a acestora de respectarea principiilor prevazute  de Legea 155/2010 care trebuie sa guverneze activitatea agentilor din cadrul Politiei Locale.

-Este absolut necesara respectarea legii de infiintare a PL, respectiv dotarea cu personal la nivelul de un angajat/1000 de locuitori,sau cel putin in prima instanta, completarea numarului mediu scriptic la nivelul aprobat in prezent .

-Se impune o reglementare mai clara a atributiilor si competentelor,precum si a relatiilor intre Politia Locala si Politia Min. de Interne.

-Activitatea agentilor PL trebuie sa aiba in vedere toate domeniile in care legea le atribuie competente si supravegherea tuturor cartierelor municipiului,pentru a genera un sentiment de incredere si siguranta  cetatenilor urbei ns.

- conlucrare permanenta cu celelalte institutii cu atributii similare Politia Ministerului de Interne,Jandarmeria,,Politia feroviara,Firmele de Gardieni Publici si alte institutii implicate in pastrarea  ordinii si disciplinei civice.Se impun schimburi permanente  si reciproce de informatii si date care sa ajute in solutionarea cat mai rapida a unor situatii critice ,necorespunzatoare.Constatarile patrulelor de politie se vor transmite institutiilor responsabile pentru a se lua masuri urgente pentru remedierea si reglementarea deficientelor. 

-Intarirea laturii preventive a activitatii Politiei Locale,prin actiuni educative,folosirea graduala a sanctiunilor si in general prin mediatizarea prin mass-media a cazurilor de incalcare a prevederilor legale.Angajatii PL trebuie sa dea dovada de corectitudine si fermitate,de umanism si politete,de nediscriminare.

-Raportarea unor indicatori specifici de evolutie a infractionalitatii comparative cu evolutia sanctiunilor si a actiunilor preventive ale politiei,cel putin in ultimi 5 ani,pentru a avea o imagine realista asupra fenomenului.Intocmirea  anuala a unui raport statistic cu situatiile de infractionalitate inregistrate in municipiul Cluj si a celor constatate si rezolvate de PL.

-Stabilirea unor indicatori de performanta si calitate a serviciului prestat de agentii PL,de evaluare a costurilor si rezultatelor obtinute in activitatea de prevenire si de reducere a infractionalitatii cotidiene.

-Cresterea calitatii activitatii agentilor PL printr-o pregatire profesionala periodica(tehnica,legislativa si comportamentala) pentru a se apropia de cerinta formulata intro depozitie, de o organizatie neguvernamentala –“Politia Locala trebuie sa demonstreze ca este un corp de elita.Un agent trebuie sa fie imbracat intro uniforma curata,sa se comporte corect,sa presteze misiunea perfect, pe aceeasi lungime de unda cu un ipotetic- oras comoara-si posibil capitala culturala europeana.”

Comisia de experti:

                                    Jr.Purja  Gabriela

                                   Prof.Dr.Bojita Marius

                                   Prof.Dr.Catoi Cornel

                                   Ec.Madru  Iosif

                                   Ing.Draghiciu Dan

 

 

 

 

 

 

 

Tags: , , , , , , ,
faget cluj 1

Varianta civicilor: o centură prin Nord, în locul celei de Sud, prin Făget

Nu s-ar distruge Făgetul, nu s-ar polua municipiul, nu ar fi necesare ample lucrări de consolidare a terenurilor din Sudul orașului: aceastea ar fi principalele argumente pe baza cărăra urbanișrii din Consiliul Civic Local solicită renunțarea la Centura  de Sud și mutarea ei în Nordul Clujului.

Propunerea este parte a documentului prin care Consiliul Civic local răspounde municipalității în cadrul consultării publice inițiate de Primăria Cluj-Napoca pe tema Planului de Mobilitatea Durabilă. În cadrul decalogului propus de civici, mai apar și propuneri precum transport public exclusiv pentru elevi, telecabină pe Cetățuie, încurajarea construirii în mediul rural, platforme de parcare la intrările în municipiu.

Iată propunerile Consiliului Civic Local (CCL) pentru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului Cluj-Napoca:

”Studiul și propunerile formulate de către BERD în elaborarea Planului de Mobilitate Durabilă constituie o lucrare complexă,  bine elaborată și temeinic armonizată, având la baza date de analiză și metode de extrapolare în pas cu cerințele dezvoltării moderne a marilor aglomerari urbane. Foarte multe dintre concluziile și propunerile studiului confirmă poziționarea publică a Consiliului Civic Local și argumentează cu date fundamentate susținerile specialiștilor CCL din ultimii 10-12 ani. Suportul bugetului prezentat pentru perioada 2016-2030 este în măsură să convingă administrația și cetățenii că propunerile de soluții și de proiecte au suportul financiar necesar și pot fi asumate și înfăptuite.

În urma studierii Planului de Mobilitate Durabilă, membrii CCL susțin oportunitatea aprofundării următoarelor aspecte:

I.Soluția Centurii Ocolitoare Sud va deteriora puternic Zona Făget, încurajând constucția de locuințe și spații de servicii pe locul pădurilor verzi, va polua municipiul Cluj-Napoca datorită scurgerii noxelor poluante în zonele locuibile odată cu propagarea curentilor de pe Dealurile Feleacului și va cere investiții masive pentru stabilizarea terenurilor cu regim de alunecare.

 II.Solutia Centurii Ocolitoare Nord s-ar dori studiată și prioritizată ca și altenativă viabilă, mai puțin costisitoare pentru mediu și pentru buget.

III.Construirea de platforme de parcare la principalele intrări în centrul de reședință al Zonei Metropolitane, completată cu transportul rapid cu microbuze în zonele de ineres ale municipiului este de luat în studiu ca și alternativă complementară soluțiilor avansate.

IV.Întreaga lucrare a Planului propus se concentrează aproape exclusiv pe soluții pentru municipiul Cluj-Napoca și zona comunelor adiacente, motiv să cerem extinderea lucrării la întreaga Zonă Metropolitană, cu abordare gradual, în timp.

V.Stoparea autorizării și construirii în intravilan și extravilan a unor imobile izolate, la distanțe mari față de zona compact construită și fără acces la căile de transport se cere a fi pusă în practică imediată și în Planul de Mobilitate Durabilă.

 VI.Încurajarea și susținerea fermă, cu facilitate, pentru habitat în localitatile rurale adiacente, concomitent cu renunțarea la practicarea unei dezvoltări urbane prin radiere dinspre centru spre exterior (prioritate urbanizării și modernizării rurarului).

 VII.Achiziționarea de terenuri libere de către Primăria Cluj-Napoca, pentru nevoile de transformare a lor în structuri urbane moderne, dotate unitar cu infrastructură edilitară.

VIII.Accesul elevilor și studenților spre locurile de studiu și dinspre acestea spre zonele de locuire să fie asigurat cu mijloace de transport exclusive dedicate lor.

 IX.Montarea unei telecabine din strada Dragalina pe Cetățuie, ar facilita accesul oricarei persoane și ar ridica standardul și vizibilitatea orașului.

X.Modernizarea căii ferate Huedin-Cluj Napoca-Apahida-Dej-Câmpia Turzii, ca axă majoră de coagulare a dezvoltării zonale, cu centre de interconectare în zona Aeroportului Avram Iancu și a Autostrazii (zona Baciu), urmată de dublarea căii ferate cu două benzi de circulatie auto pe toată distanța dintre capătul Centurii ocolitoare Sud-Est-Apahida și până la joncțiunea cu Baciu”, se arată în documentul Consiliului Civic Local.

AICI puteți citi despre propunerile Planului de Mobilitate, așa cum au fost prezentate de municipalitate încă de la finele anului trecut.

De asemenea, amintim că centura de ocolire pe partea de sud a municipiului Cluj-Napoca a fost inclusă în Master Planul General de Transport şi ar urma să fie finanțată cu sprijinul Guvernului României: 153 de milioane de euro.

(Titus CRĂCIUN)

(sursa foto: orasulpebicicleta.ro)

Tags: , , , , , ,
ccl pol

A adus siguranță Poliția Locală în Cluj la zece ani de la înființare?

Care este percepția clujenilor asupra Poliției Locale la zece ani de când ideea pilot a fost tranformată într-un corp municipal cu peste 200 de angajați și buget de câteva milioane de euro? Se simt clujenii mai protejați ori mai în siguranță în ultimii zece ani?

Consiliul Civic Local a organizat la finele acestei săptămâni o Audiere Publică – ”Poliția Locală din Cluj-Napoca – de la așteptări la fapte” – la care cei interesați au fost invitați să răspundă în scris și să își susțină răspunsurile la următoarele întrebări:

  1. Care este percepția dumneavoastră concretă în legătură cu activitatea Poliției Locale în municipiul Cluj-Napoca ?
  2. Vă simțiți protejat și în siguranță, dumneavoastră și familia, pe zonele de acțiune mandatate Poliției Locale?
  3. Cum și în ce mod apreciați că legislația de prevenție poate fi completată sau corectată?
  4. Ce alte sublinieri și propuneri aveți de făcut?

Din cele câteva zeci de răspunsuri, în cadrul Audierii Publice desfășurate în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca, au fost și prezentate mai multe idei, iar o comisie de experți – formată din actuali și foști rectori de universități, magistrați, specialiști în administrație -va formula o poziție în câteva săptămâni. Câteva din opiniile de la Audirea Publică pe tema Poliției Locale Cluj-Napoca:

Iosif Pop, economist, președintele Consiliului Civic Local:

  • Am văzut această idee de poliție locală experimentată la Cluj din 2005, am salutat atunci și o fac și acum: mi se pare mult mai mare eficacitatea pe care o poate produce o poliție locală decât un a condusă de la centru, de la București. Să ne aducem aminte că în societatea arhaică exista un paznic al satului plătit de săteni pentru a se îngriji de averea și de problematica lor. Nu facem decât să ne ajutăm de aceeași gândire.
  • Percepția mea, de cetățean al unui cartier nu foarte mărginaș al Clujului – fac 25 de minute de aici până acasă, pe jos – este că nu se simte nicio prezență a Poliției Locale la mine în zonă. Nu înseamnă că nu sunt și fenomene: furturi, umblă pe la porți nu numai cu cerșitul, uneori și cu supravegheatul dacă e cineva acasă.
  • Ca economist, aruncând o privire peste bugete, observ că de la an la an, volumele amenzilor cresc foarte mult. Asta înseamnă că în Cluj se întâmplă tot mai multe lucruri rele. Asta înseamnă că Poliția Locală – învestită spre a face lucrurile să meargă mai bine – nu își face bine treaba?
  • Principiul după care ar trebui să se ghideze o Poliție Locală este că ar trebui să educe, să prevină și, în ultimă instanță – să pedepsească. În momentul în care relația dintre cetățean și polițist devine stânjenitoare – ca să nu folosesc termeni foarte aspri – nu e deloc în regulă. Eu cred că trebuie să începem cu educația și cu o relație umană foarte deschisă. Cineva chemat să educe trebuie, în primul rând, să aibă cei șapte ani de acasă foarte bine fixați în compotamentul lui. Nu putem cere să facă educație civică și prevenție unor oameni cae nu au beneficiat de pregătirea profesională adecvată activității mandatate.
  • În societatea noastră aceasta s-a învățat în ultimii 25 de ani: intoleranța. Eu cred în mesajul educativ, pentru că el conține, în primul rând, toleranță.

Mircea Barna, antreprenor:

  • Mă simt și protejat, și în siguranță. Aste relativ la prima întrebare. Ce m-a deranjat, însă, au fost două experiențe pe care le-am avut în Piața Mihai Viteazul și în cea din Mănăștur, în care polițiștii locali erau extrem de porniți pe niște producători. Nu mi-a plăcut atmosfera aceea încrencenată, mai ales să văd câțiva bătrâni de la țară care o iau la fugă și-și ascund câteva legături de zarzavat pe care voiau să le vândă.

Emanoil Tudose, urbanist:

  • O problemă spinoasă este cea a parcărilor. Desigur, e ușor să sancționezi, să dai amenzi, însă fără rezolvarea problemei de fond. Eu cred că până nu se va rezolva problema prețului locurilor de parcare din zona centrală astfel încât tot timpul să rămână 10% dintre acestea libere, nu putem să ne așteptăm la îmbunătățiri.

Gheorghe Elkan, urbanist:

  • Poliția Locală, prin persoanele arondate fiecărei Unități Teritoraiale de Referință ar trebui să înregistreze tot ce se întâmplă acolo. Sunt șantiere de construcții, se poate verifica dacă au autorizații, care este desfășurarea lor în timp. Eu mi-am dorit întotdeauna ca într-un oraș organizat să existe și o asemenea arondări de oameni de ordine pe Unități Teritoriale de Referință.

Cele 46 de reacții formulate în scris ca răspuns la întrebările formulate de către organizatori vor fi analizate de către Comisia de Experți, care va formula o poziție relativ la Audierea Publică. Poziție ce va fi prezentată public de Consiliul Civic Local.

Cornel Cătoi, rectorul USAMV Cluj, membru al Comisiei de Experți a Audierii Publice:

  • Indiferent ce s-ar spune, clujenii sunt mult mai civilizați decât acum 20 sau 30 de ani. Am stat în cămin și vă pot spune că se organizau niște petreceri în urma cărăra se devastau căminele, se spărgeau toate chiuvetele și oglinzile, se dădeau foc la uși. La ora actuală, dacă se întâmplă să fie muzică mai tare într-o cameră, studenții primesc amendă. Relația cu polițiștii este acum mult mai firească.

Cum au motivat civicii tema Audierii Publice

Din partea Consiliului Civic Local, inginerul Petre Ungureanu a fost cel care a inițiat Audierea Publică pe această temă.

Fiecare dintre noi cunoaștem și vedem de peste 10 ani, cum, la Cluj-Napoca au fost transferate Poliției Comunitare atribuții și responsabilități ce erau în competența Poliției Române, iar din anul 2010 legiuitorul a extins la nivelul țării noul sistem de organizare experimentat în 3 municipii. (…)Totuși, fenomenul infractional s-a extins și s-a diversificat zi de zi și an de an datorită: scăderii standardului educațional, polarizării sociale, plecării părinților la muncă în străinătate, modului de înțelegere a legilor democrației, dar și de modului îngăduitor în urmărirea  aplicării legilor.

Consecințele se văd la tot pasul: cerșetoria, furtul, spargerile, construcțiile ilegale, poluarea mediului, omorurile și agresiunile, comerțul ilegal, evaziunea fiscală, consumul de droguri, atacurile cibernetice, spargerile de bancomate și de conturi, înșelătoria, indisciplina în trafic, etc sunt în creștere alarmantă”, se arată în motivarea convocării Audierii Publice.

Dimensiunea Poliției Locale

Potrivit statisticii citale de Consiliul Civic Local Cluj-Napoca, dimensiunile Poliției Locale sunt următoarele: ”Municipiul Cluj-Napoca are în structura de organizare, din Primărie, o Directie generala de Poliție Locală, cuprinzând în organigrama sa un număr de 268 de posturi și 19 șefi; de direcție și departamente, de servicii și de birouri, repartizați pe paleta de atribuții definită de către legiuitor. La sfârșitul anului 2015 se găsesc sub contract un număr de 209 angajați repartizați astfel: 28 – în pază, 21 – la evidență persoane, 11 – în juridic și 149 – în activități pe teren.Ca si mijloace auto alocate spre îndeplinirea sarcinilor de serviciu, are 10 autoturisme , 2 autospeciale, 2 scutere, 80 stații de transmisie – recepție. În plus, începând cu anul 2013 a fost legiferat dreptul la hrană gratuită și pentru Poliția Locală, pentru efortul fizic și psihic cerut de exercitarea profesiei.

Cât privește bugetarea activității Poliției Locale, anul 2015 are prevederi inițiale de 11.294.000 lei la capitolul “venituri din amenzi și penalități” și 12.350.000 lei la capitolul “cheltuieli pentru Poliția Comunitară”. La cea de-a doua rectificare bugetară din 2015, veniturile au rămas aceleași în timp ce cheltuielile alocate au fost suplimentate cu suma de 931.000 lei astfel că per total, capitolul de cheltuieli a ajuns la 13.758.000 lei. Bugetul cheltuielilor Poliției Locale pentru anul 2016 este de 17.472.000 lei”, se arată în informarea Consiliului Civic Local.

 

 

 

 

Tags: , , , , , , ,
politia locala

Clujenii, chemați să își spună opiniile relativ la Poliția Locală

Poliția Locală este subiectul unei audieri publice, pe 24 martie, la care orice clujean își poate spune  ori transmite opiniile. Audierea, intitulată ”Poliția Locală din Cluj-Napoca – de la așteptări la fapte”  și inițiată de Consiliul Civic Local Cluj-Napoca și Comisia de experți a acestuia va avea loc în Sala de Sticlă a municipalității.

Întrebările la care inițiatorii audierii publice și Comisia de experți vă invită să vă exprimați sunt următoarele:

  1. Care este percepția dumneavoastră concretă în legătură cu activitatea Poliției Locale în municipiul Cluj-Napoca ?
  2. Vă simțiți protejat și în siguranță, dumneavoastră și familia, pe zonele de acțiune mandatate Poliției Locale?
  3. Cum și în ce mod apreciați că legislația de prevenție poate fi completată sau corectată?
  4. Ce alte sublinieri și propuneri aveți de făcut?

”Organizatorii Audierii Publice din data de 24 martie 2016, orele 17:00-19:00, care se va desfășura în Sala de Sticlă de la Primăria Cluj-Napoca (sub rezerva confirmării), invită pe orice cetățean interesat de această temă, ca în nume propriu sau în numele unei organizații non-guvernamentale/formațiuni politice/instituții/etc. să își exprime opinia, în scris, prin formularea argumentată a răspunsurilor la întrebările din motovația organizării audierii, ce poate fi accesata si de pe http://www.consiliulciviclocal.ro/.)

Depoziția dumneavoastră scrisă va fi transmisă până cel mai târziu în 21 martie 2016 la adresa de email: clcivic_cluj@yahoo.com.

Pentru formularea unei opinii scrise regasiti pe site-ul http://www.consiliulciviclocal.ro, îndrumarul de formulare a depoziției precum și formularul de înscriere/participare.

Depozițiile colectate la adresa de email:clcivic_cluj@yahoo.com se vor sintetiza de către Comisia de Experți a Audierii Publice  formată din: ec. Iosif Mandru (Șef Serviciul Resurse Umane, Primăria Cluj-Napoca), prof. dr. Marius Bojiță (UMF Cluj), ing,Dan Draghiciu, ing. Teodor Zah (Hidroelectrica Cluj), dr. ch. Dan Postescu (Institutul Oncologic Cluj), Benoît Bavouset (IFR CLuj)”, se arată în comunicatul organizatorilor.

Tags: , , ,
local police

Nemulțumiți de Poliția Locală? Iată ce puteți face

Știați că pentru Politia Locală din subordinea Primăriei cheltuim în acest an patru milioane de euro pentru activitatea a circa 270 de angajați care au și hrană și haine gratuite? Poliția Locală este subiectul unei audieri publice, pe 24 martie, la care orice clujean își poate spune ori transmite păsul. Audierea, inițiată de Consiliul Civic Local Cluj-Napoca și Comisia de experți a acestuia va avea loc în Sala de Sticlă a municipalității.

Întrebările asupra cărora inițiatorii audierii publice și Comisia de experți vă invită să vă exprimați și să le trimiteți la adresele menționate sunt următoarele:

  1. Care este percepția dumneavoastră concretă în legătură cu activitatea Poliției Locale în municipiul Cluj-Napoca ?
  2. Vă simțiți protejat și în siguranță, dumneavoastră și familia, pe zonele de acțiune mandatate Poliției Locale?
  3. Cum și în ce mod apreciați că legislația de prevenție poate fi completată sau corectată?
  4. Ce alte sublinieri și propuneri aveți de făcut?

De ce au ales membri Consiliului Civic Local această temă pentru audierea publică, Anunțul Consiliului Civic Local:

”Fiecare dintre noi cunoaștem și vedem de peste 10 ani, cum, la Cluj-Napoca au fost transferate Poliției Comunitare atribuții și responsabilități ce erau în competența Poliției Române, iar din anul 2010 legiuitorul a extins la nivelul țării noul sistem de organizare experimentat în 3 municipii.

Pentru securitatea și siguranța cetățeanului avem implicate azi Poliția Ministerului de Interne, Jandarmeria și Poliția Comunitară, fiecare cu obiective, sarcini și responsabilități distinct legiferate.

Totuși, fenomenul infractional s-a extins și s-a diversificat zi de zi și an de an datorită: scăderii standardului educațional, polarizării sociale, plecării părinților la muncă în străinătate, modului de înțelegere a legilor democrației, dar și de modului îngăduitor în urmărirea  aplicării legilor.

Consecințele se văd la tot pasul: cerșetoria, furtul, spargerile, construcțiile ilegale, poluarea mediului, omorurile și agresiunile, comerțul ilegal, evaziunea fiscală, consumul de droguri, atacurile cibernetice, spargerile de bancomate și de conturi, înșelătoria, indisciplina în trafic, etc sunt în creștere alarmantă.

Cum acționează părinții, dascălii, poliția, societatea pe calea educației preventive în stabilirea acestor fenomene cu consecințe sociale grave?

Iată întrebarea la care, după îndelungi observații și discuții s-a ajuns ca în Consiliul Civic Local să se decidă organizarea  Audierii Publice cu titlul: ”Poliția Locală din Cluj-Napoca – de la așteptări la fapte” .

Organizatorii Audierii Publice din data de 24 martie 2016, orele 17:00-19:00, care se va desfășura în Sala de Sticlă de la Primăria Cluj-Napoca (sub rezerva confirmării), invită pe orice cetățean interesat de această temă, ca în nume propriu sau în numele unei organizații non-guvernamentale/formațiuni politice/instituții/etc. să își exprime opinia, în scris, prin formularea argumentată a răspunsurilor la întrebările din motovația organizării audierii, ce poate fi accesata si de pe http://www.consiliulciviclocal.ro/.)

Depoziția dumneavoastră scrisă va fi transmisă până cel mai târziu în 21 martie 2016 la adresa de email: clcivic_cluj@yahoo.com.

Pentru formularea unei opinii scrise regasiti pe site-ul http://www.consiliulciviclocal.ro, îndrumarul de formulare a depoziției precum și formularul de înscriere/participare.

Depozițiile colectate la adresa de email:clcivic_cluj@yahoo.com se vor sintetiza de către Comisia de Experți a Audierii Publice  formată din: ec. Iosif Mandru (Șef Serviciul Resurse Umane, Primăria Cluj-Napoca), prof. dr. Marius Bojiță (UMF Cluj), prof. dr. ing. Radu Munteanu (UTCN Cluj), ing. Teodor Zah (Hidroelectrica Cluj), dr. ch. Dan Postescu (Institutul Oncologic Cluj), Benoît Bavouset (IFR CLuj)”, se arată în comunicatul Consiliului Civic Local.

Dimensiunea Poliției Locale

Potrivit statisticii citale de Consiliul Civic Local Cluj-Napoca, dimensiunile Poliției Locale sunt următoarele: ”Municipiul Cluj-Napoca are în structura de organizare, din Primărie, o Directie generala de Poliție Locală, cuprinzând în organigrama sa un număr de 268 de posturi și 19 șefi; de direcție și departamente, de servicii și de birouri, repartizați pe paleta de atribuții definită de către legiuitor. La sfârșitul anului 2015 se găsesc sub contract un număr de 209 angajați repartizați astfel: 28 – în pază, 21 – la evidență persoane, 11 – în juridic și 149 – în activități pe teren.Ca si mijloace auto alocate spre îndeplinirea sarcinilor de serviciu, are 10 autoturisme , 2 autospeciale, 2 scutere, 80 stații de transmisie – recepție. În plus, începând cu anul 2013 a fost legiferat dreptul la hrană gratuită și pentru Poliția Locală, pentru efortul fizic și psihic cerut de exercitarea profesiei.

Cât privește bugetarea activității Poliției Locale, anul 2015 are prevederi inițiale de 11.294.000 lei la capitolul “venituri din amenzi și penalități” și 12.350.000 lei la capitolul “cheltuieli pentru Poliția Comunitară”. La cea de-a doua rectificare bugetară din 2015, veniturile au rămas aceleași în timp ce cheltuielile alocate au fost suplimentate cu suma de 931.000 lei astfel că per total, capitolul de cheltuieli a ajuns la 13.758.000 lei. Bugetul cheltuielilor Poliției Locale pentru anul 2016 este de 17.472.000 lei”, se arată în informarea Consiliului Civic Local.

 

Tags: , , ,
groapa gunoi

Cum a pasat Consiliul județean societatea civilă în problema deșeurilor

 Solicitarea Consiliului Civic Local de a organiza o nouă dezbatere pe tema deșeurilor la sediul Consiliului Județean a fost refuzată, printr-o scrisoare de răspuns semnată de vicepreședintele forului județean, Călin Tuluc, pe motiv că nu  e treaba județului să se ocupe de gestionarea gunoaielor, ci a asociației ADI Eco-Metropolitan.  Iată scrisoarea semnată de Tuluc și răspunsul civicilor.

  • ”Ca urmare a propunerii dumneavoastră de organizare, în data de 18.02.2016, la sediul Consiliului Județean Cluj, a unei noi dezbateri pe tema managementului deșeurilor în județul Cluj, vă comunicăm următoarele:

În calitatea sa de for administrativ al județului responsabil, în limitele legii, de asigurarea condițiilor normale de furnizare a unor servicii publice și conștient fiind de rolului care îi revine în ceea ce privește gestionarea intereselor județului Cluj, Consiliul Județean Cluj consideră ca fiind mai mult decât necesar și util aportul pe care societatea civilă îl poate aduce bunului mers aal marilor proiectede investiții sau al proiectelor prioritare aflate în derulare. În acest sens, apreciem ca fiind mai mult decât bine-venită orice propunere sau observație menită să contribuie la o mai bună implementare a acestor proiecte, în interesul final al cetățenilor județului Cluj. Acesta este motivul pentru care vă mulțumim pentru demersurile deja întreprinse în acest sens și vă asigurăm de interesul nostru dorința de  a prelua propunerile concrete și constructive pe care intenționați să le faceți cu privire la aspecte aflate în area de competență a Consiliului Județean.

În același timp însă, trebuie ținut cont de faptul că instituția Consiliului Județean Cluj nu poate acționa decât în limita strictă a prevederilor legale și a obligațiilor contractuale asumate în ceea ce privește implementarea Proiectului cu finanțare Europeană ”Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Cluj”, fără a putea să încalce sau să depășească în vreun fel rolul care i-a fost conferit  prin intermediul acestora. Or, în acest sens, trebuie ținut cont de faptul că, potrivit prevederilor art. 4 alin (1) din cadrul Statutului ADI ECO-METROPOLITAN Cluj – ”Asociația se constituie în în scopul înființării, organizării, reglementării, finanțării, exploatării, monitorizării și gestionării în comun a serviciului de salubrizare al localităților, incluzând activitățile de colectare, transport, tratare și depozitare deșeuri municipale de pe raza de competență a unităților admnistrativ teritoriale membre….”. Înn contextul în care ADI ECO-METROPOLITAN s-a constituit prin asocierea tuturor celor 81 de unități administrativ-teritoriale clujene – municipii, oraș și comune – și a județului Cluj, Consiliul Județean Cluj nu este îndreptățit și nici abilitat să asume în nume propriu și în mod individual această obligație legală, trspectiv responsabilitate ce revine unei alte entități deținătoare de personalitate juridică proprie – ADI ECO-METROPOLITAN.

În aceeași ordine de idei, în ceea ce privește aspectele referitoare la colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea și eliminarea finală a deșeurilor, potrivit art.10 alin. (3) din Hotărârea Guvernului privind depozitarea deșeurilor nr. 349/2005, cu modificările și completările ulterioare, ”Autoritățile administrației publice locale iau măsurile necesare pentru ca operatorii de salubritate care desfășoară activități de precolectare, colectare și transport să depună aceste deșeuri la depozitele la care a fost arondată localitatea din care aceștia își desfășoară activitatea conform contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare prin concesiune. Localitățile care sunt arondate la depozit sunt indicate în acordul/autorizația de mediu, după caz”. Totodată, potrivit prevederilor art. 59, alin. (1), lit.e) din cadrul Legii 211 din 2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare, prevede faptul că  ”Autoritățile administrației publice locale, inclusiv a municipiului București, au următoarele obligații…. asigură și răspund pentru colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea și eliminarea finală a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor menajere periculoase, potrivit prevederilor legale în vigoare”.

Ținând cont de aceste aspecte, respectiv faptul că o parte semnificativă a problemelor pe care doriți să le supuneți dezbaterii publice intră în sfera de competență și de responsabilitate a altor entități sau autorități publice, Consiliul Județean Cluj consideră a nu fi oportună găzduirea la sediul propriu a unei asemenea întâlniri întrucât această asociere de imagine nu ar face decât să adâncească, odată în plus, confuzia deja existentă la nivelul opiniei publice în ceea ce privește responsabilitățile  care revin fiecărui actor sau instituții publice cu atribuții în domeniu, cu consecințele negative ce decurg de aici.

În același timp, însă, din dorința de a da dovadă de maximă transparență și responsabilitate, Consiliul Județean Cluj își exprimă disponibilitatea de a participa, inclusiv prin desemnarea în acest sens a responsabililor din domeniu, la o eventuală dezbatere publică pe care ați decide să o organizați într-o altă locație din municipiul Cluj-Napoca.

Totodată, pentru a dovedi, o dată în plus, buna noastră credință și transparența în implementarea proiectului, anexat vă transmitem, în cele ce urmează, o informare referitoare la stadiul actual al derulării implementării proiectului ”Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Cluj”.”, se arată în scrisoarea vicepreședintelui Consiliului Județean.

La rândul său, președintele Consiliului Civic Local Cluj-Napoca, Iosif Pop a acuzat pasarea răspunderii.

•”Scrisoarea de răspuns primită de la Consiliul Județean cu privire la Centru de procesare și management al deșeurilor semnată, în numele președintelui de către unul dintre vicepreședinți este mai m ult decât o fugă de răspundere de la atribuțiunile pe care funcția i le cere să și le exercite, iar felul în care Consiliul Județean înțelege să evite responsabilitatea nu face decât să argumenteze de ce acest proiect – și nu doar acesta – este într-o situație atât de întârziată și de cât de multe efecte nefavorabile generează pentru cetățenii  Clujului.  Eu sunt dezamăgit de felul în care Consiliul Județean să-și joace rolul și de accea mi-aș pune întrebarea, alături, probabil, de mulți alți cetățeni, dacă în apropiatele alegeri acești oameni mai au ce să caute pe listele electorale”, susține Iosif Pop.

Președitele filialei clujene a Ligii Apărării Drepturilor Pmului (LADO), sociologul Ana Ludușan a precizat că organizație pe care o conduce s-ar putea constitui în parte în instanță împotriva Consiliului Județean.

  • ”Am mai citit odată cu mare atenție răspunsul CJ la solicitarea CCL de a organiza o dezbatere publică pe tema rampei de gunoi și a colectării selective.

 

Aliniatul 2 al răsunsului este o ironie la adresa CCL privind solicitarea adresata CJ de a organiza o dezbatere publică cu privire la stadiul proiectului SMID Cluj, deși autoritățile sunt obligate prin lege să organizeze dezbateri publice la cererea cetățenilor, mai ales pentru probleme de interes public major. Sănătatea populației, securitatea mediului și taxe de salubritate majorate pentru cetățeni sunt teme de interes public major. Nerealizarea SMID presupune atacuri majore la cele trei teme enumerate mai sus.

 

Restul răspunsului constituie o descărcare de responsabilitate a Consiliului Județean Cluj față de proiectul SMID, deși beneficiarul proiectului este Consiliul Judetean Cluj. Eco- Metropolitan spre care ne trimite răspunsul ca fiind responsabil de tema pentru care CCL a cerut dezbatere publică, este Asociația Intercomunitară căreia i s-au subcontractat anumite atribuții din acest proiect.

Conform legii finanțărilor publice, Beneficiarul unei finanțări, respectiv semnatarul Contractului de finanțare, este singurul responsabil în fața legii de felul în care este pus în aplicare respectivul proiect, în cazul nostru Consiliul Județean Cluj. Prin urmare descărcarea de responsabilitate nu are temei legal. Responsabilitatile subcontractorilor, autorități locale, Eco-Metropolitan se cicumscriu strict la atribuțiile din Contractele de subcontractare și sunt solidari în fața legii cu Consiliul Județean Cluj. Dar Consiliul Județean răspunde în fața legii inclusiv pentru nerealizările subcontractorilor. Contractul de finanțare presupune și activități de monitorizare, evaluare și reformulare a activităților proiectului, care cad în sarcina exclusivă a Semnatarului Contractului de finanțare. Avem cel puțin cinci capitole grase de finanțare care presupun asitența tehnică pentru managementul proiectului plus servicii de supraveghere a lucrărilor prin diriginți de șantier, etc.

Citind și informarea asupra stadiului SMID aflăm că s-au cheltuit  lei pentru servicii de conștientizare publică privind colectarea selectivă a deșeurilor. Locuiesc în Cluj-Napoca, mă plimb prin spațiu public destul de mult, ascult radio și mă uit la televiziuni locale și nu am văzut, auzit nimic de colectarea selectivă a deșeurilor.

Campaniile de informare au eficiență minimă dacă nu sunt însoțite de obligații de colectare selectivă pentru operatorii de salubritate. În orașele în care funcționează colectarea selectivă operatorul de salubritate verifică tomberoanele și nu le ridică în cazul în care constată că deșeurile nu sunt selectate corespunzător. În același timp se transmite o amendă adresată adminisitrației de proprietari sau proprietarului în cauză.

Tergiversarea lucrărilor, managementul iresponsabil și frauda din acest proiect sunt atacuri generate de o autoritate publică privind interesul major al cetățenilor. Studiem, împreună cu echipa LADO filiala Cluj, în ce măsură organizația noastră se poate constitui ca parte într-o eventuală acțiune în instanță împotriva Consiliului Județean”, precizează Ana Ludușan, președintele LADO filiala Cluj.

Despre precedenta dezbatere de la sediul Consiliului Județean puteți citi AICI.

 

Tags: , , , ,
groapa-de-gunoi-600x439

Își pot primi clujenii înapoi banii plătiți pentru transportul gunoiaelor?

Este una dintre întrebările la care se încearcă aflarea răspunsului în cadrul celei de a treia dezbateri publice organizată de Consiliul Civic Local pe tema Centrului de management integrat al deșeurilor menajere care trebuia demult finalizat la nivelul județului Cluj. Nerealizarea acestuia a generat anul trecut, costuri suplimentare pentru Clujeni, ale căror deșeuri, pe parcursul a câtorva luni au trebuit transportate în zona Oradea.

Astfel, după ce în august și octombrie 2015, civicii clujeni au organizat dezbateri la nivelul Consiliului Local, respectiv a celui județean, aum revin cu o propunere pentru o nouă întâlnire tot la nivelul județului. În acest sens Consiliul Civic propune executivului județean ;i noului pre;edinte, Marius Mânzat,o nouă dezbatere la mijlocul acestei luni.

”Ca urmare a situațiilor de criză din colectarea, transportul și prelucrarea deșeurilor menajere în care a intrat municipiul Cluj-Napoca dar și localitățile județului în vara anului 2015, ca efect a nefinalizării investiției ”Centru de management integrat al deșeurilor menajere” (CMIDM), Consiliul Civic Local Cluj-Napoca a inițiat și organizat două dezbateri publice la nivelul Consiliului Local Cluj-Napoca și a Consiliului Județean Cluj, în zilele de 14 august, respectiv 15 octombrie 2015.

Ambele dezbateri au avut ca scop să responsabilizeze pe cei mandatați și să obțină soluții practice și imediate de ieșire din situația de criză și de stopare a suprafacturării cetățenilor după serviciile prestate de către firmele de salubritate. Întrucât dezbaterea din 15 octombrie 2015 de la CJ Cluj, la care au participat președintele în functie, dl.Mihai Seplecan și funcționarii responsabili de proiect din executivul județean, nu a reușit să contureze modul de ieșire din situația de blocaj a proiectului și nici calendarul intrării în funcțiune a CMIDM, s-a convenit să aibă loc o nouă dezbatere publică în cursul lunii februarie 2016, când se preconiza ca aspectele de clarificare a impedimentelor juridice și financiare vor putea fi mai clare.

Având în vedere înțelegerile convenite, vă rugăm să acceptați ca întâlnirea din luna februarie 2016 să aibă loc în ziua de joi, 18 februarie a.c., între orele 11:00-12:30, la sediul Consiliului Judetean, cu următoarele puncte de dezbatere:

1.Prezentarea stadiului proiectului CMIDM Cluj-responsabilitatea CJ;

2.Perspectivele de acoperire a cerințelor cetățenilor județului și ai municipiului cu privire la colectarea, prelucrarea și recuperarea economicoasă a deșeurilor menajere, la tarife mai joase;

3.Soluții de restituire/compensare a sumelor achitate de către cetățeni ca efect a tarifelor majorate –propuneri CJ și cetățeni;

4.Calendarul intrării în funcțiune a CMIDM Cluj și soluții intermediare fără tarife suplimentare -prezintă CJ;

5.Dezbateri și concluzii-responsabilitatea moderatorului dezbaterii.”, se arată în proiectul dezbaterii publice.

Detalii despre precedenta dezbatere pe tema gunoiaelor puteți citi AICI.

Tags: , , ,
11707525_419804411555087_3191213605119359186_n

Cluj Capitală Europeană a Tineretului: Share în fața civicilor (I)

Un  prim raport a ceea ce a însemnat anul 2015 din punct de vedere al Capitalei Europene a Tineretului a fost prezentat ieri seară în fața Consiliului Civic Local de către reprezentanții Federației Share, cei care au gestionat tot ce s-a desfășurat anul trecut din acest punct de vedere.

Potrivit reprezentanților Share, cunatumul finanțărilor de la bugetul local pentru activități non-profit pentru anul 2012 a fost de 2,3 milioane de lei, în 2014, de 3,2 milioane de lei pentru ca în anul Capitalei Europene a Tineretului să se ridice la 10,3 milioane lei.

Au existat câteva evenimente strategice în desfășurarea Capitalei Europene a Tineretului, dintre care cel mai vizibil a fost Festivalul Untold. Potrivit reprezentanților Fundației Share la cele peste 3.500 de activități și mai bine de 1.100 de evenimente din 2015 au participat peste 1,1 milioane de persoane. Conform sursei citate, principalul eveniment al anului Capitalei Europene a Tineretului, Festivalul Untold, a atras în municipiul circa 20 de milioane de euro, a determinat o creștere a numărului de turiști cu 27% și a avut o audiență de 240.000 de festivalieri.

În ceea ce privește întrebarea civicilor relativ la cum s-au simțit tinerii turiști care au dat peste șantiere în tot Clujul, purtătorul de cuvânt al Federației, Diana Apan a răspuns că plângerile față de acest subiect au venit doar din partea clujenilor și nicidecum a străinilor.

”Clujul, încă de acum o sută de ani e organizat pe comunități restrânse de interese, fiecare cu părerile și influențele și poveștile sale. Clujul trebuie – măcar din perspectiva celor două evenmente, cel trecut și cel ce s-ar putea să se întâmple în 2021 – să iasă din acestă paradigmă și să comunice social așa cum, fericit aș spune, s-a întâmplat la câte un eveniment în Parcul Central în care au ioeșit familii și au socializat chiar dacă nu s-au văzut de ani de zile”, a opinat președintele civicilor Iosif Pop.

Președintele Ligii Apărării Drepturilor Omului (LADO) Cluj, osciologul Ana Ludușan, care a prezidat întâlnirea de ieri seară a subliniat că pe parcursul anului trecut a avut o serie de manifestări organizate în comun cu Federația Share în cadrul general amintit și a apreciat nivelul și ținuta manifestărilor.

Una dintre problemele ridicate de președintele Consiliului Civic Local, economistul Iosf Pop a fost cea legată de transparența bugetelor anului 2015 din perspectiva organizatorilor Capitalei Europene a Tineretului și a modului de comunicare și explicare a fluxurilor financiare,  ce au ridicat semne de întrebare de-a lungul anului trecut.  ”O informație electronică pe care să o încărcați chiar pe site-ul federației ori a festivalului poate că era folositoare, iar atunci puteați trimite pe oricine la acea informație financiară concretă”, a sugerat Iosif Pop, făcând referire la numeroasele acuze apărute în media despre posibile gestionări defectuoase a unor bugete.

(N.RED.: mai multe despre dezbatere vom prezenta la începutul săptămânii viitoare).

Tags: , , , , ,
servus_2021_0 (1)

Cum se aplică strategia dezvoltării Clujului

La un an de când Strategia de Dezvoltare Durabilă 2014-2020 a municipiului Cluj-Napoca putea produce efecte, o primă analiză a aplicării ei va avea loc mâine, în Sala de Stică a Primăriei, la ședința Consiliului Civic Local. Raportul despre aplicarea strategiei a fost elaborat de Iosif Pop și Petre Ungureanu.

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, care numără 1.319 pagini, a fost elaborat pe parcursul a 2 ani, iar la realizarea acesteia au contribuit peste 600 de persoane, împărţite în 27 de grupuri de lucru coordonate de specialişti în diverse domenii. Coordonatorul general al proiectului este Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe, Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

Dealtfel, raportul  Consiliului Civic Local remarcă perioada lungă de elaborare a strategiei. ”Este un fapt bine cunoscut că elaborarea și aprobarea  strategiei a durat foarte mult timp. Analize, studii, consultări și propuneri au fost făcute între anii 2012-2014, iar din 2014 au fost patru solicitări pentru consultări și dezbateri publice după cum urmează:

•prima solicitare pentru consultare publicăa fost afișată de Primărie pentru perioada 10 iunie-10 iulie 2014;

•a doua solicitare pentru dezbatere publică s-a cerut sa fie organizată la 4 decembrie 2014;

•a treia solicitare pentru consultare publicăa fost afișată pentru perioada 29 dec.2014-12 ian.2015;

•a patra solicitare pentru dezbatere publicăs-a cerut să fie organizată la 2 martie 2015.

Supunerea dezbaterii și aprobării în Consiliul Local a avut loc la 22 septembrie 2015”, se arată în debutul raportului civicilor clujeni.

Dealtfel, la ambele dezbateri Consiliul Civic Local Cluj-Napoca a venit cu propuneri în ceea ce privește strategia și a și depus un document cu propuneri scrise.”În minuta dezbaterii publice, postată pe site-ul Primăriei, în data de 16 martie 2015, sunt consemnate câteva din pozitiile exprimate de CCL. Documentul cu propuneri scrise, depus de CCL la Primărie, nu a fost prezentat de către organizatorii dezbaterii și nu a primit răspuns scris”, se arată în raportul civicilor.

Potrivit minutei dezbaterii publice, propunerile au fost formulate de către președintele CCL, Iosif Pop: ”În ceea ce privește obiectivele noii strategii, acestea ar trebui să se concentreze în primul rând pe crearea de noi locuri de muncă; municipiul este un important centru financiar-bancar, astfel încât în noul PUG ar trebui delimitată o zonă în acest sens; noua strategie ar trebui să aibă în componențăși Zona Metropolitană și mai ales creșterea economică a localităților din jurul Clujului; susțin rolul funcției de City Manager; strategia ar trebui să fie un document, o viziune, realizată pe termen lung, de 15-20 de ani și nu 7 ani; propun bugetarea fiecărui proiect propus în cadrul documentului strategiei și menționarea surselor posibile de finanțare a acestora”.

De asemenea, potrivit minutei, Petru Ungureanu a cerut reglementări în ceea ce privește munca în folosul comunității.

Raportul Consiliului Civic Local trece în revistă cele opt dimensiuni strategice susținute și adoptate, precum și cele 15 direcții asumate prin hotărârea  Consiliului Local după sunt formulate observațiile asupra stadiului preluării și aplicării strategiei în primul an de la adoptarea ei:

”În comunicarea publică a Primăriei cu cetățenii nu am reușit să identificăm pașii în care direcțiile strategice aprobate au fost preluate în bugetul rectificat al anului 2015 și cum s-au identificat obiectivele pentru care s-au făcut alocări bănești. Pentru a evita aprecieri și afirmații greșite, prin solicitarea din 9 decembrie 2015 adresată departamentului de relații cu cetățenii, în baza prevederilor Legii 544/2001, am cerut răspuns la trei întrebări:

•Dacă lista de propuneri scrise a Consiliului Civic Local, cât și cele susținute verbal de către cei prezenți la dezbaterile publice, ori consemnate în minută, au fost luate în analiza si incluse in documentul final ori respinse, motivat ?.

•Care dintre obiectivele nominalizate ulterior aprobării direcțiilor strategice au fost preluate și finanțate în bugetul anilor 2015-2016 și care în anii următori ?

•Dacă a fost nominalizat colectivul pentru monitorizarea modului de aplicare a strategiei, cine sunt persoanele și cum le putem contacta sau dacă au la dispoziție un raport ce poate fi consultat?

Nu suntem în posesia unui răspuns din partea Primăriei la momentul redactării prezentului raport”, concluzionează documentul civicilor.

 Raportul Consiliului Civic Local prezintă și datele estimative ale bugetării estimative ale proiectelor strategiei, care s-ar apropia de circa 1 miliard și jumătate de euro.

Dezbaterea pe raport are loc mâine, începând cu ora 17:00, în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca.

 

Tags: , ,
imigranti

Civicii clujeni: răspunsuri la imigrație, emigrație și terorism

Tema principală a ședinței de ieri a Consiliului Civic Local a fost una actuală, pusă tragic sub reflectoare de atentatele teroriste de la Paris. ”Migrația – o problemă a Europei și a României. Politicile publice ale României în domeniul migrației” a fost prezentată de sociologul Ana Ludușan, președintele Ligii Pentru Apărarea Drepturilor Omului (LADO) filiala Cluj.

”Terorismul este o problemă și nu migrația, deci trebuie să facem distincție între migrație și terorism. Toată spaima Europei este indusă de acest război de guerilla a teroriștilor, dar  care nu poate fi asimilat cu migrația”, a fost fraza prin care Ana Ludușan a stabilit cursul prezentării. ”Sociologii avertizează încă din 1970 că Europa se va confrunta cu un deficit de populație, iar dacă vrea dezvoltare, trebuie să ”importe” populație. Atacurile teroriste din ultima vreme vor pune presiune pe guvernele țărilor atacate, extrema dreaptă va exploata aceste atacuri. Dar vreau să precizez că au fost confirmări că toți cei ce au recurs la atacurile kamikaze au fost cetățeni ai Uniunii Europene, cetățeni francezi”, a susținut Ludușan.

Cum se raportează România la migrație

Sociologul Ana Ludușan: ”România importă și exportă migrație ca orice altă țară a UE și a lumii civilizate. Exportă migranți supercalificați mai ales către țările dezvoltate ale Europei, Sua, Japonia și exportă migranți slab calificați sau necalificați către țări dezvoltate ale Europei (Spania, Italia, Anglia, Germania, Franța, Olanda). România nu are politici publice consistente pentru încurajarea tinerilor dar și a cetățenilor cu capacitate de muncă pentru a rămâne în țară dar nici nu fructifică experiența dobândită în străinătate a celor care se întorc acasă și doresc să își dezvolte o afacere”.

Președintele LADO Cluj a afirmat că sunt două cauze principale pentru care România nu are încă probleme cu imigranții. ”România nu are robleme cu fluxurile de imigrație deoarece nu este încă o țară Schengen iar oamenii nu sunt tentați să vină pentru că nu pot merge mai departe spre țările mai dezvoltate ale Europei. Apoi, România nu are un standard de dezvoltare precum e în vestul Europei pentru a fi tentantă pentru emigranți să se stabilească definitiv în țara noastră. Dar România se pregătește și va deveni o țară Schengen și în viitor o țară dezvoltată, de aceea are deja un Program pentru azil, migrație și integrare care se derulează începând cu 2010. Este un program de care se ocupă structurile specializate ale Ministerului de Interne sub Direcția Schengen, cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM)”, a susținut sociologul în plenul Consiliului Civic Local.

Există migrație în România, dar marea majoritate este o migrație controlată și avem două tipuri de imigranți: cei cu ședere legală și cei cu ședere ilegală, cum ar fi refugiații, relocații, azilanții. De problema migrației ilegale se ocupă instituțiile statului. România are migranți de pe cinci continente.   În Cluj vin în jur de 4.000 – 6.000 de imigranți anual, iar marea lor majoritate vin pentru educație și pentru muncă. Aceștia sunt preluați de instituțiile publice locale. La nivelul municipiului există 12 instituții cu responsabilități în domeniul migrației, începând de la evidența populației la cele din domeniul educației, sănătății, muncii, protecției sociale, serviciilor, sociale, și un ONG care acordă servicii și derulează proiecte în domeniul migrației – LADO, filiala Cluj. LADO Cluj lucrează din 2010 pe proiecte pe migrație, am lucrat pe șase proiecte de integrare a migranților și pe unul de cercetare în domeniul migrației. Avem rezultate foarte bune în sensul în care am reușit să formăm o rețea de lideri ai comunităților de migranți. Ea s-a integrat într-o astfel de rețea la nivel global”, a precizat Ludușan.

Valul de migrație spre Europa

 

Președintele LADO a explicat cum se procedează la nivel global în cazul masivului val de emigranți din Siria. ”Turcia s-a trezis cu milioane de migranți din Siria și din țări cu teatre de război și deși este sprijinită de ONU  cu fonduri mari, nu poate să gestioneze o populație atât de mare de refugiați, motiv pentru care toate statele lumii, prin înțelegeri interguvernamentale, preiau din povara Turciei. Fondurile pentru refugiați sunt alocate în cea mai mare parte a lor de către ONU.  Iar orice stat poate gestiona și în folosul țării sale problema refugiaților, pe care-i pot încadra în muncă, în sistemul educațional. Suedia are o experiență foarte bună în acest sens, unde majoritatea muncilor necalificate sunt făcute de străini.

Răspunsurile civicilor

Pascal Fesneau, consulul onorific al Franței la Cluj nu a putut partcicipa la întrunirea Consiliului Civic Local, însă a remis o scrisoare în nume personal, fără a implica vreo instituție a statului francez ori vreo organizație din care face parte. ”Probabil că o foarte mică parte au infiltrat aceste grupuri de migranți cu elemente teroriste. Imensa majoritate a musulmanilor sunt oameni pașnici, imensa majoritate a imigranților nu vin să ne invadeze sau să ne omoare. Problema este că de aceste fenomene de migrație pot profita teroriși sau rețele mafiote de transport peste frontiere. Închiderea frontierelor nu va face altceva decât să creeze rețele de tip mafiot de trecere a frontierelor”, a afirmat Fesneau.

El a susținut teza conform căreia imigranția e benefică în contextul demografic european, în scădere.  ”Imigranții sunt necesari pentru nevoile noastre sociale și economice. Avem o demografie în scădere, în special în România. Problema este că vin toți deodată prin aceleași puncte de frontieră, vor toți să meargă în aceleași orașe mari din Anglia, Germania. Cultura lor, valorile lor sunt uneori în contradicție cu ale noastre. (…) Dar valurile de emigranți s-au integrat, de-a lungul vremii, destul de bine în societățile noastre europene, au reușit să creeze entități economice noi, copii s-au integrat bine în sistemele educaționale”, a subliniat Fesneau.

Demografia

Președintele Consiliului Civic LocaI, Iosif Pop afost mai rezervat în ceea ce privește transformarea imigranților în forță de muncă, rememorând o experiență personală de acum patru luni dintr-o capitală europeană, în care probabila forță de muncă era pe stradă  tot timpul zilei. Modelul suedez de integrare a imigranților a fost dezvoltat de Iosif Pop.  ”Declinul demografic pe care îl invocați nu exista acum 70 de ani pe un simplu motiv:  familia din Măguri Răcătău a avut 12 copii și pe toți i-a crescut și le-au dat educație. Statele și guvernele nu au știut să păstreze ce se întâmpla în familii acum 70 de ani. Vorbeați de suedezi: ei bine, ei au știut foarte bine să facă acest lucru. Acolo părinții sunt plătiți de statul suedez să facă copii. De aceea nu au timp de lucru până fac copii și-și refac sporul natural  și angajează din afară. Dar guvernul suedez are o țintă foarte bine stabilită în ceea ce privește natalitatea. Sigur, foarte multe țări europene au crescut în bunăstare dar au sărăcit în natalitate, de aceea e o necesitate de majoră a guvernelor să stabilească politici și să aloce resurse în ceea ce privește demografia. Chiar și China și-a revizuit restrictivele politicile demografice după ce au constat că au dus la o creștere a homosexualității”, a afirmat Iosif Pop.

Fostul judecător Gabriela Purja a fost conchis că tratatele internaționale sunt favorabile primirii de emigranți dar ceva mai restrictive în privința expulzării în masă. Pentru expulzarea pe motive penale există reglementări clare. ”Una e migrația și altceva e ce se întâmplă acum, un exod dinspre  Orient spre Europa. În niciun document european sau internațional nu vom găsi nicio acoperire pentru ce se întâmplă acum. Libertatea de mișcare, libertatea de gândire de a exercita politici pe teritoriul altor state pot fi îngrădite în măsura în care există o justificare fie de natură socială, economică ori politică. Este prevăzută în Carta Drepturilor Omului. Tot acolo se stipulează că expulzarea în masă este interzisă, adică după ce au ajuns undeva nu-i poți da afară. Și îmi pare rău pentru doamna Merkel, dar nu cred că acestea suntt viitoarele brațe de muncă pe care și le dorește dânsa. Ei vor fi o povară teribilă pentru sistemul social”, a conchis fostul magistrat.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , ,