Tag Archives: companii

ntt data

Automatizare, optimizare și progres: Clarvision ERP

22 de clienți NTT DATA Romania au împlinit în acest an 10 ani de utilizare Clarvision.

Cele peste 3650 de zile în care 22 dintre clienții NTT DATA Romania utilizează cu succes Clarvision ERP reiterează atributele de bază care definesc echipa: rezultate și performanță.

ntt data concierge

De la aspectele financiar-contabile, managementul resurselor umane și calcul salarial, la gestionarea procesului de producție, sistemul 100%românesc, gândit nemțește din punct de vedere calitativ sub așteptările exigente ale lui Daniel Metz – CEO, NTT DATA Romania și dezvoltat pentru eficiență specific japoneză, Clarvision ERP trece cu brio testul timpului având mărturia a zeci de clienți multumiți pe piața națională. Cu peste 15 ani de experiență în domeniu, consultanții NTT DATA Romania au implementat cu succes soluția Clarvision în peste 180 de companii care activează în peste 20 de ramuri industriale. Acoperind o gamă variată de industrii, sistemul ERP vine în sprijinul tuturor companiilor cu profil de producție din România, de la industriile grele de construcții de mașini și utilaje, a prelucrării lemnului și continuând cu linii de producție de unelte, mobilă, materiale de construcții, produse de mecanică, plastic și cauciuc.

ntt data

În toate aceste industrii activează firme care acum zece ani au făcut aceeași alegere pentru automatizare, optimizare și progres: Clarvision ERP. Clienții noștri au obținut primele locuri în top profit Romania, firme cu 90 de ani de experiență pe piață; firme stabile și solide, firme cu viziune, care au apelat toate la serviciile NTT DATA Romania. Companii precum AVIVA, Asco Tools, Trinom, RG Holz, Electromecanica Ploiești au pariat pe NTT DATA Romania și au câștigat pe un parteneriat de succes și de lungă durată.

Suntem mândri să putem spune că NTT DATA Romania a jucat prin sistemul Clarvision, rolul de facilitator în drumul acestor firme spre succes. Rămânem fideli propriei strategii de continuous improvement și privim totodată încrezători înspre viitorul digitalizat.” Maria Metz – Deputy CEO NTT DATA Romania

Fără îndoială sistemul Clarvision ERP este orientat spre viitor: prin plasarea focusului pe digitalizare prin tehnologia înglobată de Industrial Internet of Things (IIoT) sau SmartFactory, NTT DATA Romania își propune să creeze o soluție integrată nativ cu Clarvision ERP, ceea ce va oferi un insight în inima procesului de producție, notificând utilizatorul în legătură cu tot ce se întamplă în fabrică: de la date acurate și specifice despre produse până la previziuni de mentenanță pentru utilaje.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
salariile-in-lipsa-crizei

Anul 2018 va aduce o migrare masivă a forţei de muncă între companii

Peste 60% dintre angajaţi nu se aşteaptă la o mărire a salariului în următoarele şase luni, aproape 65% resimt un volum mai mare de stres la locul de muncă, iar 60% îşi doresc să îşi schimbe locul de muncă în anul care urmează, potrivit unui sondaj realizat de platforma Undelucram.ro.

„Schimbările legislative în materie de salarizare, impozitare şi contribuţii anunţate pentru începutul anului viitor îi fac pe angajaţii români să nu mai fie la fel de optimişti în privinţa viitorului lor pe piaţa muncii. Împreună cu elemente percepute a fi negative, specifice companiilor pentru care lucrează, aceste schimbări îi determină pe angajaţi să se aştepte la un an cu mai multă muncă depusă, mai mult stres şi mai puţini bani”, se arată în sondajul efectuat de Undelucram.ro, o platformă dedicată angajaţilor din România.

Anul 2018 va aduce o migrare masivă a forţei de muncă între companiile care îşi desfăşoară activitatea în România, potrivit răspunsurilor oferite în cadrul sondajului. Astfel, nu mai puţin de 60% din respondenţi au spus ca îşi doresc să îşi schimbe locul de muncă în anul care urmează. Deciziile de a părăsi actualul loc de muncă par a fi voluntare, având în vedere că 48,3% din angajaţi nu se tem că vor fi concediaţi în următoarele şase luni.

Pentru a-şi schimba locul de muncă în anul care urmează, 61,86% din participanţi au spus că sunt dispuşi să participe la cursuri de specializare, 40,9% din respondenţii sondajului şi-au declarat disponibilitatea de a fi relocaţi în alt oraş decât cel în care se află acum pentru a începe o nouă carieră.

Mai mult, 44,8% consideră că în prezent sunt mult mai puţine oportunităţi de angajare decât erau în urmă cu şase luni.

61% din angajaţi nu se aşteaptă la niciun fel de mărire a salariului în următoarele şase luni, iar aproape 70% din aceştia se aşteaptă la o evoluţie negativă a veniturilor, exprimându-şi opinia că trecerea contribuţiilor în sarcina lor le va scădea salariul.

Conform studiului, 52,8% cred că, pe lângă salariile mai mici pe care le vor avea de anul viitor, vor fi afectaţi şi de un bonus în scădere comparat cu cel de anul trecut.

Dacă la sfârşitul lui 2016 angajaţii plănuiau deja concediile pentru 2017, acum 55,3% din ei nu mai fac acest lucru, spunând chiar că se aşteaptă să îşi permită mai puţină relaxare anul viitor.

Angajaţii români susţin că şi mediul de lucru se degradează treptat, 64% reclamă faptul că pe parcursul ultimelor şase luni volumul de muncă a crescut, pe când sprijinul oferit de companie sau colegi pentru desfăşurarea activităţii a rămas la fel (51%).

Chiar şi cu un volum mai mare de muncă, mediul de lucru, procedurile sau eficienţa fie au rămas la fel ca până acum (41,6%), fie s-au înrăutăţit (41,8%). Acest lucru conduce la un volum mai mare de stres, resimţit de 64,5% din angajaţi, se arată în studiu.

În ciuda faptului că în ultimul an au evoluat din punct de vedere profesional în cadrul companiilor pentru care lucrează (56,7%), doar 18,7% consideră că mai pot avansa pe scara ierarhică la actualul loc de muncă. Astfel, 40,3% din angajaţi nu mai au încredere în viitorul companiilor pentru care lucrează.

Sondajul a fost efectuat în mediul online în perioada 15 octombrie – 15 noiembrie 2017. La întrebări au răspuns 1.318 persoane cu vârste cuprinse între 19 şi 45 de ani. Fiecare întrebare a avut trei variante de răspuns.

Undelucram.ro este o comunitate online a angajaţilor din România, cu peste 50.000 de membri activi pe platformă şi peste 150.000 de evaluări lăsate de utilizatori despre companiile la care lucrează, interviurile de angajare sau ofertele salariale.

Tags: , , ,
n14347-tva-de-la-20-la-19

72% dintre companii au nevoie de cel puţin şase luni pentru implementarea plăţii defalcate a TVA

Cel puţin şase luni este perioada de care au nevoie 72% dintre companii pentru implementarea plăţii defalcate a TVA şi mai puţin de 2% consideră că vor reuşi să o facă până la 1 ianuarie 2018, potrivit rezultatelor unui sondaj de opinie efectuat de compania de consultanţă PwC România şi publicate vineri.

Potrivit sondajului, 21% din cei peste 100 de participanţi la sondaj afirmă că au nevoie de mai mult de un an pentru implementarea noului sistem, însă cei mai mulţi (51,3%) estimează o perioadă de 6-12 luni. Mai mult de un sfert (26,1%) dintre reprezentanţii companiilor consideră că le sunt necesare 3-6 luni, în timp ce numai 1,7% văd fezabilă o adoptare a mecanismului TVA defalcat în intervalul de până la 3 luni oferit de autorităţi.

„Având în vedere nevoia companiilor private pentru un timp mai îndelungat de adaptare şi un eventual risc de infringement al legislaţiei comunitare în materie de TVA, întrucât autorităţile nu s-au consultat în prealabil şi cu Comisia Europeană, considerăm că ar fi oportun ca Guvernul să ia în calcul extinderea perioadei în care plata defalcată de TVA poate fi adoptată în mod opţional de companii şi renunţarea la impunerea obligatorie a acestui sistem”, a declarat Daniel Anghel, lider impozite şi taxe indirecte PwC ECE.

Sondajul a fost realizat de PwC în cadrul unei conferinţe pe care firma a organizat-o joi pe tema plăţii defalcate a TVA. La sondaj au răspuns peste 100 de directori şi manageri financiari ai unor companii, dintre cei peste 350 de participanţi la conferinţă.

Un studiu realizat anterior de PwC pentru Comisia Europeană, referitor la fezabilitatea implementării unui astfel de sistem, a arătat că mediul de afaceri ar avea nevoie de o perioadă între 2 şi 4 ani pentru o tranziţie la sistemul plăţii defalcate de TVA care să nu cauzeze dificultăţi companiilor.

Tags: , , ,
Iancu Guda

“Daca suntem loviti de o noua criza internationala … cred ca vom gestiona situatia mult mai prost comparativ cu perioada 2008-2009.” Analiză realizată de Iancu Guda, Presedinte AAFBR si Lector IBR.

 

Mediul de afaceri in 2016 comparativ cu 2008 diferente majore care ne fac mai vulnerabili
 Tabloul macroeconomic din perioada recenta seamana izbitor de mult cu cel din anul 2008: crestere economica record alimentata de consum (care determina adancirea deficitului comercial, pe fondul avansului importurilor mai rapid decat cresterea exporturilor) si cresterea creditarii (care determina majorarea preturilor la imobiliare), majorarea deficitului fiscal (cauzat de, pe de o parte, performanta slaba a colectarii veniturilor fiscale care creeaza o fiscalizare redusa a cresterii economice, si, pe de alta parte, majorarile salariale si ajutoarele sociale oferite de  sectorul public). Poate singurele diferente notabile, in sens negativ, sunt datoria publica de doua ori mai mare in PIB (desi la un nivel sub jumatate fata de media UE), o forta de munca mai redusa, diminuarea la jumatate a investitiilor publice si nivelul investitiilor straine directe de aproximativ patru ori mai mici (reducerea capitalului si fortei de munca disponibile plafonand nivelul cresterii economice potentiale).Pe de alta parte, tabloul microeconomic ilustreaza cinci diferente majore in mediul de afaceri in anul 2016 comparativ cu anul 2008, asa cum este evidentiat prin analiza companiilor in baza declaratiilor financiare pentru cele doua exercitii financiare. Acestea sunt:
(1) o crestere a duratei medii de colectare a creantelor companiilor, de la 60 zile (2008) la 105 zile (anul 2016) – ceea ce face ca firmele sa fie mai interdependente. Astfel, intarzierea la plata a unei facturi din cauza problemelor temporare de lichiditate sau a insolventei clientului, va determina un soc negativ de doua ori mai mari catre furnizorii creditori. Exprimand metaforic acest aspect, „o piatra aruncata in lac” (simbol al unei crize internationale) va genera „valuri de doua ori mai inalte”. Din acest punct de vedere, sectoarele care inregistreaza cea mai extinsa durata de colectare a creantelor si care vor fi cele mai afectate de acest fenomen sunt constructiile (unde cresterea duratei de colectare a creantelor este de la 131 zile (anul 2008) la 220 zile (anul 2016)), serviciile prestate companiilor (unde cresterea este de la 126 la 216 zile) si agricultura (unde cresterea este de la 108 la 198 zile);(2) o subtiere a paturii de mijloc si un grad de concentrare mai mare in randul companiilor de top din perspectiva veniturilor, profiturilor si a lichiditatii. Astfel, cele mai mari 1000 de companii generau o pondere de 35% in venitul total al mediului de afaceri in anul 2008, aceasta pondere crescand la 50% in anul 2016. Din perspectiva trezoreriei (numerarul detinut de companii in casa si conturi la banci), cele mai mari 1% dintre companiile active detineau in anul 2008 o pondere de 43% din totalul acestora, aceasta concentrare ajungand la 58% in anul 2016. De asemenea, profiturile obtinute de mediul de afaceri sunt mai concentrate ca nicioadata in randul firmelor mari. Astfel, cele mai mari 1% din companii detin 46% din profiturile obtinute in anul 2016 de intreg mediu de afaceri, in timp ce aceasta pondere este de 35% in anul 2008. Deloc intamplator, pierderile sunt mult mai raspandite in randul mediului de afaceri (gradul acestora de concentrare este mai redus), primele 1% dintre companii inregistrand o pondere de doar 26% din totalul pierderilor raportate de intreg mediul de afaceri;

(3) Companiile care activeaza in mediul de afaceri romanesc prezinta un grad foarte redus de capitalizare, tendinta acestuia fiind de scadere constanta de la impactul crizei financiare pana in prezent, respectiv de la 32,2% in anul 2008 la 28,7% la finalul anului 2016. O scadere a capitalizarii implica o crestere a gradului de indatorare, deci, o vulnerabilitate mai mare a firmeor de finantarea externa si conditiile aferente acesteia. Singurele sectoare care prezinta un grad de capitalizare de peste 40% la finalul anului 2016 sunt productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze (43%), Intermedieri financiare (43%) si IT (42%), in timp ce sectoarele care inregistreaza un grad de capitalizare mai mic de 15% sunt cele cele reprezentate de activitati recreative, culturale si sportive (9%), constructii (10%) si sanatate si asistenta sociala (15%). Acest fenomen a fost amplificat in mod special in anul 2016, cand  dividendele distribuite aferente acestui exercitiu au fost de 43 mld RON, reprezentand 85% din profiturile obtinute in anul respectiv, aproape cat toate dividendele distribuite de intreg mediul de afaceri in perioada 2009-2015, si 10% din capitalurile proprii ale tuturor companiilor. Analizand contextul macroeconomic local si international, nu am identificat decat un singur factor decisiv care sa induca un asemenea comportament de distribuire accelerata a dividendelor catre actionari: reducerea impozitului pe dividend de la 16% la 5% incepand cu 1 ianuarie 2016. Estimez ca acest fenomen al decapitalizarii firmelor active in Romania va continua in cazul in care se va elimina impozitul pe dividend incepand cu anul urmator, conform celor mentionate de actualul plan de guvernare. Mai mult decat atat, in oblinda cu acest fenomen, devine din ce in ce mai des intalnita o alta practica: finantarea de la entitatile afiliate. Astfel, ponderea creditelor contractate de la firmele din grup / actionari in totalul datoriilor a crescut de la 11% (anul 2008) la 20% (anul 2016). Aceste sume de bani pot fi retrase mai rapid de actionari (comparativ cu situatia in care erau injectate prin capitalul social), si probabil sunt garantate de active fixe importante / esentiale pentru activitatea de baza. Aceasta insemna si un rol mai important al actionarilor creditori la masa credala, intr-o eventuala intrare in insolventa a firmei respective;

(4) Capitalul de lucru consolidat la nivelul mediului de afaceri a devenit negativ. Capitalul de lucru reprezinta diferenta dintre activele circulante (cele mai lichide active detinute de companii) si datoriile pe termen scurt (care trebuiesc rambursate sub un an). Valorile pozitive ale capitalului de lucru indica o capacitate potentiala buna de autofinantare a firmelor, in timp ce valorile negative indica presiuni asupra lichiditatii si cresterea riscului de insolventa. Lichiditatea curenta (raportul dintre activele circulante si datoriile pe termen scurt)  inregistrata la nivelul intregului mediu de afaceri a scazut de la 1,11 (anul 2008) la 0,96 (anul 2016), sectoarele cu cel mai scazut nivel al acestui indicator la finalul anului 2016 fiind tranzactiile imobiliare (0,56), hoteluri si restaurante (0,72) si industria de masini si echipamente (0,82);

(5) Mediul de afaceri este mai tanar si lipsit de experienta. Numarul companiilor active in Romania care au intrat in insolventa in perioada 2008-2016 a fost de 166.000, la care se mai adauga aproximativ 850.000 de companii radiate, dizolvate sau suspendate. Astfel, vorbim de aproape 1 milion de companii care si-au intrerupt activitatea in acest interval. Enorm, avand in vedere ca doar 650.000 de companii au depus declaratiile financiare pentru anul 2016 (din care aproape un sfert nu desfasoara oricum activitate) si durata medie de varsta a unei firme active in Romania este usor sub 10 ani. Un mediu de afaceri mai tanar si neexperimentat in anul 2016, prin comparatie cu anul 2008, este reflectat de urmatoarele:

  • Ponderea companiilor cu o durata de viata sub 5 ani (de la momentul infiintarii) in totalul firmelor active a crescut de la 25% (anul 2008) la 38% (anul 2016), sectoarele cu cele mai ridicate ponderi fiind activitatile recreative, culturale si sportive (54%), intermedieri financiare (46%) si transporturi (43%). Aceste sectoare enumarate sunt si zonele unde s-au infiintat cele mai multe companii in perioada analizata, din cauza barierelor reduse de intrare;
  • Ponderea companiilor care nu desfasoara nici o activitate a crescut de la 20% (anul 2008) la 28% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii in aceasta situatie fiind tranzactiile imobiliare (36%), industria extractiva (35%) si constructii (35%);
  • Ponderea companiilor care inregistreaza capitaluri proprii negative a crescut de la 40% (anul 2008) la 45% (anul 2016), sectoarele cu cele mai multe companii aflate in aceasta situatie fiind hotelurile si restaurantele (58%), comertul cu amanuntul (57%) si industria alimentara si a bauturilor (53%).

Eventuala reglementare a situatiei acestora prin masuri referioare la verificarea detaliata a motivelor pentru care companiile inregistreaza pierderi pentru trei exercitii financiare consecutive, nu desfasoara nici o activitate, care sunt conditiile privind finantarea de la entitatile afiliate, precum si obligativitatea de acoperire a capitalurilor proprii negative prin majorarea capitalului social si completarea pierderilor neacoperite, ar permite clarificarea situatiei si cresterea gradului de capitalizare a companiilor.

Structura de finantare si eficienta companiilor active in Romania pare sa fie puternic corelata cu experienta acumulata in timp. Astfel, dupa cum se observa in cifrele ilustrate in tabelul urmator, companiile infiintate inainte de anul 2000 reprezinta doar  21% din totalul firmelor active la finalul anului 2016, dar genereaza 44% din totalul activelor detinute de companiile locale, 61% din capitalurile proprii, cel mai ridicat grad de capitalizare (aproximativ 40%) si cel mai ridicat nivel al profiturilor nete (aproape 5%).

Tabel 1: Capitalizarea si eficienta companiilor in functie de perioada inmatricularii

Anul Inregistrarii Numar Nr % Total Active  (mil RON) Active % Capitaluri Proprii (mil RON) Capitaluri% Grad Capitalizare EAT %
1990-1995 90.336 14% 306.715 23% 128.442 33% 41,9% 4,2%
1996-2000 46.597 7% 291.404 21% 112.152 28% 38,5% 5,4%
2001-2005 127.619 20% 307.660 23% 89.313 23% 29,0% 3,8%
2006-2010 166.257 26% 279.893 21% 41.282 10% 14,7% 1,5%
2011-2015 218.448 34% 175.953 13% 22.459 6% 12,8% -3,1%
Total 649.257 100% 1.361.625 100% 393.648 100% 28,9% 2,9%

EAT% = Earnings After Tax = Rezultatul Net : Cifra de Afaceri

Grad Capitalizare = Capitaluri Proprii : Total Active

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

Graficul urmator exprima si mai clar aceasta concluzie, unde observam cele doua variabile, gradul de capitalizare si rata profitului net, in functie de anul inregistrarii companiilor active la finalul lui 2016. Devine evident ca experienta acumulata in timp se reflecta asupra cresterii solvabilitatii si performantei companiilor active in Romania. Pacat ca doar 20% din companiile active in momentul de fata se regasesc in aceasta categorie …

Grafic 1: Capitalizarea si performanta companiilor active in Romania

grafic 1(clck pentru grafic)

Sursa: MFP, ONRC, date prelucrate autor

 

Tabelul urmator sintetizeaza cele cinci diferente majore observate in mediul de afaceri, precum si implicatiile acestora in ceea ce priveste sustenabilitatea si riscul companiilor active in Romania.

Fenomenul 2008 2016 Implicatii / Consecinte
Durata de colectare a creantelor 60 zile 105 zile Interdependenta intre companii, risc sistemic mai mare, contagiune in crestere prin efectul de domino
Concentrarea veniturilor- top 1% 35% 50% Subtiere patura de mijloc, capacitatea mai mica a  mediului de afaceri de amortizare a socurilor negative
Grad capitalizare 32,2% 28,7% Dependenta mai ridicata de conditiile de finantare externe si vulnerabilitate mai mare a firmelor
Lichiditate curenta (cap. Lucru) 1,11 0,96 Capacitate de autofinantare mai redusa, care implica o imunitate mai scazuta a firmelor in situatii de stres
Mediu de afaceri embrionar:- Firme cu durata viata < 5 ani- Firme fara activitate- Firme cu cap. proprii negative 25%20%40% 38%28%45% Un mediu de afaceri embrionar, jumatate dintre companii nu au trecut prin criza financiara, au o experienta redusa, deci pot reactiona emotional si impredictibil intr-un context negativ.

Desi tabloul macroeconomic prezent este similar cu cel din anul 2008, mediul de afaceri local prezinta cinci diferenta majorare: o colectare mult mai lenta a facturilor, concentrarea mai ridicata a veniturilor, profiturilor si lichiditatilor in randul companiilor mari (desi pierderile sunt mai raspandite in randul tuturor companiilor), scaderea gradului de capitalizare, reducerea capitalului de lucru (care a devenit chiar usor negativ la finalul anului 2016) si un mediu de afaceri mai embrionar si mai putin activ (cu o experienta mai scazuta). In esenta, vorbim despre un mediu de afaceri mai slab capitalizat (mai indatorat), polarizat, neexperimentat, vulnerabil (cu o capacitate de autofinantare mai redusa) si mai expus in fata efectului de contagiune (domino) de propagare a riscului comercial (insolventa clientilor). Nu vad cum un asemenea mediu de afaceri poate gestiona mai bine o eventuala criza internationala, comparativ cu ceea ce s-a intamplat in anul 2008 ” – a declarat Iancu Guda, Presedinte AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si Lector IBR (Institutul Bancar Roman)

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
afaceri

Doar 3% din companiile din România au impact asupra economiei (STUDIU)

Circa 3% din totalul companiilor existente reprezintă motorul economiei româneşti, iar jumătate din ele se află în stare de dificultate, potrivit celei de-a treia ediţii a studiului CITR Group privind evoluţia societăţilor de impact între 2013 şi 2015.

Reprezentanţii societăţii de practicieni în insolvenţă estimează că, dacă tendinţa din ultimii ani va continua, România va ajunge de la aproape 19.500 companii cu impact în economie în prezent până la 15.000 până la finalul anului 2018, ceea ce poate genera un efect de domino în economie.

”Din punctul de vedere al investiţiilor, România este probabil cea mai atractivă ţară din Europa Centrală şi de Est, alături de Polonia. Însă tranzacţiile sunt foarte puţine. Când e vorba să facă tranzacţii, nu se găsesc oportunităţi concrete. Investitorii se uită de regulă la companii sănătoase cu active de peste 10 milioane euro. Suntem faţă în faţă cu o economie performantă, care stă pe o bază îngustă, iar când baza e îngustă, apar problemele de stabilitate”, a declarat directorul general al CIT Resources, Rudolf Vizental, la prezentarea studiului.

Numărul societăţilor de impact este în scădere, de la 23.384 în 2013 până la 19.564 în anul 2015.

Deşi cele 19.564 de companii de impact la sfârşitul lui 2015, cu active de peste  1 milion euro, reprezintă doar 3% din totalul societăţilor din România, ele generează 68% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional şi angajează 41% din forţa de muncă existentă în România.

Numărul angajaţilor din aceste 19.564 de companii a scăzut între 2013 şi 2015 cu circa 19.000.

”Dacă se menţine acestă tendinţă de contracţie a companiilor de impact, întreaga economie poate fi afectată, prin efect de contagiune. Toate acestea, în contextul în care România nu este capabilă să genereze suficienţi antreprenori noi încât să compenseze dezechilibrul din business-ul românesc”, a precizat CITR.

CITR Group a realizat a treia ediţie a studiului său despre companiile de impact din România, studiu ce acoperă perioada 2013 – 2015, luând în calcul raportările financiare de sfârşit de an. În studiu au fost incluse companii care au active totale de peste 1 milion de euro şi nu se află în insolvenţă. Analiza include şi companii deţinute de stat, însă exclude organizaţii neguvernamentale, bănci, societăţi de asigurări, societăţi de brokeraj şi fonduri de pensii, ale căror situaţii financiare sunt diferite de celelalte companii.

„Studiul relevă că, de cel puţin trei ani, asistăm la un paradox al economiei româneşti: în ciuda celei mari mari rate de creştere din Europa, domeniul insolvenţei rămâne foarte activ şi tumultuos. Doar în 2016, datoriile totale ale celor 314 companii analizate şi intrate în insolvenţă au fost de 2,4 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu aproximativ 1,5% din PIB. La nivel numeric, raportul companii sănătoase versus companii cu probleme (aflate în diferite stadii de dificultate) este aproape egal”, arată CITR.

Aproximativ 36% din companiile de impact au profitabilitatea cuprinsă între 0% – 5%, un nivel mult prea mic pentru a susţine grade de îndatorare de peste 70%. Cu toate acestea, 39% dintre companiile cu profitabilitatea la acest nivel redus au o îndatorare de 70-100%.

“Pentru perioada 2013-2015, studiul indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile şi folosesc mai puţini angajaţi. Cu alte cuvinte, piramida economiei româneşti este mai înaltă, vârful mai ascuţit, iar la bază pot apărea mişcări seismice capabile să distrugă întregul sistem”, a spus Vizental.

Anual, peste 1.000 dintre companiile importante din România îşi pierd din relevanţă, deoarece devin mai mici, activele lor scad sub un milion de euro.

”În acest ritm, la finele anului viitor vom avea doar 15.000 companii relevante, adică mai puţin de una la mia de locuitori. Această diminuare nu trebuie privită ca un fenomen izolat. Implicaţiile colaterale sunt similare efectului de domino şi pot afecta întreaga economie”, a explicat reprezentantul CIT Resources.

Piramida companiilor de impact are la bază un număr ridicat de firme cu active mai mari de un milion euro, dar până în 10 milioane de euro.

Acest nivel concentrează şi cel mai mare număr de angajaţi din rândul companiilor de impact. În acelaşi timp, vârful piramidei conţine un număr redus de firme, fiecare cu active de peste 50 de milioane de euro, dar, cumulat, această clasă deţine cele mai mari active, cele mai mari datorii şi, de asemenea, înregistrează cele mai mari vânzări.

Potrivit studiului CITR Group, companiile de impact au fost împărţite în finanţabile, restructurabile şi insolvabile. Numărul celor dintâi a crescut, următoarele au scăzut, iar cele insolvabile aproape s-au înjumătăţit.

”O analiză a categoriei companiilor finanţabile demonstrează că a fost principala câştigătoare a ultimilor ani. Perioada de dificultate a fost folosită drept oportunitate de creştere şi de consolidare, aceste companii continuând să reprezinte locomotiva economiei româneşti”, mai menţionează studiul.

Acesta arată că societăţile sănătoase din punct de vedere al indicatorilor la un moment dat pot ajunge ca anul următor să intre în stare de dificultate sau chiar în insolvenţă. Între cauze, pot fi: de la decizii manageriale greşite, la modificări structurale neprevăzute ale condiţiilor de piaţă sau ale legislaţiei în vigoare.

”Cât despre companiile restructurabile, per ansamblu, ele îşi îmbunătăţesc indicatorii, dar se diminuează ca număr, generează o cifră de afaceri mai mare şi cresc productivitatea angajaţilor”, precizează CITR.

Din punct de vedere al rezultatului net, aceste companii contribuie cu mai puţin la profitul net consolidat al companiilor de impact.

”Problema lor majoră constă într-un grad de îndatorare ridicat şi lichiditate redusă. Firmele restructurabile sunt concentrate în intervalul de îndatorare 70% – 100%,  această concentrare este exprimată atât cantitativ (aproximativ trei sferturi din numărul lor), cât şi ca valoare a cifrei de afaceri, a activelor totale şi a datoriilor”, subliniază CITR.

În aceeaşi perioadă, numărul companiilor insolvabile s-a redus, însă reducerea nu este calitativă şi nu reflectă însănătoşirea lor; indicatorii firmelor în insolvenţă iminentă se degradează continuu în perioadă analizată.

Această categorie este caracterizată de o rată a pierderii nete ridicate în creştere accentuată în 2015 faţă de anii precedenţi (-21% pierdere netă în 2015, faţă de 13% pierdere netă în 2014 şi 12% în 2013), rentabilitate negativă a activelor şi o încasare la peste un an de zile a creanţelor în 2015.

CITR este o societate de practicieni în insolvenţă, care gestionează, în prezent, o masă credală de peste patru miliarde de euro şi un patrimoniu de peste 650 milioane de euro. CITR a distribuit creditorilor peste 400 de milioane de euro în ultimii cinci ani, din care 100 de milioane de euro doar în 2016. CITR are 10 filiale în toată ţara.

Tags: , , ,
social-media-mobile-icons-snapchat-facebook-instagram-ss-800x450-3-800x450

Comunicarea în 2017. Firmele se focusează pe campaniile integrate pe internet VIDEO

Într-o lume în care social-media şi noile tehnologii influenţează tot mai puternic deciziile în relaţiile de business, dezvoltarea unor campanii integrate de promovare a produselor şi serviciilor în mediul online va fi principalul trend în comunicarea de business în 2017. Cel puţin asta reiese din opiniile a peste 650 de manageri din mediul de afaceri românesc, chestionaţi de Frames Media Network şi BTvideo.

În baza unui chestionar realizat de cele două companii, pe platformele online, la care au fost invitaţi să răspundă reprezentanţii unor firme din sectoarele cheie ale economiei, de la start-up-uri din IT, IMM-uri din sectorul retailului şi multinaţionale din construcţii, agricultură şi industria prelucrătoare, a reieşit faptul că internetul ar urma să fie cel mai atractiv mediul de comunicare pentru mediul de afaceri românesc în 2017.

Conform chestionarului, cei mai mulţi manageri chestionaţi (78%) consideră comunicarea şi promovarea drept elemente esenţiale ale dezvoltării business-ului, iar 64% au o strategie clară, coerentă şi bine definită de comunicare.

În privinţa modalităţilor prin care îşi desfăşoară campaniile de promovare, print-ul şi reclama Radio-TV acoperă între 25-30% din buget, în timp ce marketingul online susţine între 30-45%. Restul îl reprezintă afişajul clasic (reclamă stradală), direct-mailing şi alte forme de promovare.

Întrebaţi în ce măsură sunt satisfăcuţi de modul în care se derulează comunicarea business-ului, cei mai mulţi manageri (67%) au bifat calificative medii (3-4), pe o scară de la 1-5, în timp ce 24% au ales opţiunea cea mai scăzută (1).

Chestionarul Frames Media Network & BTvideo arată, totodată, că tot mai multe firme sunt dispuse să îşi externalizeze serviciile de comunicare către companii specializate (73%), iar cei care au făcut-o deja au notat colaborarea cu astfel de firme cu calificative între 3-5, pe o scară de la 1-5.

Managerii chestionaţi au menţionat drept criterii esenţiale în selectarea platformelor de comunicare inovaţia (72%), experienţa (61%), preţul serviciilor (59%) şi raportul real de activitate (45%). Celelalte criterii menţionate au vizat portofoliul de clienţi, recomandările şi flexibilitatea derulării colaborării.

Pentru 2017, cei mai mulţi manageri (82%) au susţinut necesitatea dezvoltării unei comunicări mult mai focusate pe internet, prin intermediul unor tooluri dedicate unor categorii extrem de bine definite de clienţi. Creşterea vânzărilor (79%), promovarea produselor (68%) şi notorietatea (56%) au fost considerate, de respondenţi, drept cele mai importante ţinte pentru dezvoltarea serviciilor de comunicare în 2017.

Chestionarul a fost completat în perioada 15 octombrie – 10 noiembrie 2016. Rezultatele sunt menite să ofere celor două companii şi, în general, mediului de afaceri, un indicator privind perspectivele comunicării în 2017.

Tags: , , , , ,
de-ziua-ta-florin-georgescu-viceguvernator-bnr-18521434

BNR: Necesarul de recapitalizare al companiilor din România este de 11 miliarde de euro

Necesarul de recapitalizare al firmelor care activează în România se ridică la aproximativ 11 miliarde de euro, din care șase miliarde de euro la companiile private cu capital străin, 4,5 miliarde de euro la societățile private cu capital românesc și 0,5 miliarde de euro la companiile de stat, susține prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Florin Georgescu.

“La nivelul economiei reale, necesarul actual de recapitalizare, pentru a se atinge 50% din capitalul social așa cum prevede legea, este de 11 miliarde de euro, din care șase miliarde la firmele cu capital străin, 4,5 miliarde la firmele private cu capital autohton și 0,5 miliarde de euro la companiile de stat”, a declarat vineri Georgescu în cadrul unei conferințe pe teme de contabilitate.

Oficialul BNR s-a declarat preocupat de situația financiară a societăților comerciale care raportează pierderi financiare de mulți ani la rând.

“Dincolo de blocajul pe care îl produce în economie, decapitalizarea cronică diminuează produsul intern brut, din cauză că pierderea anihilează o parte din valoarea adăugată brută creată de societate în fiecare an”, a subliniat Georgescu.

El a prezentat și datele aferente anului 2015 cu privire la rezultatele financiare ale companiilor românești.

Astfel, din 700.000 societăți, au depus bilanț doar 608.000, adică 85%. Din acestea, 14%, respectiv 84.000, au raportat că au înregistrat un rezultat nul.

“Din cele 524.000 de firme care au înregistrat rezultat negativ sau pozitiv, cele cu profit sunt preponderente, 58%, respectiv 306.000 agenți economici, care au totalizat un profit de 17 miliarde de euro. Din acestea, statul deține numai 720 de firme cu un profit total de două miliarde de euro”, a subliniat reprezentantul BNR.

În opinia acestuia, este îngrijorător faptul că 219.000 de firme, restul de 42%, au înregistrat pierderi de 8,5 miliarde de euro, din care 390 sunt societăți de stat, cu 0,9 miliarde de euro pierdere, și 218.610 sunt companii private, cu un total al pierderilor de 7,6 miliarde de euro.

“Cauzele acestor situații negative sunt multiple și conțin, pe lângă factori obiectivi specifici economiei de piață, numeroși factori subiectivi, care pornesc cu reglementări incomplete din Legea 31 privind societățile comerciale, continuă cu multe breșe în legislația fiscală și includ comportamentele inadecvate ale unor antreprenori”, a mai spus prim-viceguvernatorul BNR.

 

Tags: , , ,
best jobs

Conflictul între generaţii din companii: De ce nu vor tinerii să stea peste program?

Tinerii care intră în prezent în câmpul muncii au aşteptări diferite de la un loc de muncă faţă de generaţiile anterioare şi pun un accent mult mai mare pe echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională, spun specialiştii în resurse umane.

De aceea companiile au început să investească în programe de instruire care să „rezolve“ conflictul dintre gene­raţii, conflict care adesea porneşte de la aspecte banale, precum plecatul la ore fixe de la birou al angajaţilor mai tineri, spre deosebire de colegii lor cu vârste mai înaintate, obiş­nuiţi să facă în mod frecvent ore suplimenatare.
Managementul diferenţei dintre generaţii este tema centrală discutată într-unul dintre workshopurile organizate astăzi de Ziarul Financiar în cadrul ZF HR Trends 2016, cea de-a 11 conferinţă anuală a ZF dedicată profesioniştilor din resurse uman
Tags: , , ,