Tag Archives: comisia europeana

Emil Boc

Primarul Clujului are funcţie europeană

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a fost numit joi raportor în cadrul Comisiei pentru politică socială, educație, ocuparea forței de muncă, cercetare și cultură (SEDEC) de la nivelul Comitetului European al Regiunilor (CoR) privind fenomenul ”brain drain” (exodul de creiere, n. red.) în Uniunea Europeană.

Anunțul a fost făcut pe pagina de Twitter a grupului PPE în Comitetul European al Regiunilor, din care face parte și Emil Boc. ”Felicitări lui Emil Boc, primar al orașului Cluj-Napoca și membru al EPP CoR pentru numirea sa în calitate de raportor privind ”exodul de creiere în Uniunea Europeană: abordarea provocărilor la toate nivelurile” în cadrul reuniunii SEDEC”, se arată în mesajul menționat. Emil Boc este membru al Comitetului European al Regiunilor din 2017.

Tags: , , ,
spitalul-de-urgente1

Se pregătește cererea de finanțare pentru Spitalul Regional din Cluj

Banca Europeană de Investiţii va oferii servicii de asistenţă tehnică pentru Ministerul Sănătăţii, pentru implementarea celor trei proiecte pentru Spitalele Regionale de Urgenţă.

Prin acordul de Servicii de Asistenţă Tehnică, echipa PASSA va oferi servicii de asistenţă şi va acţiona în calitate de consultant independent pentru Ministerul Sănătăţii. Prin urmare, rolul echipei PASSA va fi acela de consiliere şi completare, dar nu va înlocui, transfera sau îndeplini rolurile şi responsabilităţile omologilor relevanţi din cadrul Ministerului Sănătăţii, ori al Asistenţei Tehnice existente pentru Ministerul Sănătăţii.

“Facem un alt pas important pentru construirea celor trei spitale regionale din Iaşi, Cluj Napoca şi Craiova. În cadrul acestui Acord de servicii de asistenţă tehnică (PASSA), vom beneficia de sfaturile experţilor BEI în faza de proiectare, supraveghere şi construcţie a celor trei spitale”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii. Acordul are o valoare totală de 12.899.600 euro şi se va derula până la data de 31 decembrie 2023.

Stadiile proiectelor pentru cele trei spitale

Cel mai avansat proiect este SRU Iaşi, pentru care a fost realizat studiul de fezabilitate şi aprobat, prin HG nr.290/ mai 2019, indicatorii tehnico-economici. Cererea de finanţare a realizării SRU Iaşi este în curs de pregatire, astel încât în luna septembrie urmează să fie depusă la Comisa Europeană.

Pentru Spitalul Regional Cluj Napoca a fost realizat studiul de fezabilitate, a fost obţinut Acordul de Mediu şi sunt finalizaţi indicatorii tehnico-economici care vor fi aprobaţi la sfârşitul lunii august în Guvern, urmând ca în luna octombrie să fie depusă cererea de finanţare şi pentru acest spital la Comisia Europeană.

De asemenea, se estimează că pentru SRU Craiova, cererea de finanţare va fi depusă la Comisia Europeană în luna decembrie.

Tags: , , , , , ,
comisia-europeana-da-unda-verde-exploatarii-gazelor-de-sist-in-spatiul-ue-18471893

Trei propuneri de la Cluj, trimise la Bruxelles

Clujenii sunt invitaţi la o dezbatere publică despre politica de coeziune a Uniunii Europene. 

“Vă invităm joi, 28 februarie 2019, la ora 17.00 la Centrul de Cultură Urbană Casino, la o ediție specială a consultărilor pe care le găzduim în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), organizată în cadrul campaniei europene inițiată de Eurocities – cea mai mare rețea de orașe din Europa – numită „Cities4Europe – Europe4Citizens”, din care Cluj-Napoca face parte”, transmit reprezentanţii municipalităţii.

Tema de discuție este politica de coeziune europeană, domeniu în care administraţia clujeană a fost invitată să contribuie cu cele mai importante 3 propuneri care se vor reliefa în cadrul dezbaterii.  Aceste propuneri, alături de cele oferite de cetățenii europeni din alte 20 de orașe din țările membre vor fi prezentate Comisiei Europene în 20-21 martie 2019, în cadrul unui eveniment organizat la Bruxelles de către Eurocities numit ”Mayor`s Summit” și vor reprezenta opiniile de la nivel local ale cetățenilor Uniunii.

În cadrul campaniei „Cities4Europe – Europe4Citizens”, care se derulează în perioada mai 2018 – mai 2019 s-au organizat astfel de dezbateri în 20 de orașe membre ale EUROCITIES: Amsterdam, Braga, Ghent, Gijon, Glasgow, Hamburg, Lille, Lublin, Lyon, Mannheim, Milano, Munich, Nantes, Oulu, Strasburg, Stuttgart, Terrassa, Torino and Utrecht.

Tags: , ,
comisia-europeana-da-unda-verde-exploatarii-gazelor-de-sist-in-spatiul-ue-18471893

România, în vizorul UE. Ce se întâmplă astăzi?

Parlamentului European dezbate şi votează marţi rezoluţia privind statul de drept din România. Textul semnalează îngrijorarea instituţiei UE referitoare la modificarea legislaţiei penale şi judiciare din prisma potenţialului de a submina independenţa sistemului judiciar şi lupta anticorupţie.

Textul rezoluţiei Parlamentului European semnalează îngrijorarea instituţiei UE privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare din România din prisma potenţialului de a submina independenţa sistemului judiciar şi lupta anticorupţie.

Rezoluţia vine şi ca rezultat al celor două dezbateri din Parlamentul European, la care au participat premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis.

Documentul, publicat pe site-ul Parlamentului European, conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi lupta anticorupţie.

Totodată, dacă aceasta rezoluţie va fi aprobată, Parlamentul European condamnă “intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018″.

Textul rezoluţiei Parlamentului European privind statul de drept în România include următoarele recomandări:

1: Subliniază că este fundamental să fie garantat faptul că valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin şi drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;

2. Este profund îngrijorat de rescrierea legislaţiei privind legislaţia penală şi juridică românească, în mod special de potenţialul de a submina în mod structural independenţa sistemului juridic şi capacitatea de a lupta în mod eficient împotriva corupţiei în România, cât şi să afecteze statul de drept;

3. Condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018;

4. Invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care ar putea afecta sistemul de control şi echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;

5. Îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupţia; şi să aplice strategia naţională anticorupţie;

6. Recomandă în mod ferm să fie reconsiderată legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată; consideră că ar trebui să fie pe deplin aliniată la Cadrul UE;

7. Îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice asupra libertăţii mass-mediei şi faţă de propunerile legislative de penalizare a denigrării României în străinătate şi de reintroducere a defăimării în Codul penal;

8. Îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile şi subliniază necesitatea abordării chestiunilor menţionate anterior pe baza unui proces transparent şi cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în conformitate cu principiul cooperării loiale, aşa cum este prevăzut în Tratat;

10. Îşi reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie pe 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi uşor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE;

11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;

12. Solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al Tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor de autorităţile române, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluţii adecvate;

13. Încredinţează Preşedintelui său sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Preşedintelui României”.

Raportul MCV cumulează cele două avize ale Comisiei de la Veneţia

Comisia Europeană va prezenta, marţi, raportul MCV despre modificarea legislaţiei în domeniul justiţiei, document care va ţine cont şi de cele două avize la Comisiei de la Veneţia.

În ceea ce priveşte raportul MCV, CE a anunţat că analiza care va fi prezentată pe 13 noiembrie, va lua în considerare şi avizele Comisiei de la Veneţia pe Legile justiţiei şi Codurile penale. Totodată, oficialii europeni au solicitat autorităţilor române să ţină cont de avizele forului european.

“Am luat cunoştinţă în mod favorabil de cele două avize ale Comisiei de la Veneţia pe Codurile Penale şi Legile Justiţiei. Solicităm autorităţilor din România să le ia în considerare. După cum a declarat şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans în cadrul dezbaterii Parlamentului European: <În timp ce vom continua să dialogăm cu autorităţile române, în spiritul cooperării şi în contextul Mecanismului de Verificare şi Cooperare, Comisia trage concluziile adecvate dacă amendamentele la Legile justiţiei, Codurile penale şi la Legile privind conflictul de interese şi combaterea corupţiei nu ţin cont de aceste preocupări>”, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX.

Anunţul Comisiei Europene a venit după ce Comisia de la Veneţia a recomandat României, în avizul publicat spre sfârşitul lunii octombrie pe site-ul instituţiei, să reanalizeze sistemul de numire şi revocare a procurorilor de rang înalt, notând că, în pofida unor îmbunătăţiri, proiectele de lege în domeniul justiţiei riscă să genereze presiuni şi să submineze independenţa sistemului judiciar.

În raportul forului european există şi o recomandare pentru reexaminarea motivelor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi “abandonarea definitivă” a schemei de retragere anticipată din activitate, “dacă nu pot fi oferite garanţii că nu vor exista efecte adverse asupra funcţionării sistemului”.
Raportul Comisiei de la Veneţia se referă la modificările aduse Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Modificările aduse pachetului de legi din justiţie au fost contestate de acelaşi for şi în luna iulie, în raportul preliminar.

În aviz, Comisia de la Veneţia a exprimat preocupare şi faţă de proiectele de amendamente la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală din România. Instituţia arată că modificările afectează grav eficienţa sistemului judiciar penal şi acţiunile anticorupţie.

În ceea ce priveşte legile Justiţiei, proiectele de lege pentru aprobarea OUG 92/2018 care modifică legile Justiţiei şi OUG 90/2018 privind operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se află în procedură parlamentară.

Referitor la raportul MCV, preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a declarat, duminică la un post TV, că documentul va conţine “trăsnăi”. În opinia sa, România nu ar trebui să stea în defensivă şi să accepte observaţii “ca şi cum am fi copiii de la şcoală”.

“Se apropie raportul pe MCV! O să vedeţi ce trăznăi sunt acolo. Asta este supărarea mea. Mi-aş dori pentru ţara mea mai mult. Vreau pentru concetăţenii mei mai mult, vreau inclusiv nu numai să ne fie bine că ne creşte salariul, dar vreau să ne bucurăm de o imagine care să fie în concordanţă cu realităţile, vreau să văd o Românie care este capabilă să joace un rol activ, nu un rol în care stă în defensivă şi primim observaţii de la unii şi de la alţii, ca şi când am fi copiii de la şcoală”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu, duminică seară la România Tv.

Textul rezoluţiei Parlamentului European semnalează îngrijorarea instituţiei UE privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare din România din prisma potenţialului de a submina independenţa sistemului judiciar şi lupta anticorupţie.

Rezoluţia vine şi ca rezultat al celor două dezbateri din Parlamentul European, la care au participat premierul Viorica Dăncilă şi preşedintele Klaus Iohannis.

Documentul, publicat pe site-ul Parlamentului European, conţine 13 recomandări către România şi instituţiile Uniunii Europene în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi lupta anticorupţie.

Totodată, dacă aceasta rezoluţie va fi aprobată, Parlamentul European condamnă “intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018″.

Textul rezoluţiei Parlamentului European privind statul de drept în România include următoarele recomandări:

1: Subliniază că este fundamental să fie garantat faptul că valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin şi drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;

2. Este profund îngrijorat de rescrierea legislaţiei privind legislaţia penală şi juridică românească, în mod special de potenţialul de a submina în mod structural independenţa sistemului juridic şi capacitatea de a lupta în mod eficient împotriva corupţiei în România, cât şi să afecteze statul de drept;

3. Condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018;

4. Invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care ar putea afecta sistemul de control şi echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;

5. Îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupţia; şi să aplice strategia naţională anticorupţie;

6. Recomandă în mod ferm să fie reconsiderată legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată; consideră că ar trebui să fie pe deplin aliniată la Cadrul UE;

7. Îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice asupra libertăţii mass-mediei şi faţă de propunerile legislative de penalizare a denigrării României în străinătate şi de reintroducere a defăimării în Codul penal;

8. Îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile şi subliniază necesitatea abordării chestiunilor menţionate anterior pe baza unui proces transparent şi cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în conformitate cu principiul cooperării loiale, aşa cum este prevăzut în Tratat;

10. Îşi reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie pe 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi uşor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE;

11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;

12. Solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al Tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor de autorităţile române, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluţii adecvate;

13. Încredinţează Preşedintelui său sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Preşedintelui României”.

Tags: , , , , ,
Justitie-31

Comisia Europeană critică politicile economice ale României şi exprimă dubii privind reformarea justiţiei

Comisia Europeană îndeamnă România să adopte măsuri pentru corectarea deficitului bugetar şi atrage atenţia că evoluţiile politice din ultimul an generează dubii privind ireversibilitatea progreselor în reformarea sistemului judiciar şi în combaterea corupţiei la nivel înalt.

“Astăzi, facem un pas înainte pentru a depăşi efectele crizei, în contextul în care Franţa iese din Procedura pentru deficit excesiv, după nouă ani. Pentru prima dată de la crearea monedei unice, toate ţările din zona euro au un deficit sub 3% din PIB în 2018. A fost nevoie de ani de politici fiscale responsabile pentru a aduce ţările Uniunii Europene în acest punct şi trebuie să ne asigurăm că responsabilitatea rămâne elementul principal şi în viitor. De aceea, adresăm un mesaj puternic Ungariei şi României să ia măsuri anul acesta şi anul viitor pentru a corecta devierea semnificativă de la ţintele fiscale. Prevenirea este mai bună decât tratamentul, iar momentul pentru prevenirea apariţiei unor probleme grave este acum, când economia este puternică”, a declarat miercuri Pierre Moscovici, comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, pentru Taxe şi Vămi.

“Planificarea bugetară a României de obicei ignoră prevederile cadrului fiscal, în pofida necesităţii politicilor fiscale responsabile”, se arată în raportul de evaluare al Comisiei Europene adresat Consiliului UE privind Programul naţional de reforme destinat României.

“Evoluţiile din ultimul an au generat dubii ample privind ireversibilitatea şi sustenabilitatea progreselor substanţiale înregistrate de România în reformarea sistemului judiciar şi în combaterea corupţiei la nivel înalt. Independenţa justiţiei este supusă provocărilor şi există presiuni asupra instituţiilor judiciare şi asupra sistemului instituţional de combatere a corupţiei, în timp ce progresele în problemele rămase sunt obstrucţionate”, subliniază Comisia Europeană

“Licitaţiile publice eficiente şi transparente rămân esenţiale pentru abordarea principalelor probleme politice din România, inclusiv a cheltuielilor eficiente în sectorul public, a combaterii corupţiei, stimulării inovaţiilor şi a creşterii economice sustenabile şi integrante”, precizează Comisia Europeană, constatând că, din cauza “calităţii deficitare a infrastructurii, inclusiv a transporturilor, colectării deşeurilor şi apelor uzate, perspectivele de creştere economică sunt limitate”.

MAE, după raportul critic al Comisiei Europene: România, fără dezechilibre macroeconomice

Ministerul Afacerilor Externe a transmis, miercuri, în contextul în care Comisia Europeană a îndemnat România să adopte măsuri pentru corectarea deficitului bugetar, că raportul de ţară încadrează ţara noastră în categoria statelor membre fără dezechilibre macroeconomice.

“Comisia Europeană a adresat în acest an României trei recomandări specifice de ţară care vizează politica fiscal-bugetară (1), ocuparea, sănătatea, educaţia (2) şi administraţia publică (3). Numărul recomandărilor adresate României a variat, de la opt în 2013 la trei, în 2018, Comisia Europeană remarcând că România a înregistrat progrese pentru 68% dintre recomandările adresate în ultimii cinci ani”, se arată în comunicatul MAE.

Ministerul Afacerilor Externe mai susţine că raportul de ţară 2018 încadrează România în categoria “statelor membre fără dezechilibre macroeconomice, motiv pentru care acesta nu conţine un bilanţ aprofundat”. Pentru anul 2018, Comisia a elaborat bilanţuri aprofundate pentru 12 state membre şi anume Franţa, Germania, Olanda, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Irlanda, Italia, Portugalia, Slovenia, Spania şi Suedia.

“În perioada imediat următoare, propunerile de recomandări prezentate de Comisia Europeană vor face obiectul unei analize amănunţite la nivelul ministerelor responsabile de domeniile vizate de recomandări, astfel încât să fie identificate măsurile concrete de punere în aplicare”, se mai arată în comunicatul MAE.

Tags: , , ,
comisia-europeana-da-unda-verde-exploatarii-gazelor-de-sist-in-spatiul-ue-18471893

România a primit avertisment din partea Comisiei Europene pentru derapajul bugetar structural

Angajamentul pe termen mediu al României referitor la obiectivele de echilibru bugetar nu a fost respectat în ultimii ani, astfel că, luni, Comisia Europeană a emis în premieră istorică o recomandare-avertisment în care cere Bucureştiului să-şi corecteze decalajele dintre cheltuieli şi investiţii.

„Medium Term Objectives” (MTO), adică obiectivele pe termen mediu pe care România s-a angajat să le atingă în schimbul unor finanţări suplimentare de la Comisia Europeană, presupun în primul rând asigurarea unui echilibru între utilizarea de tip „cheltuieli” şi utilizarea de tip „investiţii” a banilor din bugetul public. Concret, bugetul trebuie utilizat în cea mai mare proporţie posibilă pentru „investiţii” şi, simultan, în cea mai mică proporţie posibilă pentru „cheltuieli”. Acesta este deficitul bugetar structural, pe care România s-a angajat faţă de Comisia Europeană să-l reducă până la nivelul de 1% din PIB în anul 2017.

Constatând că acest deficit structural nu este în nici măcar în scădere, cu atât mai puţin în apropierea obiectivului MTO de 1% din PIB în 2016, Comisia Europeană a lansat un avertisment către România, recomandând autorităţilor de la Bucureşti să-şi corecteze pe cât posibil mai repede această deviaţie. Este o premieră istorică, în sensul că Executivul european nu a mai transmis o astfel de recomandare niciodată, către niciun stat membru.

Această recomandare vine după mai mulţi ani cu semnale din ce în ce mai ferme ale Bruxlles-ului pentru România, începând de la celebra expresie lansată de oficialii UE în 2015, potrivit căreia acordul României cu Comisia Europeană este „deraiat”.

Acum, Comisia Europeană a ridicat tonul şi a avertizat – în premieră – Bucureştiul că deficitul bugetar structural tinde să depăşească limitele MTO şi, tot în premieră, recomandă Consiliului Europei să pregătească „măsuri corective pentru a evita deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive”. Cu alte cuvinte, chiar dacă la nivel strict contabil bugetul de stat al României nu va avea un deficit de peste 3% din PIB, la nivel structural – deficit care trebuie să fie de cel mult 1% din PIB în 2017 – eludarea pragului luat ca angajament MTO este inacceptabilă.

Ce înseamnă, concret, avertismentul lansat de Comisia Europeană? În primul rând, trebuie menţionat că România – chiar în baza angajamentului MTO – beneficiază de două facilităţi mai rar acordate de către Comisie unui stat membru: 1. Finanţările comunitare vin în proporţie de 95%, spre deosebire de alte state care beneficiază de doar 85% (facilitate numită „Top-up”) şi 2. Posibilitatea de a întârzia cu 3 ani absorbţia fondurilor („N+3”) faţă de termenul unui tronson financiar; de exemplu, pentru tronsonul financiar 2007-2013, România a beneficiat de o derogare până în 2017 („N+3” faţă de 2013), spre deosebire de alte state membre care nu puteau întârzia mai mult de 2 ani („N+2”). Ei bine, întrucât România este pe cale să eludeze tocmai acel angajament MTO, există riscul – semnalat cât se poate de clar în documentul emis de Comisie – să piardă facilităţile descrise mai sus.

Într-un scenariu extrem, recomandarea-avertisment se poate traduce într-o reducere de la 95% la 85% a contribuţiei UE în finanţările comunitare acordate României şi, în plus, într-o reducere de la „N+3” la „N+2” a termenului în care putem întârzia absorbţia de fonduri comunitare.

În al doilea rând, faptul că România nu dă semne de redresare a deficitului structural constituie un semnal defavorabil în percepţia celor care chiar investesc în economia românească. Un investitor îşi plasează banii acolo unde există şi stabilitate, şi predictibilitate, dar mai ales acolo unde autorităţile îşi respectă angajamentele internaţionale. Or, avertismentul transmis de Comisia Europeană este interpretabil exact în această cheie a nerespectării de către Bucureşti a angajamentelor internaţionale.

Acesta ar trebui să constiuie unul dintre cele mai importante semnale de alarmă la nivelul autorităţilor de pe toate palierele care se ocupă cu echilibrul financiar al României.

Acestea fiind spuse, redăm în încheiere, textual, pasajul din recomandarea-avertisment lansată de către Comisia Europeană: „În ceea ce priveşte România, Comisia adresează acestei ţări un avertisment cu privire la existenţa unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) şi recomandă Consiliului să adopte o recomandare prin care să i se ceară României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative (…) Prin aceasta li se oferă autorităţilor posibilitatea de a lua măsuri corective pentru a evita deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive”.

Tags: , , , ,
zona-euro

Comisia Europeană: Economia zonei euro va creşte cu 1,6% în 2017

Comisia Europeană îmbunătăţeşte prognoza pentru creşterea economică a zonei euro la 1,7% în 2017, de la 1,6%, şi menţine prognoza privind creşterea din Uniunea Europeană, cu 1,8% în 2017 şi cu 1,9% în 2018, potrivit prognozei economice de primăvara publicată joi.

Creşterea globală, excluzând UE, este aşteptată să ajungă la 3,7% anul acesta şi la 3,9% în 2018 de la 3,2% în 2016. Per total, exporturile nete sunt aşteptate să nu influenţeze creşterea PIB-ului zonei euro în 2017 şi 2018.

Inflaţia în zona euro este prognozată să crească de la 0,2% în 2016 la 1,6% în 2017, înainte să se întoarcă la 1,3% în 2018, în urma reducerii efectului creşterii preţului la petrol.

În zona euro, şomajul este aşteptat să scadă la 9,4% în 2017, apoi la 8,9% în 2018 – cel mai scăzut nivel din 2009. În Uniunea Europeană, şomajul este aşteptat să scadă la 8% în 2017 şi la 7,7% în 2018 – cea mai scăzută rată din 2008.

Tags: , , , ,
President of Austria Alexander Van der Bellen​ in Brussels

Preşedintele CE: Trebuie ca România să poată deveni membră a spaţiului Schengen cât mai curând posibil

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker se află joi în vizită în România, ocazie în care susţine un discurs în plenul Parlamentului. Ulterior, se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Sorin Grindeanu.

Cele mai importante declaraţii ale preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker:

  • Ultima oara am venit aici in 2003. Este o adevarata onoare sa pot sa vorbesc astazi in Parlament, care reprezinta poporul roman, un popor curajos, angajat si pe care il iubesc de atata timp, daca nu din totdeauna.
  • Anul acesta sarbatorim 10 ani de la adrearea Romania la UE si imi amintesc cu emotie de 1 ian 2007 o data istorica la care Romania a intrat in cercul natiunilor europene. Cu acea ocazie ne-am unit si astfel Europa a aderat la aceasta familie la fel ca celelalte popoare ale UE trecand peste toate problemele create de cele doua razboaie mondiale si sunt mandru ca am participat indeaproape la acest moment crucial pentru viata UE si vreau sa vorbesc despre reconcilierea istoriei si a geografiei europene.
  • Am sustinut intotdeauna aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Blaise Pascal spunea ca ii plac lucrurile care merg impreuna iar Romania si UE sunt lucruri care merg impreuna pentru ca Romania si UE sunt legate printr-o comuniune a destinului. V-am insotit la vremea aceea ca prmier luxemburgheze in acest drum al aderarii. I-am cunoscut pe presedintii si prim-ministrii din Romania democratica si multumesc Ro pt numeroasele distinctii si marturisiri de prietenie pe care mi le-ati oferit.
  • Este un simbol puternic, o relatie stransa.E o poveste de inima, de mai multe inimi care bat impreuna si care impartasesc aceleasi ambitii.
  • Iata ce bogatie ne-a adus Romania odata cu aderarea ei. Ma gandesc la cultura romana, la intelectualii romani, sau altii care au participat la tragediile din secolul al 20-le prin curajul lor. Prin aderarea Romaniei, UE isi face prezenta in zona Marii Negre. UE prin primirea Romaniei in sanul sau a capatat mai multa putere la nivel international si a pus accentul pe tanara democratie in sfera europeana impartasind aceleasi valori si aceleasi ambitii. Nu este o intamplare ca am incredintat dnei comisar Corina Cretu sarcina politicii de solidaritate europeneana, prin excelenta, politica de coeziune. La Bruxelles, dna Cretu face o munca extraordinara. Intre 2007 si 2013 fondurile europene au oferit Romaniei spirjin prin IMM-uri, start-up-uri si crearea de locuri de munca. (…) Acest drum a fost unul dificil, care a cerut multe din partea tuturor. As vrea sa o felicit pentru curajul poporului roman si pentru conducatorii sai care aveau busola europeana in mana. Acest curaj, aceasta vointa m-au impresionat intotdeauna.

Juncker, în Parlament: Sfârşitul MCV înseamnă încă şi mai multă cooperare

  • As vrea sa subliniez, MCV inseamna cooperare. Mecanismul MCV nu inseamna sfarsitul sau retragerea reformelor. Sfarsitul MCV-ului inseamna si mai multe reforme. Solidaritatea europeana e o legatura de angajament reciproc. Dupa sfarsitul acestui mecanism cooperarea va continua. Stiti ca puteti conta pe sprijinul nestibrit al Comisiei prin fonduri structurale. Alte criterii nu vor mai fi adugate la cele existente.
  • UE, prin primirea Romaniei in sanul sau, a capatat mai multa putere la nivel international si a pus accentul pe tanara democratie in sfera europeana. Trebuie ca Romania sa poata deveni membra a spatiului Schengen cat mai curand posibil deoarece e un loc binemeritat. Si aici trebuie sa creăm punti in cadrul societatilor noastre. Niciodata nu mi-as fi putut inchipui ca UE va putea sa incheie un acord comerial cu Canada.
  • Eu doresc sa apar aceasta vocatie a Europei, doresc sa protejez pasii facuti inainte in ultimii ani de Europa si trebuie sa spun ca am fost surprins de anumite neintelegeri de aceea doresc sa fiu acum foarte limpede. In Europa nu exista tari care sa fie mai bune sau sa valoreze msai mult decat altele. Natiunile sunt egale in drepturi si libertati. Nu exista in UE tari de mana a 2-a sau tari pe care sa le lasam pe drum. Eu va promit si fac legamant in fata dvs ca că rămanand unita, Europa va putea realiza lucruri extraordinare.
  • Europa a fost divizata in trecut. Acest lucru nu trebuie sa se mai repete niciodata. Putem avansa impreuna, insa in ritmuri diferite.
  • O Europa care are mai multe viteze exista deja, acest lucru este prevazut in tratate. Europa participa la multe proiecte, ceea ce nu este cazul statelor membre fondatoare.
  • Romania stie ca proiectul european nu este un proiect numai destinat Europei.
    • Dezbaterea legata de o Europa cu mai multe viteze care se ambaleaza deseori in aceasta tara este o non-dezbatere. Dezbaterea adevarata e cea a cooperarii intre natiunile noastre.
    • Esafodajul european trebuie sa se faca cu si pentru toate popoarele europene. Mi-am dorit ca Comisia mea, daca imi permiteti acest adjectiv posesiv, sa fie un esafodaj politic si sa raspunda doleantelor parlamentelor nationale. Imi doresc ca atat CE cat si UE sa nu interfereze in viata de zi cu zi a oamenilor, ci sa contribuie la acele domenii unde Europa poate insemna o diferenta.
    • Eu nu pot vedea un viitor decat in Unitate Europeana. Nu trebuie sa creem aici statele Unite ale Europei, pentru ca popoarele europene nu isi doresc acest lucru. Fiecare isi indrageste traditiile, diversitatea si aceasta ne ajuta sa fim mai bogati impreuna si trebuie sa avansam uniti si in aceeasi directie.
    • In momentul in care altii se vor disocia, noi vom ramane un actor istoric si viitorul nostru e comun in ciuda fragilitatilor individuale, de aceea ne concentram pe spatiul digital, vrem sa creem o Europa a energiei si a securitatii.
    • Mi-as dori ca Parlamentul roman si societatea civila romaneasca sa participe la aceasta dezbatere pt ca avem foarte multe lucruri de invatat de la romani. Romania ne-a dat o lectie frumoasa de ambitie privind viitorul. Si-a dovedit capacitatea de a fi o tara refondatoare a Uniunii.
    • Este o lupta a inimilor pentru ca trebuie sa stim cum sa iubim Europa. Eu voi continua sa va iubesc, traiasca Romania si traiasca Europa.

“În 11 mai, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se va afla în România, pentru a se întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu prim-ministrul Sorin-Mihai Grindeanu, dar şi pentru a se adresa Parlamentului României, în şedinţă plenară, cu privire la viitorul Europei”, conform Reprezentanţei Comisiei Europene.

Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului are loc începând cu ora 10.30, ocazie cu care va avea loc alocuţiunea susţinută de Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, pe tema “Viitorul Europei”.

Ulterior, în jurul orei 12.00, preşedintele Comisiei Europene va merge la Cotroceni, unde va avea o întrevedere cu preşedintele Klaus Iohannis.

”Discuţiile vor viza subiecte prioritare de pe agenda următoarelor reuniuni ale Consiliului European, precum procesul de reflecţie privind viitorul Uniunii Europene şi negocierile legate de retragerea Marii Britanii din Uniune. Vor fi abordate şi aspecte legate de priorităţile politice ale viitoarei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene pe care România o va deţine în primul semestru din 2019”, se arată într-un comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială.

Începând cu ora 15.00, Jean-Claude Juncker se va întâlni, la Palatul Victoria, cu premierul Sorin Grindeanu.

Preşedintele Comisiei Europene va susţine şi un dialog cu cetăţenii, împreună cu comisarul european Corina Creţu, despre viitorul Europei şi rolul României în proiectul european, la 10 ani de la aderare la Uniunea Europeană.

Tags: , , , ,
comisia-europeana-da-unda-verde-exploatarii-gazelor-de-sist-in-spatiul-ue-18471893

Comisia Europeană reduce estimarea pentru creşterea economică a României la 4,3%

Comisia Europeană a redus estimarea pentru creşterea economică a României în 2017, cu 0,1%, de la 4,4% la 4,3%, sub nivelul anunţat de Guvernul României, de 5,2%. CE a păstrat rata de creştere cu 3,7% pentru anul 2018, se arată în prognoza economică pentru primăvară.

Pentru anul 2017, deficitul guvernamental general este estimat să ajungă la 3,5% din PIB, potrivit raportului CE.

Prognoza Comisiei Europene de primăvară pentru România în 2017 este peste cele anunţate de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Fondul Monetar Internaţional.

BERD a îmbunătăţit cu 0,3%, la 4%, estimarea pentru creşterea economică a României pentru anul acesta şi la 3,5% în 2018, potrivit raportului de perspective economice regionale, publicat miercuri de instituţie.

În ceea ce priveşte proiecţiile prezentate în raportul FMI, în aprilie, privind „Perspectivele de creştere economică la nivel global”, România ar urma să aibă în 2017 o creştere economică de 4,2% şi de 3,4% în 2018.

Tags: , , ,
centru-cluj-672x372

Cluj Capitală Europeană a Inovaţiei în 2017. Conferinţa Comsiei Europene, în premieră în Europa de Est

Peste 300 de specialiști în inovare, factori de decizie politici şi companii din toată Europa vor participa la Conferința Comisiei Europene Open Innovation 2.0 din 2017, eveniment ce va avea loc la Cluj-Napoca. Este pentru prima dată când Conferința este organizată în Europa de Est, până acum, edițiile anterioare desfășurându-se la Dublin (de două ori), Espoo și Amsterdam.

“Este oficial acum faptul că cea de-a cincea ediție a Conferinței Open Innovation 2.0 2017 va avea loc în inima Transilvaniei, România, la Cluj-Napoca. În timpul procesului de aplicare pentru găzduirea evenimentului, orașul a dovedit că are capacitatea conceptuală și leadership substanțial în zona de inovare pentru a putea fi gazda din 2017 a Conferinței OI2.0″, a fost publicat pe site-ul oficial al Comisiei Europene, la finalul zilei de 8 noiembrie 2016.

“Alegerea Clujului pentru organizarea acestei conferințe reprezintă recunoașterea eforturilor comunității locale și regionale în crearea unui ecosistem deschis și functional pentru inovare. Alegerea orașului nostru pentru ediția din 2017 reprezină o oportunitate deosebită pentru promovarea actorilor, proiectelor, ideilor, cunoștințelor, tehnologiilor dezvoltate în orasul nostru, în Transilvania si chiar în România”, a explicat primarul Emil Boc.

Candidatura în vederea obținerii organizării acestui eveniment a fost posibilă datorită efortului comun depus de către Municipalitatea Cluj-Napoca și ARIES Transilvania.

ARIES Transilvania și clusterul iTech Transilvania au reprezentat și promovat Clujul în luna mai a acestui an la ediția de la Amsterdam a Conferinței Open Innovation 2.0, ca hub de tehnologie cu un mare potențial de inovare, trezind interesul organizatorilor și participanților în descoperirea și valorificarea potențialului din această regiune.

“În Clujul secolului XXI, viziunea comună trebuie să fie punctul de plecare în dezvoltarea oraşului, iar inovarea, procesul prin care să creăm noi oportunităţi şi pieţe. Clusterele clujene din diferite domenii, împreună cu autorităţile şi universităţile locale, au început deja să lucreze la proiecte comune, însă, pentru a reuşi să punem pe picioare o strategie de dezvoltare pe termen lung a tuturor industriilor, trebuie să lăsăm concurenţa la o parte şi să folosim resursele pe care le avem la dispoziţie, să experimentăm şi să dezvoltăm produse inovatoare, care să facă diferenţa. În 2017, vom face trecerea de la inovarea deschisă la învăţarea conceptului de inovare deschisă 2.0. Deseori, inovarea apare atunci când oamenii din domenii diferite își dau mâna și lucrează împreună, iar IT-ul este componenta care coagulează ideile și face posibilă aducerea lor la îndemâna comunității. Conferința Inovare Deschisă 2.0 are rolul de a aduce în discuție aceste aspecte și de a ajuta Clujul să devină o piaţă care să genereze inovaţia”, a declarat Voicu Oprean, preşedintele ARIES Transilvania.

Cu ocazia Conferinței Clusterelor din Transilvania – Open Innovation, care a avut loc la Cluj în luna iunie a acestui an, Clujul a demonstrat că are capacitatea de a genera cadrul necesar pentru realizarea actiunilor colaborative.

Consortiul Clusterelor din Transilvania, care include pe lângă clusterul iTech Transilvania și Clusterul Mobilier Transilvania, Clusterul de Energie Regenerabilă TREC, AgroTransilvania Cluster, Clusterul de Industrii Creative Transilvania, Transilvania Life Style și Clusterul Gusturi Transilvane, va asigura suportul pentru trecerea de la clustere la un Ecosistem Regional Deschis pentru Inovare, folosind conceptele de Inovare Deschisa 2.0.

Tags: , , , , , , , ,
Piata-alimente

Comisia Europeană creează o platformă pentru a combate risipa alimentară

Comisia Europeană a lansat luni o nouă platformă pentru a lupta împotriva risipei alimentare, platformă ce reunește 70 de organizații și este centrată pe prevenirea risipei pe lanțul valoric alimentar, pe cooperarea intersectorială și promovarea de bune practici, relatează agenția EFE.

Vor face parte din această platformă statele membre, Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic și Social European, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Programul Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător și 37 de organizații selectate de CE.

Printre aceste organizații se numără Organizația europeană a consumatorilor, Asociația Europeană a Laptelui (EDA), cooperative precum COPA — Cogeca, Federația Europeană a Băncilor de Alimente (FEBA) etc.

Comisia Europeană a informat printr-un comunicat că aceste organizații au fost selectate pentru “experiența în prevenirea risipei, capacitatea de a influența grupuri de interes și derularea de activități relaționate cu lanțul valoric alimentar”.

Obiectivul acestei platforme este acela de a atinge unul dintre obiectivele de dezvoltare sustenabilă stabilite de Națiunile Unite în ianuarie, și anume cel axat pe lupta împotriva risipei alimentare pentru impulsionarea consumului și a producției responsabile.

Conform CE, anual se aruncă în jur de 88 milioane tone de mâncare în Uniunea Europeană.

Tags: , , ,
comisia-europeana-da-unda-verde-exploatarii-gazelor-de-sist-in-spatiul-ue-18471893

Plăţile pe programul POSDRU, deblocate de Comisia Europeană

Comisia Europeană (CE) a deblocat rambursările pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU 2007-2013), în valoare de 167 milioane de euro, pentru care termenul de plată a fost întrerupt în luna februarie 2016.

Anunţul a venit din partea domnului Michel Servoz, Director General al Direcţiei Generale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul CE, într-o întâlnire cu Cristian Ghinea, Ministrul Fondurilor Europene, precizează Ministerul Fondurilor Europene (MFE) prin intermediul unui comunicat de presă.

”Ridicarea întreruperii plăţilor este o veste foarte bună. Vor intra imediat în ţară 167 de milioane de euro. Am trimis deja o sumă şi mai mare; şi vor mai urma veşti bune, acum că procesul a fost deblocat. Încercăm să aducem cât mai multe fonduri, atât de necesare dezvoltării României. Mulţumesc colegilor din minister şi din Autoritatea de Audit, care au muncit pentru acest rezultat”, a declarat Cristian Ghinea.

Autoritatea de Management POSDRU din cadrul Ministerului Fondurilor Europene a trimis săptămâna trecută o altă tranşă, de 372 de milioane euro.

”Estimăm că suma totală, de 539,4 milioane euro, se va întoarce la bugetul de stat până la sfârşitul acestui an. Ceea ce înseamnă o creştere cu aproximativ 10% a gradului de absorbţie per total program POSDRU”, a completat Ministrul Fondurilor Europene.

CE a întrerupt termenul de plată pentru România pentru POSDRU 2007-2013 în luna februarie 2016

Tags: , , ,
Spitalul-Sanador

Promisiuni deşarte privind spitalul regional din Cluj. Intervine Comisia Europeană

Premierul Dacian Cioloş declara la Cluj-Napoca, la începutul lunii martie, că poate da o garanţie legată de construirea spitalului regional de urgenţă din Florești, respectiv că va exista finanţarea şi toată disponibilitatea din partea Guvernului ca lucrarea să poată să înceapă. La rândul său, vicepremierul Vasile Dâncu estima că în luna septembrie 2016 să va da drumul primului lot din proiectul spitalelor regionale de urgenţă – Cluj Napoca, Craiova şi Iaşi.

150 de milioane de euro “aşteaptă” la Bruxelles pentru construcţia celor trei spitale regionale.

VORBE GOALE: Comisarul european pentru dezvoltare regională Corina Creţu a declarat, astăzi, la Palatul Parlamentului, că România nici măcar nu a notificat CE în legătură cu identificarea amplasamentelor pentru cele trei spitale regionale şi că lipsa hărţii medicale ar putea duce la suspendarea unor plăţi.

“Până la această oră România nu a notificat nici măcar faptul că s-au identificat amplasamentele. Am înţeles că această chestiune, cel puţin pentru Cluj şi Craiova este rezolvată. Există un litigiu în ceea ce priveşte Iaşiul, nu înţeleg de ce a fost alocat un spaţiu care se află în litigiu între două comune care blochează construirea acestui spital regional”, a afirmat Creţu, la a III-a ediţie a Forumului Fonduri Europene.

Creţu a spus că în iunie se împlineşte un an de la semnarea Programului Operaţional Regional cu Guvernul României, în cadrul căruia este prevăzută construirea a trei spitale regionale la Iaşi, Cluj Napoca şi Craiova.

“Intenţionez să mă reîntorc pe 23 mai la Bucureşti pentru a discuta acest subiect şi a pune la masă toţi actorii interesaţi pentru că sentimentul meu este că există o lipsă de comunicare între actorii care trebuie să contribuie la dezvoltarea acestor spitale regionale. Deci intenţionăm, noi Comisia Europeană împreună cu Banca Mondială, să organizăm o masă rotundă, o întâlnire împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale, împreună cu domnul Raed Arafat, Ministerul Sănătăţii, cu membri ai Cancelariei primului ministru”.

Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a spus că principala problemă vizează harta serviciilor medicale, însă a dat asigurări că până la finalul anului va fi terminată harta.

“Riscăm să fie blocate plăţile către Comisie, dacă toate condiţionalităţile ex-ante nu sunt îndeplinite. Sunt trei grave, achiziţii, transporturi – Master Planul şi această hartă a serviciilor de sănătate, astea sunt cele mai grave. Mai sunt alte 13 mai puţin grave să le spunem, pe care sunt convins că le putem rezolva mai uşor”, a mai spus el.

Spitalul Regional de Urgenţă Cluj va fi construit pe un teren de 15 hectare în comuna Floreşti, de lângă Cluj-Napoca.

Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest.

CJ Cluj a identificat atunci un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro.

După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ Cluj, noul preşedinte al instituţiei Alin Tişe (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii Spitalului Regional de Urgenţă.

Anul trecut, premierul Victor Ponta dădea asigurări, la Cluj, că proiectul Spitalului Regional de Urgenţă este unul “prioritar” pentru Guvern, alături de cele din Iaşi şi Craiova.

Potrivit proiectului, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urma să aibă 800 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport.

SPITAL REGIONAL PRIVAT. Rețeaua de sănătate “Regina Maria” a anunţat, tot în martie, demararea proiectului ce vizează dezvoltarea primului spital privat integrat la Cluj-Napoca. Proiectul va fi realizat în parteneriat cu omul de afaceri clujean Horia Ciorcilă, iar investiția totală este de 15 milioane de euro.

Tags: , , , , ,
comisia-europeana-da-unda-verde-exploatarii-gazelor-de-sist-in-spatiul-ue-18471893

Comisia Europeană avertizează: Legea dării în plată şi creşterea salariului minim, riscuri pentru România

Deşi creditarea a început să îşi revină, pe fondul dobânzilor scăzute, Comisia Europeană avertizează că nesiguranţa şi-ar putea spune cuvântul, cele mai mari riscuri identificate fiind datorate incertitudinii din cauza legii dării în plată.

CE avertizează că această lege ar putea avea un impact negativ substanţial asupra încrederii investitorilor, precum şi asupra perspectivelor de creditare pe termen nedefinit şi îmbracă România în incertitudine. Controversata lege a dării în plată a fost promulgată şi publicată în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că pe 13 mai primul debitor se poate prezenta la bancă pentru a-şi ceda cheile la imobile şi pentru a-şi stinge datoria.

Comisia Europeană estimează pentru România păstrarea trendului ascendent al creşterii economice, propulsată de cererea domestică. Inflaţia este aşteptată să intre în teritoriu pozitiv de la jumătatea anului, în timp ce piaţa muncii rămâne în general stabilă. CE estimează că deficitul guvernamental va creşte substanţial în 2016 şi 2017, pe fondul tăierilor de taxe şi creşterilor cheltuielilor bugetare, potrivit unui raport al Comisiei Europene.

Reducerea TVA din ianuarie, precum şi accelerarea creşterii salariului şi o creştere a salariului minim de la 1 mai 2016, vor ajuta la creşterea venitului disponibil per gospodărie şi vor impulsiona consumul, care va urca în 2016 la maximul post-criză.

Piaţa forţei de muncă este aşteptată să rămână relativ stabilă, cu o îmbunătăţire modestă la capitolul creării de noi locuri de muncă. Rata şomajului este estimată să scadă modest de la 6,8% în 2015 la 6,7% în 2017.

Totuşi, Comisia Europeană avertizează că creşterea salariilor în domeniul public şi creşterea salariului minim vor afecta competitivitatea şi crearea de noi locuri de muncă. Costul forţei de muncă va creşte, iar implicit costurile pentru angajatori şi profiturile vor scădea

Tags: , , ,
Platforma-de-matchmaking

Business matchmaking la Cluj. Pe modelul Comisiei Europene

Platforma de matchmaking, utilizată la toate marile evenimente și întâlniri organizate de Comisia Europeană, va fi folosită la Cluj-Napoca, în cadrul Conferinței Internaționale a Clusterelor din Transilvania – Open Innovation – 23-24 iunie 2016.

Prin intermediul platformei B2Match, participanții vor avea posibilitatea de a-și insera profilurile lor, precum și ofertele/cererile de afaceri/de proiecte, în scopul identificării potențialilor parteneri. Totodată, participanții își vor putea stabili întâlniri B2B (Business to Business), C2C (Cluster to Cluster), B2C (Business to Cluster), pentru a discuta posibile modalități de cooperare.

În data de 21 iunie, fiecare membru înscris va primi calendarul final cu programarea întâlnirilor pentru care a optat, sau unde a fost solicitat de alți membri și pe care nu le-a refuzat. În cadrul sesiunii de matchmaking, participanții vor putea construi conexiuni timp de 20 de minute,apoi va suna clopoțelul și va începe următoarea intalnire.

Conferința Internațională a Clusterelor din Transilvania – Open Innovation acoperă principalele domenii de activitate la nivel european: TIC, eficiența energetică, materialele noi, agricultura, mobilierul, industriile creative, ş.a. Evenimentul se va concentra asupra importanței inovării deschise în cadrul clusterelor și va reuni cercetarea și inovarea cu mediul de afaceri și cetățenii, încurajând colaborarea dintre întreprinderi, universităţi, institute de cercetare, autorităţi locale şi diverse instituţii care oferă servicii.

Conferința este un punct principal de plecare pentru proiectul clusterelor si administratiei locale din Cluj de a înscrie orașul în anul 2018 la competiția europeană „Capitala Europeană a Inovației iCapital”.

Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord include: Cluster Mobilier Transilvan,AgroTransilvania Cluster, iTech Transilvania Cluster, TREC – Clusterul de Energie din Transilvania, Cluster Gusturi Transilvane şi Clusterul LifeStyle din Transilvania. Companiile reprezentate de aceste clustere au peste 18.000 de angajați și o cifră de afaceri cumulată de peste 1,3 miliarde de euro.

 

Tags: , , , , ,
autostrada feat

Soluție de la Cluj la probleme de infrastructură ale României

Comisia de Transport și Turism din cadrul Parlamentului European a fost prezentă, ieri, la Cluj-Napoca unde a participat la o dezbatere cu reprezentanții instituțiilor regionale și locale pe tema îndeplinirii premiselor de accesare a fondurilor structurale pe domeniul transportului, în particular elaborarea Master Planului General de Transport al României şi al Planului de Mobilitate Urbană Durabilă a Zonei Metropolitane Cluj (PMUD).

12888561_991782347577257_8490066500631355487_o

În cadrul acestei întâlniri, primarul Emil Boc a ridicat problema infrastructurii din România, mai precis decalajul de competitivitate pe acest segment dintre țările membre UE de dinainte de criză și cele ce au aderat ulterior, cum este și cazul țării noastre, Bulgariei sau Croației. Mai mult, a înaintat o propunere Comisiei Europene care să permită recuperarea acestui decalaj.

“Obiectivul nostru este să ajungem la nivelul de dezvoltare al țărilor din Uniunea Europeană. Noi, alături de Croația și Bulgaria, suntem printre ultimii care am intrat în UE. Pentru a reduce decalajul de competitivitate, infrastrucura este elementul cheie. Nu putem fi competitivi cu Olanda, Germania, Italia dacă nu refacem această diferență. România nu a avut șansa pe care au avut-o alte țări din UE când, în perioade în care nu a fost criză economică, au fost deficite mari – de 7-9% sau datorii ca Grecia de 150% din produsul intern brut. Am intrat în UE la momentul crizei și a venit Parlamentul European și a spus regula de aur: deficit de 3%, datorii publice de maximum 60% din PIB. Noi ne-am făcut reformele interne foarte dure și am coborât deficitul sub 3% de la 9 %, iar datoria publică a României este de 42% din PIB, mult sub maxima de 60%. În condițiile în care România va fi ținută în continuare sub regula deficitului de 3% (educație, fondul de pensii, sănătate), de unde să ai resurse financiare pentru infrastrucură? Pentru construcție de autostrăzi, de centuri ocolitoare. Banii europeni sunt puțini. Maste Plan. Nu e suficient ca să acopere necesarul României pentru infrastructură”, a declarat Boc.

Deficit special pentru cheltuielile de infrastructură

“Și atunci ce soluție, pe care să o aveți în discuție cu Comisia Europeană, propun? Poate și pentru Croația, poate și pentru Bulgaria. Regula de aur, deficit de 3%, pe care ne obligăm să o respectăm în toalitate, să permită anual un procent de deficit numai pentru cheltuieli de infrastructură. De 1-2%. Pe proiecte aprobate special de România în parteneriat cu Comisia Europeană și care să ne permită să putem realiza construcția de autostrăzi, centuri ocolitoare, drumuri expres, pentru a putea face față la această interconectivitate. Altfel ce se întâmplă? Banii pe care trebuie să îi punem ca confinanțare la infrastructură la proiectele naționale fac parte din acest deficit, deci noi trebuie să luăm bani de la educația, de la pensii, de la sănătate. Imposibil să recuperezi decalajul față de celelalte țări din UE. Cred că Comisia Europeană trebuie să aibă o altfel de abordare față de aceste țări ce au probleme de instrastructură, este și o sursă de creștere economică internă. E adevărat ce spune și Comisia Europeană. Banii pe care noi îi avem îi cheltuim ineficient, am pierdut bani. Pentru noi a fost primul exercițiu 2007-2013. Nu am fost pregătiți, am învățat”, a conchis acesta.

autostrada

Amintim că centura metropolitană a Clujului a devenit prioritate națională. A fost inclusă în Master Planul General de Transport al României 2014-2020 și va primi 153 de milioane de euro de la Guvern.

alternativa1

Citește și:

Autostrada Transilvania VIDEO cu stadiul lucrărilor 2016

Ce autostrăzi se vor construi, în 2016, în România. Buget de 4.23 miliarde lei

 

Tags: , , , , , , , , , , , , ,