Tag Archives: comert

cumparaturi-supermarket_600x400

INS: Managerii din România se aşteaptă la o creştere a preţurilor în comerţul cu amănuntul până în aprilie

Directorii firmelor din România se aşteaptă la un avans al preţurilor în comerţul cu amănuntul, până în aprilie, şi la o creştere moderată a numărului de salariaţi în sectorul serviciilor, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Soldul conjunctural indică percepţia managerilor asupra dinamicii unui fenomen, care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii unui indicator statistic. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru intervalul februarie-aprilie, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +13%).

”Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +9%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +4%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +27%)”, se arată în comunicat.

În cadrul anchetei de conjunctură, managerii din industria prelucrătoare preconizează o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +9%).

”Pentru activitatea de fabricare a produselor din tutun se estimează cel mai ridicat nivel al soldului conjunctural, respectiv +36%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural +16%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucrătoare”, se arată în comunicat.

Totodată, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +8%).

”Managerii estimează stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +21%)”, se arată în comunicat.

În plus, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +6%).

”În sectorul de servicii se estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +10%)”, se arată în comunicat.

Tags: , , , ,
MEOS-Q118-Infographic_RO-01 cap tabel

Semne bune anul are, pentru cei ce vor să se angajeze. Studiu ManpowerGroup

Angajatorii români prognozează cel mai optimist ritm de angajare din ultimii nouă ani. Perspectivele de angajare din trimestrul I/2018 sunt cele mai luminoase raportate din trimestrul II/2009 până în prezent.

MEOS-Q118-Infographic_RO-01 harta tabelAngajatorii români sunt cei mai optimiști din regiunea EMEA în ceea ce privește activitatea de angajare în intervalul ianuarie – martie 2018, alături de cei sloveni, potrivit celei mai recente ediții a studiului ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă. Previziunea Netă de Angajare ajustată sezonier este de +17%, cea mai puternică raportată în țara noastră de la începutul anului 2009 până acum, îmbunătățindu-se față de intervalul ianuarie – martie 2017 cu 3 puncte procentuale.?????

RomReg_NW_GraphQ118_ro

Având în vedere că 22% dintre angajatori prognozează o creștere a numărului de angajați, doar 12% prevăd scăderi de personal și 64% nu anticipează nicio modificare, perspectivele de angajare la început de 2018 sunt pozitive în toate regiunile și sectoarele de activitate și indiferent de dimensiunea organizației, făcând excepție doar micro-organizațiile, adică cele cu până la zece angajați, unde angajatorii raportează o Previziune Netă de Angajare negativă de -2%.MEOS-Q118-Infographic_RO-01mijloc tabel

Cele mai optimiste în ceea ce privește activitatea de angajare din intervalul ianuarie –martie 2018 sunt organizațiile mari, cu peste 250 de angajați. Acestea raportează o Previziune Netă de Angajare de + 30%, cea mai puternică din istoria sondajului din România la această categorie de organizații.

La cota de optimism cea mai ridicată din cei aproape 10 ani de desfășurare a studiului în România se situează și angajatorii din sectorul Industrie prelucrătoare, care raportează pentru trim. I/2018 o Previziune Netă de Angajare de +39%. Perspectivele din sector se îmbunătățesc atât față de trimestrul IV/2017, fiind mai puternice cu 4 puncte procentuale, cât și față de trimestrul I/2017, consolidându-se cu 8 puncte procentuale.

Angajatorii din sectorul Construcții sunt, la rândul lor, mai optimiști decât în trecut, raportând cele mai puternice intenții de angajare din ultimii aproape șase ani. Previziunea Netă de Angajare de +21% este cu 6 puncte procentuale mai puternică decât în trim. IV/2017 și se îmbunătățește cu 11 puncte procentuale față de trimestrul I/2017.

regionalq118_roCea mai amplă îmbunătățire de la trimestru la trimestru, de 14 puncte procentuale, se înregistrează în sectorul Comerț cu ridicata și cu amănuntul, însă Previziunea Netă de Angajare de +16% raportată în acest sector pentru trim. I/2018 este mai slabă decât cea din anul precedent cu 11 puncte procentuale, cel mai abrupt declin de la an la an din toate sectoarele de activitate analizate. În schimb, angajatorii din sectorul Energie electrică, apă, gaz prognozează cea mai amplă îmbunătățire de la an la an, de 14 puncte procentuale, raportând o Previziune Netă de Angajare +9%, una din cele mai optimiste pentru acest sector din istoria studiul în România.

Intențiile de angajare sunt favorabile și la nivelul celor opt regiuni ale țării. Angajatorii din Nord-Vest sunt cei mai optimiști din România, unul din trei intenționând să angajeze în decursul trimestrului I/2018 și doar 6% prognozând o scădere de personal, ceea ce rezultă într-o Previziune Netă de Angajare de +33%, cea mai puternică raportată în regiune de aproape zece ani (din trim. III/2008). Cei mai puțin optimiști sunt angajatorii din regiunea Sud-Vest, însă Previziunea Netă de Angajare de +6% este totuși mai puternică decât în trim. IV/2017 și decât în trim. I/ 2017, îmbunătățindu-se cu 2, respectiv 9 puncte procentuale. Cele mai semnificative îmbunătățiri de la trimestru la trimestru și de la an la an, de 17 puncte procentuale, se raportează în regiunea Nord-Vest, urmată de regiunea Nord-Est, în care Previziunea Netă de Angajare se consolidează față de trimestrele IV/2017 și I/2017 cu 13, respectiv 10 puncte procentuale.

* Notă: Previziunea Netă de Angajare se obține făcând diferența dintre procentul de angajatori care anticipează o creștere a volumului total de angajări și procentul de angajatori care prevăd o scădere a angajărilor în locația lor, în trimestrul următor. Pentru țările care au acumulat date cel puțin 17 trimestre consecutiv, printre care și România, cifrele citate au fost supuse ajustării sezoniere, cu excepția cazului în care se specifică altfel.

Despre studiu:

Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă este cel mai longeviv și cuprinzător studiu din lume privind activitatea de angajare. ManpowerGroup administrează acest studiu predictiv încă din 1962, iar în prezent în cercetare sunt incluși aproape 59.000 de angajatori din 43 de țări și teritorii, cărora le sunt măsurate trimestrial intențiile de a-și crește sau de a-și diminua numărul total de angajați pe parcursul trimestrului următor. Studiul este un barometru al tendințelor și activităților de pe piața forței de muncă, fiind utilizat de Banca Națională a Angliei în redactarea rapoartelor sale privitor la inflație și ca sursă a raportului lunar privitor la perspectivele economice și sociale în Uniunea Europeană Monthly Monitor, redactat de Comisia Europeană. Datele studiului independent al ManpowerGroup sunt utilizate în egală măsură de analiști financiari și economici din întreaga lume în evaluarea situației piețelor de forță de muncă.

Pentru România, cercetarea de teren s-a derulat în intervalul 18 octombrie – 31 octombrie 2017 pe un eșantion reprezentativ de 625 de angajatori.

Rezultatele obținute au o marjă de eroare de+/-3,9%.

ManpowerGroup™ (NYSE: MAN), liderul global în soluții privind forța de muncă, ajută companiile să se transforme în lumea schimbătoare a muncii, identificând, atrăgând, evaluând, dezvoltând și gestionând talentele care le permit să obțină reușite. ManpowerGroup este prezent în România de aproape 15 ani, susținând performanța, creșterea și flexibilitatea a peste 500 de companii din toate regiunile și domeniile de activitate și conectând zeci de mii de candidați talentați și de profesioniști cu experiență la oportunitățile potrivite, prin brandurile Manpower, Experis, Proservia și ManpowerGroup Solutions

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,
grafic 1

Patron în România. Creşterea consumului determină tot mai mulţi români să deschidă afaceri în comerţ

Evoluţia economică pozitivă din ultimii ani, bazată în principal pe consum, influenţează în mod semnificativ modul în care românii investesc în afaceri.

Potrivit unei analize KeysFin privind situaţia IMM-urilor, buticurile alimentare, magazinele de cartier şi cele din centrele comerciale, alături de service-urile auto, au ajuns să reprezinte cele mai multe afaceri deschise în intervalul 2013-2017.

Apetitul românilor pentru cumpărături, stimulat de creşterile salariale, influenţează în mod semnificativ evoluţia afacerilor din România. Pentru oamenii de afaceri, ,,febra” cumpărăturilor care a cuprins România în ultimii ani a făcut ca mare parte din investiţii să se axeze pe consum.

Aşa s-a ajuns ca cele mai multe firme înfiinţate între 2013-2017 să aibă comerţul drept principal domeniu de activitate. O evoluţie semnificativă o înregistrează şi service-urile auto, mai ales că România a fost invadată de maşini second-hand, care necesită reparaţii.

Cele mai noi date, de la Registrul Comerţului, arată că în primele nouă luni din 2017 au fost deschise numai puţin de 22.551 firme în comerţ şi reparaţii auto. Pe ansamblu, 32,5% dintre IMM-urile din România îşi desfăşoară activitatea în aceste domenii, în timp ce media europeană este de 28-30%.

Topul domeniilor investiţionale în sectorul IMM-urilor este completat de activităţile profesionale (11,4%), construcţii (9,8%), industria prelucrătoare (8,9%) şi transport şi depozitare (8%).

Potrivit datelor KeysFin, în România erau înregistrate, la finalul anului 2016, 671.040 de IMM-uri, cu peste 50.000 mai multe decât în anul precedent. Afacerile acestora au crescut semnificativ în ultimii ani, de la 621,1 miliarde lei în 2013 la 713,3 miliarde lei în 2016.

Firmele mijlocii raportau afaceri de 233 miliarde lei, firmele mici de 267 miliarde lei, în timp ce microîntreprinderile aveau o cifră de afaceri de 212 miliarde lei.

„Interesant este că cele mai multe firme nou înfiinţate sunt microîntreprinderi, care au ajuns să reprezinte 97,8% din totalul IMM-urilor. Vârsta medie a celor care deschid astfel de afaceri este în jur de 44 de ani, iar cele mai multe afaceri au legătură cu comerţul, principalul motor economic”, spun analiştii.

De remarcat evoluţia pozitivă a rezultatului net al microîntreprinderilor(diferenţa dintre profitul net şi pierderea netă), care a trecut de la pierderea de 7,54 miliarde lei din 2013 la plusul de11 miliarde lei din 2016. Şi întreprinderile mici şi mijlocii au raportat un rezultat net pozitiv în 2016, de 11.09 miliarde lei respectiv 8,89 miliarde lei.

BUCUREŞTIUL, CAMPION LA IMM-URI

Analiza KeysFin arată, pe de altă parte, că din punct de vedere geografic, cele mai multe IMM-uri au fost înfiinţate, în ultimii ani, în Capitală, acolo unde şi comerţul este la cel mai ridicat nivel.grafic 2

Afacerile celor 167.080 de firme înmatriculate în Bucureşti-Ilfov, la nivelul anului 2016, au depăşit nivelul de 232 miliarde de lei, cu o medie, per companie, de 1,4 milioane lei. Firmele din Capitală aveau şi cei mai mulţi angajaţi, 836.000.

Urmează zona de Nord-Vest, acolo unde afacerile celor 99.393 de IMM-urilor (456.000 de angajaţi) au fost de peste 94 miliarde de lei, şi zona de Centru, unde cifra de afaceri cumulată a celor 76.810 companii a depăşit 83 miliarde lei.

Cele mai mici afaceri au fost înregistrate în regiunea Sud-Vest Oltenia, de 35 miliarde de lei, acolo unde activează, de altfel, şi cele mai puţine IMM-uri din ţară (49.084 firme cu 209.000 angajaţi).

„Dinamica geografică în sectorul IMM-urilor trebuie pusă în legătură directă cu concentrarea afacerilor din România”, explică analiştii KeysFin, care trag un semnal de alarmă privind pericolul enclavizării economice.

„Avem Bucureştiul şi câteva oraşe mari în care economia creşte, în timp ce alte zone rămân în urmă, iar pericolul enclavizării economice este unul real. Mişcările masive de locuitori din ultimii ani, în special către Bucureşti, Cluj, Sibiu şi alte oraşe importante, au făcut ca multe zone din ţară să fie în pericol de faliment economic, lipsa forţei de muncă şi scăderea abruptă a investiţiilor fiind de natură să determine grave probleme sociale”, spun aceştia.

AFACERI ÎN CREŞTERE, RISCURI PE MĂSURĂ

Creşterea afacerilor IMM-urilor cu peste 100 de miliarde de lei în intervalul 2013-2016 a adus şi riscuri pe măsură. Statistica arată că sectorul în care se înregistrează cele mai mari datorii este chiar cel mai dinamic domeniu al economiei – comerţul.grafic 3

Potrivit datelor KeysFin, IMM-urile din acest sector raportau la nivelul anului trecut datorii de 143 miliarde de lei (21% din totalul datoriilor IMM-urilor), urmate de cele care activează în construcţii (120,9 miliarde lei), industria prelucrătoare (113,7 miliarde lei), tranzacţiile imobiliare (71,8 miliarde lei) şi Agricultură (43,1 miliarde lei).

Cele mai multe firme cu datorii erau din sectorul celor mici (60,75%), urmate de microintreprinderi (20,65%) şi companiile mijlocii (18,61%).

În lipsa unui capital suficient, tot mai multe firme aleg să întârzie plăţile, apelând la creditul furnizor, un mecanism economic de finanţare de business, fără dobândă, care se extinde tot mai puternic.

Potrivit KeysFin, 75% dintre firmele din economia românească au ajuns să apeleze la această soluţie, în condiţiile în care finanţarea bancară reprezintă, mai ales pentru IMM-uri, un domeniu greu accesibil.

Peste 400.000 de firme, care reprezintă 64% din economie, înregistrau datorii comerciale la nivelul anului trecut.

Creditul comercial reprezenta, în 2016, 36,8% din totalul datoriilor companiilor, un procent cu 56% mai mare decât valoarea creditului bancar (133 mld.lei)

Perioada medie de încasare a creanţelor era de 95 de zile în 2016, în timp ce perioada medie de plată a datoriilor curente se situa la nivelul de 176 zile.grafic 4

Potrivit analiştilor de la KeysFin, business-ul reprezintă, în aceste condiţii, o misiune riscantă în absenţa unor informaţii concrete privind partenerii cu care faci afaceri.

“Să ştii în ce situaţie financiară se află firma cu care lucrezi, cum stă cu datoriile, în ce diferende juridice se află etc. – sunt date care te pot ajuta să iei o decizie optimă atunci când vine vorba de valoarea contactului, câtă marfă îi pui la dispoziţie, ce servicii poţi să îi prestezi, să ai siguranţa că îţi vei primi banii.”, afirmă experţii KeysFin.

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa romanească. Detalii aflaţi de pe www.keysfin.com.

KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa usor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din Romania. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate in format PDF şi trimise via e-mail sau SMS oricărui contact din agendă.

Tags: , , , , , , , , , ,
o-CAREER-facebook

21,6 milioane lei pentru IMM-uri: comerţ şi femeia antreprenor

Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri a lansat astăzi primele două din cele zece programe naţionale pe care le gestionează anul acesta: Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă şi Programul naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.

Prin aceste programe naţionale se finanţează implementarea celor mai bune planuri de investiţii/ planuri de afaceri depuse online de către aplicanţi pe site-ul www.aippimm.ro, calcularea punctajelor planurilor de investiţii/ afaceri făcându-se în mod automat, transparent şi în timp real.

Bugetul alocat Programului de comerţ şi servicii pentru anul 2016 este de 21.049.000 lei, prin implementarea programului în anul curent estimându-se acordarea de ajutor de minimis unui număr de minim 156 de beneficiari. Valoarea maximă a ajutorului financiar nerambursabil este de 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar nu mai mult de 135.000 lei pentru fiecare beneficiar.

„Interesul potenţialilor beneficiari pentru Programul de comerţ şi servicii este unul important. În anul 2015, de exemplu, au fost depuse 1229 de dosare şi au fost create 724 de noi locuri de muncă, 400 dintre acestea fiind din rândul absolvenţilor sau şomerilor. Particularitatea Programului Comerţ şi Servicii de piaţă constă în capacitatea de a finanţa idei foarte variate, care aduc valoare adăugată economiei”, a precizat Claudiu Vrînceanu, Secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

Bugetul aprobat pentru implementarea Programului dedicat femeilor antreprenor în anul 2016 este de 500.000 lei, valoarea maximă a ajutorului financiar nerambursabil fiind de 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar nu mai mult de 50.000 lei pentru fiecare beneficiar.

 

Tags: , , , , , , ,
Madrid Norte Radudeli foto1

România, ţara buticurilor. Câţi bani se fac din chioşcurile de cartier

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor, în România erau înregistrate, în 2014, 15.122 de firme cu sediu unic şi care activează în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri. Cunoscute sub numele de buticuri sau chioşcuri non-stop, acestea au derulat în 2014 afaceri de 2,12 miliarde de lei.

Statistica KeysFin arată că cele mai multe astfel de business-uri erau înregistrate în judeţele din Regiunea de Sud-Muntenia (2878), urmate de cel din Sud-Est (2648), Sud-Vest Oltenia (2099) şi Bucureşti-Ilfov (1916 unităţi).

Potrivit analiştilor, prezenţa unui număr semnificativ de astfel de afaceri mai ales în mediul rural are legătură, în principal, cu existenţa unui lanţ de aprovizionare adaptat condiţiilor economico-geografice.

“Sunt zone întregi din ţară neacoperite de reţelele mari, din cauza drumurilor proaste, investiţiilor reduse în logistica necesară şi, nu în ultimul rând, concurenţei acerbe făcute de buticari. Aceştia au încă un cuvânt greu de spus pentru că, dincolo de proximitate, reuşesc să îşi optimizeze foarte bine costurile şi implicit preţurile şi, în plus, oferă servicii pe care supermarketurile nu le pot asigura, cum ar fi plata la salariu sau pensie, cunoscută sub numele de plată pe caiet”, au explicat analiştii.

Sectorul comerţului tradiţional începe să piardă teren încet, dar sigur.

Numărul firmelor cu activitate în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri, care au sedii secundare (adică mai multe puncte de lucru – in genul reţelelor Carrefour Express sau Mega Image), a crescut spectaculos în ultimii ani, de la 33.287 de firme în 2011, la 36.181 în 2013 şi 37.587 în 2014, ultimul an pentru care există statistici finale. Iar numărul firmelor cu un singur sediu (buticurile de cartier) a scăzut, în acelaşi interval, de la 16.885 în 2011 la 15.197 în 2013, respectiv 15.112 în 2014. Cifra totală de afaceri a acestor firme a scăzut, de asemenea, de la 2,85 miliarde lei în 2011 la 2,12 miliarde lei în 2014.

Potrivit analiştilor , datele financiare vin să demonstreze că retailul modern acaparează tot mai puternic România.

“Reţelele moderne de retail, în genul Carrefour Express sau Mega Image, încep să facă tot mai puternic diferenţa mai ales în mediul urban, acolo unde reuşesc să reprezinte o concurenţă acerbă pentru buticuri”, spun experţii.

Expansiunea retailului modern are legătură, în principal, cu existenţa unui lanţ de aprovizionare optimizat (mărfuri diversificate, produse proaspete etc.) şi dezvoltarea unor politici de marketing atractive.

“Românii au descoperit farmecul promoţiilor, vânzărilor cu discount, campaniilor de fidelizare, astfel că au înţeles avantajele acestui tip de comerţ şi au început să-l prefere celui tradiţional. Însă bătălia nu este pe deplin câştigată, pentru că obiceiurile de consum sunt adânc împământenite şi continuă să reprezinte un atuu pe care micii comercianţi de cartier reuşesc să-l exploateze cu succes”, au explicat analiştii.

Potrivit unui studiu realizat de GfK România, prezentat zilele trecute, retailul modern a atins o cotă de piață record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016.

Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creștere dintre toate canalele. Acestea câștigă mai bine de un punct procentual, până la 29% cotă de piață datorită creșterii valorii coșului de cumpărături.

În afară de coșuri mai mari de cumpărături pentru fiecare vizită, supermarket-urile sunt vizitate de mai multe gospodării și ajung la 17% cotă de piață. Discounterii arată o traiectorie diferită de creștere, reușind să crească și frecvența de cumpărare.

Mâncăm mult şi prost

Potrivit Institututului Naţional de Statistică, mai mult de 40% din veniturile românilor se duc în prezent pe mâncare.

Mâncăm mult, dar, din păcate, şi foarte prost. Dovadă statisticile medicale care arată că mâncarea ieftină, preferată de majoritatea populaţiei, reprezintă un real pericol pentru sănătate.

“Mâncarea junk, de tipul produselor ieftine de patiserie, covrigilor etc., este în prim-plan, se promovează la orice colţ de stradă, iar statul asistă tacit la acest fenomen pentru că, pe moment, are de câştigat. Pe termen lung, pierdem cu toţii”, afirmă experţii KeysFin.

“Obiceiurile de consum sunt influenţate, bineînţeles, de situaţia financiară precară în care se află majoritatea populaţiei”, consideră aceştia.

Potrivit experţilor, statul ar trebui să lanseze o campanie de conştientizare a pericolului consumului de produse alimentare de acest tip asupra sănătăţii populaţiei.

România este pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor de la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. Şi tot pe locul 3 la nivel european suntem la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, dupa Bulgaria şi Ucraina.

 

 

Tags: , , , ,
cumparaturi-supermarket_600x400

Managerii estimează creşterea activităţii economice şi majorarea preţurilor din comerţ

Managerii estimează creşterea activităţii în toate sectoarele economiei, în perioada aprilie-iunie, şi o tendinţă de majorare moderată a numărului de salariaţi în construcşii, comerţul cu amănuntul şi servicii, a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică.

De asemenea, previziunile pe următoarele trei luni indică un avans al preţurilor în comerţul cu amănuntul.

Pe zona de industrie prelucrătoare, în cadrul anchetei de conjunctură din luna aprilie 2016, managerii preconizează pentru următoarele trei luni, creşterea volumului producţiei. Pentru activitatea de fabricare a substanţelor şi produselor chimice se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +42%), în timp ce pentru fabricarea tutunului tendinţa va fi de scădere accentuată (sold conjunctural -43%).

Pentru preţurile produselor industriale se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +1%), la fel ca lşi în cazul numărului de salariaţi.

În sectorul de construcţii, se aşteaptă creşterea volumului producţiei şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural +23%). De asemenea, managerii estimează creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%) şi stabilitatea preţurilor.

În comerţul cu amănuntul, prognoza pentru următoarele trei luni arată o tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +26%) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +19%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%), dar şi a preţurilor (sold conjunctural +7%).

Conform estimărilor din luna aprilie 2016, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural +16%).

Numărul de salariţi va fi stabil, iar preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural +2%).

Tags: , , ,
Hackathon_Innovation Labs 2016_Cluj-Napoca_3

Idei revoluționare de la Cluj pentru agricultură, sănătate sau comerț. La ce proiecte lucrează tinerii IT-iști

Milo – platforma care pune în legătură posesorii de câini care nu au timp să se îngrijească în mod constant de animalul lor de companie, Produs Românesc –  un instrument de colectare, centralizare şi facilitare a distribuţiei produselor agricole de la producători la colectori finali sau RealSlim – aplicația ce oferă profesioniștilor care lucrează în medii periculoase un avantaj, prin posibilitatea de simulare a unor situaţii complexe într-un mediu virtual controlat sunt doar trei din proiectele câştigătoare la ediţia din 2016 hackathon-ului de 24 de ore organizat, la finele săptămânii trecucute, la Cluj-Na­poca de Innovation Labs. Ideile creative s-au adresat domeniilor: agricultură, cibersecuritate, sănătate și stil de viață, comerț.

„Ne bucură foarte mult să vedem cum, anual, tot mai mulți tineri și tinere vin la Innovation Labs, cu dorința și ambiția de a face o diferență prin creativitatea și energia lor. Anul acesta, Hackathon-ul din Cluj a adunat peste 50 de participanți, prezentând zeci de idei puternice și promițătoare. Drumul de la idee la prototip, într-un interval de 24 de ore, a fost intens – atât pentru tineri, cât și pentru organizatori. Alegerea echipelor câștigătoare a fost o misiune dificilă, având în vedere potențialul ridicat al tuturor echipelor și ideilor înscrise în Hackathon. Felicitări tuturor participanților și mult succes echipelor finaliste, care, în următoarele trei luni, vor trece printr-o experiență memorabilă de mentorat și susținere, împreună cu reprezentanți de top din antreprenoriatul și industria IT&C. ”, a declarat Răzvan Rughiniș, co-fondator Innovation Labs.

Echipele câștigătoare din hackathon intră acum într-o perioadă de training de trei luni, timp în care se vor întâlni săptămânal cu mentorii lor. Vor împărtăși experiențele unor antreprenori de vârf și vor avea parte de acces la tehnologii de ultimă generație pentru a-și rafina conceptul și prototipul și a-l înscrie în traiectoria către un produs de impact global.

Pe 24 mai 2016, la Demo Day, echipele finaliste își vor prezenta prototipurile în fața partenerilor, a reprezentanților media și a potențialilor investitori, urmând ca echipele cele mai convingătoare să fie premiate și să beneficieze de sprijinul Innovation Labs și după încheierea programului.

Echipele intrate în programul de mentorat Innovation Labs 2016 din Cluj-Napoca sunt:

Produs Românesc – Aplicaţia dezvoltă un instrument de colectare, centralizare şi facilitare a distribuţiei produselor agricole de la producători la colectori finali.

BeeSmart – Soluţia BeeSmart vine în ajutorul apicultorilor prin digitalizarea carnetului de stupina reuşind astfel să scadă timpul în care stupul este deschis, totodată eficientizând comunicarea între crescătorii de albine. De asemenea soluţia oferă informaţii suplimentare referitoare la starea stupului prin citirea greutăţii, temperaturii şi umidităţii, elemente extrem de importante pentru verificarea sănătăţii familiei de albine.

SmartKineto – SmartKineto este un dispozitiv care vine în ajutorul tuturor chinetoterapeutilor prin monitorizarea digitală a pacientului, acesta putând execută exerciţiile în mod corect de la distanţă (chiar de la locul de muncă).

Napoca Solutions – Napoca solution este un soft ERP care promite gestionarea în timp real al lucrărilor şi management-ul contractelor din cadrul companiilor cu echipe mobile.

Milo – Este o platforma care pune în legătură posesorii de câini care nu au timp să se îngrijească în mod constant de animalul lor de companie.

Bloom – Bloom oferă o alternativă virtuală printr-o aplicaţie care permite oamenilor cu probleme de sănătate să formeze support groups cu scopul de a le ameliora, punându-i în contact cu oameni în domeniu.

RealSlim – RealSlim a fost realizat pentru a oferi profesionistilor care lucrează în medii periculoase un avantaj, prin posibilitatea de simulare a unor situaţii complexe într-un mediu virtual controlat. Soluţia constă în utilizarea de harware adaptabil care poate simula condiţii din realitate.

SmartClothes – Aplicaţia permite utilizatorului încărcarea imaginilor cu îmbrăcăminte şi haine pe o platforma şi creează o lista de produse similare din magazinele online partenere.

Promy – Promy este o platforma care vrea să înlocuiască catalogul de promoţii primit acasă de către clienţi cu o aplicaţie pe mobil prin intermediul căreia ei vor face cumpărături într-un mod inteligent.

Simultan, s-au desfașurat și hackathoanele din Sibiu și Timișoara.

 

 

Tags: , , , , , , , , ,
foto auto adevarul

Afacerile comerţului auto au crescut cu 7,8% la 7 luni. Cele din serviciile pentru populaţie,cu 5,3%

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut în primele şapte luni cu 7,8% ca serie brută şi cu 8,3% ca serie ajustată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cel al afacerilor pentru serviciile prestate populaţiei s-a apreciat cu 5,3%, respectiv 5,1%.

Astfel, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie brută, a crescut cu 7,8%, datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu autovehicule (+16,3%), comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+10,3%) şi la întreţinerea şi repararea autovehiculelor (+7%), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS) citat de Mediafax.

Pe de altă parte, s-au înregistrat scăderi de 2,3% la activităţile provenite din comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, afacerile au crescut cu 8,3%.

Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei a înregistrat o cifră de afaceri cu 5,3% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ca serie brută, provenită de la activitǎţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (+14,9%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (+12,9%), activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (+7,1%) şi activităţile hotelurilor şi restaurantelor (+2,2%). Scăderi au înregistrat activităţile de spălare, curăţare şi vopsirea textilelor şi blǎnurilor (-1,5%).

Ca serie ajustată, creşterea afacerilor din servicii prestate populaţiei a fost de 5,1%.

În iulie, volumul afacerilor pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor a înregistrat o creştere cu 1,4% faţă de iunie, serie brută, ca urmare a creşterilor înregistrate la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+2,6%), comerţul cu autovehicule (+0,8%) şi la activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+0,7%).

În schimb, comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor a scăzut cu 9%.

În funcţie de seria ajustată, afacerile s-au redus cu 0,2%.

Serviciile de piaţă prestate populaţiei au consemnat un volum al afacerilor mai mare cu 10,3%, serie brută (+5% ca serie ajustată), susţinut de activităţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (+17%), activităţile hotelurilor şi restaurantelor (+9,7%), activitǎţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (+9,6%) şi serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (+2,9%). Scăderi au înregistrat activităţile de spǎlare, curǎţare şi vopsirea textilelor şi blǎnurilor (-2,1%).

Comparativ cu iulie anul trecut, afacerile pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor au avut un avans de 7,6%, serie brută (+7,7% serie ajustată), după ce comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor a avut o creştere cu 23,5%, comerţul cu autovehicule cu 13,8%, activitǎţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor cu 2,3%, iar comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule cu 0,9%.

Serviciile de piaţă prestate populaţiei au avut afaceri cu 10,6% mai mari faţă de iulie 2014, serie brută (11,3% serie ajustată), provenită în principal de la activitǎţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (+18,4%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (+15,5%), activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (+13,6%), hoteluri şi restaurante (+7,3%) şi activităţile de spǎlare, curǎţare şi vopsirea textilelor şi blǎnurilor (+3,6%).

Tags: , , , ,