Tag Archives: colectare selectiva

1_3_182507_1549469519_00374_fav

Saci de gunoi cu cod de bare. Colectarea selectivă pe 4 fracţii la Cluj, din vară

Colectarea selectivă pe patru fracţii a deşeurilor generate de populaţie va fi implementată la Cluj-Napoca începând din vara lui 2019. Oamenii vor primii saci de gunoi personalizaţi cu cod de bare, însă nimeni nu ştie să spună cu cât vor creşte facturile clujenilor. 

Obligată prin lege, începând cu 1 ianuarie 2019, România a demarat programul de colectare selectivă pe patru fracţii a deșeurilor generate de populație: umedă (resturi menajere) şi uscată (reciclabilă), cu trei secţiuni: plastic/metal, hârtie/carton și sticlă. Cei care nu vor respecta obligaţia de mediu vor fi amendaţi. La Cluj-Napoca, acest program ar urma să fie funcţional începând cu data de 30 iunie 2019. Momentan, autorităţile locale aşteaptă oferta de tarife din partea firmelor de salubritate (Rosal şi Bratner), iar noul regulament de salubritate a municipiului se află în dezbatere publică.

Patru fracţii şi noi tarife 

“În perioada următoare vom interveni cu un nou regulament, suntem în dezbateri şi discuţii cu firmele de salubritate pentru a stabili modul de lucru pentru următoarea etapă, când vom putea face această colectare pe cele patru fracţii. Astăzi, se face colectarea selectivă pe două fracţii, fracţia umedă şi cea uscată. Toată această fracţie merge la depozitele celor două companii de salubritate, unde se împarte în fiecare fracţie separat”, a declarat viceprimarul Clujului, Dan Tarcea, în şedinţa forului local de miercuri, 6 februarie 2019.

Deşi Ordonanţa de urgenţă 74/2018, publicată în data de 19 iulie 2018, prevedea implementarea colectării selective pe patru fracţii a deşurilor produse de populaţie încă din 1 ianuarie 2019, city-managerul Clujului, Gheorghe Şurubaru, a declarat că s-a obţinut o dergoare până la data de 30 iunie 2019. Până la acel moment, Primăria Cluj-Napoca are obligaţia de a asigura cadrul necesar de ridicare a gunoiului pe patru fracţii.

“Am făcut paşi importanţi având în vedere că OUG 74 ne obligă ca de la 1 ianuarie să facem colectarea pe patru fracţii, în acest moment s-a obţinut o derogare până la 30 iunie să implementăm acest proces la nivelul întregului municipiul. Asta înseamnă că aşteptăm de la firme, prin negocieri, tarife distincte pentru ridicarea acestor fracţii, uscate şi menajere, urmând ca după aceea, prin hotărâri de consiliu, să implementăm aceste preţuri. Firmele vor fi obligate prin această ordonanţă să ridice deşeurile pe cele patru fracţii stabilite de lege. Am cerut operatorilor să se gândească foarte bine la aceste tarife, deşi aplicarea legii implică pentru firmele de salubritate investiţii foarte mari pentru că trebuie să îşi mărească şi numărul de utilaje. Primăria Cluj-Napoca are obligaţia de a asigura cadrul necesar de ridicare pe patru fracţii, tocmai de aceea s-a votat proiectul de suplimentare a punctelor gospodăreşti îngropate care oferă posibilitatea de a se colecta pe patru fracţii”, a explicat Şurubaru.

200 de platforme gospodăreşti îngropate

Primăria Cluj-Napoca va mai cumpera încă 200 de platforme gospodărești îngropate. Costurile se ridică la 9.5 milioane de lei (fără TVA), preţul pe bucată fiind de 47.900 de lei (fără TVA). Proiectul de hotărâre a fost votat în unanimitate în cadrul şedinţei forului locla de miercuri, 6 februarie 2019. Primele 100 de astfel de platforme au fost achiziţionate în 2017, în urma unei investiţii de 4.7 milioane de lei (fără TVA), iar primul punct gospodăresc îngropat a devenit operațional în luna noiembrie a aceluiaşi an, în Mănăştur. Societatea bihoreană Euriteh SRL a câştigat licitaţia pentru îngroparea punctelor gospodărești, iar proiectul prevedea şi amplasarea de astfel de platforme în școlile și în liceele din oraș.

Saci cu cod de bare. 600 de rampe clandestine în păduri 

Consilierii locali PSD + ALDE s-au arătat sceptici în privinţa funcţionării acestui program când, la ora actuală, în Cluj-Napoca există puncte gospodăreşti cu un singur container. “Vă trimit poze cu patru astfel de locaţii”, a spus Dan Morar, care s-a plâns şi de pungile de gunoi lăsate pe jos, lângă ghene. “Cetăţenii trebuie să înţealeagă că au obligaţia să colecteze selectiv. Au avut loc multiple acţiuni de conştientizare. Poliţia locală va face controale în continuare şi va da amenzi celor care nu respectă legea. În plus, prefer să lase pungile de gunoi lângă ghenă decât să le arunce în pădure. Anul trecut, am identificat peste 650 de rampe clandestine în pădure, pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca”, a spus Tarcea. City-managerul Şurubaru a completat că “cetăţenii vor primi saci personalizaţi cu cod de bare şi doar cei care care vor fi arondaţi acelui punct gospodăresc vor putea depune deşeurile acolo”.

Realizarea punctelor îngropate de colectare a deşeurilor apar în strategia de dezvoltare a oraşului pentru perioada 2014-2020. Autorii studiului recomandă „îmbunătățirea sistemului de precolectare prin înlocuirea platforme supraterane cu platforme subterane (îngropate)”.

Potrivit datelor oficiale, în vara lui 2018, în Cluj-Napoca existau un total de 956 de platforme de colectare a deşeurilor, dintre care cele mai multe se aflau în Mănăştur, 257, Mărăşti, 198, şi Gheorgheni, 190.

TOTUL DESPRE OUG 74/2019 AICI!

Tags: , , ,