Tag Archives: cod fiscal

iohannis-465x390

Iohannis: E inadmisibil că oamenii de afaceri nu îşi pot face planurile de business din cauza politicilor fiscale confuze

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, la Gala “Topul Naţional al Firmelor”, un mesaj în care le spune oamenilor de afaceri că este inadmisibil că ei nu îşi pot face planurile de business din cauza politicilor fiscale confuze, instabile şi aflate parcă la discreţia exclusivă a câtorva decidenţi. Iohannis a mai arătat că este o mare nedreptate faptul că eforturile oamenilor de afaceri sunt anulate de politici fiscale neinspirate, insuficient argumentate sau chiar lipsite de fundamente economice şi că este cazul ca aceste practici să înceteze.

În mesajul transmis la Gala “Topul Naţional al Firmelor”, şeful statului a afirmat că decidenţii politici au de învăţat lecţii importante de la laureaţii acestei gale şi că este datoria lor să ofere soluţii la neajunsurile mediului de afaceri, să sprijine înfiinţarea şi creşterea firmelor prin politici şi măsuri care să răspundă nevoilor mediului de afaceri, nu să acţioneze împotriva acestora.

“În condiţiile în care birocraţia, concurenţa neloială şi lipsa de predictibilitate afectează şi frânează economia, soluţiile trebuie să aducă eficienţă şi etică, deopotrivă în afaceri şi în actul guvernării. Economia nu poate progresa în absenţa eticii, a responsabilităţii în economie, dar nici în absenţa responsabilităţii în decizia politică”, a spus Iohannis, arătând că, în pofida creşterii economice record a României, există serioase motive de îngrijorare din cauza reducerii investiţiilor străine directe cu aproape 20% pe primele opt luni ale anului, dar şi a reducerii investiţiilor publice, aflate într-un continuu şi pronunţat regres.

Preşedintele Iohannis le-a mai transmis oamenilor de afaceri că este o mare nedreptate faptul că eforturile şi planurile lor sunt anulate de politici fiscale neinspirate, insuficient argumentate sau chiar lipsite de fundamente economice şi că este cazul ca aceste practici să înceteze.

“Este evident faptul că, într-un mediu de afaceri instabil, antreprenoriatul se luptă nu doar cu incertitudinea economică inerentă afacerilor, ci şi cu imprevizibilitatea politicilor guvernamentale. Tocmai pentru a evita un asemenea climat, pregătirea şi buna credinţă a decidenţilor politici sunt esenţiale. Consider că este o mare nedreptate faptul că eforturile şi planurile dumneavoastră de afaceri sunt anulate de politici fiscale neinspirate, insuficient argumentate sau chiar lipsite de fundamente economice. Consider că este cazul ca aceste practici să înceteze. Mediul de afaceri nu poate prospera decât prin politici economice responsabile, coerente, care să rezolve problemele de azi fără a genera altele mâine, poate chiar mult mai grave pe termen lung”, a mai arătat şeful statului.

El a spus că, deşi aceste cerinţe pentru buna funcţionare a mediului de afaceri sunt cunoscute, constată cu regret că, în pofida apelurilor la nevoia de predictibilitate economică, inclusiv din partea oamenilor de afaceri, Guvernul a ales să modifice prevederi fiscale esenţiale, cu mai puţin de două luni înainte de momentul asumat al aplicării lor.

“Este inadmisibil faptul că oamenii de afaceri nu îşi pot face planurile de business tocmai din cauza politicilor fiscale confuze, instabile şi aflate parcă la discreţia exclusivă a câtorva decidenţi. De aceea am îndemnat mereu la mai multă deschidere a autorităţilor către dialog şi parteneriat. În definitiv, mediul de afaceri trebuie să fie un partener şi chiar un vector al schimbării în bine, nu victima unei schimbări cu orice preţ. Performanţa economică trebuie susţinută prin dezvoltarea consistentă a infrastructurii. Aceasta trebuie să devină prioritatea zero a oricărui program de guvernare. În lipsa unei infrastructuri moderne, investiţiile ne vor ocoli, iar decalajele de dezvoltare între regiuni se vor adânci. Este evident că starea actuală nu mai poate continua, dacă vrem să ne ridicăm la nivelul ţărilor dezvoltate ale Uniunii Europene”, a mai declarat Iohannis.

În opinia acestuia, o altă provocare a situaţiei economice actuale vizează problema resursei umane, fiind binecunoscute dificultăţile pe care angajatorii le au în a găsi resursă umană de calitate, în contextul unei pieţe a muncii tot mai concurenţiale.

“Sunt convins că mediul de afaceri poate reprezenta un partener autentic pentru toate aceste eforturi de schimbare şi modernizare a României. Totodată, administraţia românească trebuie să facă paşi hotărâţi către modernitate, către era tehnologiei, prin promptitudine şi transparenţă. Doar astfel, relaţia dintre stat şi cetăţean va fi bazată pe încredere şi onestitate, nu pe adversitate sau complicitate. Antreprenoriatul românesc merită susţinut printr-o strategie coerentă, pe termen lung, care să genereze nu doar acumulare de capital, ci şi educaţie economică, de dorit încă din şcoală. Este esenţial ca tinerii să înţeleagă cum funcţionează economia, care sunt politicile economice sănătoase şi cum pot face primii paşi pe calea antreprenoriatului”, a adăugat Iohannis, în mesajul transmis, joi seară, la cea de-a XXIV-a ediţie a Galei “Topul Naţional al Firmelor”, organizată la Romexpo.

Tags: , , ,
isarescu_foto_jurnalul.ro

Isărescu avertizează: Sunt presiuni pe curs, tendinţa de depreciere a leului este mai de durată

Spre deosebire de monedele ţărilor vecine, leul românesc are o tendinţă de depreciere care este de durată mai mare, iar presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale, a declarat joi guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Tendinţa este spre depreciere, cu cifre mai mici, dar de durată mai mare. Presiunea pe depreciere vine din deteriorarea balanţei comerciale, exporturile cresc cu 9%, importurile – cu 11%, cu 12%. Deficitul comercial – chiar astăzi s-au anunţat datele – a ajuns la opt miliarde de euro, se conturează o problemă. Acoperirea importurilor cu exporturi este tot mai mică, şi asta pune presiune pe curs”, a spus Mugur Isărescu la conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

Guvernatorul BNR a mai arătat că avem un excedent de cerere agregată, iar o altă problemă este tensionarea pieţei muncii. „Încrederea în economie este în creştere, ceea ce este un lucru foarte bun, dar aproape totul este pe seama consumatorilor”, a menţionat Mugur Isărescu.

Deficitul balanţei comerciale în primele nouă luni din 2017 a ajuns la 8,8 miliarde de euro, cu 1,9 miliarde de euro mai mare decât cel înregistrat în perioada similară de anul trecut, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017, exporturile şi importurile au crescut cu 9,2%, respectiv cu 11,8%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016.

Cotaţia oficială afişată joi, la ora 13.00, de Banca Naţională a României, este de 4,6279 lei/euro, după ce euro a depăşit oficial pragul de 4,6 lei şi a ajuns la 4,6198 lei, miercuri.

La debutul şedinţei de tranzacţionare de joi, pe piaţa interbancară, euro a trecut pragul de 4,62 lei, urcând până la un maxim de 4,6357 lei atins cu puţin timp înainte de ora 12.00. Apoi, cotaţiile au scăzut treptat până la nivelul de 4,6300 lei/euro la ora 12.50.

Cotaţia oficială afişată miercuri, la ora 13.00, de Banca Naţională a României a fost de 4,6198 lei/euro, nivel care nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul istoric de 4,6397 lei.

Dolarul a crescut la 3,9865 lei, joi, de la valoarea de 3,9810 lei, afişată miercuri, de Banca Naţională a României. Marţi, cotaţia oficială afişată de BNR a fost de 3,9746 lei/dolar, iar luni a fost de 3,9564 lei/dolar.

Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, miercuri, analistul financiar Claudiu Cazacu.

Referindu-se la posibilele evoluţii în perioada imediat următoare, analistul a arătat că riscurile sunt „mai degrabă spre deprecierea leului decât spre apreciere”. „Tendinţele speculative nu vor duce neapărat la o depreciere ultrarapidă, dar eventualele reveniri sub pragul de 4,6 vor mai fi doar temporare. De acum discutăm de un nou palier al cotaţiilor – între 4,6 şi 4,7 lei/euro”, a mai spus Claudiu Cazacu.

Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018.

În vara anului 2012, puseul de depreciere a leului a avut loc pe fondul unui referendum prin care se cerea suspendarea preşedintelui ţării; acum, revenirea peste pragul de 4,6 lei/euro are loc pe fondul dezbaterii în Guvern a pachetului de măsuri fiscale ce se vor aplica din 2018.

Tags: , , , ,
BCR - ATM - LEU NOU

Care sunt principalele schimbări aduse Codului Fiscal modificat miercuri prin OUG

Ordonanţa de Urgenţă prin care a fost modificat Codul Fiscal prevede reducerea numărului de contribuţii sociale de la nouă la trei, schimbări în ceea ce priveşte modul de impozitare al companiilor, îndeosebi pentru IMM-uri, şi reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%.

Impozitul pe venit scade la 16 la 10%, cu excepţia dividendelor care vor fi taxate în continuare la nivelul de 5%.

OUG revizuieşte modul în care sunt impozitate microîntreprinderile astfel încât vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate şi IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro şi care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit. ”Totodată, se includ în acest sistem şi persoanele juridice care nu intrau sub incidenţa acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieţei de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc şi din domeniul extracţiei resurselor naturale). Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale şi reducerea costurilor aferente calcului şi administrării impozitului”, transmite Executivul.

Ordonanţa transpune în legislaţia naţională şi prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale, prin: limitarea deductibilităţii dobânzilor; introducerea impozitării la ieşire – previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României; consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităţilor române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obţinute din aranjamente abuzive; introducerea normelor privind societăţile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plaţii impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

În domeniul contribuţiilor sociale obligatorii, modificările aprobate în şedinţa de Guvern de miercuri vizează reducerea cotelor cumulate ale contribuţiilor sociale obligatorii, per total cu 2%, de la 39,25% la 37,25%, şi reducerea numărului contribuţiilor sociale de la 9 la 3, fiind menţinute: contribuţia de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat; contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat; contribuţia asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.

În al doilea rând, contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator vor trece la angajat în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor. ”CAS şi CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajaţi, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS şi CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ”, precizează Guvernul. În plus, se stabileşte o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă definite potrivit legii.

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

”Actul normativ prevede şi modificarea modului de stabilire a CAS şi a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente de exemplu: consultanţi, experţi contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocaţi (numai CASS), notari (numai CASS) sau alte categorii de venituri. Mai exact, acestea nu mai datorează contribuţiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care, în cazul CAS trebuie să fie cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe ţară”, precizează sursa citată.

De la plata CAS vor fi exceptate persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activităţi pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocaţii, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocaţii salarizaţi, etc.). În prezent, excepţia se aplică pentru orice venit din salariu şi asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au şi calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechităţi faţă de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

”Pensionarii, şomerii, persoanele aflate în concedii pentru creşterea copiilor, persoanele care obţin ajutoare sociale şi alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate”, informează Guvernul.

Ca noutate, este introdusă „contribuţia asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori care va fi utilizată pentru alimentarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale şi asigurării necesarului pentru plata prestaţiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariaţii, respectiv indemnizaţiile pentru şomaj, indemnizaţiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

De asemenea, Guvernul a decis majorarea nivelului venitului lunar brut în funcţie de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:

 a) de la 1500 lei (în prezent) la 1950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere,
 b) de la 3000 lei (în prezent) la 3600 lei – limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

Pentru salariaţii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.

”Alte modificări fac referire la sancţionarea agentului economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA doar în cazul în care există probe că acesta avea informaţii certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relaţii comerciale. De asemenea, se extinde confiscarea şi asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate – alcool şi produse din tutun”, sunt alte prevederi adoptate de către Guvern.

Tags: , ,
salariile-in-lipsa-crizei

Cum se schimbă salariile după mutarea CAS de la angajator la angajat

Trecerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) de la angajator la angajat ar trebui să aibă un impact de doar câţiva lei în ambele părţi, cu condiţia creşterii corespunzătoare a salariului brut, arată calculele prezentate miercuri de ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.

În prezent (2017), din totalul salariului brut contribuţiile angajatorului reprezintă 22,75%, iar ale salariatului – 16,5%, cu un impozit pe salariu de 16%. Din 2018, potrivit Ordonanţei adoptate de Guvern, contribuţiile angajatorului vor scădea la 2,25%, iar CAS plătite de salariat vor urca la 35%, cu un impozit pe salariu de 10%. Per ansamblu, totalul contribuţiilor (angajator + salariat) urmează să scadă de la 39,25% la 37,25%, arată calculele Finanţelor.

„Concret, la un salariu brut de 3.200 de lei în 2017 salariul net este de 2.244 de lei, impozitul este de 428 de lei (16%), contribuţiile salariatului sunt de 528 de lei (16,5%) şi contribuţiile angajatorului sunt de 728 de lei (22,75%). Din 2018, la un salariu brut de 3.840 de lei, salariul net va fi de 2.246 de lei, impozitul va fi de 250 de lei (10%), contribuţiile salariatului vor fi de 1.344 de lei (35%) şi contribuţiile angajatorului – de 86 de lei (2,25%)”, a explicat ministrul Ionuţ Mişa într-o conferinţă de presă. Rezultă că salariatul va avea un câştig de 2 lei şi angajatorul tot un câştig de 2 lei, dar cu condiţia ca salariul brut să crească de la 3.200 la 3.840 de lei.

Oficialul a insistat asupra faptului că această mutare a CAS de la angajator la angajat trebuie văzută în complementaritate cu scăderea impozitului pe venituri de la 16% la 10%. „Această reducere va avantaja 4,8 milioane de salariaţi”, a precizat Ionuţ Mişa. În plus, el a arătat că scăderea impozitului pe venit se va aplica şi persoanelor fizice autorizate care au activităţi independente, dar şi veniturilor din dobânzi, chirii, activităţi agricole, premii şi investiţii – cu excepţia dividendelor. „Rezultă o creştere cu 7,1% a veniturilor obţinute din aceste activităţi”, a menţionat ministrul.

Aceeaşi reducere se va aplica şi pensiilor, lucru de care vor beneficia 250.000 de pensionari, în condiţiile în care pensiile sub 2.000 de lei sunt deja scutite de impozit începând cu 1 februarie 2017. Pentru celelalte pensii, impozitul de 10% se va aplica doar asupra sumei care depăşeşte pragul de 2.000 de lei, a mai arătat ministrul.

Aşadar, mutarea CAS de la angajator la salariat ar putea fi o măsură cel puţin neutră pentru ambele părţi, dar cu condiţia ca salariul brut să crească – fie şi numai scriptic, în calculele contabililor – proporţional cu reducerea poverii fiscale pe care o vor resimţi angajatorii. Acest „amănunt” i-a determinat pe liderii mediului de afaceri să conteste măsura propusă de Guvern şi să ceară o perioadă de întârziere cu 3-6 luni pentru analiza şi implementarea ei.

Tags: , , , ,
tudose (1)

Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă care modifică esenţial Codul Fiscal

Membrii Guvernului au adoptat, în şedinţa de miercuri, ordonanţa de urgenţă prin care este modificat Codul Fiscal, prevederile urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, au declarat surse guvernamentale.

Membrii Guvernului s-au reunit la Palatul Victoria pentru a discuta propunerile de modificare ale Codului Fiscal, în contextul în care şedinţa anunţată iniţial pentru vineri a fost amânată de două ori, iar criticile la adresa propunerilor s-au înmulţit. Premierul Mihai Tudose a declarat miercuri, la începutul şedinţei de Guvern că iniţial sindicatele şi patronatele au fost de acord cu modificările, dar apoi au reacţionat la externalizarea profitului şi “s-au inflamat nişte multinaţionale”.

“Felicitări domnule ministru pentru alocuţiunea de la început, tocmai am aflat acum că sunt nişte sucursale ale unor bănci care au dat liber angajaţilor pentru a putea participa la mitingul din faţă, deci sunteţi pe drumul cel bun. Dacă băncile sunt nervoase pe chestia asta, eu vă felicit. Poate o să plătească şi ei impozite”, a spus premierul Tudose către ministrul Finanţelor.

La începutul şedinţei de Guvern, premierul Mihai Tudose a declarat că inflamarea opiniei publice în legătură cu modificările aduse la Codul Fiscal are loc în contextul în care iniţial sindicatele şi patronatele au fost de acord cu modificările, dar apoi, în momentul în care s-a pus în discuţie externalizarea profitului, au apărut şi reacţii negative.

“Guvernul doreşte să introducă măsuri ferme în ceea ce priveşte externalizarea profitului. (…) S-au inflamat nişte multinaţionale, dar din fericire cred ca au înţeles că nu e cazul”, a afirmat Mihai Tudose.

Înainte de şedinţa de Guvern, premierul Mihai Tudose şi ministrul Ionuţ Mişa au avut o discuţie. Între timp, în faţa Guvernului, circa 200 de persoane protestau faţă de măsurile care urmează să fie luate în ceea ce priveşte de trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat.

“Măsura aduce beneficii pentru cetăţeni. Se urmăreşte reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10% pentru angajaţi Se reduc contribuţiile sociale cu două procente”, a spus ministrul Finanţelor.

Acesta a declarat că măsurile care vor fi adoptate vor avea ca efect creşterea veniturilor pentru angajaţi.

Ce prevede OUG de modificare a Codului Fiscal

Ordonanţa de urgenţă modifică şi completează Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal şi prevede următoarele măsuri:

-mutarea CAS de la angajator la salariat cu reducerea cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25%,

-splitarea plăţii TVA;

-ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro;

-instituirea contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii, dar şi scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri şi creşterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei .

Pe de-o parte, Guvernul prezintă măsurile ca fiind benefice, încurajatoare şi chiar creatoare de oportunităţi pentru angajatori, dar de cealaltă parte reprezentanţii mediului de afaceri – întreprinzători, analişti, consultanţi, lideri ai patronatelor sau ai asociaţiilor de investitori – şi politicienii din afara arcului guvernamental le resping în bloc sau în parte, invocând riscuri majore pentru stabilitatea macroeconomică.

Tags: , ,
Guvernul-Romaniei1

Guvernul a amânat şedinţa pentru Codul fiscal (UPDATE)

Premierul Mihai Tudose a anunţat luni că şedinţa de guvern va avea loc miercuri “ca de obicei”. 

Anterior, surse guvernamentale au declarat că Executivul ar putea să nu ţină şedinţa de luni, când era anunţată discutarea propunerilor de modificare ale Codului Fiscal pentru anul 2018. Potrivit acestora, nu se primiseră toate avizele necesare, astfel încât Guvernul lua în calcul oportunitatea unei astfel de ordonanţe de urgenţă de modificare a Codului Fiscal.

Întrebat dacă luni va mai avea loc şedinţa de Guvern în care ar fi trebuit să se discute propunerile de modificare ale Codului Fiscal pentru anul 2018, premierul Mihai Tudose a declarat că şedinţa de Guvern va avea loc miercuri, ca de obicei.

Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat, pe 26 octombrie, măsurile pe care Guvernul intenţionează să le aplice din 2018, printre care instituirea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru firmele care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro şi tranferul unor contribuţii în contul angajatului.

“Am să încep cu una din cele mai importante măsuri – scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, nu doar pe veniturile de salarii, ci şi pentru alte venituri, cum ar fi cele din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole. Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariaţi care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de români care au depozite bancare şi care vor plăti, astfel, un impozit mic pe dobânzi. Sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2000 de lei şi care vor plăti un impozit redus pe suma care depăşeşte acest prag de 2000 de lei. Sunt peste 500.000 de cetăţeni care vor plîăti un impozit mai mic pe veniturile din activităţile independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalişti. Toţi românii care au închiriat o locuinţă, un teren sau alte bunuri vor plăti, de asemenea, un impozit redus pe chiria primită. De asemenea, toţi românii şi firmele care desfăşoară activităţi agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obţinute”, a anunţat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa.

El a mai spus că se prevede creşterea cu 60% a deducerilor personale pentru românii cu salarii mici, ceea ce înseamnă că aceştia vor rămâne cu mai mulţi bani în mână după aplicarea taxelor şi impozitelor. “Pentru cei cu salariul minim suma scutită de impozit va creşte de la 300 de lei la 510 lei, iar în cazul celor care au copii sau alte persoane în întreţinere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil, faţă de 100 de lei în prezent”, a adăugat Mişa.

O altă măsură anunţată de ministrul de Finanţe a fost reducerea contribuţiilor sociale şi creşterea acestora în dreptul salariaţilor. “Contribuţiile scad cu 2 puncte procentuale. Din totalul contribuţiilor de la 39,25 plătite azi şla un salariu brut se vor reduce şi vor ajunge la 37,25%. Asta înseamnă mai multe contribuţii în contul salariatului. Din totalul de 22,75% contribuţii plătite în dreptul firmei 20 de puncte procentuale trec în dreptul salariatului. În totalul din salariul brut 35% vor fi contribuţii plătite de angajator în numele salariatului. Deci vor fi mai mulţi bani pentru pensie şi sănătate pentru angajat. Contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, după transferul de 20% la salariat, scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuţie care se va numi «contribuţie asiguratoare pentru muncă»”, a mai anunţat ministrul de Finanţe.

De asemenea, Mişa a mai spus că va fi redus numărul de contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator, de la nouă la trei – contribuţia pentru pensie – CAS, plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate – CASS, plătită pentru salariat, precum şi contribuţia asiguratoare pentru muncă, suportată de angajator.

“Scad contribuţiile pentru condiţiile de pensie, pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă. Astfel, CAS pentru condiţii deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29%, cu minus 2,3%. CAS pentru condiţii speciale de muncă scade de la 36,3% la 33%, cu 3,3 puncte procentuale. O altă măsură din Codul Fiscal – românii care desfăşoară activităţi independente, de exemplu medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii, nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi. Aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie”, a continuat Mişa.

El a precizat că vor fi şi măsuri pentru încurajarea mediului de afaceri. “Pentru 450.000 de firme care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro se va institui un impozit de doar 1% pe cifra de afaceri, faţă de impozitul de 16% pe profit, cât se plăteşte în prezent”, a mai spus ministrul Mişa.

Miercuri, Coaliţia pentru Dezvoltarea României, organizaţie patronală, şi-a făcut public punctul de vedere faţă de intenţiile Guvernului precizând că nu va susţine măsurile fiscale propuse, întrucât acestea nu trebuie adoptate în grabă, şi cere oprirea „terapiei de şoc”. „Propunem Guvernului să luăm o pauză de 3-5-6 luni, cât e nevoie, ca să ajungem la un consens, iar după aceea să nu mai schimbăm nimic în regimul fiscal timp de cel puţin trei ani. Nimic nu ne grăbeşte, suntem pe creştere economică şi nu avem date sau informaţii că ar veni vreo criză în viitorul apropiat. Nu avem motive de hei-rupisme, haideţi să nu repetăm experienţele din 2010″, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele CDR.

„Opriţi terapia de şoc”, a spus şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, care a amintit că şi consilierul guvernamental Cristian Socol a propus „un pas lateral” faţă de aceste măsuri.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că a avut o discuţie cu reprezentanţii Executivului legat de măsurile fiscale şi fiecare a rămas pe poziţia sa, însă a avrtizat public Guvernul să nu bage ţara într-o aventură economică.

“Avertizez decidenţii politici să judece clar la rece ca să nu bage România într- aventură economică fiscal-bugetară cu final trist (…) Comisia Europeană, nu cum cineva a spus la viteză că cineva din Reprezentanţă, a demarat procedura de deviaţie semnificativă, adică în privinţa comportamentului fiscal am cam luat-o pe arătură, am pierdut ce se numeşte predictibilitate şi sustenabilitate (…)Solicit coaliţiei aflate la guvernare PSD şi ALDE să dea dovadă de responsabilitate şi să renunţe la această politică fiscală care generează incertitudine şi neîncredere, iar în legătură cu măsurile economice, recomand prudenţă la nivel politic şi guvernamental fiindcă nu îmi doresc o politică de azi pe mâine”, a declarat Klaus Iohannis.

Şeful statului a făcut referire şi la măsurile legate de transferul contribuţiile sociale de la angajator la angajat şi reducerea impozitului pe venit, spunând că la un calcul simplu, mult-anunţatele creşteri la salarii sunt de fapt o sumă de 3 lei pentru un angajat. “O analiză mai aprofundată arată că aceste măsuri mai degrabă complică problemele decât să le rezolve. Coaliţia de guvernare spune că transferă contribuţiile, dar vine cu acea nouă taxă de solidaritate sau ceva similar de 2,25% care rămâne la angajator. Păi ori transferăm, ori nu transferăm. (…) Calculul este în regulă, bine că e şi o creştere de 3 lei, dar există îngrijorări în mediul economic, la sindicate, la români, că în realitate vor fi sectoate întregi unde salariile vor scădea în urma acestor măsuri şi putem să ne întrebăm cui foloseşte ţopăiala fiscală. Românilor nu”, a mai spus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a mai spus, în legătură cu veniturile fiscale, că suntem într-o situaţie “ciudată”. “Fac declaraţiile de azi fiindcă acest pachet nu este clamata revoluţie fiscală şi cred că se va transforma într-o bulversare fiscală”.

“Economia creşte şi veniturile fiscale scad, în loc să avem mai mulţi bani la buget, culmea, avem mai puţini bani la buget. În acest an colectarea a ajuns la un minim istoric de 25 ceva la sută din PIB, faţă de cât ne-am propus, 35%. Avem un adevărat paradox, avem o creştere record a PIB-ului şi tot o creştere record a datoriei. Guvernul se comportă ca un om care câştigă tot mai mult, dar împrumută mai mult de la bănci şi lasă datoria în baza copiilor şi a nepoţilor. Este un comportament contraproductiv care nu trebuie să ne încurajeze să continuăm”, a mai spus Iohannis.

În pofida acestor critici membrii cabinetului au fost convocaţi în şedinţă pentru vineri, dar şedinţa a fost amânată pentru că nu sosise încă avizul de la Consiliul Legislativ, aviz de care în mod obligatoriu Guvernul trebuia să ia la cunoştinţă înainte de a decide aprobarea propunerilor.

Tot vineri, s-au pronunţat Consiliul Economic şi Social (CES) şi Consiliul Fiscal. Ambele avize au fost negative.

Opinia Consiliului Fiscal exprimată vineri asupra noului pachet legislativ lansat de Guvern este că măsurile propuse comportă „riscuri neobişnuit de mari” şi „pierderi de 5,2 miliarde de lei”, astfel că avizează negativ proiectul.

„Analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia”, se arată în documentul citat.

În opinia Consiliului Fiscal, „riscurile aferente evaluării de impact a măsurilor sunt neobişnuit de mari – ipoteza de lucru este că angajatorii din sectorul privat vor majora salariile cu cel puţin 20% peste nivelul care ar fi prevalat în lipsa promovării pachetului legislativ şi care ar fi consemnat oricum o creştere semnificativă a salariului brut relativ la anul curent”.

Având în vedere cele de mai sus, cât şi riscurile identificate, ce apar înclinate în direcţia unor pierderi de venituri mai mari decât cele evaluate, „Consiliul fiscal avizează negativ propunerea de modificarea a Codului fiscal, neputând certifica, în lipsa unei construcţii bugetare complete, faptul că ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu asumate prin Strategia Fiscal-Bugetară 2017-2019 nu vor fi depăşite, în condiţiile în care acestea din urmă sunt oricum incompatibile cu regulile fiscale interne şi cu tratatele europene”, precizează instituţia de avizare.

 

Tags: , , , ,
portofel-cu-bani

Ce impozit global ar putea plăti un angajat care câştigă salariul mediu pe economie

În cazul unei gospodării formată dintr-o singură persoană care câştigă acum un salariu mediu net pe economie de 2.354 de lei, aceasta ar trebui să plătească, începând din 2019, o diferenţă de impozit de aproape 700 de lei, în condiţiile în care angajatorul nu îi va mai reţine impozitul pe salariu, ca până acum.

Suma poate fi însă diminuată după aplicarea unor deduceri, se precizează în proiectului Ministerului Finanţelor, care schimbă regulile de impozitare în România.

Astfel, impozitul pe venitul global se va calcula pe gospodărie, iar toţi românii care obţin venituri pot face o serie de deduceri, în premieră acestea incluzând cheltuielile cu educaţia copiilor. O altă noutate este că, în cazul veniturilor in salariu, angajatorul va avea obligaţia de a reţine doar contribuţiilor sociale, nu şi valoarea impozitului aferent sumei brute, ca până acum. Aceasta revine în sarcina angajatului, scrie Gândul.

Definiţii:

venit anual global impozabil : suma veniturilor/câştigurilor nete/brute, după caz, obţinute de către fiecare membru al gospodăriei din România

plafon neimpozabil:  se calculează ca produs între punctajul acordat gospodăriei, 1.000 de lei şi 12 luni, în care punctajul este egal cu numărul membrilor gospodăriei plus 1.

venitul global ajustat: diferenţă  între venitul anual global şi plafonul neimpozabil

Impozitul pe venitul anual global: se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual global impozabil

Cum se calculează baza de impozitare

Stabilirea venitului net anual global impozabil se va face pe gospodărie. Venitul anual global se determină reprezintă suma veniturilor/câştigurilor nete/brute, după caz, obţinute de către fiecare membru al gospodăriei din România.

Ulterior se determină plafonul neimpozabil aferent fiecărei gospodării. Acesta se stabileşte prin înmulţirea punctajului acordat gospodăriei cu 1.000 de lei şi 12 luni, calcul în care punctajul este egal cu numărul membrilor gospodăriei plus 1.

Mai exact, în cazul unei gospodării formate dintr-o singură persoană, plafonul neimpozabil va fi de 24.000 de lei anual, în cazul unei gospodării formate din două persoane acesta va fi de 36.000 de lei, iar din trei persoane, cum e cazul unei familii cu un copil, de 48.000 de lei.

În cazul în care venitul anual depăşeşte această valoare se va aplica pe diferenţă un impozit de 10%. Este vorba de impozitul pe venitul global ajustat care se calculează ca diferenţă între venitul anual global şi plafonul neimpozabil.

Dacă venitul anual global ajustat este pozitiv, venitul net anual global impozabil se determină prin acordarea din venitul anual global ajustat pe gospodărie a există mai multe deduceri.

Citeşte AICI care sunt acestea şi AICI de ce ajutor pot beneficia familiile cu venituri reduse

Tags: , , , ,
ciolos_dragnea_92581400

Dacian Cioloș amână tăierea unor taxe, la cererea lui Liviu Dragnea

Guvernul Cioloș a decis amânarea cu un an a modificărilor Codului Fiscal, în sensul scăderii TVA, eliminării taxei pe stâlp și a supraccizei pe carburanți. Măsurile au fost cerute de Liviu Dragnea într-o discuție telefonică cu Dacian Cioloș.

Liviu Dragnea a declarat că l-a rugat pe actualul premier să amâne reducerea sau eliminarea a acestor taxe.

“I-am spus domnului Prim Ministru că noi vom aplica strict Programul de Guvernare prezentat în timpul campaniei electorale şi în acest sens i-am solicitat să analizeze posibilitatea prorogării pentru un an a unor prevederi din Codul Fiscal. Astfel, noi avem în program reducerea TVA la 18% de la 1 ianuarie 2018 dar în acelaşi timp păstrarea actualei cote de 20% în 2017 deoarece considerăm că reducerea doar cu 1 punct procentual a TVA-ului în acest an nu va aduce un avantaj nici companiilor dar nici consumatorilor. De asemenea, în ceea ce priveşte reducerea accizei la carburanţi constatăm că deşi preţul petrolului la nivel mondial este la minime istorice, în România preţul la pompă este cel mai mare din UE şi aici vorbim de preţul fără taxe, ceea ce mi se pare foarte greu de explicat.

După ce vom rezolva această situaţie împreună cu Consiliul Concurenţei vom reduce accizele cu 6% de la 1 ianuarie 2018 conform Programului nostru de Guvernare. Un alt punct al discuţiei a fost legat de taxa pe construcţii speciale care va trebui eliminată atunci când marile companii din România vor înţelege că profiturile obţinute în România trebuie plătite aici – mă refer la implementarea Directivei 1164 a CE sau alte măsuri care vor fi aprobate astfel încât companiile să verse impozitele în România dacă ele se realizează aici. I-am solicitat totodată domnului Premier să facă tot ceea ce se poate pentru a aduce o parte din cheltuielile de anul viitor în acest an. Aici vorbim de plata arieratelor, subvenţii agricole sau chiar contribuţia României la bugetul Uniunii Europene. Am solicitat lucrul acesta deoarece este clar că în acest an spaţiul fiscal rămas este mult peste ţintele stabilite la început de an. A rămas că dumnealui analizează şi ne va da un răspuns”, a spus Liviu Dragnea pentru stiripesurse.

Tags: , , , , , ,
calculator

Anul economic 2015: Noul Cod Fiscal, falimentul Astra (I)

Anul 2015 a fost marcat, pe plan economic, de adoptarea noului Cod Fiscal, aplicat din 2016, a legii insolvenţei persoanelor fizice şi a dării în plată, accelerate şi de criza francului elveţian, prima amânată de Guvern cu un an, a doua retrimisă în Parlament de preşedinte,dar şi de falimentul Astra, arata o sinteza Mediafax.

Noul Cod Fiscal a fost aprobat în varianta finală la începutul lunii septembrie, după ce preşedintele Klaus Iohannis a retrimis proiectul în Parlament pentru a avea loc o dezbatere publică “aşa cum se cuvine”, mai ales în urma semnalelor de alarmă trase de Banca Naţională asupra dezechilibrelor produse prin introducerea simultană a numeroase măsuri de relaxare fiscală, care ar fi pus în pericol macrostabilitatea economică şi ar fi condus la un deficit prea mare.

Principalele amendamente aduse Codului Fiscal în Parlament, după dezbateri, au vizat reducerea cotei TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19%, de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţii speciale (taxa pe stâlp) de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole, pentru care eliminarea impozitului se aplică din 2016, precum şi eliminarea supraaccizei la carburanţi, de la 1 ianuarie 2017.

Cota de TVA se va reduce la începutul anului viitor de la 9% la 5% pentru cinematografe, muzee, livrările de cărţi, manuale, ziare şi reviste, nivel care se va aplica şi pentru evenimentele sportive şi culturale, în prezent fiind impusă o cotă de 24% pentru acestea.

În schimb, noul Cod Fiscal creşte sarcina fiscală a persoanelor fizice autorizate (PFA), pentru care a fost introdusă obligatoriu contribuţia la pensii de 10,5% din venitul net realizat, plafonată la un nivel anual de maxim cinci salarii medii pe economie, măsură care a stârnit nemulţumirea celor vizaţi, aceasta aplicându-se indiferent dacă persoana respectivă are şi statutul de salariat. În prezent, PFA-urile achită contribuţia la pensii dacă obţin doar venituri din activităţi independente.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale Codului Fiscal se referă la reducerea impozitului pe dividende, de la 16% la 5%, aplicat de anul viitor pentru câştigurile aferente acestui an, iar din 2017 se va adăuga o cotă de 5,5% datorată la bugetul de asigurări de sănătate. Iniţial, actul normativ prevedea aplicarea din 2017, pentru dividendele aferente anului 2016, însă măsura a fost devansată ulterior prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului, adoptată recent de Parlament prin proiect de lege.

Aceasta mai prevede reducerea cotei TVA pentru furnizarea de apă, de la 20% la 9%, majorarea plafoanelor în care se încadrează o microîntreprindere, de la 65.000 euro la 100.000 euro, precum şi impozitarea diferenţiată a acestora în funcţie de numărul angajaţilor. Astfel, se păstrează impozitul pe venit de 3% pentru firmele fără angajaţi, dar scade la 2% dacă firma are un salariat şi la 1% dacă angajează două persoane. Facililitatea fiscală este aplicată pentru angajaţi cu normă întreagă sau cu fracţie de normă, dar care cumulează împreună o normă întreagă.

Un alt eveniment răsunător al anului a fost, de data aceasta pe piaţa asigurărilor, falimentul companiei Astra Asigurări, pentru care Autoritatea de Supraveghere Financiară a decis la finele lunii august retragerea autorizaţiei de funcţionare şi începerea procedurii de intrare în faliment, după ce procesul de majorare a capitalului cu 425 milioane de lei a eşuat. Decizia finală privind deschiderea procedurii a fost luată de Tribunalul Bucureşti la începutul lunii decembrie, acesta fiind cel mai mare faliment de pe piaţa asigurărilor din România.

Astra, situată pe locul al treilea în funcţie de primele subscrise, s-a aflat în proces de redresare financiară din februarie 2014, având că administrator special compania KPMG Advisory. La sfârşitul lunii august, când ASF a decis intrarea în faliment, compania avea 1,8 milioane de asiguraţi, cu 2,5 milioane de poliţe valabile.

Compania este controlată de omul de afaceri Dan Adamescu, prin firmele The Nova Group Investments România, care deţine o participaţie de 72,71%, şi Epsilon Estate Provider, cu 26,27%.

KPMG Restructuring, companie desemnată de instanţă ca lichidator judiciar provizoriu pentru Astra, va elabora în perioada imediat următoare o strategie de lichidare eficientă a patrimoniului, prin transfer de business al portofoliilor de asigurare şi vânzarea individuală a celorlalte active.

Conform legii, principala atribuţie a lichidatorului este de a conduce activitatea debitorului pe parcursul procedurii de lichidare în scopul conservării şi valorificării activelor, în concordanţă cu deciziile creditorilor. De asemenea, lichidatorul trebuie să analizeze activitatea societăţii în raport cu situaţia de fapt şi să întocmească un raport amănunţit asupra cauzelor şi a împrejurărilor care au condus la starea de insolvenţă, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă intrarea în faliment a societăţii.
Principalul creditor al Astra este Fondul de Garantare a Asiguraţilor, care a preluat activitatea de avizare a daunelor şi de plată a acestora în limita plafonului garantat de 100.000 de euro.

Asigurătorul a încetat activităţile de subscriere la momentul retragerii autorizaţiei de către ASF.

Fondul de Garantare a Asiguraţilor preluase, la începutul lunii octombrie, 57.210 de dosare de daună de la Astra şi primise 2.100 cereri de deschidere de dosare de daună, dintre care 367 erau deja procesate la momentul respectiv. FGA a încheiat procesul de transfer al dosarelor de daună, al contractelor de asigurare şi bazelor de date de la Astra.

Cea mai mare parte a poliţelor şi dosarelor de daună sunt în România, respectiv 1,82 milioane de poliţe şi 51.566 de dosare de daună. Pentru sucursala Astra din Germania, FGA a preluat 6.128 poliţe şi 193 dosare daună, pentru cea din Slovacia 22.752 poliţe şi 642 dosare daună, iar pentru Ungaria 191.241 poliţe şi 4.809 dosare daună.

După decizia definitivă a instanţei pentru deschiderea procedurii de faliment la Astra, FGA poate efectua plăţi pentru despăgubiri.

Tags: , , ,
Parlament

Codul Fiscal a trecut de Parlament

Proiectul noului Cod fiscal a trecut de Parlament, urmând să fie transmis preşedintelui Klaus Iohannis spre promulgare. Camera Deputaţilor, forul legislativ decizional, a aprobat joi legea cu 279 voturi “pentru”, 8 “împotrivă” şi 5 abţineri.

Camera Deputaţilor a adoptat anterior, în cursul dimineţii, pe articole, reexaminarea Codului fiscal, neînregistrându-se nicio modificare faţă de raportul Comisiei de buget, transmite Mediafax.

Premierul Victor Ponta a ajuns în plen după exprimarea votului la Codul fiscal.

În plen au luat cuvântul liderii PNL şi PSD, Alina Gorghiu, respectiv Liviu Dragnea, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorvici, din partea Guvernului, precum şi Florentin Gust, din partea PSRO, care a anunţat că deputaţii acestui partid au votat împotriva proiectului. De asemenea, la şedinţa plenului a fost prezentă şi Elena Udrea.

Principalele amendamente la Codul fiscal vizează reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţii începând de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole – în acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016 -, eliminarea supraaccizei la carburanţi de la 1 ianuarie 2017.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a prezentat principalele prevederi ale Codului Fiscal, printre care reducerea cotei TVA de la 24% la 20% începând de la 1 ianuarie 2016 şi de la 20% la 19% începând de la 1 ianuarie 2017, eliminarea impozitului pe construcţii începând de la 1 ianuarie 2017, cu excepţia construcţiilor agricole – în acest caz eliminarea impozitului se aplică din 2016 -, eliminarea supraaccizei la carburanţi de la 1 ianuarie 2017.

Teodorovici a precizat că au fost făcute şi câteva amendamente pentru corelarea Codului fiscal, corelarea cu jurisprudenţa Curţii Europene, îndreptarea unor erori tehnice sau gramaticale, corelare cu unele acte normative intrate în vigoare după adoptarea Codului fiscal şi că s-a avut în vedere şi necesitatea punerii în aplicare a unor decizii ale Curţii Constituţionale.

Liderul grupului PNL, Eugen Nicolăescu, a anunţat, la dezbaterile generale, că liberalii vor vota prevederile noului Cod Fiscal, arătând că speră să se realizeze stabilitate fiscală prin acordul politic, predictibilitate prin termenele impuse, iar echitatea va fi realizată în guvernarea liberală.

“PNL are un program de reducere fiscală. Ceea ce ne propune guvernarea PSD este aparent o reducere de fiscalitate. Se propune să se readucă TVA la 20%. Cu alte cuvinte, nu este reducere de fiscalitate, este readucerea la cota iniţială. Singura reducere este cota pe dividende, pentru că eliminarea accizei la carburanţi şi taxa pe stâlp sunt taxe introduse de Guvuvernul Ponta. PNL a avut o cu totul altă abordare, noi am considerat ca cel mai important lucru în fiscalitate este reducerea CAS. Este un obiectiv când PNL va veni la guvernare”, a adăugat Nicolăescu.

“Nu poţi să faci o reducere fiscală masivă fără să afectezi echilibrele macroeconomice. Prin acordul politic se realizează acest lucru. Eşalonarea de impozite şi taxe va garanta că România va găsi posibilitatea de dezvoltare în viitor. PNL va vota Codul fiscal în forma prezentată acum”, a adăugat Nicolăescu.

Deputatul PSD Viorel Ştefan, preşedintele Comisei de buget, a spus că prin adoptarea acestui cod guvernarea PSD se apropie de realizarea tuturor obiectivelor cuprinse în programul de guvernare al USL.

“Prin adoptarea acestui Cod fiscal, guvernarea noastră se apropie de realizarea tuturor obiectivelor care au fost prezentate în programul USL. USL a fost o construcţie politică unde şi doctrina liberală şi-a găsit locul. Dacă mergem pe faptul că relaxarea fiscală este apanajul liberalilor, este o greşeală”, a spus Ştefan.

El a arătat că, înainte de vacanţa parlamentară, PNL a propus reducerea cotei TVA la 19%, iar apoi “a avut o revelaţie” şi s-a răzgândit.

“Am prevăzut în Codul fiscal că orice măsură de relaxare fiscală se poate lua în interiorul unui exerciciu bugetar, am pus barieră în tentaţia guvernelor să înăsprească fiscalitatea peste noapte. Să rămânem în această paradigmă, fiscalitatea să nu rămână subiectul de dispute politice. Face rău oamenilor de afaceri, haideţi să stabilim prin consens”, a mai spus Viorel Ştefan.

Deputatul UDMR Erdey a spus că, în esenţă, prevederile noului Cod fiscal respectă obiectivele UDMR.

“Cu toate acestea, UDMR consideră că varianta votată în iunie a fost foarte bună, dar pentru prudenţialitate şi pentru a elimina orice temere de aplicare a legii, UDMR este de acord cu această formă a codului. Avem nevoie de acest cod pentru a rezolva legea salarizării privind mediul bugetar”, a adăugat deputatul UDMR.

Tags: , , ,
iosif-pop1

Iosif Pop: Ce este de apreciat și ce nu la proiectul Codului Fiscal

Ce spun finanțiștii despre proiectului viitorului Cod Fiscal aflat în dezbatere parlamentară: catcostaclujul.ro începe o serie de articole în care personalități cu expertiză în domeniu răspund la întrebarea: ”Nominalizați trei pubte pozitive și trei consecințe negative dacă proiectul de Cod Fiscal va trece de legislativ în actuala formă”.

Primul care își exprimă poziția este finanțistul Iosif Pop, președintele Grupului Financiar Imofinance:

De apreciat  :

1.Reducerea TVA de la 24% la 19% reprezintă o reparație firească pentru mediul economic-la 6 ani distanță de momentul majorării taxei cu 5 procente- și este de natură să miște puternic curajul antreprenorilor, să creada în perspectiva afacerilor lor dar și să umple în timp scurt golul fiscal creat.

2.Scăderea impozitului pe profit la microintreprinderi – de la 16 la 5 procente -are impact extrem de mare în susținerea capitalizării începătorilor în afaceri și pentru investirea economiilor acumulate.

3.Întregul pachet de facilități fiscale are șansa să relanseze capitalul autohton, să ajute la capitalizarea firmelor, să deschidă apetitul pentru creditul bancar, să crească exporturile și să deschidă noi locuri de muncă.

 

De dezavuat:

1.Tentația guvernanților de împărțire electorală imediată a oricarui excedent bugetar, în loc să susțină investițiile publice ori să constituie  rezerve bănești pentru cazuri de criză ori  pentru situații  de dezechilibre financiare temporare.

2.Suprapunerea majorărilor de salarii peste momentul relaxarii fiscale poate anihila întregul efect la companiile de stat și la cele private cât și la bugetul general.

3.Toleranța prelungită pentru regiile statului și societatile comerciale cu capital majoritar de stat de a lucra cu pierderi continue și cu obligații fiscale reeșalonate, anulate sau restante este de neacceptat și contraproductivă.”

 

Tags: , , , , , ,