Tag Archives: cluj

it-cluj-targ-640x427

80 de companii caută să angajeze la Cluj + Vrei să lucrezi pentru un startup sau să faci voluntariat?

Peste 80 de companii din toate domeniile de activitate participă la Târgul de Cariere Cluj Global, eveniment ce se desfășoară marți și miercuri, 17-18 aprilie 2018, la Sala Polivalentă.

Un stand dedicat testării psihologice a candidaților, o zonă pentru startupuri și apelul pentru voluntari sunt doar câteva dintre noutățile ediţiei.

“Discover Yourself” este locul unde vizitatorilor Târgului de Cariere le pot fi testate abilitățile intelectuale, o serie de trăsături de personalitate, interesele profesionale și valorile pe care le au, de către un psiholog.

Valentina Sava, care este consilier în carieră și psihopterapeut, încearcă în acest fel să îi ajute pe candidați să își cunoască mai bine punctele forte, să se adapteze mai bine mediului personal și profesional. “Prin această activare încercăm să invităm candidații să meditieze cu privire la propria persoană, dar și la alegerile pe care le fac în carieră. Discover Yourself sugerează, la fel ca denumirea aleasă, un prim pas spre cunoaștere și este o modalitate prin care organizatorii Târgului de Cariere aleg să le fie de folos tinerilor în orientarea profesională, dar nu numai”, spune Valentina Sava, psiholog în cadrul TdC. Testele folosite la standul “Discover Yoursefl” sunt computerizate și validate științific.

Apel pentru startapuri

Aceasta nu este singura noutate a ediției TdC Cluj Global. Pentru prima dată în cadrul evenimentului de recrutare, va fi amenajată și o zonă de startupuri, cărora li s-a dat posibilitatea să participe gratuit la eveniment, în semn de încurajare a micilor afaceri aflate la început de drum.

Printre startupurile care vor fi prezente la Târgul de Cariere se numără Fast Order, adică povestea unui ospătar virtual, personificat într-o aplicație mobilă, care ajută la plasarea comenzilor și plata în restaurante și magazine.

Gaus este un alt startup promițător și vine tocmai din Chișinău, Republica Moldova. Gaus se adresează generației tinere, Millennials, și este un Chatbot de recrutare direct din Facebook Messenger.

Complyadvantage este un alt startup de IT prezent la TdC. Afacerea a  pornit  în Londra, Marea Britanie, și are un sediu de tinere talente și în Cluj-Napoca. Este un startup infiintat in 2014, care folosește inteligența artificială si “machine learning”.

Coffee Point și VR Area – zonele de relaxare ale evenimentului

Pe lângă companiile prezente, organizatorii au pregătit și zone de relaxare pentru vizitatori. La Coffee Point, spre exemplu, participanții pot lua o scurtă pauză de cafea, în goana după oferte de locuri de muncă. Și pentru că este vorba de un eveniment de recrutare, cei prezenți îți pot “plăti” cadeaua cu…CV-ul!

Workshopuri și concursuri cu participare gratuită

Deoarece componenta educațională este foarte importantă la TdC, vor fi organizate seminarii gratuite și concursuri cu participare liberă. Astfel, pe 17 aprilie, între 17.00-19.00, Compania Bosch organizează la Târgul de Cariere Cluj Global workshopul “Latest Trends in Surface Mounting Technology (SMT)”, seminar adresat pasionaților de Inginerie. Înscrierile se fac aici: http://www.targuldecariere.ro/cluj-global/seminarii/

Vor fi și așa-numitele speed-challenge-uri, acele concursuri pe loc în care participanții sunt provocații să îți testeze abilitățile și cunoștințele. Dacă Yardi România va testa cunoștințele de limba engleză, cei de la compania Star Transmission îi va provoca pe participanți să asanbleze pe loc o cutie de viteze cu 9 trepte.

Voluntari și tombolă Electric Castle

La ediția din această primăvară va fi pus un accent deosebit pe programele de voluntariat. Astfel, Târgul de Cariere a încheiat un parteneriat strategic cu Electric Castle. Reprezentanții evenimentului vor recruta viitori voluntari pentru festivalul de muzică din acest an, ce va avea loc la Castelul Banffy de la Bonțida. De asemenea, toți participanții la Târgul de Cariere vor avea ocazia să se înscrie la tombola ce le va da ocazia să câștige un abonament gratuit la EC 2018.

Printre angajatorii care participă la TdC Cluj Global se numără Bombardier, Genpact, Emerson, Blue Project, Kaufland, Lidl, Star Transmission, Steelcase, Vertiv, Banca Transilvania, Bosch și Bosch Rexroth, CSI, De’Longhi, Electrolux, Terapia, Cora, E.ON, Energobit, Leroy Merlin, Office Depot, Tenaris Silcotub, Yardi, Sykes, Michelin, MgTec Group, McDonald’s, Heisterkamp, Office Therapy, Penny, Pyronova, Rigips Saint-Gobain și multe altele.

Programul pe zile:

–     Marți, 17 aprilie, între 10.00 – 19.00

–     Miercuri, 18 aprilie, între 10.00 – 17.00

Tags: , , , ,
cluj imob

Piaţa imobiliară din Cluj – RAPORT. Apartamente, birouri, retail

Piaţa imobiliară a înregistrat o evoluţie spectaculoasă în 2017, cu volume record de activitate în sectorul industrial şi cel de birouri, conform unui raport de specialitate

Nivelul chiriilor a fost în general stabil, cu uşoare creşteri în piaţa spaţiilor comerciale şi segmentul industrial, în timp ce preţurile rezidenţiale s-au apreciat în medie cu 10%.

Segmentul industrial şi logistic a înregistrat volume record de livrări si cerere la nivel naţional, 2017 devenind vârful evoluţiei pieţei de până acum. A fost finalizat un stoc speculativ nou de 500.000 metri pătraţi (mp), în creştere cu 42% faţă de anul precedent, dezvoltatorii internaţionali (CTP Invest, WDP, P3, Logicor, Zacaria Group, Globalworth) răspunzând rapid la explozia cererii, conform raportului realizat de compania de consultanţă imobiliară Activ Property Services.

Volumul tranzacţiilor majore de închiriere a crescut cu 70% într-un singur an, până la 730.000 mp la nivel naţional, peste 73% din cerere fiind reprezentată de activităţi de logistică/depozitare.

Gradul de ocupare al stocului competitiv continua sa depăşească 95%, majoritatea parcurilor dominante fiind integral ocupate, în timp ce nivelul chiriilor pentru spaţii industriale/logistice de clasa A a avut o tendinţă de uşoară creştere, cu valori medii cuprinse între 3,5 – 4 euro/mp/lună la nivel naţional.

Piaţa de birouri a raportat de asemenea o activitate în creştere. Stocul nou finalizat în Bucureşti, de 147.800 metri pătraţi, a rămas la un nivel mediu al ultimilor 8 ani, în schimb in provincie livrările au ajuns la 93.000 metri pătraţi pe fondul activităţii record din Timişoara (42.000 mp), conform studiului.

Tranzacţii majore de închiriere însumând 460.000 mp au fost semnate la nivel naţional, cu peste 367.000 mp închiriaţi în Bucureşti (al 2-lea nivel ca mărime din ultimii 10 ani) şi un record de 90.000 mp în provincie. Cererea nouă a reprezentat aproape 50% din total, cea mai ridicata pondere a ultimilor ani. Sectorul IT&C şi-a continuat creşterea, reprezentând 42% din volumul cererii în Bucureşti şi 50% în provincie.

Gradul de neocupare al principalelor pieţe de birouri a scăzut sub 10%, în Bucureşti disponibilitatea spaţiilor libere micşorându-se de la 11,5% în 2016 la 9,1% din stocul existent la sfârşitul anului trecut. Nivelul chiriilor s-a menţinut stabil, având valori ‘prime’, considerate pentru cele mai reprezentative clădiri centrale, de 17-19 euro/mp/lună în Bucureşti, 12-14 euro/mp/lună (Cluj-Napoca, Timişoara), 10-12 euro/mp/lună (Iaşi, Braşov) şi 8-10 euro/mp/lună în pieţele secundare.

În schimb, piaţa spaţiilor comerciale (piaţa de retail) a înregistrat o evoluţie relativ contradictorie, cu un volum semnificativ de cerere potenţială neacoperit de ofertă, în condiţiile unor volume limitate de stoc nou finalizat. În 2017 au fost finalizate 66.700 mp de centre comerciale (-70% faţă de 2016), respectiv 23.885 mp de spaţii în parcuri de retail, fiind primul an în care stocul de centre comerciale în funcţiune a înregistrat o uşoară scădere, volumul închiderilor depăşind suprafaţa nouă inaugurată.

Volumul tranzacţiilor majore de investiţii a crescut cu 56% în 2017, la peste 925 milioane euro, ca urmare a creşterii interesului din partea investitorilor internaţionali, a majorării volumului de tranzacţii cu spaţii comerciale (+65%) şi a semnării a celei mai mari tranzacţii hoteliere de până acum (complexul Radisson Blu/Park Inn).

Bucureştiul a concentrat 43% din volumul total, menţinându-se ca principala destinaţie de achiziţii a investitorilor internaţionali, responsabili pentru 97% din totalul tranzacţiilor majore la nivel naţional.

Nivelul randamentelor ‘prime’ (yield-urilor) a scăzut în medie cu 0,25%, ajungând în cazul centrelor comerciale şi birourilor la valori de 7 – 7,5% în Bucureşti şi 8 – 8,25% în alte oraşe majore.

În ceea ce priveşte piaţa rezidenţială, statisticile oficiale arată că au fost finalizate 53.301 unităţi locative la nivel naţional, în creştere cu 2% faţă de anul precedent. Au fost majorări ale livrărilor în partea centrală, de nord-vest şi vest a României, în timp ce zona Bucureşti-Ilfov a înregistrat o surprinzătoare scădere anuală de 4,9%. În condiţiile în care volumul cererii a dat semne de creştere şi vânzările au accelerat, nivelul preţurilor a crescut în medie cu 10%, variind de la medii de 700 – 950 euro/mp util în reşedinţele de judeţ cu peste 100.000 locuitori, la medii de 1.100-1.350 euro/mp util în Bucureşti şi 1.300 – 1.400 euro/mp în Cluj-Napoca.

Prognoza evoluţiei pieţei imobiliare în 2018 este una pozitivă, fiind aşteptate creşteri ale activităţii de dezvoltare, un nivel activ al cererii în toate segmentele, alături de o evoluţie stabil/crescătoare a chiriilor şi scăderea randamentelor investiţionale.

Livrările de spaţii comerciale sunt anunţate să includă 93.200 metri pătraţi de centre comerciale şi să accelereze pe segmentul de parcuri de retail până la un potenţial total de 135.000 metri pătraţi, însă nu toate proiectele sunt estimate să fie finalizate în termen.

Stocul nou de birouri în construcţie, cu finalizare anunţată pentru 2018, depăşeşte 200.000 metri pătraţi în Bucureşti şi un volum-record de peste 155.000 metri pătraţi în provincie. Pe piaţă industrialăş stocul în construcţie depăşeşte 315.000 metri pătraţi, din care 75% este concentrat în zona Bucureştiului

Tags: , , ,
metrou

Clujul ar putea avea metrou. Ce firme sunt interesate de proiect

Firme din Japonia sunt interesate de proiectul de construire a metroului la Cluj-Napoca, pentru care se va realiza, într-o primă etapă, studiul de prefezabilitate, care va oferi informaţii despre costuri şi traseu, declară primarul Emil Boc.

Emil Boc a declarat că realizarea metroului este un obiectiv pe termen lung, în condiţiile în care municipiul Cluj-Napoca va ajunge la un milion de locuitori peste 20-30 de ani, iar la acel moment va fi prea târziu ca autorităţile să se gândească la un astfel de proiect.

”Avem un buget aprobat care prevede şi realizarea unui studiu de prefazabilitate pentru realizarea metroului la Cluj-Napoca. Am fost contactaţi de reprezentanţii unor firme japoneze care au văzut interesul Clujului pentru metrou, le-am spus că sunt bineveniţi pentru o discuţie preliminară, aşa cum vom purta discuţii cu toţi cei interesaţi de a veni pentru realizarea proiectului de metrou. Ne interesează acum să culegem toate datele necesare pentru a realiza cel mai bun caiet de sarcini în vederea realizării studiului de prefezabilittate, după care oricine, din Japonia până în SUA, poate veni la Cluj să se implice în acest proiect. Este un proiect pe termen lung, Clujul se va duce spre un milion de locuitori în 20-30 de ani, iar la acel moment va fi prea târziu să ne gândim la un proiect de metrou”, a spus Boc.

Acesta a subliniat că studiile de prefezabilitate şi fezabilitate vor arăta cât din metrou va fi de suprafaţă, cât subteran, câte staţii va avea, unde vor fi intrările şi ieşirile, costurile şi schema de finanţare.

 

Tags: , , ,
p-20180412-120122_1000x750

Autobuze Mercedes la Cluj. Cu wifi, camere video şi sistem audio de informare a nevăzătorilor

Primele 15 autobuze dotate cu wifi, camere video interior şi exterior, trapă pentru landouri bebeluşi, dar şi un sistem audio, în premieră, de informare a nevăzătorilor aflaţi în staţii au fost puse, joi, în circulaţie la Cluj.

Directorul Companiei de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca, Liviu Neag, a declarat, la prezentarea autobuzelor, că noile autobuze costă peste 300.000 de euro bucata şi sunt dotate cu motoare Euro 6, care au cel mai scăzut grad de poluare

”Am pus în circulaţie 15 autobuze articulate de tip Mercedes, de ultimă generaţie, cu motoare Euro 6, cel mai scăzut grad de poluare, au un consum redus de carburant, costul unuia fiind de peste 300.000 de euro. Noile autobuze au 18 metri lungime, sunt dotate cu aer condiţionat, wifi, camere video interior şi exterior, trapă pentru cărucioare rulante, folosite de persoanele cu dizabilităţi, dar şi pentru landouri de bebeluşi. În premieră, sunt echipate cu un sistem audio de informare a nevăzătorilor aflaţi în staţii. Este instalat un difuzor audio la exteriorul primei uşi din faţă de unde o voce va anunţa la intrarea în staţie numărul liniei şi direcţia spre care se îndreaptă. În plus, în interior, autobuzele sunt dotate cu panouri care afişează succesiv staţiile de transport în comun”, a spus Neag.

Potrivit acestuia, noile autobuze au 144 de locuri, din care 39 pe scaune, şi urmează să deservească liniile lungi din oraş.

Primarul Emil Boc a declarat, la rândul său, că, pentru Primăria clujeană, creşterea confortului clujenilor în mijloacele de transport în comun reprezintă una dintre cele mai importante priorităţi.

”Dorim să modernizăm flota de transport public, să prioritizăm transportul în comun din oraş şi să oferim condiţii civilizate. În luna mai vom avea primele autobuze electrice, avem o comandă de până la 40 astfel de autobuze, şi se derulează o procedură de licitaţie pentru achiziţionarea a 22 de tramvaie şi a altor 60 de autobuze şi troleibuze. Transportul public reprezintă viitorul mobilităţii urbane a Clujului. Vrem să construim un oraş pentru clujeni, pentru cetăţeni, nu pentru maşini”, a spus Boc.

Odată cu introducerea în circulaţie a noilor autobuze din dotarea parcului auto al CTP vor fi scoase, treptat, din trafic autobuzele mai vechi. La nivelul municipiului Cluj-Napoca sunt 40 de linii de autobuz şi 22 de linii de transport metropolitan, spre localităţile limitrofe.

Tags: , , ,
Marty-Plaza_-768x512

Cel mai mare lanţ de magazine din Cluj intră pe piaţa din Bucureşti

Marty Restaurants, cel mai mare lanț de restaurante din Cluj-Napoca, se extinde la nivel național și inaugurează prima unitate din București și a șaptea din rețea, în centrul comercial Sun Plaza, în urma unei investiții de aproximativ 500.000 de euro.

Situat la primul etaj din incinta centrului comercial Sun Plaza, din sudul Bucureștiului, noul restaurant se întinde pe o suprafață de aproximativ 370 de metri pătrați și dispune de o capacitate de 140 de locuri. În prezent, echipa este formată din 35 de persoane.

„La 18 ani de la inaugurarea primului restaurant Marty, am decis să ne extindem și în Capitală. Am ales un centru comercial pentru că ne permite să testăm această piață foarte competitivă și pe care dorim să evoluăm treptat. Este un pas important pentru noi, însă venim cu o experiență îndelungată și credem că bucureștenii vor aprecia produsele și serviciile noastre”, a declarat Marcelus Suciu, fondatorul Marty Restaurants.

Potrivit estimărilor reprezentantului companiei, investiția de circa 500.000 euro în primul restaurant Marty din București va fi amortizată în trei ani de la inaugurare.

Mai multe detalii AICI. 

Tags: , , , ,
1_3_172189_1523453806_03626_fav

Clujul intră în şantier. Lucrări pe 29 de drumuri judeţene. VEZI lista

Au demarat sau urmează să demareze pe numeroase drumuri județene ample lucrări de întreținere, respectiv de reabilitare și modernizare.

„Vestea bună pentru clujeni este că demarăm o amplă campanie de reparații la drumurile județene, atât reabilitări și modernizări complexe, în profunzimea drumului, cât și lucrări de întreținere curentă și periodică, în egală măsură necesare. Am cerut constructorilor ca, profitând de vremea excelentă, să înceapă operațiunile de îndată, sens în care am și semnat deja 12 ordine de începere a lucrărilor” a declarat președintele Consiliului Județean (CJ) Cluj, Alin Tișe.

Lucrările de întreținere se derulează pe 29 de drumuri și sectoare, în baza programului de lucrări de întreţinere curentă şi periodică pentru 2018 aprobat prin hotărâre a CJ şi a contractelor de execuţie semnate la sfârșitul săptămânii trecute. Durata maximă de execuție a lucrărilor de întreţinere este cuprinsă între 4 și 6 luni de la data semnării contractelor, demararea lor urmând a avea loc în cursul lunilor aprilie și mai.

O categorie aparte o reprezintă drumurile judeţene DJ 107P (DN1R) – Gilău – Mărişel, DJ 109A Chinteni – Vultureni – Dealu Jurcii, DJ 107M Luna de Sus – Băişoara – Iara – Buru – limită cu judeţul Alba şi DJ 150 Viişoara – Frata – Mociu pe care urmează să se execute lucrări de modernizare şi reabilitare în baza programului de investiţii aprobat pentru anul 2018.

Demararea efectivă a lucrărilor de către societatea Kiat Group Construct este prevăzută pentru perioada imediat următoare. În același timp însă, pentru asigurarea unei circulaţii normale şi în condiţii de siguranţă, până la demararea lucrărilor de către Kiat, pe aceste drumuri judeţene se vor executa lucrări de întreţinere prin Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Cluj, din cadrul CJ Cluj.

Alte drumuri judeţene pe care se vor executa lucrări de modernizare şi reabilitare sunt cele cuprinse în Drumul Bistriţei, cel mai mare proiect de reabilitare de drumuri gestionat vreodată de CJ Cluj (DJ 172 A Habadoc – Ţaga, DJ 161G Sucutard – Petea – Palatca – Vaida Cămăraş – DN 16, DJ 161 Gădălin – Bonţida, DJ 109 (DN 1C – Răscruci – Borşa – Fodora – Aşchileul Mic, DJ 109 Ţaga – Sucutard) şi Drumul Apusenilor (DJ 764B (DN 1) – Valea Drăganului – Baraj Drăgan – limită cu judeţul Sălaj).

Lucrările pe aceste drumuri judeţene sunt finanțate din fonduri europene după ce, la sfârșitul anului trecut, CJ Cluj a obținut în acest scop o finanțare europeană nerambursabilă de 77 de milioane de euro. Proiectul se află în faza de licitaţie pentru execuţia lucrărilor, ele fiind împărțite pe patru tronsoane.

Drumurile judeţene vizate şi tipurile de lucrări de întreținere ce urmează a fi executate:

– DJ 103G Podeni – Moldoveneşti, de la km 13+200 la km 25+600: astuparea gropilor şi făgaşelor cu material pietros, desfundarea şi curăţarea şanţurilor, rigolelor şi podeţelor;

– DJ 103G (DN75) – Cheia – Cheile Turzii, de la km 27+300 la km 30+970: plombări cu beton asfaltic, tratarea burduşirilor şi tasărilor, completarea acostamentelor, desfundarea şi curăţarea şanţurilor, rigolelor şi podeţelor, turnarea de covor asfaltic;

– DJ 103G Cheile Turzii – Sănduleşti, de la km 30+970 la km 35+230: astuparea gropilor şi făgaşelor cu material pietros, desfundarea şi curăţarea şanţurilor, rigolelor şi podeţelor;

– DJ 103G Tureni – DN1, de la km 36+830 la km 41+787: plombări cu beton asfaltic, frezare, refacerea dalelor de beton, tratarea burduşirilor şi tasărilor, completarea acostamentelor, desfundarea şi curăţarea şanţurilor, rigolelor şi podeţelor, așternerea de covor asfaltic, reparaţii la trotuare cu asfalt turnat, înlocuire bordură pod;

– DJ 103G (DN1) Ceanu Mic – Aiton, de la km 41+787 la km 49+950: frezare, tratarea burduşirilor şi tasărilor, completarea acostamentelor, desfundarea şi curăţarea şanţurilor, rigolelor şi podeţelor, turnarea de covor asfaltic;

– DJ 103G Aiton – Gheorgheni – Borhanci, de la km 49+950 la km 61+846: plombări cu beton asfaltic, tratarea burduşirilor şi tasărilor, completare acostamente, desfundarea şi curăţarea şanţurilor, rigolelor şi podeţelor;

– DJ 107R (DJ 107M) – Băişoara – Staţiunea Muntele Băişorii, pe sectoare, de la km 28+650 la km 47+350: lucrări pregătitoare în vederea aşternerii de covor asfaltic;

– DJ 103M Vâlcele – Rediu – Aiton, de la km 0+000 la km 8+810: astuparea gropilor şi făgaşelor cu material pietros, desfundarea şi curăţarea şanţurilor, rigolelor şi podeţelor;

– DJ 107N Valea Ierii – Plopi, de la km 14+000 la km 21+000: astuparea gropilor şi făgaşelor cu material pietros, desfundarea şi curăţarea şanţurilor, rigolelor şi podeţelor, refacerea terasamentelor;

– DJ 107N Plopi – Gura Râşca, de la km 21+000 la km 28+612: astuparea gropilor şi făgaşelor cu material pietros, desfundarea şi curăţarea şanţurilor, rigolelor şi podeţelor, refacerea terasamentelor;

– DJ 103T Feleacu – Releu Feleacu, de la km 0+000 la km 2+450: plombări cu beton asfaltic, tratarea burduşirilor şi tasărilor, completare acostamente, desfundarea şi curăţarea şanţurilor, rigolelor şi podeţelor, turnarea de covor asfaltic;

– DJ 150 (DN15) – Luna – Aeroport Luna, de la km 0+000 la km 2+600: plombări cu beton asfaltic, tratarea burduşirilor şi tasărilor, completare acostamente, desfundarea şi curăţarea şanţurilor, rigolelor şi podeţelor, turnarea de covor asfaltic;

– DJ 161 B Turda – Ploscoş, de la km 11+300 la km 11+819 şi de la km 19+403 la km 24+044: completarea acostamentelor cu material pietros, eliminarea gropilor prin acoperire cu material pietros – balast cu cilindrare, covor asfaltic, stabilizare in situ drumuri pietruire cu adaos de lianţi;

– DJ 107J Valea Ierii – Cerc, de la km 11+400 la km 15+700: frezare, tratarea burduşirilor şi tasărilor, completare acostamente, desfundarea şi curăţarea şanţurilor, rigolelor şi podeţelor, turnarea de covor asfaltic, reparaţii la trotuare cu asfalt turnat;

– DJ 109D (DJ 109C) – Nicula – Vişea, de la km 0+000 la km 23+700: lucrări pregătitoare în vederea aşternerii de covor asfaltic:

– DJ 161D (172F Nireş) – Valea Unguraşului, de la km 10+400 la km 30+950: lucrări pregătitoare în vederea aşternerii de covor asfaltic:

– DJ 161A Apahida – Cojocna, de la km 0+000 la km 22+610: lucrări pregătitoare în vederea aşternerii de covor asfaltic:

– DJ 161 Gădălin – Panticeu – limită cu judeţul Sălaj: lucrări de întreţinere curentă şi periodică, plombări

– DJ 108C (DN1) – Ardeova – Mănăstireni, de la km 28+050 la km 33+750: lucrări pregătitoare în vederea aşternerii de covor asfaltic;

– DJ 109V Pădureni – Satu Lung – Giula, de la km 8+355 la km 15+390: lucrări de întreţinere curentă şi periodică, plombări;

– DJ 103J Aluniş – Săcuieu – Vişagu, de la km 7+000 la km 12+600: lucrări de întreţinere curentă şi periodică, plombări;

– DJ 107T Măguri Răcătău – Măguri, de la km 14+200 la km 21+000: lucrări de întreţinere curentă şi periodică, plombări;

– DJ 108C Leghia – DN1, de la km 23+900 la km 28+050: lucrări de întreţinere curentă şi periodică;

– DJ 764 (DN1) – Valea Drăganului, de la km 0+000 la km 22+600: lucrări de întreţinere curentă şi periodică, plombări;

– DJ 103K Căpuşu Mare – Râşca, de la km 9+435 la km 27+955: lucrări pregătitoare în vederea aşternerii de covor asfaltic:

– DJ 109S Deuşu – Giula, de la km 1+500 la km 10+000: lucrări de întreţinere curentă şi periodică, plombări;

– DJ 108K limită cu judeţul Bihor – DJ 764B, de la km 26+455 la km 29+495: lucrări de întreţinere curentă şi periodică, plombări;

– DJ 161G Vaida Cămăraş – DN16 – Căianu: lucrări de întreţinere curentă şi periodică, plombări;

– DJ 109C Gherla – Fizeşu Gherlii – Sântioana – Ţaga – Cămăraşu – DN16: lucrări pregătitoare în vederea aşternerii de covor asfaltic.

Tags: , , ,
parcul-feroviarilor

Al doilea cel mai mare parc din Cluj, revitalizat. Câştigătorii concursului de soluţii, în mai

Primăria Cluj, în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), a lansat concursul de soluții pentru revitalizarea și activarea Parcului Feroviarilor. În data de 30 mai vor fi anunţaţi câştigătorii concursului de soluţii. 

Scopul este de a oferi administrației publice cea mai eficientă soluție de dezvoltare urbană sustenabilă a zonei Parcul Feroviarilor, reintroducerea parcului în patrimoniul de spații publice verzi al orașului fiind considerată o victorie importantă pentru întreaga comunitate și în același timp o uriașă oportunitate de a reabilita funcțional, ecologic și peisager acest important spațiu verde.

Concursul are ca obiectiv principal creșterea gradului de utilizare a parcului, pentru toate categoriile de utilizatori și crearea unui spațiu verde polifuncțional, adaptabil la cerințe viitoare.

Concurenții sunt invitați sa conceapă o soluție de proiectare care să se adapteze la cursul râului Someș, să interacționeze cu străzile adiacente, comunitatea locală existentă și viitoare, cu Piața Gării și, în același timp, să ofere întreaga complexitate vizuala și peisageră intrinsecă a unui parc contemporan.

 

Printre funcțiunile obligatorii ale parcului, conform temei de concurs, vor fi cinematograf/ teatru în aer liber; spațiu amenajat pentru workshop-uri/ prezentări; expoziții de artă, sculptură/instalații, permanente și temporare; zonă de loisir și relaxare pe malul Someșului, cu multiple accese la oglinda de apa și parcurgere a zonei de mal; zonă de plimbare/ promenadă; concerte în aer liber: zonă pentru scenă, fixă sau mobilă; zonă spațiu comunitar; zonă de picnic; zonă de pescuit, activități acvatice/ contact apă, navigație ușoară, zonă pentru animale. Jurizarea și anunțarea câștigătorilor vor fi făcute la sfârșitul lunii mai.

Tags: , , ,
atrkC8uCBIXjflxkHUA0

Terenuri de vânzare. Zonele preferate de clujeni şi preţurile cerute

Oraşul Cluj-Napoca este destinaţia preferată a dezvoltatorilor imobiliari, zeci de ansambluri rezidenţiale aflându-se în prezent în construcţie, peste 4.000 de noi locuinţe fiind livrate anual în capitala Transilvaniei.

Statisticile compariimobiliare.ro vă prezintă care sunt zonele de interes ale dezvoltatorilor imobiliari sau a celor interesaţi de construcţia de case. Topul a fost alăcuit în funcţie de cele mai căutate zone din Cluj-Napoca şi împrejurimi pentru achiziţia de terenuri. Rezultatele analizei relevă interes crescut pentru cartierele noi, în plină dezvoltare, precum Iris sau Borhanci, pentru zone verzi şi liniştite – Andrei Mureşanu, Zorilor, Dâmbul Rotund, Făget şi pentru extensiile Floreşti şi Apahida.

Cele mai căutate zone:

Iris – 12%

Zorilor – 9%

Floresti – 8%

Borhanci – 7%

Andrei Muresanu – 7%

Faget – 6%

Dambul Rotund – 4%

Central – 4%

Grigorescu – 3%

Apahida – 3%

VEZI preţurile pe zone AICI. 

Tags: , , , ,
ubb foto

UBB Cluj, taxată pentru criticile aduse guvernelor PSD. Primeşte mai puţini bani de la Ministerul Educației

oate universitățile din Consorțiul Universitaria – care a criticat în dese rânduri derapajele guvernelor PSD în politica educațională – primesc din septembrie mai puțini bani de la stat pentru licență. Între acestea se numără şi Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Dintr-un total de 56 de universități de stat, sunt penalizate la buget doar 8: Universitatea din București, ASE, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Universitatea de Vest din Timișoara (membrele consorțiului), precum și SNSPA, Academia Națională de Informații Mihai Viteazul din București – care își înjumătățește numărul de locuri în anul I, și Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă din Brașov, scrie hotnews.ro.

Ministerul Educației a publicat repartiția preliminară a granturilor pentru studii universitare de licență (adică a numărului de locuri în anul I la locurile bugetate) organizate la forma de învățământ cu frecvență, finanțate de la bugetul de stat în anul universitar 2018 – 2019.

Singurele universități care primesc mai puține locuri de la stat, față de anul trecut: 

1. Universitatea din București: va avea din septembrie un total de 4.250 de locuri pentru anul I (cu 60 de locuri mai puțin ca anul trecut)
2. Academia Națională de Informații Mihai Viteazul din București: total de 40 de locuri (cu 43 locuri mai puțin ca anul trecut)
3. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: total de 4.790 de locuri (cu 29 locuri mai puțin ca anul trecut)
4. Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași: total de 3.400 de locuri (cu 25 de locuri mai puțin ca anul trecut)
5. Academia de Studii Economice din București (ASE): total de 2.750 de locuri (cu 20 de locuri mai puțin ca anul trecut)
6. Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București (SNSPA): total de 735 de locuri (cu 15 locuri mai puțin ca anul trecut)
7. Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă din Brașov: total de 159 de locuri (cu 12 locuri mai puține ca anul trecut)
8. Universitatea de Vest din Timișoara: total de 2.105 de locuri (cu 10 locuri mai puțin ca anul trecut)

Universitățile care formează Consorțiul Universitaria sunt: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București.

Care sunt cele mai mari universitati din Romania, dupa locurile bugetate

Alocările de anul acesta nu modifică topul celor mai mari universități de stat din România, care este în continuare acesta:

1. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: 4.790 de locuri
2. Universitatea Politehnica din București (UPB): 4.775 locuri
3. Universitatea din București: 4.250 de locuri
4. Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași: 3.400 de locuri
5. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: 3.320 de locuri
6. Universitatea din Craiova: 2.900 locuri
7. Universitatea Transilvania din Brasov: 2.870 de locuri
8. ASE: 2.750 de locuri
9. Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi: 2.590 locuri
10. Universitatea Politehnica din Timisoara: 2.300 de locuri
11. Universitatea de Vest din Timișoara: 2.105 locuri

VEZI Numărul de locuri – granturi de studii pentru anul I – finanțate de la bugetul de stat pentru studii universitare de licență, la învățământ cu frecvență pentru anul universitar 2018-2019, în universităţile din Cluj-Napoca. 

Tags: , , ,
Harta 3D a Romaniei

120.000 de străini locuiesc în România. 8.000 sunt în Cluj

Aproape 120.000 de cetățeni străini, dintre care 69.248 din state terţe, locuiesc pe teritoriul României.

Cei mai mulţi sunt din Moldova – 10.513, Turcia – 9.277 şi China – 7.973 şi 50.379 din state membre UE, SEE şi Confederaţia Elveţiană (Italia – 14.480, Germania – 6.039, Franţa – 6.006.

În ceea ce priveşte localizarea lor pe medii, majoritatea cetățenilor străini se concentrează înmediul urban, indiferent de ţară/zonă de provenienţă sau durata şederii. Astfel, municipiul Bucureşti a atras aproape o treime din cei peste o sută de mii de străini din România şi ocupă primul loc. Mulţi dintre aceștia locuiesc şi în judeţele Ilfov, Cluj și Timiș. Numărul străinilor din aceste judeţe depăşeşte cu puţin peste 9.000 în Ilfov, 8.000 în Cluj şi peste 7.000 în Timiș.

În primul trimestru din 2018 au fost primite 101 solicitări de viză depuse la misiunile diplomatice din străinătate, pentru obțin erea unor vize de lungă sau scurtă ședere, de către străini din Iordania, Palestina, Pakistan, China și alte state. De asemenea, în perioada de referință, a fost asigurat accesul la procedura de azil pentru 419 persoane care au depus cereri de acordare a unei forme de protecţie internațională. Cei mai mulți străini sunt din Irak, Siria, Pakistan și Afganistan. Pentru 32 dintre aceștia a fost acordată o formă de protecție internațională și au fost înscriși în programul de integrare.

În urma acțiunilor întreprinse pentru combaterea șederii ilegale și a muncii nedeclarate, în această perioadă, au fost depistate 533 de persoane în situaţii ilegale. Pentru 390 de cetăţeni străini au fost dispuse măsuri de părăsire a teritoriului ţării noastre, 95 au fost îndepărtaţi sub escortă, iar pentru ceilalți au fost dispuse alte măsuri. Polițiștii de imigrari au emis 1.601 avize de angajare/detaşare, pentru lucrători permanenţi, înalt calificaţi şi detaşaţi. De asemenea, pe linia combaterii muncii nedeclarate, au fost sancționați reprezentanții a 183 de societăți comerciale, cu amenzi în valoare de aproape 55.000 de lei, pentru nerespectarea regimului juridic aplicat străinilor angajați.

În perioada analizată, polițiștii au sancționat contravențional 2.128 de cetățeni străini pentru nerespectarea legislaţiei în domeniul migraţiei, acestora fiindu-le aplicate amenzi în valoare deaproape 360.000 de lei.

Tags: , , ,
salariu_mediu_net

Salariul mediu net în luna februarie a ajuns la 2.487 de lei, în creştere uşoară faţă de ianuarie

Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2.487 de lei, în februarie, în creştere uşoară faţă de luna precedentă, cu 3 lei sau 0,1%, potrivit informaţiilor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.128 lei.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice (6.134 lei), iar cele mai mici, în hoteluri şi restaurante (1.499 lei).

Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,2%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 106,2%.

În raport cu evoluţia preţurilor de consum, indicele câştigului salarial real a fost de 99,8% pentru luna februarie 2018 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 180,6%, cu 0,3 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna ianuarie 2018.

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna ianuarie 2018 s-au datorat acordării de prime ocazionale (premii anuale ori pentru performanţe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichete de masă sau tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost de 12,8% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice; de 10,1% în fabricarea produselor din tutun; între 3,5% şi 7,0% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), agricultură, vânătoare şi servicii anexe, construcţii, activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea echipamentelor electrice.

Creşteri salariale între 1,5% şi 3% au avut loc în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, alte activităţi extractive, alte activităţi de servicii, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cercetare-dezvoltare.

Pe de altă parte, scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mici în unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost de 7% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale); între 3% şi 5% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, transporturi pe apă, alte activităţi industriale; între 2% şi 2,5% în colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de servicii anexe extracţiei, fabricarea altor mijloace de transport.

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+1,1%) şi în administraţie publică (+0,6%). Câştigul salarial mediu net a scăzut în sănătate şi asistenţă socială (-2,1%) comparativ cu luna precedentă.

Tags: , , , ,
poza_din_sat_cu_case_sarace

Paradoxul inegalităţilor sociale şi al sărăciei se menţine în România

Paradoxul inegalităţilor sociale şi al sărăciei se menţine în România, în condiţiile în care creşterea economică este peste media Uniunii Europene, a declarat, miercuri, Angela Cristea, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, într-o conferinţă de presă.

“Creşterea economiei este peste media UE. Se menţine acest trend al creşterii economice. Se menţine şi paradoxul inegalităţilor sociale şi sărăciei, mai ales în grupurile defavorizate, vorbim de zona rurală, de copii. Unul din doi copii în România este în risc de sărăcie. Această creştere se bazează pe consum şi mai puţin pe investiţii. Deficitul bugetar se apropie de pragul de avarie de 3%, în timp ce deficitul structural îşi continuă tendinţa de deviere semnificativă de la obiectivul de 1%. Riscă să sară de 4% în 2018, de unde şi procedura de deviere de la obiectivul mediu”, a spus Cristea.

Ea a precizat că pe de altă parte şomajul este la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani.

“Avem o veste bună pe şomaj. România înregistrează un record, cel mai scăzut şomaj din ultimii 20 de ani, mai mic decât media UE. Apar probleme de disponibilitate a forţei de muncă, din cauza îmbătrânirii populaţiei”, a precizat şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Reprezentanţa Comisiei Europene în România organizează miercuri conferinţa cu titlul “Semestrul European: Raportul de ţară pentru România 2018″.

Sesiunea plenară a evenimentului va prezenta principalele concluzii ale Raportului de ţară pentru România, precum şi poziţia autorităţilor române privind evoluţiile economice recente la nivel naţional.

România a făcut progrese limitate în soluţionarea celor trei recomandări specifice de ţară pentru perioada 2017 – 2018, arată un raport de ţară publicat în martie de Comisia Europeană, care evidenţiază, însă, şi faptul că în probleme precum stabilirea salariului minim în funcţie de un mecanism transparent, egalizarea vârstei de pensionare sau cadrul fiscal ţara nu a înregistrat niciun progres.

Potrivit Executivului comunitar, au fost înregistrate progrese limitate cu privire la respectarea obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor, educaţie, tratamentul ambulatoriu, administraţia publică şi prioritizarea investiţiilor publice. Nu au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte salariul minim, vârsta de pensionare şi cadrul fiscal. În schimb, au fost înregistrate unele progrese cu privire la achiziţiile publice, combaterea muncii nedeclarate şi combaterea plăţilor informale în sistemul de sănătate

Tags: , , ,
Imobil-8-apartamente-str-Urusagului-Floresti-17

100 de tranzacţii zilnic la Cluj. Ce apartamente caută clujenii şi care este preţul pe cartiere

Un număr de 58.713 imobile au fost vândute, în luna martie 2018, la nivel naţional. Clujul se clasează pe locul al treilea în topul tranzacţiilor cu 3.710 imobile vândute, după București –7.092 şi Ilfov –  5.167, conform ANCPI.

Ce tipuri de locuinţe caută clujenii

Conform statisticilor compariimobiliare.ro, clujenii interesaţi că achiziţioneze o nouă locuinţă caută în speciale apartamente cu 2 camere (47%) şi 3 camere  (33%), respectiv case cu 4 camere (37%) şi 5 camere (21%).

TOP cartiere apartamente
Mărăşti – 15%

Mănăştur – 14%

Gheorgheni – 11%

Zorilor – 8%

Central – 8%

Grigorescu – 6%

Buna Ziua – 6%

Floreşti – 4%

Europa – 2%

Plopilor – 2%

PREŢ pe cartier 

Central – 1732 €/mp

Andrei Mureşanu – 1680 €/mp

Gheorgheni – 1595 €/mp

Zorilor – 1535 €/mp

Mărăşti – 1522 €/mp

Grigorescu – 1463 €/mp

Mănăştur – 1423 €/mp

Bună Ziua – 1375 €/mp

Borhanci – 1241 €/mp

Floreşti – 863 €/mp

VEZI AICI zonele preferate pentru achiziţionarea unei case şi preţurile medii în funcţie de zonă.

Tags: , , ,
Piata-Avram-Iancu2_Cluj-Napoca

Bucureştiul, între cele mai ieftine oraşe din lume…. Mai ieftin şi decât Clujul

Bucureștiul e pe locul 9 în lume într-un clasament al celor mai ieftine metropole din lume din punctul de vedere al costurilor locuirii. Însă, capitala României este și unul dintre cele mai ieftine orașe de locuit din România. 

Costul locuirii 2018, studiu întocmit de Economist Intelligence Unit pe baza prețurilor a peste 160 de de produse și servicii din 90 de țări, plasează capitala României pe locul 9.

Bucureștiul figurează alături de orașe din Siria, Venezuela, Algeria și Pakistan în clasamentul celor mai accesibile metropole. Însă nu doar turiștii ar trebui să vadă acest lucru, ci chiar și locuitorii săi, privilegiați din multe puncte de vedere în comparație cu românii din alte mari orașe ale țării.

Iată la ce capitole Bucureștiul este mai puțin costisitor decât orașe precum Cluj-Napoca, Brașov, Constanța, Iași sau Arad!

Transport public. Bucureștenii plătesc cel mai mic tarif pentru transportul public dintre toți locuitorii României. O călătorie cu transportul public de suprafață costă 1,3 lei, în timp ce costul unei călătorii în cele mai multe orașe din țară este 2 lei. Arădenii și orădenii sunt taxați cu 3 lei pentru o călătorie, în timp ce la Râmnicu Vâlcea tarifele variază între 2,5 la 3 lei pentru o călătorie. În Constanța un bilet de călătorie e 1,5 lei, dar locuitorii de la malul mării au costuri mult mai ridicate la alte servicii publice, după cum vom vedea mai jos. O călătorie cu transportul în comun din Capitală costă doar 1,3 lei, dar nici nu merită mai mult.

Energie electrică. Consumatorii din zona Muntenia Sud, din care face parte Bucureștiul, plătesc 0,6157 lei/kWh la unul dintre cei mai influenți furnizori de electricitate din România. Nu de aceeași facilitate se bucură consumatorii din zona Olteniei care au contracte de furnizare cu un furnizor care activează în această zonă. Ei plătesc un tarif de 0,6740 lei/kWhpentru aceeași energie consumată, pentru același tip de rețea. Un clujean care are contract de furnizare cu altă companie decât cea a bucureșteanului plătește 0,6397 lei/kWh, în timp ce un român din zona de est a țării plătește 0,6713 lei kWh. Odată cu liberalizarea pieței de energie electrică, românii pot negocia contracte de furnizare mai avantajoase cu orice furnizor, indiferent de aria sa de acoperire.

Energie termică. Iarna a trecut și, odată cu ea, s-a dus și presiunea facturilor ridicate la întreținere. Dar, abonații sistemului centralizat de încălzire din Constanța își amintesc încă prețul plătit pentru încălzirea locuințelor în sezonul rece care tocmai s-a încheiat. Municipiul Constanța are unul dintre cele mai ridicate costuri ale încălzirii (250 lei/Gcal) dintre orașele mari, în vreme ce în Capitală, tariful perceput populației este printre cele mai scăzute (164 lei/Gcal). Cele mai mari tarife sunt în Sighișoara (379,1 lei/Gcal), Alexandria (345,3 lei Gcal), Gheorgheni – Harghita (305,2 lei Gcal), Sfântu Gheorghe – Covasna (298,5 lei Gcal) și Cluj-Napoca (220 lei/Gcal).

Prețul chiriilor. Bucureștiul a deținut ani buni supremația pe piața locuințelor închiriate, însă din 2017 încoace Cluj-Napoca a devenit un oraș mai greu accesibil celor care se mută în chirie. Numărul mare de studenți care nu au loc de cazare în cămine au transformat acest mare centru universitar într-unul extrem de costisitor. Apartamentele cu două camere se închiriază la prețuri care ajung și la 700 de euro doar pentru că sunt într-o zonă centrală, în timp ce garsoniere decente abia pot fi găsite sub 350 de euro pe lună. O comunitate creată pe Facebook dezbate aproape zilnic această problemă a costului ridicat al locuințelor de închiriat din Cluj-Napoca.

Prețul locuințelor. Piața imobiliară din România trece printr-o nouă perioadă de cumpănă, după ce în anul 2017 materialele de construcție s-au scumpit simțitor. Această creștere afectează costul de producție și, automat, prețul de vânzare. Anul 2017 a fost, însă, și unul de explozie a cerereii de locuințe noi, ceea ce a dus imediat la majorări de prețuri. Însă, nu în capitală au fost cele mai mari scumpiri, ci în Cluj-Napoca, unde specialiștii imobiliari au sesizat o creștere medie de 16,84% a prețurilor. Pe locul doi au fost locuințele din Iași (creștere de 13,7%), Constanța (creștere de 12,74%) și Brașov (12%). Bucureștiul a rămas pe această linie ascendentă, însă creșterea a fost de doar 10%.

Tarife taxi. În ciuda majorării tarifelor, la sfârșitul anului trecut, bucureștenii au încă acces la tarife de taxi de 1,39 lei/km. Cele mai mari companii prezente în Capitală au ridicat ștacheta la 1,69 lei/km (sau 1,7 lei/km), tarife pe care le practicau în urmă cu zece ani. Clujenii care apelează la taxi plătesc între 1,79 și 2,25 lei/km, în timp ce în Brașov cel mai frecvent tarif e 1,99 lei/km. Ieșenii plătesc în jur de 2 lei pe kilometru, iar constănțenii între 2,6 și 3,5 lei/km.

(sursa: click.ro)

Tags: , , , ,
autostrada

Autostrăzile finalizate stau închise, dar Ministerul Transporturilor se laudă cu km începuţi încă din 2013

Ministerul Transporturilor susţine că în România au fost construiţi, anul trecut, 23,78 de kilometri de autostradă.

În realitate însă este vorba nu de construcţia, ci de finalizarea unor bucăţi din două loturi de autostradă care aveau în total 54 de kilometri şi la care lucrările începuseră în 2013 şi 2014 şi aveau termen de predare 2016.

Mai exact, este vorba de 15 kilometri din cei 28,6 ai autostrăzii Lugoj-Deva şi 8,7 kilometri ai sectorului Gilău-Nădăselu, din Autostrada Transilvania, pe care oricum nu se poate circula pentru că nu este gata Podul peste Someş.

Lucrările a lotul 2 din autostrada Lugoj-Deva, care are 28,6 kilometri, au început la 27 noiembrie 2016 şi trebuiau finalizate până la 27 mai 2016, potrivit datelor oficiale de pe site-ul CNAIR. Cu aproape un an mai târziu decât termenul de finalizare, în februarie 2017, sunt recepţionaţi 15,8 kilometri ai sectorului Dumbrava-Deva, deci mai puţin de jumătate din cât de promisese.

Aceeaşi situaţie este şi în cazul sectorului Gilău-Nădăşelu, al autostrăzii Transilvania. Această bucată face parte din tronsonul 3A, Gilău- Mihăileşti, care are o lungime totală de 25,5 kilometri. Lucrările la sectorul Gilău-Nădăşelu au început în 7 aprilie 2014 şi trebuiau finalizate în doi ani. Nu s-a întâmplat acest lucru, recepţia având loc abia în noiembrie 2017.

„Urmare ploilor abundente din anul 2016, s-au înregistrat lunecări ale unor taluze, care au impus reproiectarea soluţiilor de consolidare a acestora . Cu toate acestea, termenul estimat pentru finalizarea lucrarilor va fi respectat, însa este de precizat că şi în condiţia în care termenul de finalizare se va respecta, acest tronson nu va fi funcţional decât după finalizarea lucrărilor la Podul peste Someş”, se arată într-un document al CNAIR privind stadiul proiectelor de autostrăzi.
CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

Tags: , , , ,
conference

Un mare secret al tinerilor din Cluj Napoca (P)

Stim cu totii ca municipiul Cluj Napoca este al doilea oras al Romaniei, dar primul din punct de vedere al calitatii vietii, ca ofera servicii de sanatate si educatie universitara excelente si locuri de munca bine platite, ori ca beneficiaza de un plan de dezvoltare extrem de bine pus la punct prin colaborarea numerosilor specialisti.

Stim si multe dintre secretele orasului – de la legendele despre tunelele asupra carora inca se fac cercetari de catre experti, pana la Cimitirul central.

Ceea ce se cunoaste (din pacate) prea putin este faptul ca tinerii din Cluj incep sa gandeasca si sa actioneze putin mai “altfel” fata de “canoanele clasice”, incurajati fiind de un complex de factori: dezvoltarea pe numeroase planuri a societatii clujene (industrial, tehnologic, cultural-artistic etc.), diversificarea modalitatilor de recreere, socializare si actiune in comun sau individual, nivelul ridicat al bogatiei individuale si multe altele, care au condus la formarea unei mentalitati libere.

In acest context, s-a creat un important grup de persoane care au decis sa porneasca afaceri pe cont propriu, cu investitii modeste (3000-7000 dolari) comparativ cu alte tipuri de afaceri, fara sa aiba nevoie de spatii de productie sau de vanzare, de angajati sau utilaje, ci doar de un calculator / laptop si o conexiune la internet.

Cei in cauza vor sa isi faureasca un viitor frumos, fara restrictia de program de lucru de la stat sau privat, independent fata de altii – viitor care, in acelasi timp, este extrem de promitator din punct de vedere financiar, dovada cei multi care au reusit sa obtina venituri mult mai mari fata de cele de pe vremea in care erau salariati, ori chiar fata de valoarea visata la demararea afacerii.

Este vorba de comunitatea vanzatorilor pe Amazon – cea mai mare platforma online din lume, cu peste 300 milioane de cumparatori (deci piata de vanzare este formata deja), cu beneficii acordate vanzatorilor de oriunde ar fi ei (Amazon se ocupa de toate problemele logistice si birocratice din tarile in care functioneaza – SUA, UK, Germania, Franta, Italia etc.) si cu reguli clare, predictibile, incomparabile cu cele din legislatia romaneasca in domeniul comercial si fiscal.

Seller-ii pe Amazon din Cluj nu popularizeaza activitatea lor. De ce? Pentru ca pare de necrezut sa afli ca un om care sta in fata unui laptop la domiciliu,  la o cafenea, la tara la bunici sau in oricare loc din lumea asta larga si frumoasa si lucreaza 2-3 ore pe zi in primele 2 luni transfera mii de produse din China in SUA (sau Europa), obosindu-si doar degetele pe tastatura, fara ca macar marfa sa treaca prin Romania.

Cu atat mai de necrezut este ca lunar incaseaza mii sau zeci de mii de dolari din aceasta activitate, desi activeaza pe Amazon doar de cateva luni.

Cei neavizati nu doar ca pot fi sceptici, ci chiar contestatari. “Cum se poate asa ceva? Eu muncesc 8-10 ore pe zi la mutinationala si nu castig mai mult de 2-3000 de dolari pe luna…” a afirmat un tanar din Cluj.

Pentru ca ar fi timpul sa ne debarasam cu totii de astfel de prejudecati bazate doar pe presupuneri si pentru ca orasul Cluj este un izvor de tineri talentati si dezinhibati, dispusi sa gandeasca liber pentru viitorul lor, cei 5 membri ai AMZ Academy, selleri pe Amazon,  organizeaza o intalnire la Cluj, la care sunt invitati sa participe – gratuit –  toti cei care nu cunosc in ce consta afacerea Amazon, dar care vor sa afle din spusele specialistilor adevarul despre aceasta.

Evenimentul va avea loc sambata, 21 aprilie 2018,  la ora 10.30, la sala de conferinte clujhub – Cluj Napoca, str. Regele Ferdinand nr. 22-26, Central Shopping Center, etaj 3 – si dureaza cel putin 2 ore.

In prima parte, cei 5 specialisti vor prezenta informatii valoroase despre Amazon si despre afacerea realizata pe aceasta platforma online:

– Ce inseamna Amazon pentru comertul online la nivel mondial;

– Care sunt specificitatile care fac ca afacerea online Amazon sa fie de exceptie;

– Etapele care definesc afacerea (cautarea produsului care sa iti ofere un profit de minim 30-35% la vanzare; identificarea furnizorilor cei mai buni si ieftini; listarea produsului pe contul tau de seller deschis pe Amazon; vanzarea produsului etc.);

– Alte aspecte importante: cum construiesc propriul brand si logo; standardizarea mailurilor de contactare a producatorilor etc.

Dupa 10-15 minute de socializare (servind cafea/ceai si produse de patiserie), organizatorii vor raspunde pe loc tuturor intrebarilor puse de participantii care nu cunosc detalii despre aceasta afacere profitabila si usor de realizat.

Pentru ca se anticipeaza o prezenta mare la acest eveniment gratuit, iar locurile sunt limitate, este foarte important sa te inscrii pe www.amzacademy.ro cat mai repede posibil (dar nu mai tarziu de marti, 17 aprilie 2018).

 

Tags: , ,