Tag Archives: cluj

portofel-cu-bani

Economistul-şef al BNR: Inegalitatea relativă privind veniturile în România e cea mai mare în UE, oamenii o acuză

Inegalitatea relativă în privinţa veniturilor din România este cea mai mare la nivel european şi se plasează în creştere, oamenii simţind această inegalitate, pe care o acuză, ceea ce explică faptul că avansul economic nu este perceput de români ca atare în nivelul de trai.

“Creşterea economică se translatează în creşterea veniturilor şi în avuţie, avuţia pe familie a crescut, dacă ne gândim la apartamentele în care locuiţi, care valorau la un moment dat 10.000 de dolari şi acum este undeva la 50.000 de euro”, a afirmat Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, la conferinţa de prezentare a Raportului de ţară întocmit de Comisia Europeană.

Pe de altă parte, el a explicat că românii nu simt creşterea economică în nivelul de trai din cauza faptului că inegalitatea relativă a veniturilor este foarte mare în România.

“Inegalitatea dintre unii oameni şi alţii a crescut foarte mult, avem cea mai mare inegalitate la nivel european şi e în creştere. Raportul între primii 20%, din topul veniturilor, şi ultimii 20%, de la bază, este de 7,2 la 1, în comparaţie cu 5 la 1 la nivel european. Oamenii simt inegalitatea asta şi o acuză”, a mai spus Lazea.

El a subliniat că salariile mici reprezintă aproape singurul motiv pentru care investitorii sunt atraşi de mediul de business din România, având în vedere că statul nu le oferă predictibiliate şi stabilitate legislativă, infrastructură sau cercetare-dezvoltare.

“Forţa de muncă din România este subplătită, dar restul ţărilor din jurul nostru oferă infrastructură, stabilitate, cercetare-dezvoltare şi aşa mai departe”, a precizat Lazea.

În ceea ce priveşte Raportul de ţară, economistul a apreciat că lucrul cel mai bun este că România se află printre cele şase ţări unde nu se constată debalansări, punctând totodată progresele în ceea ce priveşte PIB-ul şi reducerea deficitului de cont curent.

De asemenea, a adăugat că raportul notează şi două riscuri majore pentru România, respectiv actele legislative care pot submina stabilitatea financiară (legea dării în plată) şi supraîncălzirea economiei pe fondul unor politici prociclice în acest an şi anul viitor.

“Trebuie să spun că, de acum încolo, creşterea potenţială a României nu mai poate fi stimulată prin măsuri fiscale şi monetare, care au fost epuizate, ci doar prin măsuri structurale”, a mai spus Lazea.

Măsurile structurale sunt cele care pot conduce la creşterea PIB-ului potenţial, situat la 2,8% la finele anului trecut, până spre 4,5%-5% pe an, pe cele trei componente, respecitv de capital, forţa de muncă şi productivitate.

Printre acestea se numără o mai bună absorbţie a fondurilor europene, stimularea atragerii de investiţii străine directe, promovarea Bursei de Valori Bucureşti de la o piaţă de frontieră la una emergentă, stimularea sănătăţii şi natalităţii, a educaţiei, precum şi stimularea cercetării-dezvoltării, a construcţiei de şosele care să traverseze Carpaţii, dar şi a exploatării agricole.

“Toate sunt grele, nu aduc voturi, dar cum atrage atenţia Comisia Europeană voalat şi diplomatic, nu mai este loc de relaxare fiscală şi monetară”, a atras atenţia economistul-şef al băncii centrale.

Tags: , , , , , ,
rom ladea feat

Nouă stradă modernizată, transformată în fluviu la fiecare ploaie VIDEO

Principala arteră a extensiei sud-estice a Clujului, cartierul Borhanci, a fost modernizată anul trecut: Strada Romul Ladea se întinde pe doi kilometri și pentru modernizarea ei municipalitatea a alocat, conform hotărârii de Consiliu Local aferente, circa 7 milioane și jumătate de lei către constructorul și proiectantul Kiat Group, care a realizat lucrarea. Doar că orice ploaie transformă artera în pârâu (vezi video). Ce spun actorii implicați:

 

Riveranii susțin că astfel de spălări a drumului la fiecare ploaie nu înseamnă altceva decât reluarea lucrărilor într-un viitor apropiat. Nemulțumirile lor sunt legate, pe de o parte, de absența unei rigole care să preia apele pluviale de pe dealul de deasupra drumului (canalizarea subterană arătându-se subdimensionată), de colmatarea unui fost podeț existent înainte de modernizare, care provoacă inundații la fieșce ploaie și de faptul că deși municipalitatea a obligat proprietarii să cedeze teren pentru a realiza drumul, în unele situații sunt mai bine de trei metri de la trotuarele noi până la gardurile proprietarilor.

strada lomul ladea

Reprezentanții Biroului Mass Media al Primăriei Cluj-Napoca au precizat că proiectul modernizării străzii Romul Ladea este unul bine realizat, însă din pricina faptului că dealul deasupra arterei nu este sistematizat, nu se poate opri toată apa și aluviunile care apar în urma unor precipitații însemnate. ”Tot proiectul de canalizare s-a realizat împreună cu Compania de Apă Someș și împreună s-au stabilit dimiensionările pentru scurgerile pluviale”, susțin reprezentanții municipalității.

Constructurul Kiat susține că la momentul recepției străzii de către municipalitate, sistemul de conducte pentru evacuarea apelor pluviale era funcțional și curățat. ”Având în vedere problemele cu sistematizarea versantului de deasupra arterei, când sunt intemperii mari, acestea pot aduce în canalizare diverse aluviuni, însă dacă țevile și rigolele sunt curățate, canalizarea face față ploilor”, ne-a declarat un reprezentant tehnic al Kiat Construct.

(Titus CRĂCIUN)

Tags: , , , , , , , ,
Cluj Innovation Days 2015 foto Nicu Cherciu (3)

De la Cluj, spre epoca digitală în medicină și administrație

Medicina digitlă și administrația digitală sunt cele două teme majore care vor fi dezbătute în cadrul Cluj Innovation Days 2016, eveniment ce se va desfășura în perioada 31 martie – 1 aprilie la Cluj-Napoca. Peste 400 de manageri din IT, medici, universitari, reprezentanți ai administrației publice și ai mediului de afaceri sunt așteptați la cea de-a patra ediție a forumului regional ce urmărește inovarea în IT.

„Medicina digitală este unul dintre domeniile interdisciplinare cu cea mai mare creștere în ultimii ani. Aflată la intersecția tehnologiei cu medicina, creează oportunități nebănuite, dar implică și întrebări ce țin de etică și morală. Conferința noastră va explora tocmai acest caracter multifațetat al medicinei digitale. Aducem împreună factori decizionali, creatori și beneficiari tocmai ca să înțelegem mai bine cum ne va afecta sau ne afectează deja viața medicina digitală”, a declarat Stelian Brad, președintele Cluj IT Cluster, organizatorul Cluj Innovation Days.

Alegerea administrației digitale ca temă a forumului a fost explicată de Andrei Kelemen, directorul executiv al Cluj IT Cluster. „Evoluția tehnologică îi permite administrației să devină mai deschisă și mai performantă. Cu toții ne dorim folosirea noilor tehnologii în administrație, dar acest lucru se realizează într-un ritm destul de lent, mai ales în țările unde administrația este foarte centralizată. Pe parcursul celor două zile ale Cluj Innovation Days 2016 vom vedea soluții care pot contribui major la îmbunătățirea modului în care administrația înțelege și răspunde la provocările societății contemporane”.

Programul Cluj Innovation Days 2016 include dezbateri generale, sesiuni tematice și de networking, prezentări și ateliere ce urmăresc să exploreze tendințele actuale, abordări noi și soluții inovatoare în medicina digitală și administrația digitală.

Printre temele de discuție în cadrul panelului de medicină digitală se numără: „IT pentru terapia personalizată”, „Telemedicina”, „Realitatea virtuală în medicină”, „Bioinformatica”, „Printarea 3D în medicină” și „IT în medicina neurologică”.

La administrația digitală, temele includ „Open Data”, „Securitate cibernetică”, „Coordonare comună a serviciilor publice și private digitale”, „Interoperabilitate măsurabilă în administrație”, „IT pentru inovare în gestionarea personalului din administrație”, „Finanțare sustenbilă a investițiilor publice în IT” și „Ecosistem digital deschis pentru administrație”.

Ediția 2016 a forumului regional este găzduită de Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

Tags: , , , ,
martin-garrix-poison-free-download

Cel mai tânăr superstar al muzicii electronice vine la Untold 2016

Untold aduce o nouă premieră în România: cel mai tânăr superstar al muzicii electronice, Martin Garrix, vine, în august 2016, la Cluj-Napoca. Acesta va urca pe scena principală a festivalului alături de Armin van Buuren, Afrojack, Hardwell și de cel care l-a inspirat să devină DJ, legendarul Tiesto.

Martin Garrix, “tânărul savant” al muzicii electronice, pe numele lui real, Martjin Garritsen, a fost votat în 2015 de fanii din întreaga lume pe locul al III-lea în clasamentul DJ MAG TOP 100.

Artistul olandez l-a văzut pentru prima dată pe Tiesto în 2004, când avea 8 ani, la Jocurile Olimpice de la Atena, moment în care și-a propus să-i calce pe urme. Visul lui s-a împlinit 11 ani mai târziu când a produs prima melodie cu legendarul DJ, “The Only Way Is Up”.

Deși a debutat în muzica electro-dance doar de patru ani, Garrix are deja colaborări cu artiști importanți precum: Ed Sheeran, Usher, Avicii, Hardwell, Afrojack și Dimitri Vegas&Like Mike. În mai 2015, tânărul DJ coproduce și piesa lui Avicii care a făcut furori anul trecut, “Waiting for Love”.

Untold 2016 va avea loc în perioada 4-7 august, iar pe scena vor urca peste 150 de artiști internaționali de renume, între care: Afrojack, Armin van Buuren, Hardwell, Martin Garrix, Tiesto, Faithless, Parov Stelar, Chase and Status DJ Set, Clean Bandit, Dannic, Dubfire Live: Hybrid, Dub Fx, Ella Eyre, James Arthur, Jamie Jones, Jeru the Damaja, Kwabs, Lost Frequencies, Mazde, Nahko and Medicine for the People, Netsky DJ Set, Pendulum & Verse DJ Set, Route 94, Rudimental DJ, Sasha, Scooter, Sharam, The Asteroids Galaxy Tour, Y’akoto.

Articol de Cosmin Fosti

Tags: , , , ,
index

Se caută tineri clujeni cu idei inovative în domeniile agricultură, cyber- security, health & lifestyle și retail

Anul acesta, Innovation Labs 2016, principalul program de pre-accelerare pentru start-up-uri tehnice din România, se concentrează pe domeniile agricultură, cyber-security, health & lifestyle și retail. Tinerii care au o idee creativă de tehnologie sunt invitați să se înscrie, până în data de 10 martie 2016, la hackathon-ul de 24 de ore ce le va oferi șansa de a-și contura ideile mai clar, a le demonstra în practică și a-i convinge pe cei din jur de potențialul lor.

Hackathon-ul va avea loc între 12 – 13 martie 2016, la Impact Hub, iar cele mai bune echipe vor continua în programul de mentorat din martie – mai 2016, întâlnindu-se săptămânal cu specialiști din industria ICT și din ecosistemul antreprenorial din Cluj pentru a-și rafina prototipul inițial spre un produs viabil cu aplicații directe în piață.

Echipele își prezintă prototipurile finale, în data de 19 mai 2016, la Demo Day, în fața potențialilor investitori, parteneri și mass media.

 

Tags: , ,
1396269005_targuldecariereinitmartie2014cluj2

Cine angajează în al doilea trimestru din 2016. Situația în regiunea Nord-Vest

Mai mult de 1 din 4 angajatori români preconizează creșteri ale numărului total de angajați în al doilea trimestru din 2016, conform celei mai recente ediții a Studiului Manpower privind “Perspectivele Angajării de Forță de Muncă”.

Chiar și după eliminarea variațiilor sezoniere care din 2013 încoace impulsionează optimismul angajatorilor referitor la lunile aprilie – iunie, ne rămâne imaginea pozitivă a 23 de trimestre consecutive de intenții pozitive privind angajările, din care ultimele 5 trimestre de Previziuni Nete de Angajare relativ stabile, din două cifre. Tendința spre o continuare a creșterii numărului de locuri de muncă nu este ireversibilă, dar deocamdată efectele optimismului persistent al angajatorilor se fac simțite, atât prin înmulțirea oportunităților pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă, cât și prin intensificarea competiției pentru talentele disponibile,” spune Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România.

Previziunile sunt pozitive pe tot cuprinsul țării, angajatorii din regiunile București și Ilfov, Centru și Sud-Vest fiind cei mai optimiști, așa cum arată Previziunile Nete de Angajare din aceste regiuni, de +16%.

Angajatorii din regiunea Nord-Vest continuă la rândul lor să raporteze perspective optimiste, după cum indică Previziunea Netă de Angajare de +14%, în timp ce angajatorii din regiunea Nord-Est sunt, pentru al doilea trimestru consecutiv, cei mai pesimiști.

În 9 din cele 10 sectoare de activitate cuprinse în studiu, angajatorii se așteaptă la creșteri ale nivelului de personal în intervalul aprilie – iunie 2016.

41% dintre angajatorii din Industrie prelucrătoare au exprimat intenții de angajare în trimestrul II, ponderea fiind cea mai ridicată din toate sectoarele cu excepția celui de Construcții, iar Previziunea Netă de Angajare în Industrie prelucrătoare se îmbunătățește cu 5, respectiv 4 puncte procentuale față de trimestrele I/2016 și II/2015, atingând +26%, cel mai optimist nivel raportat din trim. IV/2012 până în prezent. Angajatorii din Comerț cu ridicata și cu amănuntul își mențin optimismul în privința angajărilor, exprimând o Previziune respectabilă de +18%, care slăbește totuși cu 5, respectiv 3 puncte procentuale comparativ cu trimestrul I și cu trimestrul II/2015.

Singurul sector în care angajatorii anunță intenții de reducere a numărului de angajați rămâne Energie electrică, apă, gaze, unde Previziunea Netă de Angajare (în prezent -6%) a avut valori pozitive o singură dată în ultimii aproape trei ani.

Perspectivele de angajare continuă să fie pozitive indiferent de dimensiunea organizației, dar angajatorii din companiile mari, cu peste 250 de angajați, sunt din nou cei mai optimiști, raportând o Previziune Netă de Angajare de +22%.

Angajatorii din micro-organizații, cu până la 10 angajați și cei din organizații mijlocii, cu până la 249 angajai, sunt cei mai prudenți, enunțând o Previziune de +4%.

„Un suflu de optimism mai puternic, mai ales în regiuni precum cea de Sud-Vest, unde în trecut s-au raportat unele din cele mai slabe Previziuni, dar și București și Ilfov, unde-și au sediul o bună parte din companiile active în România, este o evoluție auspicioasă, care dă celor aflați în căutarea unui loc de muncă motive să spere la mai multe oportunități de a găsi jobul care li se potrivește,” a adăugat Valentin Petrof.

Ținând cont de datele acestui studiu, amintim că, în martie 2016, la Cluj-Napoca va avea loc Târgul de Cariere, eveniment organizat la Sala Polivalentă: Global (29-30 martie 2016) și IT  (31 martie-1 aprilie 2016). Vezi ce-și dorec clujenii de la o companie.

Tags: , , , , , , ,
accesare-fonduri-nerambursabile1-672x372

Cine sunt femeile care fac business în România. Clujul, locul doi național la firme conduse de doamne

44 de ani. Inteligentă, educată, focusată pe consultanţă şi retail. Aşa arată portretul robot al femeii care face business în România. Un studiu realizat de compania de servicii financiare KeysFin relevă că, spre deosebire de anii trecuţi, tot mai multe femei intră în afaceri, dovadă că peste 200.000 de firme au acţionari majoritari reprezentantele sexului frumos.

Cele mai noi date de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe arată că numai puţin de 217.400 de femei sunt implicate în prezent în afaceri, în calitate de acţionari majoritari la societăţi comerciale active pe piaţa românească.

Cele mai multe femei fac afaceri în Bucureşti, unde sunt înregistrate 47.118 firme cu acţionari majoritari femei, urmate de cele din Cluj (11.842 firme), de doamnele din Timiş (9797 firme), Constanţa (9401 societăţi), Prahova (7654 firme) şi Ilfov (6984 societăţi).

Comerţul cu amănuntul este domeniul cel mai atractiv pentru femei, dovadă înregistrarea a numai puţin de 24.130 de societăţi. Doamnele şi domnişoarele manageri mai conduc 9281 de firme specializate în transport şi depozitare şi 8854 de societăţi de consultanţă şi management.

Între domeniile atractive pentru sexul frumos se mai află comerţul cu amănuntul în magazinele nespecializate cu vânzare predominantă de produse nealimentare (7571 firme), lucrări de construcţii rezidenţiale şi nerezidenţiale (6458 societăţi), activităţi de contabilitate şi audit financiar (5891 firme), baruri şi activităţi de servire a băuturilor (4867 firme) şi restaurante (4310 societăţi)

Alte peste 4.000 de femei conduc business-uri în domeniul magazinelor de îmbrăcăminte, 3.913 au afaceri cu coaforuri şi alte activităţi de înfrumuseţare, iar peste 3.300 conduc farmacii.

Raportat la bărbaţi, femeile conduc majoritatea afacerilor din sănătate şi asistenţă socială (58,58%), gospodării private (66,67%), alte activităţi de servicii (51,78%) şi sunt aproape pe picior de egalitate în învăţământ (48,92%), intermedieri financiare (46,7%), activităţi profesionale (44,38%), comerţ (43,62%), hoteluri şi restaurante (42,64%).

“Dacă la precedentul studiu aveam în jur de 160.000 de femei implicate în business, acum avem 217.400 şi asta numai cu statutul de acţionari majoritari, adică de decidenţi în materie de afaceri, ceea ce reprezintă un progres semnificativ”, spun analiştii de la KeysFin.

“Datele statistice arată că cele mai multe femei implicate în afaceri din poziţia de acţionar majoritar sunt românce. Tot în ţara noastră fac business, printre altele, 116 italience, peste 200 de chinezoaice, 105 femei din Germania, 74 de femei din Republica Moldova, 34 de austriece, 42 de turcoaice, 23 de franţuzoaice, 19 unguroaice şi 26 de femei din SUA”, mai spun experţii.

Majoritatea firmelor în care sunt implicate femei în calitate de acţionar majoritar au, în medie, trei salariaţi şi o cifră de afaceri de până în 500.000 lei.

Femeile, mai tinere şi mai educate

Datele statistice mai arată un lucru interesant – faptul că, spre deosebire de bărbaţi, femeile cu educaţie superioară reprezintă 78%, în timp în cazul bărbaţilor, procentul este de 74%.

Şi în privinţa vârstei, femeile stau ceva mai bine. Vârsta medie a femeilor care fac afaceri este de 44 de ani, în timp ce la bărbaţi este de 44,6 ani.

“Cele mai tinere femei care fac afaceri sunt implicate în organizarea de spectacole (medie de 40 ani), servicii şi activităţi ale gospodăriilor (41 de ani) în timp ce femeile cu vârsta medie cea mai ridicată ( de peste 47 ani) activează în sănătate şi asistenţă socială şi tranzacţii imobiliare. Asta în timp ce bărbaţii maturi sunt implicaţi mai ales în industria extractivă şi cea prelucrătoare, iar cei mai tineri în IT&C”, spun analiştii.

“Statistica, realizată la nivelul anului 2014, arată astfel că 8 din 10 femei care fac afaceri în România au studii superioare şi sunt specializate în domeniile în care activează, de la comerţ, la contabilitate, sănătate şi saloane cosmetice. Datele indică o profesionalizare tot mai accentuată a doamnelor şi domnişoarele, o focusare accentuată pe domeniile cu potenţial de business ridicat, afaceri în care activitatea cu clienţii este directă dar şi în segmentele economice care presupun analiză economică detaliată, precum consultanţa fiscală”, au mai afirmat cei de la KeysFin.

Tags: , , , , ,
Casino_4_700x394

Cât costă să închiriezi Casino-ul, Turnul Croitorilor sau Cinema-urile Mărăști și Dacia din Cluj. În 2015, grosul banilor a venit tot de la proprietar – Primăria

Tarifele de închiriere a Clădirii Casino, Turnului Croitorilor și Cinematografelor Mărăști și Dacia pentru anul 2016, spații administrate de municipalitatea clujeană, vor fi stabilite în ședința Consiliului Local de vineri, 11 martie 2016. Sunt prevăzute și costurile pentru închirierea logisticii: podium, sistem de lumini, sonorizare, echipament video-proiecție, garduri de protecție.

Conform proiectului HCL, prețurile propuse sunt:

spatii culturale primarie 2016

logistica primarie 2016

Pentru anul 2015, bugetul estimat al Serviciului Public pentru administrarea spațiilor culturale (realizări ianurie –octombrie, estimări noiembrie-decembrie) se prezintă astfel:

Total venituri: 544.900 lei, din care 68.000 lei venituri din închirieri și 476.900 lei alocații de la bugetul local

Total cheltuieli: 544.900 lei, din care 373.236 salarii (11 angajați), 166.278 lei bunuri și servicii și 5.386 lei cheltuieli de capital.

Cinema Dacia se va redeschide abia anul acesta, iar pentru Cinema Mărăști nu existau tarife de închiriere aprobate până în anul 2016 – toate evenimentele organizate aici fiind gratuite. Chiar și banii încasați din închirierea Casino-ului și Turnului Croitorilor – 68.000 lei – reprezintă a opta parte din totalul veniturilor acestor obiective – 544.900 lei – în 2015. Grosul banilor vin tot de la Primărie.

Clădirea Casino (ianurie – octombrie 2015) – 240 de evenimente, din care 170 gratuite. Venituri din închirieri – 65.200.

Turnul Croitorilor – 80 de evenimente, din care 68 gratuite. Total venituri – 48.796 lei (2.800 din închirieri).

Cinema Mărăști – 145 de evenimente gratuite. Total venituri – 77.930 lei, integral din alocații de la bugetul local. Până în prezent nu au fost aprobate tarife de închiriere a spațiului.

Cinema Dacia – 0 evenimente. În 2013 a ajuns în patrimoniul Primăriei Cluj-Napoca, iar lucrările de reabilitare au început în toamna lui 2014. Au costat circa 3 milioane de lei. Va fi redeschis din clipă în clipă, Tudor Giurgiu anunțând zilele trecute că cinema-ul va găzdui proiecții în cadrul TIFF 2016. Clădirea are sală mare (250 de locuri), sală mică (150 de locuri), foaier și subsol.

Se pot acorda gratuități la închirierea obiectivelor culturale activităților care sunt de natură culturală/educaționlă, sunt oganizate în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca, în cadrul evenimentelor nu se desfășoară activități comerciale, iar accesul publicului este liber. Gratuite vor fi și evenimentele caritabile și cele organizate exclusiv de municipalitate.

Tags: , , , , , , , ,
bnr

BNR: Situaţia sistemului bancar românesc, cu mult peste media UE la mai mulţi indicatori

Profitabilitatea sistemului bancar românesc se situa la finele anului trecut la 13,2%, dublu faţă de media UE înregistrată în septembrie, iar gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante se situa cu mult peste media europeană, la 58%, faţă de circa 44%, potrivit unei analize a BNR.

Astfel, indicatorul de profitabilitate ROE a urcat cu 5,6 puncte în ultimul trimestru al anului trecut, de la 7,6% la 13,2%, situându-se în cel mai bun interval de prudenţă în tabloul de risc.

Analiza băncii centrale privind sistemul bancar românesc s-a bazat pe datele raportate de bănci la nivel individual, fiind similară analizei trimestriale a Autorităţii Bancare Europene (ABE) denumită “Tabloul de bord al riscului”, şi a ţinut cont de indicaţiile metodologice ale ABE şi de intervalele de evaluare stabilite.

“Această analiză a fost posibilă în contextul în care cadrul de supraveghere prudenţială a fost armonizat la nivelul european, iar standardele de raportare stabilite de ABE sunt cu implementare directă în toate statele membre UE încă de la începutul anului 2014″, precizează BNR.

Indicatorii sunt grupaţi pe patru categorii: solvabilitate, calitatea activelor, profitabilitate şi structura bilanţului. Fiecare indicator este evaluat în raport cu trei intervale de prudenţă, valoarea acestuia putând astfel să fie considerată foarte bună, intermediară sau deficitară în funcţie de intervalul valoric căruia îi aparţine.

Datele din tabloul de risc pentru sistemul banca românesc arată că marea parte a indicatorilor se încadrează în cel mai bun interval de prudenţă, atât la septembrie 2015, cât şi la decembrie 2015, performanţa fiind superioară mediei europene care se încadrează la “intermediar” cu aproape toţi indicatorii.

Rata reditelor neperformante şi cea a creditelor cu măsuri de restructurare fac excepţie. Acestea, cu toate că rămân în banda valorică considerată de ABE ca fiind deficitară, au consemnat un declin semnificativ în ultimul trimestru al anului trecut, cu 2,1 puncte procentuale în cazul ratei creditelor neperformante şi cu 1,1 puncte la rata creditelor cu măsuri de restructurare.

Aceste vulnerabilităţi sunt însă diminuate de cel de-al treilea indicator de analiză a calităţii activelor, respectiv gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante, care poziţionează sistemul bancar românesc pe cel mai prudent interval valoric, la 58%, cu mult peste media europeană, de circa 44%.

Structura bilanţieră este echilibrată şi respectă cele mai bune strandarde atât în ceea ce priveşte raportul dintre credite şi depozite, cât şi cel dintre total datorii şi capitaluri proprii.

Indicatorii de solvabilitate, deşi uşor ajustaţi spre finele anului 2015, îşi păstrează un nivel ridicat, aferent celui mai bun interval de prudenţă.

Tags: , , ,
creic+team2

Un nou parc industrial în Cluj-Napoca

Municipiul Cluj-Napoca va avea un nou parc industrial. În Dealului Lombului. Acolo unde se construiește un viitor orășel al informaticii, Cluj Innovation City (format din centrul TEAM, de afaceri și servicii, şi centrul CREIC, destinat industriilor creative). Asta conform unui proiect de hotărâre ce va fi supus votului în cadrul ședinței forului local de vineri, 11 martie 2016.

Administratorii celor două proiecte de centre de afaceri şi servicii ale Primăriei Cluj-Napoca vor să transforme bucata de teren din Lomb în parc industrial pentru a beneficia de legea 186/2013 (privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale), ce prevede “ca administratorii şi rezidenţii parcurilor industriale să fie scutiţi de la plata impozitului pe clădirile ce vor fi construite”.

Parcul industrial se va întinde pe o suprafață de 18 hectare.

În municipiul Cluj-Napoca mai există două parcuri industriale – Tetarom I și II (Tăietura Turcului și Emerson), controlate de Consiliul Județean Cluj, și un al treilea – Teraom IV (Feleacu) – în construcție

“Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative (CREIC) şi Centrul TEAM (Tehnologie, Evoluţie, Antreprenoriat, Microintreprindere) sunt în curs de realizare prin finanțar europeană în vederea stimulării apariției locurilor de muncă și a dezvoltării economiei regionale ca urmare a promovării industriilor creatie, IT&C, precum și a valorificării antreprenoriatului industrial în regiunea Nord-Vest, în special industria prelucrătoare și a serviciilor”, se arată în proiectul HCL.

Stadiul șantierelor CREIC și TEAM

La finalul lui 2015, municipalitatea a anunțat că o firmă clujeană – TCI Contractor General SA – va finaliza lucrările de construcție a Centrului Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative (CREIC), cunoscut pe plan local și sub denumirea “Buftea de Cluj”. Asta după ce vechiul executant – asocierea Valve International – RDV Construct / White Star International – Team NetEngineering – contractat în 2013, a intrat în insolvență în primăvara anului trecut. Proiectul era finalizat la acel moment în proporție de 60%.

Pentru partea rămasă neexecutată, primăria va trebui să susţină din fonduri proprii restul de lucrare – 42 de milioane lei. Șantierul reîncepe în cursul acestei săptămâni.

Centrul TEAM (Tehnologie, Evoluţie, Antreprenoriat, Microintreprindere) este aproape de finalizare -90%. Și în acest caz, municipalitatea a fost nevoită să cotizeze de la bugetul local cu suma de 3 milioane lei.

Nici drumul de 1.6 km care face legătura înre oraș și cartierul IT nu stă mai bine. S-a surpat la începutul lurărilor. Şi asta pentru că firma care a proiectat şoseaua nu a făcut un studiu de consolidare, deşi zona era cunoscută pentru alunecările de teren. Autorităţile locale au pierdut astfel 18 milioane de lei şi vor trebui să construiască drumul din banii publici.

Cluj Innovation City a început în toamna anului 2012, la iniţiativa clusterului Cluj IT – care este o asociere între companii de IT, autorităţi locale şi mediul academic, înfiinţată în acelasi an.

Obiectivul iniţial a fost să faciliteze trecerea industriei IT de la una de outsourcing, la una bazată pe inovare şi produse proprii (proprietate intelectuală proprie). Pe parcursul anului 2013 proiectul s-a transformat într-un program cu patru direcţii strategice: sănătate, bioeconomie, IT, energie regenerabilă şi mediu. Proiectul este estimat la 500 de milioane de euro, iar implementarea acestuia la 15 ani. Circa 20.000 de oameni vor fi angajaţi pe platforma de cercetare aplicată şi de business.

Centrele CREIC și TEAM trebuiau finalizate în vara lui 2015, în timp ce drumul Lombului trebuia să fie gata în cursul acestui an.

Buget de venituri și cheltuieli pentru 2016

Un alt proiect de hotărâre aflat pe sumarul ședinței Consiliului Local de săptămâna acesta se referă la “bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2016 al S.C. Cluj Innovation Park S.A.”. Asta deoarece, cele două centre CREIC și TEAM ar urma să fie funcționale începând cu luna iunie 2016. Gradul de ocupare estimat este de 70, respectiv 72% (pentru primul an).

Venituri toale – 1.964,00 mii lei

Cheltuieli totale – 2.851,56 mii lei

Adică o pierdere de 887,56 mii lei.

Tags: , , , , ,
2000px-Regiunea_Nord_Vest.svg

Sprijin european pentru regiunea Nord-Vest, clasată între cele mai sărace din UE

Regiunea Nord – Vest a fost inclusă în noul proiectul pilot al Comsiei Europene, intitulat “Regiuni mai puțin dezvoltate”, proiect prin care vor fi sprijinite regiunile cu un PIB sub 50% din media UE pentru a identifica și depăși blocajele cu care acestea se confruntă, prin analize, expertiză și consiliere furnizate autorităților din regiune.

În cadrul proiectului, experți ai Direcției Generale pentru Politică Regională din Comisia Europeană (DG REGIO) vor găsi, împreună cu autoritățile române, cele mai bune soluții pentru implementarea cu succes a proiectelor cu finanțare europeană, în beneficiul direct al cetățenilor. Experții Comisiei vor analiza caracteristicile macroeconomice, stadiul reformelor administrative, guvernanța locală și investițiile din regiunile cuprinse în proiect.

Romania, este primul stat membru dintre cele implicate, în care s-a lansat acest proiect pilot, în regiunile Nord-Vest și Nord-Est. În funcție de rezultate, proiectul va fi extins ulterior pentru a include și alte regiuni din România (Sud, Sud-Vest și Sud-Est), precum și în regiuni din Polonia şi Bulgaria.

Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE (PIB pe cap de locuitor calculat la paritatea puterii de cumpărare – 50% din media UE), potrivit Eurostat. Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

Tags: , , , , ,
spitalul-de-urgente1

O nouă promisiune pentru spitalul regional de la Cluj. Banii așteaptă la Bruxelles

Premierul Dacian Cioloş, aflat astăzi în vizită la Cluj-Napoca, a declarat, că poate da o garanţie legată de construirea spitalului regional de urgenţă din Florești, respectiv că va exista finanţarea şi toată disponibilitatea din partea Guvernului ca lucrarea să poată să înceapă.

“Nu construieşte primul-ministru, nu face studii de fezabilitate primul-ministru, nu pregăteşte proiectul tehnic. Lucruri care nu ţin de mine sau de Guvern nu le pot garanta, dar pot garanta că există finanţare, că Guvernul actual a început să revadă studiul de fezabilitate care a fost făcut în urmă cu ceva vreme şi studiul trebuie reactualizat pentru a putea lansa proiectul tehnic. Pentru revizuirea studiului de fezabilitate vom folosi Compania Naţională de Investiţii, cu obiectivul de a finaliza acest studiu în toamnă şi să lansăm apoi licitaţia pentru proiectul tehnic şi pentru execuţie”, a spus premierul, citat de mediafax.ro.

La rândul său, vicepremierul Vasile Dâncu a declarat că Guvernul estimează ca în luna septembrie 2016 să se dea drumul primului lot din proiectul spitalelor regionale de urgenţă. Declarațiile acestuia au venit în urma anunțului făcut de comisarul european Corina Creţu, care spunea că 150 de milioane de euro, destinaţi construcţiei a 3 spitale regionale în România, aşteaptă încă la Bruxelles, pentru care “nici măcar amplasamentele nu au fost definitivate”.

“Problema este cea legată de stabilirea unei hărţi a serviciilor medicale pentru fiecare regiune. În două luni se termină această hartă şi, după aceea, cele legate de actualizarea planurilor de studii de fezabilitate. Există la Iaşi o polemică locală despre locaţia spitalului, avem asigurări că locaţia va fi validată de autorităţile locale. Cred că în această toamnă una din garanţiile pentru spitalul regional din Cluj este că avem un ministru preocupat şi faptul că Guvernul a încercat, printr-o metodă simplă, să simplifice procedurile şi să ajungem la termen. Am vorbit cu comisarul european Corina Creţu, ne-a asigurat că finanţarea există şi, atunci când terminăm aceste condiţii, estimăm în septembrie, să se dea drumul primului lot din proiect”, a afirmat Dâncu.

Spitalul Regional de Urgenţă Cluj va fi construit pe un teren de 15 hectare în comuna Floreşti, de lângă Cluj-Napoca.

Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest.

CJ Cluj a identificat atunci un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro.

După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ Cluj, noul preşedinte al instituţiei Alin Tişe (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii Spitalului Regional de Urgenţă.

Anul trecut, premierul Victor Ponta dădea asigurări, la Cluj, că proiectul Spitalului Regional de Urgenţă este unul “prioritar” pentru Guvern, alături de cele din Iaşi şi Craiova.

Potrivit proiectului, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urma să aibă 800 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport.

Tags: , , , , , ,
clujbike1

Sistemul de bike-sharing din Cluj, repus în funcțiune

Sistemul de bike-sharing din Cluj-Napoca va fi repus în funcțiune începând de vineri, 4 martie 2016.

O oră gratis, apoi între 2 șii 80 de lei

Bicicletele vor putea fi utilizate gratuit pe bază de carduri personale
emise pentru fiecare utilizator în parte, în conformitate cu prevederile regulamentului și contractului pe care aceștia îl încheie cu municipalitatea.

Mai multe despre costuri, amenzi și carduri AICI

Clujenii care doresc să intre în posesia acestor carduri trebuie să se prezinte la Centrul de Informare pentru Cetăţeni, de pe strada Moților
nr 7, sau la primăriile de cartier, iar eliberarea acestora se face pe
baza cărţii de identitate și în urma semnării unui contract care conține condițiile de utilizare.

Până în prezent au fost emise 1.235 de carduri de utilizator.

Proiectul „Reţea de staţii self-service de închiriere de biciclete” are o valoare de peste 17 milioane de lei, din care 13 milioane de lei sunt bani europeni. Contractul a fost semnat în 2011, iar lucrările trebuiau finalizate în toamna lui 2013.

Proiectul Bike Sharing a presupus realizarea a 50 de staţii de închiriere de biciclete, dintre care 43 în Cluj-Napoca, iar restul în Apahida şi Floreşti (n.red. încă nefuncționale), precum şi amenajarea unor piste şi trasee funcţionale.

Tags: , , ,
autostrada

Aproape 1 km de pădure defrișat pentru Autostrada Transilvania. VIDEO cu stadiul lucrărilor

7.5 hectare de pădure vor fi scoase definitiv din fondul forestier național, dintr-un ordin al Ministrului Transporturilor Dan Costescu, pentru ca șantierul autăstrăzii Transilvania să poată fi continuat pe tronsonul Gilău-Nădășelu, emiterea acestei decizii fiind tergiversată de aproape un an de zile.

De altfel, autostrada se află în stadiu avansat de execuție, iar zona de circa 800 de metri care străbate pădurea era singurul loc pe care constructorul nu s-a putut apuca până acum de treabă, deși lucrările au debutat de aproape doi ani.

“Terenul face parte din fondul forestier național, este proprietate publică a statului, aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — SA, fiind dobândit în condițiile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare, fiind amplasat pe raza Ocolului Silvic Gilău din cadrul Direcției Silvice Cluj. Scoaterea definitivă din fondul forestier național a terenului menționat se face cu defrișarea vegetației forestiere”, se menționează într-un comunicat al CNADNR.

Sectorul 3A, Cluj Vest Gilău — Mihăiești, între km 4+650 — km 5+550 face parte din tronsonul de autostradă 3A1 (km 0+000 — km 8+700), Gilău — Nădășelu, în acest moment progresul fizic fiind de 68,42%.

O nouă filmare realizată de Asociaţia Pro Infrastructura, cu ajutorul unor drone, arată stadiul lucrărilor la Autostrada Transilvania.

“În filmare veţi putea observa că lucrările au fost reluate în urma negocierilor dintre constructor (UMB) şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Constructorul a ameninţat cu rezilierea contractului pentru că beneficiarul (CNADNR) a interpretat contractul semnat în sensul diminuării sumelor de plată ca urmare a “optimizărilor” realizate de constructor. Se pare că problemele s-au rezolvat şi în acest moment UMB lucrează din nou susţinut pe acest segment de autostradă mult aşteptat”, explică realizatorii clipului.

Lucrările la tronsonul Gilău – Nădăşelu, cu o lungime de 8,7 km, au fost demarate în august 2014, fiind executate de asocierea UMB Spedition – Tehnostrade. Costul lor se ridică la 59 de milioane de euro, iar finanţarea este asigurată doar de la bugetul de stat.

Tronsonul ar pute fi finalizat până la finalul acestui an.

Peste 5 milioane lei, alocați pentru exproprierile pentru Autostrada Transilvania

Guvernul a aprobat, în ședința din data de 10 februarie 2016, declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată aflate pe o secțiune a traseului Autostrăzii Brașov-Tg. Mureș-Cluj-Oradea, respectiv secțiunea 2A Ogra-Câmpia Turzii, precum și fondurile necesare pentru plata despăgubirilor.

Ce autostrăzi se vor construi, în 2016, în România. Buget de 4,23 miliarde lei

Tags: , , , , ,
Sergiu-Oprescu

Şeful bancherilor ridică tonul: Să nu vă întrebaţi de ce băncile nu mai acordă credite sau cresc costurile

Legea dării în plată, care se rediscută acum în Parlament, este foarte criticată de bănci şi BNR. Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei României a Băncilor (ARB), un bancher extrem de ponderat, a ieşit ieri într-o declaraţie fără pre­cedent avertizând că urmează înăspri­rea condiţiilor de creditare şi majorarea costurilor odată cu aproba­rea legii privind darea în plată, iar cei care vor dori să ia credite în viitor trebuie să ştie ce a generat această situaţie.

Legea dării în plată, care se rediscută acum în Parlament, este foarte criticată de bănci şi BNR. Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei României a Băncilor (ARB), un bancher extrem de ponderat, a ieşit ieri într-o declaraţie fără pre­cedent avertizând că urmează înăspri­rea condiţiilor de creditare şi majorarea costurilor odată cu aproba­rea legii privind darea în plată, iar cei care vor dori să ia credite în viitor trebuie să ştie ce a generat această situaţie.

Proiectul de lege privind darea în plată a imobilelor a stârnit numeroase con­troverse alimentând nervozitatea ban­cherilor, care nu mai reuşesc să gă­seas­că punţi comune cu parla­men­tarii, care în mod uzual i-au susţinut având în vedere că mulţi au luat credite de la bănci.

Bancherii au avertizat că vor ma­jo­ra avansul la creditele ipotecare dacă va fi aprobată legea privind darea în plată a imobilelor, însă deja trei bănci – Raiffeisen, Bancpost şi Banca Ro­mânească – nu au mai avut răbdare şi au decis să facă deja această mişcare în toiul dezbaterilor din Parlament pri­vind darea în plată.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat recent „vocea stinsă“ a ARB şi a arătat că există confuzie foarte mare în rândul societăţii în privinţa legii dării în plată.

Legea dării în plată a fost aprobată în unanimitate de Senat pentru cre­di­tele cu garanţie imobiliară mai mici de 150.000 de euro şi va fi discutată săptă­mâ­na viitoare în Camera Deputaţilor, care va avea ultimul cuvânt de spus în ceea ce priveşte proiectul de act normativ.

Tags: , , , , , , , , ,
aeroport-cluj-napoca

Bătălie pe ruta Cluj-București. După ce Tarom a redus prețurile, Wizz Air suplimentează cursele

Compania Națională de Transport Aerian Tarom a anunțat, la începutul săptămânii, că lansează o ofertă specială pe ruta București – Cluj-Napoca, pentru călătorii efectuate începând cu 15 mai 2016. Astăzi, compania aeriană internaținală low-cost Wizz Air a anunțat la rânul ei că începând cu programul de iarnă 2016, va suplimenta numărul zborurilor pe ruta Cluj-Napoca – Bucureşti, introducând 4 frecvențe noi de operare pe săptămână.

În completarea celor 6 frecvenţe săptămânale anunțate în 19 ianuarie 2016 pentru ruta internă Cluj-Napoca – Bucureşti, care va fi operată de Wizz Air începând cu 22 iulie 2016, operatorul aerian a anunțat că va suplimenta frecvențele pe această destinațieîn zilele de luni, miercuri şi vineri, începând cu 31 octombrie 2016. Programul de operare va fi după cum urmează:

wizz-cj-buc

Tot din vară, pe ruta internă Cluj-Napoca-București va opera zbouri și compania Blue Air, prețurile plecând de la 89.90 lei.

Prețuri bilete începând de la:

Tarom – 20 euro (40 euro dus/intors) din 15 mai 2016
Wizz Air – 10 euro (curse începând din iulie 2016)
Blue Air – 20 euro (curse începând din iunie 2016)

Tags: , , , , , ,