Tag Archives: cluj

agricultura ecologica

25,9 milioane lei, de la Stat, pentru IMM-urile din mediul rural

Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri va lansa miercuri, 20 iulie 2016, încă unul din cele zece programe naţionale pe care le gestionează anul acesta: Programul naţional multianual pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în mediul rural.

Prin acest program ministerul își dorește încurajarea şi stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii în mediul rural prin instituirea unei scheme de  ajutor de minimis.

Bugetul alocat în 2016 este de 25.900.000 lei, urmând să fie distribuit către minim 207 de beneficiari. Valoarea maximă a ajutorului financiar nerambursabil este de 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar nu mai mult de 125.000 lei pentru fiecare beneficiar.

Începând din data de 20 iulie 2016, ora 10:00, va fi activă aplicația de înscriere în cadrul Programului national multianual pentru înființtarea și dezvoltarea IMM în mediul rural.

Procedurile de implementare ale Programelor precum şi anexele acestora sunt disponibile pe www.aippimm.ro.

“Finanțările disponibile prin intermediul programelor naționale pot fi utilizate ca un catalizator pentru stimularea antreprenoriatului rural. 2016 este doar începutul unei perioade în care accesul la finanțare este mai facil pentru firmele existente și cele cu potențial din toate zonele rurale. Noile programe de finanțare disponibile din bugetul de stat și din fonduri europene stimulează crearea unui mediu în care antreprenoriatul rural să se dezvolte”, spune Claudiu Vrînceanu, secretar de stat în cadrul MECRMA.

Obiectivul principal al programului  îl constituie stimularea şi sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării structurilor economice private înfiinţate în mediul rural, prin creşterea numărului de locuri de muncă şi al IMM-urilor în mediul rural, facilitarea accesului IMM-urilor înfiinţate în mediul rural la sursele de finanţare, în contextul reducerii discrepanţelor economice dintre mediul urban şi cel rural.    

Tags: , , , , , ,

Gigantul Porsche își întărește prezența la Cluj. Ce posturi sunt disponibile

Săptămâna trecută, Porsche a inaugurat oficial un centru de inginerie la Cluj-Napoca unde vor activa 20 de angajați până la sfârșitul acestui an și câteva sute de persoane în câțiva ani.

Inginerii de software și inginerii auto se vor ocupa în special dezvoltarea de interfețe om-mașină, dar și de comunicarea de la mașină la mașină, prin proiecte unice în cadrul grupului, un obiectiv fiind acela ca mașinile Porsche să poată să meargă pe pilot automat.

Centrul Porsche din Cluj completează serviciile furnizate de celelalte unități ale grupului din Weissach și Bietigheim-Bissingen (Germania), Praga (Cehia), Shanghai (China) și Nardo (Italia).

Marţi, MHP (Mieschke Hofmann und Partner), companie de consultanță  în IT și mangementul proceselor afiliată concernului, vrea să-și mărească echipa cu 30 de programatori.

Compania caută absolvenți de facultate cu studii în IT și gândire de programator. Cunoașterea limbii engleze este obligatorie, iar cea a limbii germane reprezintă un plus.

Înscrierile se pot face până în 15 august, iar programul începe în 1 septembrie cu un training tehnic intensiv de 6 săptămâni.

Pe lângă juniori, MHP este interesată și de programatori seniori.

Tags: , , , , ,
tineri-ww2

Domeniile de care sunt atrași tinerii din Generația Z

30% dintre tinerii din Generația Z sunt atrași de domeniul IT și și-ar dori să înceapă o carieră în această arie de activitate, arată un studiu realizat de compania de consultanță în resurse umane Artwin Consulting.

Interesul mare față de această zonă de activitate poate fi explicat atât prin salariile peste medie oferite de angajatori, dar și prin oferta considerabil mai mare de joburi față de toate celelalte domenii.

Suprinzător însă este faptul că pe locul doi în topul preferințelor tinerilor născuți după 1995 se află un domeniu care în anii anteriori nu părea atât de atractiv: învățământul. 18% dintre respondenți sunt atrași de ideea unei cariere în educație.

“Cred că tinerii sunt mai orientați să obțină un job care să le placă, în mare parte ca urmare a educației primite: pe de o parte părinții au fost mai flexibili și și-au încurajat copiii să se orienteze spre ceea ce le place. Pe de altă parte, nivelul general de trai în România s-a îmbunătățit în ultimii ani, iar cu sprijinul părinților tinerii își pot permite “luxul” de a-și urma visurile, de a alege un job care să le placă. Pentru societatea românească acesta este un lucru bun.” a declarat Monica Soare, specialist în resurse umane.

Următoarele locuri sunt ocupate de consultanță, cultură, turism, domeniul bancar și cel al asigurărilor, la egalitate cu 17%.

Nu la fel de atractive sunt domeniile: industrie, construcții, instituții publice, agricultură, sănătate sau transporturi și logistică.

În ceea ce privește dorința lor de a munci la stat sau în companii private, majoritatea au ales sectorul privat, 67%. Sunt însă și mulți tineri din noua generație care își doresc să devină bugetari. Este vorba despre 27% dintre respondenții din cadrul studiului.

“Sunt două motive pentru care văd această tendință de orientare spre sectorul public. În primul rând, jobul de la stat oferă un echilibru bun între viața personală și cea profesională, mai puțin stres, mai puține bătăi de cap față de sectorul privat. Tinerii din generația Z (cei născuți după 1995, care au fost incluși în studiu) nu mai sunt dispuși pentru program prelungit de lucru, eforturi intense așa cum se solicită în companiile private.

În al doilea rând, poate părea surprinzător, dar putem menționa nivelul veniturilor. În afară de organizațiile multinaționale din marile orașe, pentru restul companiilor nivelul salarial de debut este la nivelul salariului minim pe economie sau un pic peste. În aceste condiții diferențele față de sectorul public sunt nesemnificative și oricum nu reflectă diferența percepută de efort și stres.” a spus Monica Soare.

În plus, 5% dintre tinerii născuți după 1995 vor să muncească în cadrul unor ONG-uri.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 400 de tineri, membri ai Generației Z.

 

Tags: , , , , , , , ,
????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????

Cât valorează Brexitul în România? Unde şi cât investesc britanicii în ţara noastră

Un eventual Brexit al oamenilor de afaceri britanici din România ar însemna evaporarea a aproximativ 2,6 miliarde de euro din economie, arată un studiu efectuat de analiştii de la KeysFin, pe baza datelor companiilor cu acţionar majoritar din Regat.

De la construcţii şi imobiliare la industria berii, domeniul farmaceutic, IT, tutun sau comerţ, britanicii sunt prezenţi în aproape toate segmentele economiei româneşti, astfel că efectele unei ieşiri din piaţă a firmelor cu capital majoritar din UK ar fi semnificative, în ciuda asigurărilor optimiste date de autorităţi.

Potrivit datelor KeysFin, afacerile celor 1.098 de firme cu acţionariat majoritar britanic din România au crescut în ultimii ani în mod susţinut, de la 10,7 miliarde de lei în 2010, la 10,9 miliarde în 2011, 11,3 miliarde în 2013 şi au depăşit 11,89 miliarde lei în 2014. Singurul an în care trendul a fost descendent a fost punctul de maxim al crizei, din 2011, când business-ul cu pedigree englez a atins 10,39 miliarde lei.

Statistica arată, totodată, că britanicii fac cele mai mari afaceri în România în sectorul farmaceutic, de peste 2 miliarde lei, urmate de piaţa berii, cu 1,41 miliarde lei şi fabricarea articolelor din fire metalice (lanţuri şi arcuri metalice) – 963 milioane lei.

Producţia de software, comerţul şi producţia de îmbrăcăminte adună împreună 1,8 miliarde lei, iar industria tutunului şi cea a jocurilor de noroc plusează cu peste jumătate de miliarde de lei.

O altă statistică KeysFin arată că, din punct de vedere al domeniului de activitate, cele mai multe firme cu acţionariat majoritar britanic sunt prezente în sectorul imobiliar (237 firme) urmate de cele din domeniul consultanţei pentru afaceri şi management (72 companii) şi producţia de software (31 de firme). 21 de companii au drept obiect de activitate producţia de îmbrăcăminte, 11 producţia de energie electrică şi 10 sunt specializate în comerţ.

Cei mai importanţi investitori britanici în economia românească sunt, potrivit datelor statistice de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe, cei de la SABMiller, care controlează Ursus Breweries SA, care au realizat în 2014, în industria berii, o cifră de afaceri de 1,41 miliarde de lei.

Pe locurile următoare în topul investitorilor britanici în România se situează Sews Romania SRL, cu 963,6 milioane de lei, Europharm Holding SA, cu 870, 9 milioane lei, Bricostore Romania SA cu 572,4 milioane lei şi Glaxosmithkline SRL, cu 514,7 milioane lei.

Clasamentul primilor 10 investitori cu capital majoritar britanic este completat de Europharm SA (426,3 milioane lei), Faist Mekatronic SRL (292,6 milioane lei), Alison Hayes SRL (268,2 milioane lei), Ipsos Interactive Services SRL (221,3 milioane lei) şi Public Games SRL (185 milioane de lei).

Prntre investitorii britanici importanţi din România mai întâlnim nume precum British American Tabacco, Paypoint Service SRL, Glaxosmithkline Consumer Healthcare SRL, Xerox Romania şi Eurest Rom SRL, fiecare cu afaceri în 2014 între 78 şi 180 milioane de lei.

“Prezenta investitorilor britanici este una extrem de activă şi susţinută în multe domenii de activitate”, spun analiştii de la Keysfin.

“78% dintre firme sunt active, astfel că derulează afaceri, iar gradul de profitabilitate este unul peste medie. Cu alte cuvinte, britanicii chiar ştiu să investească, să găsească oportunităţile şi să exploateze resursele de business din ţara noastră”, au mai adăugat aceştia.

Brexitul, poveste cu două tăişuri

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar avea consecinţe negative greu de estimat la nivel financiar, pentru că multe dintre firmele cu capital majoritar din UK sunt implicate adânc în lanţul economic din România, spun analiştii de la KeysFin.

“La prima vedere, judecând teoretic, închiderea acestor firme ar evapora din piaţă 2,6 miliarde de euro, însă trebuie luate în calcul efectele pe orizontală, pe lanţurile de furnizori, clienţi etc. Practica economică arată că retragerea unei firme importante în piaţă duce, dincolo de la evaporarea ofertei, la blocaje financiare, pierderi de locuri de muncă, venituri în scădere din taxe şi impozite etc., astfel că eventualele consecinţe trebuie multiplicate cu un ordin de mărime superior”, mai spun aceştia.

Experţii de la KeysFin cred însă că, dincolo de decizia politică privind Brexitul, business-ul britanicilor va continua în România, o piaţă cu potenţial pentru capitalul din UK.

“Britanicii se află printre investitorii străini cei mai bine ancoraţi în realităţile din România. Sunt implicaţi în mod direct în business-uri cu potenţial, iar perspectivele investiţionale, până să vină Brexitul, erau dintre cele mai pozitive. Nu credem că, în viitor, trendul se va schimba. În cel mai rău caz, o parte din firme vor trece pe offshore-uri, pentru a evita o posibilă taxare suplimentară celei practicată în prezent”, au mai spus aceştia.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, nu este exclus ca interesele economice ale britanicilor în UE, implicit în România, să repună problema Brexitului pe tapet, în sensul suspendării sau chiar anulării acestuia.

“După primul val emoţional, abia acum încep analizele impactului referendumului. Iar acestea ar putea sta la baza unei noi abordări în privinţa deciziei politice. Pentru România, pentru relaţiile noastre economice cu Regatul Unit, perspectivele unui Brexit ar putea fi rezolvate printr-un acord de liber schimb, prin pârghii economice pe care autorităţile celor două ţări le-ar putea pune în practică, bineînţeles în limitele legislaţiei europene”, au mai spus analiştii KeysFin.

 

 

Tags: , , , , ,
index

Clusterul Cluj IT dezvoltă strategia pentru primul Smart City din România

Asociația Cluj IT dezvoltă strategia integrată de informatizare a municipiului Oradea. Este prima abordare structurată din România înspre dezvoltarea unui Smart City (oraș inteligent).

Proiectul îi va asigura municipiului Oradea un avantaj competitiv în dezvoltarea sustenabilă și creșterea atractivității pentru investitori. Strategia va fi realizată în termen de șase luni, iar la final Oradea va avea cadrul necesar pentru a ști cum să conecteze într-o singură platformă toate serviciile și bazele de date online ale instituțiilor locale. Proiectul a fost prezentat la Primăria Oradea de către city-managerul Eduard Florea, primarul Ilie Bolojan, generalul Marcel Opriș – directorul general al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și Stelian Brad, președintele clusterului Cluj IT.

„Strategia de informatizare a municipiului Oradea reprezintă cel mai complex demers de acest tip din România și va duce la crearea primului Smart City al țării noastre. Suntem convinși că acest proiect va deschide porțile pentru un număr crescut de inovații la nivel local și suntem mândri că municipalitatea orădeană are încredere în expertiza asociației noastre”, a declarat Stelian Brad, președintele Cluj IT.

Potrivit reprezentanților Primăriei Oradea, unul dintre obiectivele majore ale proiectului este creșterea calității vieții locuitorilor.

„Când cetățeanul depinde de orarul unei casierii pentru a-și plăti o anumită taxă sau pentru a face o sesizare către o instituție, atunci
calitatea vieții sale nu este una foarte bună. În aceste condiții, tehnologia ne poate ajuta să nu depindem de timp și de spațiu în raporturile normale cu o instituție. Proiectul este cel mai complex din România din punctul de vedere al abordării și face din Oradea un model de bună practică”, a explicat city-managerul municipiului Oradea, Eduard Florea.

Spusele sale au fost completate de directorul STS, generalul Marcel Opriș, care a amintit și proiectul digital de la alegerile locale – verificarea rapidă a alegătorilor cu ajutorul tabletelor din
secțiile de vot, și a punctat importanța dezvoltării unor asemenea proiecte tehnologice.

Strategia de informatizare a municipiului Oradea va descrie toate etapele și procedurile necesare transformării orașului în primul Smart City din România. În acest proces vor fi incluse toate resursele orașului, publice și private: instituții, mediu de afaceri, locuitori.

Programele vor viza integrarea simultană a zece arii tematice.

Administrația inteligentă va aduce și conectarea tuturor serviciilor și a bazelor de date online ale tuturor instituțiilor din municipiu; mobilitatea inteligentă va viza soluțiile digitale pentru trafic și parcări în spații publice, iar locuirea inteligentă va include atât locuințele inteligente, cât și medicina digitală. Educația și cultura sunt și ele vizate, alături de comunitate. Infrastructura inteligentă va acoperi și zona de clădiri, în timp ce energia va fi vizată prin cogenerare și combinare de surse de energie complementare. Mediul, afacerile și securitatea informatică reprezintă, de asemenea, zone tematice ale acestei strategii.

Inițiativa primăriei Oradea s-a conturat la începutul acestui an, folosind modelul Luxemburgului, larg răspândit în Europa de Vest.

Asociația Cluj IT a câștigat licitația organizată de municipalitatea orădeană pentru acest proiect și la care au fost depuse șapte oferte, valoarea contractului fiind de 132.000 de lei plus TVA.

Experții cooptați de Primăria Oradea pentru selecția câștigătorului au fost Serviciul de Telecomunicații Speciale Bihor și Oradea Tech Hub.

Tags: , , ,
anaf

Noi case de marcat, conectate la ANAF

Ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, a declarat, miercuri, că înlocuirea caselor de marcat folosite în prezent cu cele de generaţie nouă cu memorie electronică, care se va face până la data de 1 noiembrie 2017, vizează reducerea evaziunii fiscale.

“Înlocuirea caselor de marcat cu suport hârtie cu case de marcat de generaţie nouă cu memorie electronică este (…), practic, un proces de modernizare care se desfăşoară concomitent cu procesul de modernizare al ANAF”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, solicitată să comenteze înlocuirea caselor de marcat.

Anca Dragu a afirmat că perioada de înlocuire a caselor de marcat folosite în prezent cu cele de generaţie nouă este de peste un an.

“Până la 1 noiembrie 2017 trebuie să se realizeze această înlocuire. Nu am vrut să punem presiune pe contribuabili, pe companii. Nu am vrut să îi forţăm la cheltuieli suplimentare”, a afirmat ministrul Finanţelor.

Anca Dragu a precizat că scopul măsurii este acela de a reduce evaziunea fiscală “pentru că aceste noi case de marcat vor fi conectate la ANAF”, adăugând că astfel “se reduce birocraţia şi creşte transparenţa tuturor operaţiunilor”.

Tags: , , ,
groapa gunoi

Cine vrea să termine centrul de deşeuri al Clujului

Consiliul Județean Cluj este în etapa de evaluare a ofertelor depuse în vederea atribuirii contractului pentru Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID).

Până la expirarea termenului limită la Registratura Generală a Cj Cluj s-au depus două oferte:

– ASOCIEREA KRANZ EUROCENTER SRL- INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI ENERGETICE -ISPE S.A.
Valoare ofertă: 111.103.998,44 lei fără TVA.

– ASOCIEREA SC IASICON SA-SC TCI CONTRACTOR GENERAL SA -S.C. SOCOT S.A. Valoare ofertă: 122.059.519,30 lei fără TVA.

Reamintim faptul că contractul de lucrări vizând „Proiectarea şi execuţia Centrului de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Cluj”, a cărui valoarea totală estimată este de 123.699.580,75 lei, va fi atribuit în urma desfăşurării unei licitaţii deschise. Acesta trebua finalizat încă din 2014.

 

Tags: , , , ,
cluj-napoca

Clujul imobiliar: modificări în TOP 5 cartiere. VEZI preţul/mp

Cererea pentru locuinţe în cel mai scump oraş imobiliar al ţării nu a fost afectată deocamdată afectată de legea dării în plată sau de sfârşitul programului Prima Casa în forma sa actuală. Deocamdată.

Iunie 2016 a fost a doua lună consecutivă de scădere a preţurilor pentru apartamentele de vânzare cu două camere din Cluj-Napoca.

“Indicele Blitz a înregistrat o valoare medie de 1.220 euro/mp pentru apartamentele cu 2 camere din Cluj-Napoca, în scădere cu 8 euro/mp faţă de luna anterioară. Acest indicator este definitoriu pentru o piaţă imobiliară, ştiut fiind faptul că tranzacţiile cu apartamente de 2 camere sunt cele mai numeroase”, arată analiştii imobiliari.

indice2cam-300x167

Pe de altă parte, preţul mediu public al apartamentelor din capitala Ardealului, indiferent de numărul de camere, s-a apreciat în luna iunie 2016, atingând cel mai înalt prag din acest an: 1.181 euro/mp.

indice4cam

indice1cam-300x167

indice3cam-300x166

“Acesta este un semn clar că cererea pentru locuinţe în cel mai important centru imobiliar al ţării, nu a fost deocamdată afectată de legea dării în plată sau de sfârşitul programului Prima Casa în forma sa actuală”, mai spun specialiştii. “Tendinţele pieţei apartamentelor clujene în perioada următoare se vor situa la graniţa dintre factorii enumeraţi mai sus. Cererea va continua sa crească, iar condiţiile de acordare a creditelor vor ţine în frâu acest val de cereri, pentru o piaţă imobiliară echilibrată şi sănătoasă”, conchid aceştia.

Topul cartierelor clujene a suferit câteva modificări, cea mai importantă dintre ele fiind ascensiunea constantă a cartierelor Mărăşti şi Europa, care şi-au consolidat locurile în primele cinci ale Clujului, devansând astfel Zorilor şi Grigorescu.

indicecart-1-1024x258

1. Centru 1.365 euro/mp
2. Europa 1.295 euro/mp
3. Andrei Muresanu 1.294 euro/mp
4. Gheorgheni 1.272 euro/mp
5. Marasti 1.262 euro/mp.

 

Tags: , , , ,
finante_cluj

276 milioane lei trebuie să recupereze fiscul clujean din executări silite

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Cluj a încasat în luna iunie 2016, la bugetul consolidat al statului, 283 milioane lei, cu 7 de milioane de lei peste aceeaşi lună a anului 2015 (276 milioane lei).

Cea mai mare creştere a fost înregistrată la asigurări de şomaj, de la 3.41 la 3.67 milioane lei, urmată de asigurările de sănătate, de la 45 la 46 milioane lei şi bugetul de stat fără vamă – de la 135 la 140de milioane de lei. Încasările la bugetul asigurări sociale de stat au stagnat la 92 milioane lei.

44.517 persoane fizice se aflau la finele lunii trecute în executare silită, pentru o sumă de 36.95 milioane de lei şi 17.302 de firme, cu datorii de 239 de milioane.

Pentru a recupera sumele datorate statului, AJFP a emis 16.491 de somaţii în sumă de 45 mil. lei, a înfiinţat 7.945 popriri în cuantum de 631 mil lei şi doar 22  de sechestre, pentru 1.4 mil. lei

În aceeaşi lună, fiscul clujean a încasat 18 mil lei din somaţii şi 11 mil lei din popriri. Din valorificarea bunurilor sechestrate, instituţia a obţinut 54.000 lei, din care 4.857 lei prin magazinul propriu.

Tags: , , , ,
o-CAREER-facebook

21,6 milioane lei pentru IMM-uri: comerţ şi femeia antreprenor

Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri a lansat astăzi primele două din cele zece programe naţionale pe care le gestionează anul acesta: Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă şi Programul naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.

Prin aceste programe naţionale se finanţează implementarea celor mai bune planuri de investiţii/ planuri de afaceri depuse online de către aplicanţi pe site-ul www.aippimm.ro, calcularea punctajelor planurilor de investiţii/ afaceri făcându-se în mod automat, transparent şi în timp real.

Bugetul alocat Programului de comerţ şi servicii pentru anul 2016 este de 21.049.000 lei, prin implementarea programului în anul curent estimându-se acordarea de ajutor de minimis unui număr de minim 156 de beneficiari. Valoarea maximă a ajutorului financiar nerambursabil este de 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar nu mai mult de 135.000 lei pentru fiecare beneficiar.

„Interesul potenţialilor beneficiari pentru Programul de comerţ şi servicii este unul important. În anul 2015, de exemplu, au fost depuse 1229 de dosare şi au fost create 724 de noi locuri de muncă, 400 dintre acestea fiind din rândul absolvenţilor sau şomerilor. Particularitatea Programului Comerţ şi Servicii de piaţă constă în capacitatea de a finanţa idei foarte variate, care aduc valoare adăugată economiei”, a precizat Claudiu Vrînceanu, Secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

Bugetul aprobat pentru implementarea Programului dedicat femeilor antreprenor în anul 2016 este de 500.000 lei, valoarea maximă a ajutorului financiar nerambursabil fiind de 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar nu mai mult de 50.000 lei pentru fiecare beneficiar.

 

Tags: , , , , , , ,
cheie_tranzactie_imobiliara_ziaruldeiasi_ro_80029600

Piaţa imobiliară românescă, fruntaşă la scumpiri la nivel european (ANALIZĂ)

România se află pe locul 5 în Europa când vine vorba de cele mai mari creşteri ale preţurilor pe metrul pătrat pe segmentul rezidenţial în primul semetru din acest an, potrivit unui studiu realizat de RE/MAX în 15 state europene. Cu toate acestea însă, raportat la costul pe metrul pătrat, România se află pe ultimele locuri în clasament.

„Studiul arată că preţurile pentru proprietăţile rezidenţiale din România au crescut, în primele şase luni ale acestui an, cu circa 5,9% comparativ cu finele lui 2015, ajungând la aproximativ 900 de euro/mp”, a declarat Răzvan Cuc, preşedintele agenţiei imobiliare înfiinţată în Cluj-Napoca.

Astfel, ţara noastră se află pe locul 5 în Europa, după Portugalia, unde preţurile au crescut cu 14,3%, Germania – cu un avans de 11,24%, Turcia – 10,68% şi Spania – cu 6,64%. La polul opus se situează ţări precum Slovacia sau Grecia, unde preţurile au scăzut chiar şi cu până la 3%, sau Elveţia, unde majorarea a fost infimă, de sub 1%.

imobiliare

Cu toate că România este fruntaşă în ceea ce priveşte creşterile preţurilor în prima jumătate a anului, dacă este luat în calcul costul pe metrul pătrat, acesta se situează la circa 900 de euro. Pe primele locuri în acest sens se află Elveţia, Franţa şi Germania, unde preţurile pe metrul pătrat sunt cuprinse între 5.785 euro/mp şi 2.860 euro/mp. La polul opus se află ţări precum Turcia, unde preţul pe metrul pătrat a fost în primul semestru de doar 534 de euro, Cehia (832 euro), Slovacia (879 euro) şi România (900 euro).

imobiliare2

În ceea ce priveşte închirierile pe segmentul rezidențial, preţul pe metrul pătrat a rămas aproape neschimbat în majoritatea statelor.

Astfel, în România acesta se situează la cca. 5 euro/mp, la acelaşi nivel ca şi la finele lui 2015. Cele mai mari valori sunt înregistrate în Elveţia (17 euro/mp), Olanda (13 euro/mp), Franţa (12,6 euro/mp) şi Finlanda (12,5 euro/mp). La polul opus se află Turcia – 2,27 euro/mp, Grecia – 4,2 euro/mp, Italia –  cca. 5 euro/mp şi România, cu 5 euro/mp.

imobiliare3

1.908 euro/mp, preţul mediu plătit de un european pentru o locuinţă

Studiu a mai evidenţiat că piaţa imobiliară din Europa este extrem de diversificată, existând diferenţe majore de la ţară la ţară. Cu toate acestea, sigurul numitor comun la nivelul Europei este reprezentat de nivelul minim istoric al ratelor de dobândă la creditele imobiliare, fapt ce a determinat o creştere a cererii la nivel rezidenţial şi, de asemenea, a preţurilor.

Astfel, în prima jumătate a acestui an, un european a plătit în medie 1.908 euro/mp pentru achiziţia unei locuinţe, 91% dintre locuitorii ţărilor luate în calcul visând la o proprietate. În ceea ce priveşte chiriile, preţul mediu la nivelul Europei s-a situat în perioada analizată la 8,08 euro/mp, pe segmentul rezidențial.

Peisajul imobiliar european, în următoarele şase luni

Piaţa imobiliară locală şi europeană va fi influenţată de schimbări legislative sau alte tipuri de mişcări geopolitice (ex. Brexit).

Astfel, la nivel local, în ceea ce priveşte previziunile pentru următoarele şase luni, se estimează că preţurile pe metrul pătrat, atât la vânzare cât şi la închiriere, vor rămâne stabile, în timp ce legea dării în plată ar putea avea chiar un efect uşor negativ în numărul de tranzacţii. Cu toate acestea, investiţiile pe segmentul imobiliar din România vor fi în continuare la un nivel ridicat, printre cele mai mari din CEE, conform statisticii.

“Economia şi piaţa imobiliară sunt puternic influenţate de situaţia politică din anumite regiuni. Alte influenţe majore sunt determinate de schimbări legislative locale sau europene, cât şi de evoluţiile dobânzilor pentru creditele imobiliare”, a declarat Michael Polzler, Managing Director RE/MAX Europe.

Cu toate acestea, reprezentantul companiei consideră că următoarele şase luni vor aduce o creştere a preţurilor pe segmentul rezindenţial, atât în ceea ce priveşte vânzarea, cât şi închirierea.

 

Tags: , , , , , , , ,
Harta 3D a Romaniei

România, pe locul 6 în Europa în topul locuri de muncă create prin investiţii străine directe

Cu o creştere de 17% faţă de anul 2014, România s-a plasat anul trecut pe locul 6 în Europa în topul locurilor de muncă nou create prin investiţii străine directe (ISD), cu peste 12.000 de joburi, arată EY European Attractiveness Survey 2016.

Investiţiile străine în Europa au atins un maxim istoric, cu 5.083 de proiecte care au generat 217.666 noi locuri de muncă. Europa de Vest continuă să fie cea mai atrăgătoare destinaţie pentru investiţii străine directe din Europa, cumulând 77% din toate proiectele. Marea Britanie, Germania şi Franţa deţin împreună puţin peste jumătate (51%) din proiectele ISD înregistrate în întreg spaţiul european.

În ceea ce priveşte locurile de muncă nou create, Europa Centrală şi de Est (CEE) a generat jumătate din numărul total de locuri de muncă, în contextul regiunea a atras 69% din numărul de proiecte ISD din sectorul de producţie.

Provocările de natură geopolitică şi macroeconomică ataşate Brexit-ului au potenţialul de a afecta intenţiile de investiţii în viitorul apropiat, arată studiul realiyat de EY. “În ciuda unui mediu de afaceri incert şi a unei game largi de riscuri geopolitice, investitorii au văzut în continuare Europa ca pe o locaţie relativ sigură. Punctele forte ale Europei constau în infrastructura digitală şi logistică, în forţa de muncă calificată şi într-un mediu stabil din punct de vedere al legilor şi reglementărilor. Totuşi, decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană ne aduce pe un teritoriu necunoscut.

Este pentru prima dată când un stat membru părăseşte uniunea, astfel că impactul şi consecinţele directe sunt greu de anticipat. Companiile vor fi nevoite să activeze planurile pentru situaţii neprevăzute la care au lucrat în ultimele luni, demarând totodată şi ajustarea planurilor pe termen lung. Impactul economic pentru viitorul apropiat se va resimţi asupra încrederii şi aşteptărilor investitorilor. Incertitudinea privind viitorul relaţiilor comerciale dintre UK şi UE va încetini investiţiile în anumite industrii, atât în regat, cât şi pe continent. Afluxul de capital către Marea Britanie este posibil să scadă, lira sterlină va rămâne într-o poziţie mai slabă, iar activitatea de IPO şi M&A va încetini de asemenea. Un lucru este însă cert: schimbările majore legate de comerţ, piaţa muncii şi politici publice nu vor avea loc peste noapte. În consecinţă, companiile au răgazul de face deja planuri pe termen lung pentru a întâmpina toate aceste provocări”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.

Proiectele intra-europene au continuat să domine activitatea ISD, cu 54% din numărul total de proiecte şi cu 108.543 de locuri de muncă nou create. Din afara Europei, Statele Unite conduc în topul investiţiilor străine directe în Europa – 1.193 proiecte ISD şi 58.437 de locuri de muncă nou create – şi este principala ţară de la nivel global care investeşte în Europa. În sectorul financiar şi al serviciilor pentru afaceri, Statele Unite au generat 558 de proiecte şi 22.425 de noi locuri de muncă. Asia şi-a intensificat de asemenea activitatea în Europa, cu 735 de proiecte ISD şi 37.215 de locuri noi de muncă generate în 2015. China este cel mai mare investitor asiatic din Europa, cu 238 de proiecte (creştere de +2%) şi 8.917 de noi locuri de muncă.

Londra metropolitană se situează pe primul loc în clasamentul zonelor urbane, din punct de vedere al numărului de proiecte ISD atrase în 2015 – deţinând 406 din cele 1.065 de proiecte ISD din Marea Britanie – urmată de zona metropolitană Paris, cu 159 proiecte ISD. Munchen-ul şi regiunea Bavaria din Germania s-au evidenţiat ca zonele urbane cu cea mai rapidă creştere pentru investitori în 2015, cu o creştere de 134% faţă de anul anterior, urmată de Berlin.

În ceea ce priveşte sentimentul investitorilor, Londra a fost din nou considerată cel mai atrăgător oraş european, urmat de Paris – care şi-a îmbunătăţit în mod remarcabil atractivitatea cu 14% faţă de anul anterior. Conform declaraţiilor investitorilor, top 10 oraşe preferate pentru investiţii FDI include trei oraşe germane – Berlin, Frankfurt şi Munchen – precum şi două oraşe spaniole – Barcelona şi Madrid. Roma apare ca nou intrat în Top 10 oraşe în acest an, cu o creştere de 5% a atractivităţii pentru ISD faţă de anul trecut.

„O bună parte din discuţia privind Brexit-ul se axează pe viitorul statut al Londrei, ca important centru financiar european. Este puţin probabil ca baza legală pe care operează sectorul financiar din Londra să se schimbe fundamental, ea fiind construită pe însăşi legislaţia UE. În cazul puţin probabil în care oraşul nu va păstra echivalenţa cu cadrul legislativ al uniunii, Dublin pare a fi principala destinaţie pentru companiile de servicii financiare care doresc să îşi păstreze accesul la Piaţa Unică. Capitala Irlandei reprezintă în acest moment una dintre cele mai atractive alternative pentru Londra, datorită infrastructurii, legislaţiei europene, dar şi limbii vorbite la nivel local”, adaugă Bogdan Ion.

Atractivitatea sectorului de producţie european rămâne intactă, atrăgând 49% din proiectele ISD şi 62% din locurile de muncă nou create. În cadrul sectorului de productie, creşterea ISD a fost înregistrată în Polonia (117 proiecte, +34%), Turcia (105 proiecte, +52%), Ungaria (69 proiecte, +103%), Serbia (51 proiecte, +76%) şi România (51 proiecte, +21%). Germania a luat locul Marii Britanii ca destinaţia cea mai atractivă pentru proiecte de transport şi comunicaţii (81 proiecte, +72%), în vreme ce Marea Britanie a surclasat Germania în termeni de destinaţie preferată pentru proiecte de retail şi turism (43 proiecte, +26%) în anul 2015. Sectorul auto a alimentat creşterea din zona de producţie în Ungaria şi Polonia, în vreme ce producţia de maşini şi echipamente a dominat investiţiile în Turcia, Serbia şi România.

Tags: , , , ,
13644224_1805801629665252_1054702404_n

Angajaţii din administraţia locală, în grevă generală. De ce sunt nemulţumiţi

Sindicaliştii din administraţia locală sunt marţi în grevă generală: 30.000 la nivel naţional, circa 800 din Primăria Cluj-Napoca.

Funcţionează doar Serviciul de evidenţă al populaţiei pentru decese sau pentru eliberarea de acte de identitate.

Săptămâna trecută, sindicaliştii din administraţie, grupaţi în Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA), au organizat o grevă de o oră, dar fără a bloca activitatea Primăriei Cluj-Napoca pe durata protestului.

Sindicaliştii au recurs la continuarea protestului după ce negocierile cu Ministerul Muncii, pe marginea revendicărilor acestora, au eşuat la sfârşitul săptămânii trecute.

Membrii FNSA susţin că salariaţii din administraţia publică locală din România sunt cea mai slab plătită şi discriminată categorie de salariaţi din sistemul bugetar, majoritatea având venituri salariale brute apropiate ca valoare sau egale cu salariul minim brut pe economie (1.250 de lei pe lună).

Angajaţii din primării şi consilii judeţene cer majorarea salariilor de bază ale funcţionarilor publici şi ale personalului din administraţia publică locală cu 25% şi acordarea normei de hrană pentru toţi salariaţii din acest sector, acolo unde resursele bugetare permit acest lucru. Totodată, aceştia solicită ca salariaţii din administraţia publică locală să beneficieze de vouchere de vacanţă.

„Adresăm un apel către toţi salariaţii din administraţia publică locală din România să se solidarizeze cu demersurile colegilor reprezentanţi de către Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie, să înţeleagă că doar împreună vom reuşi să eliminăm discriminarea de natură salarială la care suntem supuşi în raport cu administraţia centrală”, susţin sindicaliştii, printr-un comunicat de presă.

Ei ameninţă că, dacă revendicările lor nu vor fi soluţionate, începând cu data de 19 iulie vor declanşa greva generală pe termen nelimitat în administraţia locală.

Tags: , , , , , ,
primul_tur_al_alegerilor_prezidentiale_validat_de_curtea_constitutionala

Sporuri şi stimulente financiare, atacate de Guvern la Curtea Constituţională

Legile care prevăd sporuri şi stimulente financiare pentru bugetarii din administraţie, din Ministerul Transporturilor şi Sănătate, precum şi cei care deţin titluri de doctor, au fost atacate la CCR de către Guvern.

Guvernul a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la dispoziţiile proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, adoptat de Parlament în 22 iunie 2016, a anunţat luni Executivul.

Unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege vizează reglementarea acordării, pentru personalul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.

Executivul argumentează că acordarea unui astfel de spor de risc ar avea, după calculele Guvernului, un impact bugetar de circa 1,89 milioane de lei în plus, faţă de cheltuielile de personal aprobate în bugetul instituţiei pentru anul 2016, constituind un drept salarial nou. Potrivit calculelor Executivului, acordarea unui astfel de spor pentru întreg personalul încadrat în funcţii publice ar genera un impact bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de lei anual.

De asemenea, Guvernul consideră nejustificată necesitatea acordării unei astfel de majorări salariale pentru întreg personalul A.N.F.P., în condiţiile în care nu este definită activitatea specifică ce presupune acordarea unor drepturi salariale suplimentare.

Guvernul mai subliniază că în legea adoptată de Parlament nu se indică sursa de finanţare şi, potrivit art.138 alin (5) din Constituţia României, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

”Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht”, mai arată Guvernul.

Sporurile pentru cei care posedă titlul de doctor

Guvernul a atacat la CCR încă două legi privind majorări salariale acordate bugetarilor – personalului bugetar care posedă titlul ştiinţific de doctor, personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii şi din Ministerul Transporturilor.

Unul dintre articolele contestate din Legea pentru completarea Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, adoptată de Parlament în 8 iunie 2016, prevede acordarea către personalul bugetar care posedă titlu ştiinţific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care a obţinut titlul ştiinţific respectiv.

Referitor la această prevedere, Executivul consideră că apare ”problema riscului interpretării confuze şi discreţionare a legislaţiei, cu consecinţa aplicării subiective a acesteia de către angajator”.

O altă modificare contestată la CCR prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea prim-ministrului şi cele aflate sub controlul Parlamentului, în cazul în care, fie sunt structuri nou înfiinţate, fie contractul colectiv de muncă a expirat.

Referitor la această prevedere, Executivul consideră că prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat, iar acordarea acestei majorări numai personalului menţionat de normă constituie o măsură cu caracter discriminatoriu faţă de celelalte categorii de personal.

Totodată, Guvernul a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la dispoziţiile Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, adoptată de Parlament în 28 iunie 2016.

Amendamentul contestat propune majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016.

”Acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu şi va duce la inechităţi între personalul din aparatul propriu al ministerelor. prin aplicarea cumulată a prevederilor ordonanţei cu amendamentul adoptat de Parlament, personalul din Ministerul Transporturilor ar urma să beneficieze de o creştere salarială de peste 150%, comparativ cu luna septembrie 2015. Măsura propusă generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei, pentru anul 2016 şi 13,6 milioane de lei, pentru 2017”, explică Executivul.

Guvernul reiterează că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

”Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht”, argumentează Guvernul.

Stimulentele lunare pentru personalul medical, vizate de solicitarea Guvernului

Guvernul a atacat la CCR modificările aduse de Parlament legilor 95/2006 şi 263/2004, prin care Ministerul Sănătăţii şi instituţiile cu reţea sanitară pot acorda personalului medical stimulente lunare în limita a două salarii brute pe ţară, pe motiv că nu există stabilită sursa de finanţare.

Guvernul a cerut luni Curţii Constituţionale exercitarea controlului de constituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art.6 alin (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, adoptată de Parlament în 22 iunie 2016.

Executivul contestă prevederea potrivit căreia ministerul Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie pot acorda personalului medical şi de specialitate stimulente financiare lunare în limita a două salarii minime brute pe ţară.

În sesizare, Guvernul arată că “începând cu anul 2011, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi a legilor de salarizare elaborate în baza prevederilor acestei legi.(…) Pe de altă parte, adoptarea acestor măsuri ar putea conduce la un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente 2016 de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei în 2017″.

Totodată, Executivul sesizează faptul că nu este indicată sursa de finanţare.

“Există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastrich”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Tags: , , , , ,
produs-romanesc-napocanews-e1349935001612

Legea care obligă hipermarketurile să comercializeze 51% produse româneşti, promulgată

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni legea care obligă hipermarketurile să expună la raft 51% produse româneşti şi le interzice să încaseze de la furnizor taxe şi servicii, anunţă Administraţia Prezidenţială.

Actul normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, în unanimitate în luna iunie.

Legea a fost contestată de patronate şi a fost amânată de mai multe ori.

Preşedintele Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, declara, la 17 mai, că proiectul de lege potrivit căreia comercianţii trebuie să aibă la raft 51% produse provenite din lanţul scurt de aprovizionare va fi transmisă plenului fără niciun fel de modificare.

Poziţia sa a venit în contextul în care confederaţia patronală CONCORDIA a transmis Parlamentului că a luat la cunoştinţă ”cu îngrijorare modificările în curs de adoptare la Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare”, susţinând că prevederile legii ”încalcă atât legislaţia comunitară, cât şi principiile pieţei unice”, dar şi legislaţia românească şi că ”principalul scop al adoptării lor este efectarea activităţii comerciale a celor care operează în domeniul comerţului modern în România”.

CONCORDIA a susţinut că obligativitatea ca 51% din produsele alimentare din supermarket să fie româneşti nu este de natură să rezolve problemele şi nici să asigure un sprijin real producătorilor români.

La rândul său, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România a avertizat că modificările aduse Legii 321/2009 ”au potenţialul să afecteze masiv funcţionarea normală a comerţului alimentar”.

Pe de altă parte, preşedintele Comisiei de agricultură a mai declarat că, în forma actuală, legea nu contravine principiilor pieţei unice, subliniind că prevede obligativitatea ca în hipermarketuri să existe 51% din produse provenite din ”lanţul scurt” de aprovizionare, fără să facă strict trimitere la produsele româneşti.

Astfel, comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfă pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare. Fac excepţie comercianţii care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active total de până la două milioane de euro, echivalent în lei. Metodologia de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, prevede legea promulgată de şeful statului.

Legea cuprinde şi modificări privind etichetarea cărnii, printre care aceea că obligă comerciantul să afişeze vizibil sintagma «carne românească», pentru carnea comercializată direct către consumatorul final, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile din regulamentele europene, iar produsele din carne comercializate pe piaţa internă vor cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România.

Nerespectarea acestor dispoziţii se sancţionează cu amendă de la 100.000 lei la 150.000 lei, în măsura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 21/1996, republicată.

Prin excepţie, necesarul de produse alimentare poate fi completat cu produse din afara lanţului scurt de aprovizionare, în urma consultării entităţilor din cadrul organizării comune de piaţă, prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Prevederile legii citate nu se aplică în ceea ce priveşte comercializarea fructelor exotice importate din alte ţări.

În plus, comerciantul persoană juridică autorizată care desfăşoară activităţi de comercializare pentru produsele alimentare are obligaţia de a organiza evenimente de promovare şi vânzare a produselor alimentare româneşti, cu respectarea legislaţiei sanitare-veterinare în vigoare. Frecvenţa acestor evenimente, precum şi orarul de funcţionare se va stabili prin hotărâre a consiliului local.

Actul normativ mai prevede că ”relaţiile comerciale dintre furnizori şi comercianţi sunt stabilite prin încheierea unui contract comercial negociat în prealabil de către părţi, care respectă legislaţia în vigoare şi dispoziţiile prevăzute de prezenta lege. Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii. Este interzis oricărui comerciant să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianţi aceleaşi produse la un preţ de achiziţie mai mic sau egal cu cel cu care a achiziţionat produsele respective”.

Tags: , , , , ,
00140002_large

Au fost reluate lucrările pe Autostrada Sebeş-Turda

Lucrările pe lotul 3 al autostrăzii Sebeş-Turda, tronson cu o lungime de 12,5 kilometri, de la intrarea în Aiud până la Decea, au fost reluate, acestea fiind sistate în octombrie 2015 din cauza lipsei autorizaţiei de construcţie.

Pe lotul 3 urmează să fie construite, între altele, două poduri peste râul Mureş, două pasaje peste calea ferată, noduri rutiere, poduri şi podeţe.

”Lotul 3 aferent autostrăzii Sebeş – Turda tranzitează judeţul Alba, 12,45 km – de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea, km 41+250 – km 53+700, cu două noduri rutiere, inclusiv bretele de acces: nodul rutier Aiud la km 44+700, nodul rutier Unirea la km 53+200″, potrivit CNADNR.

Autorizaţiile de construcţie pe loturile 1 şi 3 ale Autostrăzii Sebeş-Turda au fost emise în 28 iunie, după semnarea unui ordin de ministru.

”Această realizare este în fapt punctul de deblocare pentru lucrările sistate în luna octombrie 2015”, arată CNADNR.

Recent, pe lotul 3 al autostrăzii Sebeş-Turda au apărut muncitori şi utilaje, lucrările fiind astfel începute. 

Lotul 4 a primit autorizaţia de construcţie în 5 iulie, iar pe lotul 2 autorizaţia s-a emis anterior.

Tags: , , , ,