Tag Archives: cluj

12650890_10153150575451330_7333360641366065714_n

După finanțările preferențiale din plenul Consiliului Local, Primăria se grăbește să lanseze a doua sesiune de acordare de bani publici pentru proiecte culturale în 2016

Primăria Cluj-Napoca anunță etapa a doua a procesului privind acordarea de finanțări nerambursabile de la bugetul local pentru proiecte și acțiuni culturale, în anul fiscal 2016. Depunerea cererilor de către ONG-uri și asociații se va face în perioada 17 martie – 15 aprilie 2016, iar evaluarea și selecția dosarelor de către comisia specială se va încheia până în 3 mai 2016.

“Alocaţia financiară directă din fonduri publice se acordă în vederea desfăşurării de către persoanele fizice sau persoanele juridice fără scop patrimonial a unor activităţi nonprofit, care să contribuie la realizarea unor acţiuni sau programe de interes public general, regional sau local”, transmit reprezentanții municipalității.

Bugetul pentru această sesiune este de 3.400.000 lei.

Mai multe despre liniile de program, obiectivele generale pe care trebuie să le îndeplinească proiectele depuse și actele necesare AICI.

Consilieii locali au votat vineri, 11 martie 2016, sumele acordate proiectelor înscrise în prima sesiune a programului derulat de Primăria Cluj-Napoca: 8.395.000 lei pentru 137 de proiecte (din 316 cereri depuse).

Cele mai mari sume merg către:

1.400.000 lei – Asociația Festivalul de Film Transilvania

500.000 lei – Asociația Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală

400.000 lei – Federația SHARE – Tineret@Cluj-Napoca 2016

Printre evenimentele cunoscute ce nu s-au calificat pentru finanțare nerambursabilă se numără Micul biciclist și siguranța lui, Festivalul Internațional de Film Comedy Cluj 2016, Festivalul Internațional de Teatru Interferențe, ediția a V-a -Străinul, Swimathon Cluj 2016, COM’ON Cluj-Napoca 2016 – proces participativ pentru tineret, Festivalul Internațional al Teatrelor de Păpuși și Marionete Puck, Photo România Festival, TEDxEroilor sau IT Days.

Această primă sesiune nu a fost lipsită de controverse:

Organizatorii Untold Festival, care au cerut suma de 2.500.000 de lei pentru ediția din 2016 a evenimentului, de altfel cea mai mare sumă solicitată din rândul celor 316 de ONG-uri ce au depus cerere de finanțare, și-au retras proiectul, iar în ședința forului local de vineri 4 proiecte au primit sume suplimentare, mai exact 250.000 lei peste banii propuși de comisia specială:

- 140.000 lei – Opera Națională (3 spectacole în aer liber, în Piața Unirii)

- 50.000 lei – Fundația Diesel (concertul Jean Michel Jarre)

- 40.000 lei – AltArt ( proiect european din cadrul proiectului Cluj – Capitală Culturală Europeană 2021)

- 20.000 lei – Colectiv A (proiect Dacia – Mănăștur)

Anul trecut, municipalitatea clujeană a acordat suma de 10.309.000 lei pentru 202 proiecte şi acţiuni culturale.  

Tags: , , , , , , ,
marasti, panoramio,com

Evoluția prețurilor apartamentelor de vânzare din Cluj, pe cartiere, în 2015

În Cluj-Napoca, în 2015, au fost emise 122 de autorizații de construcție pentru imobile de tip bloc, iar din acestea 26 sunt pentru proiecte P+6. Cele mai multe dintre aceste constucții noi sunt proiectate pentru zonele Mărăști, Iris, Andrei Mureșanu și Mănăștur.

Agenția imobiliară clujeană Coldwell Banker Transilvania a analizat evoluția prețurilor în anul 2015:

Mărăști: Dacă în ianuarie 2015 un apartament cu 3 camere se vindea, în medie, cu 1.130 euro/mp, în decembrie un astfel de apartament se vindea cu 1.155 euro/mp. Mai concret, un apartament cu 3 camere în Mărăști de 64 mp se vindea cu 72.000 euro în februarie 2015, în timp ce o locuință cu aceeași suprafață în noiembrie se vindea cu 74.000 euro.

Apartamentele cu 2 camere în Mărăști au evoluat de la o medie de 970 euro/mp în ianuarie la 1.199 euro/mp în decembrie 2015. O locuință de 54 mp în ianuarie 2015 se vindea cu 52.000 euro, iar în noiembrie o locuință asemănătoare costa 65.000 euro.

Zorilor: În mai 2015, un apartament cu 2 camere de 50 mp se vindea cu 67.500 euro, iar în noiembrie un apartament cu aceeași suprafață se vindea cu 74.000 euro. În august 2014, o astfel de locuință costa aprox. 62.000 euro.

Mănăștur: În martie 2015, un apartament cu 2 camere de 49 mp, la etaj intermediar, se vindea cu 51.000 euro, iar în noiembrie prețul ajungea la 57.000 euro.

Centru: În aprilie 2015, o locuință de 48 mp se vindea cu 68.000 euro, iar în noiembrie cu 73.000 euro.

Grigorescu: În februarie 2015, un apartament cu 2 camere de 48 mp, la etaj intermediar, se vindea cu 50.000 euro, iar în decembrie cu 62.000 euro.

Bună Ziua: În ianuarie 2015, un apartament cu 2 camere de 65 mp se vindea cu 68.500 euro, iar în cu 70.000 euro.

Gheorgheni: În ianuarie 2015, prețurile pentru apartamentele cu 2 camere de 50 mp se învârteau în jurul sumei de 55-56.000 euro, iar în decembrie ajungeau la 63.000 euro.

Clădiri noi și prețuri pentru 2016

Conform agenției menționate, ansamblul Contemporano, care se înalță rapid pe Calea Mănăștur 38-40, va fi  fianlizat în luna septembrie 2016 și va livra pieței clujene 73 de apartamente cu 1, 2 și 3 camere, cu suprafețe între 36 și 80 mp. Mai mult de 60% din locuințe sunt deja vândute.

1 cameră – de la 47.997 euro

2 camere –  de la 63.022 euro

3 camere – de la 65.500 euro

Tot în acest an, vor începe lucrările la un alt proiect rezidențial în zona Anton Pann – strada București.

Citește și Controversele create în jurul legii dării în plată au scăzut prețurile apartamentelor de vânzare, în februarie 2016, în trei cartiere clujene.

Tags: , , , , , ,
Hackathon_Innovation Labs 2016_Cluj-Napoca_3

Idei revoluționare de la Cluj pentru agricultură, sănătate sau comerț. La ce proiecte lucrează tinerii IT-iști

Milo – platforma care pune în legătură posesorii de câini care nu au timp să se îngrijească în mod constant de animalul lor de companie, Produs Românesc –  un instrument de colectare, centralizare şi facilitare a distribuţiei produselor agricole de la producători la colectori finali sau RealSlim – aplicația ce oferă profesioniștilor care lucrează în medii periculoase un avantaj, prin posibilitatea de simulare a unor situaţii complexe într-un mediu virtual controlat sunt doar trei din proiectele câştigătoare la ediţia din 2016 hackathon-ului de 24 de ore organizat, la finele săptămânii trecucute, la Cluj-Na­poca de Innovation Labs. Ideile creative s-au adresat domeniilor: agricultură, cibersecuritate, sănătate și stil de viață, comerț.

„Ne bucură foarte mult să vedem cum, anual, tot mai mulți tineri și tinere vin la Innovation Labs, cu dorința și ambiția de a face o diferență prin creativitatea și energia lor. Anul acesta, Hackathon-ul din Cluj a adunat peste 50 de participanți, prezentând zeci de idei puternice și promițătoare. Drumul de la idee la prototip, într-un interval de 24 de ore, a fost intens – atât pentru tineri, cât și pentru organizatori. Alegerea echipelor câștigătoare a fost o misiune dificilă, având în vedere potențialul ridicat al tuturor echipelor și ideilor înscrise în Hackathon. Felicitări tuturor participanților și mult succes echipelor finaliste, care, în următoarele trei luni, vor trece printr-o experiență memorabilă de mentorat și susținere, împreună cu reprezentanți de top din antreprenoriatul și industria IT&C. ”, a declarat Răzvan Rughiniș, co-fondator Innovation Labs.

Echipele câștigătoare din hackathon intră acum într-o perioadă de training de trei luni, timp în care se vor întâlni săptămânal cu mentorii lor. Vor împărtăși experiențele unor antreprenori de vârf și vor avea parte de acces la tehnologii de ultimă generație pentru a-și rafina conceptul și prototipul și a-l înscrie în traiectoria către un produs de impact global.

Pe 24 mai 2016, la Demo Day, echipele finaliste își vor prezenta prototipurile în fața partenerilor, a reprezentanților media și a potențialilor investitori, urmând ca echipele cele mai convingătoare să fie premiate și să beneficieze de sprijinul Innovation Labs și după încheierea programului.

Echipele intrate în programul de mentorat Innovation Labs 2016 din Cluj-Napoca sunt:

Produs Românesc – Aplicaţia dezvoltă un instrument de colectare, centralizare şi facilitare a distribuţiei produselor agricole de la producători la colectori finali.

BeeSmart – Soluţia BeeSmart vine în ajutorul apicultorilor prin digitalizarea carnetului de stupina reuşind astfel să scadă timpul în care stupul este deschis, totodată eficientizând comunicarea între crescătorii de albine. De asemenea soluţia oferă informaţii suplimentare referitoare la starea stupului prin citirea greutăţii, temperaturii şi umidităţii, elemente extrem de importante pentru verificarea sănătăţii familiei de albine.

SmartKineto – SmartKineto este un dispozitiv care vine în ajutorul tuturor chinetoterapeutilor prin monitorizarea digitală a pacientului, acesta putând execută exerciţiile în mod corect de la distanţă (chiar de la locul de muncă).

Napoca Solutions – Napoca solution este un soft ERP care promite gestionarea în timp real al lucrărilor şi management-ul contractelor din cadrul companiilor cu echipe mobile.

Milo – Este o platforma care pune în legătură posesorii de câini care nu au timp să se îngrijească în mod constant de animalul lor de companie.

Bloom – Bloom oferă o alternativă virtuală printr-o aplicaţie care permite oamenilor cu probleme de sănătate să formeze support groups cu scopul de a le ameliora, punându-i în contact cu oameni în domeniu.

RealSlim – RealSlim a fost realizat pentru a oferi profesionistilor care lucrează în medii periculoase un avantaj, prin posibilitatea de simulare a unor situaţii complexe într-un mediu virtual controlat. Soluţia constă în utilizarea de harware adaptabil care poate simula condiţii din realitate.

SmartClothes – Aplicaţia permite utilizatorului încărcarea imaginilor cu îmbrăcăminte şi haine pe o platforma şi creează o lista de produse similare din magazinele online partenere.

Promy – Promy este o platforma care vrea să înlocuiască catalogul de promoţii primit acasă de către clienţi cu o aplicaţie pe mobil prin intermediul căreia ei vor face cumpărături într-un mod inteligent.

Simultan, s-au desfașurat și hackathoanele din Sibiu și Timișoara.

 

 

Tags: , , , , , , , , ,
porsche-918-spyder-52a313b50cd39-465x390

Porsche angajează la Cluj. Își deschide centru de devoltare software în domeniul auto

Gigantului german Porsche deschide la Cluj-Napoca un centru de devoltare software în domeniul auto. 25 de persoane urmează să fie angajate până la finele anului, în special ingineri software.

’’Prin intermediul noii reprezentanţe din Cluj, activitatea de dezvoltare este concentrată în continuare în mod consecvent asupra autovehiculului viitorului. Clujul va contribui la susţinerea procesului de digitalizare a autovehiculului de către firma noastră’’, a declarat Malte Radmann, preşedintele consiliului de administraţie al Porsche Engineering. “România şi oraşul universitar Cluj-Napoca fac parte din categoria celor mai inovatoare regiuni în domeniul dezvoltării de software din Europa. Un număr ridicat de firme din domeniul IT îşi au originea în această localitate şi se constată existenţa unui cadru dinamic de Start-up. Pentru Porsche Engineering, această situaţie reprezintă un sol fertil ideal pentru soluţiile inovatoare în domeniul dezvoltării de software în sectorul automobilelor”, mai spune acesta.

Compania Porsche Engineering Romania SRL, cu sediul pe strada Constantin Brâncuși 69-71 din Cluj-Napoca, a fost înfiinţată în luna septembrie 2015. Porshe mai deţine la Cluj-Napoca şi compania de consultanţă în IT şi de management al proceselor pentru industria automotive MHP Con­sulting Romania, înfiinţată în urmă cu doi ani.

 

Tags: , , , ,
tiff_gala_deschidere

Cât costă să organizezi TIFF-ul și câți bani lasă festivalierii la Cluj

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), cel mai mare festival de profil din România inițiat de clujeanul Tudor Giurgiu, ajunge la cea de a 15-a ediție: 27 mai – 5 iunie 2016. 

Până atunci însă, în 2015 a stabilit un nou record de spectatori, cu peste 73.000 de bilete vândute, 110.000 de participanți (incluzând toate evenimentele gratuite, masterclass-urile, workshop-urile, lansările, expozițiile, concertele, petrecerile), 850 de profesioniști din lumea filmului invitați, 400 de proiecții și 223 de filme din 60 de țări.

Bugetul TIFF pentru anul trecut a fost estimat la 1.5 – 1.6 milioane de euro (circa 7 milioane lei). La capitolul finanțări, 2 milioane lei au venit de la Ministerul Culturii, 1 milion lei de la Primăria Cluj-Napoca, echipa festivalului a mai obţinut şi o finanţare de la granturile SEE şi norvegiene prin Fondul Bilateral Naţional pentru o nouă secţiune: Norwave, iar restul banilor necesari – sponsori, vânzare de bilete, etc.

Astăzi, a fost dat publicității un studiu privind impactul TIFF în economia Clujului, studiu realizat de Facultatea de Business din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” și care a luat în calcul fondurile investite în economia locală pentru organizarea festivalului, taxele și impozitele locale generate de activitățile în directă legătură cu festivalul, dar și banii cheltuiți de participanți.

80% dintre participanți sunt clujeni

Documentul arată că ponderea clujenilor în totalul participanților la TIFF se situează între 81% și 85%, restul participanților fiind turiști din alte județe sau din străinătate.

Turiști cu venituri ridicate

Conform  studiului, turiștii sunt preponderent persoane cu venituri ridicate, peste medie, 48% dintre ei alegând să se cazeze la hoteluri și pensiuni pentru o perioadă de 3 sau 4 nopți, la un tarif mediu de 94,8 lei / noapte. În timpul petrecut în Cluj, 70% dintre turiști văd cel puțin 2 filme pe zi, iar 40% văd cel puțin 3 filme. Rămâne însă suficient timp pentru a face cumpărături (8% din vizitatori) sau a ieși în oraș alături de prieteni (57,9%) – ceea ce înseamnă că 66% dintre turiștii atrași la Cluj de festival reprezintă o sursă de venituri pentru localuri sau magazine din oraș. Ei cheltuiesc în medie 57,6 lei/persoană pentru masa, la care se adaugă costul biletului la film și transportul. În plus, aproximativ 20% dintre turiști sunt public nou, veniți pentru prima dată la Cluj datorită TIFF.

Clujenii cheltuie 50 lei/eveniment

La încasările provenite direct de la vizitatori se adaugă sumele cheltuite de rezidenți. Clujenii participă în medie la 5 zile ale festivalului, respectiv la 1,42 de evenimente/zi. Studiul arată că 80% dintre ei realizează și alte activități cu prilejul ieșirilor la film, plătind în medie 49,5 lei pentru bunuri și servicii ca urmare a participării la un eveniment al festivalului.

Studiul a măsurat și percepțiile participanților cu privire la impactul festivalului asupra economiei și scenei culturale locale.

Astfel, majoritatea respondenților consideră că TIFF atrage investiții în oraș și încurajează localnicii să dezvolte noi activități economice, dar și că introduce problema infrastructurii pe agenda autorităților locale. În ceea ce privește scena culturală locală, studiul arată că, pe lângă oferirea unor alternative de petrecere a timpului liber, acesta crește nivelul de educație și cultură, contribuie la dezvoltarea vieții culturale a Clujului și la promovarea culturii locale și facilitează comunicarea și dezvoltarea relațiilor la nivel social.

Peste 50% dintre respondenți afirmă că TIFF este un simbol cultural pentru Cluj, însă este covârșitoare proporția de 90% a celor care au o impresie bună sau foarte bună despre festival, în urma participării.

Cei mai mulți participanți la TIFF sunt din categoria de vârstă 26-35 de ani, cu venituri peste medie și cu studii superioare (aproximativ 45% din total).

Spectatorii sub 25 de ani reprezintă 27% din publicul festivalului, iar cei între 36 și 45 de ani aproximativ 15% din total. Pe toate grupele de vârstă, 86% din spectatorii TIFF sunt persoane care au cel puțin studii universitare.

Cercetarea Facultății de Business din cadrul UBB a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de peste 1.000 de persoane, dintre care 828 participanți la TIFF cu domiciliul stabil în Cluj-Napoca în ultimele 6 luni înaintea festivalului, inclusiv studenți, și 178 de participanți proveniți din alte orașe și din străinătate.

„Am lucrat doi ani la acest studiu, în 2014 și 2015, pentru că am dorit să verificăm validitatea rezultatelor de la ediție la ediție și să oferim o analiză cât mai corectă și concretă. Cercetarea confirmă impactul economic al festivalului și valoarea pe care acesta o aduce comunității, dar și aprecierea de care TIFF se bucură în rândul publicului cu un nivel înalt de educație”, a explicat Adina Negrușa, coordonator al studiului.

„TIFF a stabilit noi standarde în organizarea de evenimente la un nivel profesionist și a pus pe harta orașului noi spații pentru desfășurarea acestora, contribuind la dezvoltarea infrastructurii culturale. Festivalul a generat efecte importante în comunitate și prin educație, și prin implicarea în proiecte sociale. Era deja cunoscut faptul că TIFF a ajuns, în 15 ani, cel mai important brand cultural al orașului și unul din cele mai apreciate și respectate festivaluri de film din lume. Am fost însă curioși să vedem efectele TIFF asupra orașului dintr-o perspectivă de business, văzând numărul mare de invitați români și străini, precum și turiști, care vin anual la festival”, a spus și Tudor Giurgiu, președintele festivalului.

Concluzia studiului arată că TIFF-ul generează un impact economic de 7,5 milioane de euro (33 milioane lei) în economia Clujului, adică de 5 ori suma investită în organizarea festivalului. 

Record de turiști pentru Cluj în 2015

TIFF-ul nu este singurul festival clujean cu impact major în economia loclă și care aduce valuri de turiști în capitala Transilvaniei. Pe listă figurează și Untold și Electric Castle.

Grație acestor evenimente, dar și ținând cont de faptul că orașul Cluj-Napoca a fost Capitală Europeană a Tineretului, conform Direcției Județene de Statistică, în 2015, atât în municipiu cât și în județ a fost înregistrat un număr record de turiști: 428.239 ( 88.368 străini) în județ și  319.220 în Cluj-Napoca.

În lunile iunie, iulie și august 2015 (perioada de desfășurare a celor 3 festivaluri) au fost raportate circa 130.000 de sosiri în hoteluri, aproximativ 43.000 în fiecare lună, cu mici fluctuații. Concentrația cea mai mare de turiști a fost în Cluj-Napoca (31.000 în iunie, 32.800 în iulie și 30.500 în august).

De exemplu, amintim că Clujul era “booked” pentru Untold încă cu două luni înainte de eveniment. Anul acesta, istoria se repetă: 80% din capacitatea unităților de cazare din municipiu era rezervată deja în februarie.

De altfel, într-un raport al companiei de audit Ernst&Young se arată că cele două festivaluri de muzică din Cluj – Electric Castle şi Untold – devin „active strategice pentru economia locală a orașului”. Raportul menționat punctează că dezvoltarea unei infrastructuri culturale este o prioritate pentru România. În 2021, un oraș din țară – Baia Mare, București, Cluj-Napoca sau Timișoara – va fi desemnat Capitală Europeană Culturală. Mai multe AICI.

CITEȘTE și primele informații despre TIFF 2016, ediție ce va beneficia de 2 milioane de lei de la Ministerul Culturii și 1.4 milioane lei, fonduri nerambursabile, de la Primăria Cluj-Napoca.

(Articol de Cosmin FOSTI)

 

Tags: , , , , , , , , ,
danieldon

Directorul AJOFM Cluj, trimis în judecată. A luat mită de circa 3.5 milioane lei

Directorul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj, Daniel Don, a fost trimis în judecată, în stare de arest la domiciliu, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Cluj pentru luare de mită (8 infracțiuni) şi fals în declaraţii într-un dosar privind fapte de corupţie comise în perioada 2010 – 2015.

În dosar au mai fost deferiţi justiţiei: sub control judiciar – Marian Moteoc, la data faptelor şofer personal al lui Daniel Don, pentru complicitate la luare de mită, şi în stare de libertate – Diana Uifălean, Andrei Enyedi şi Vasile Apătean, experţi în cadrul echipelor de implementare a proiectelor AJOFM Cluj, pentru dare de mită.
Potrivit unui comunicat al DNA Cluj, în perioada 2010 — noiembrie 2015, în activitatea de implementare a proiectelor finanțate din fonduri europene, în care Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) Cluj a avut calitatea de beneficiar său partener au fost cooptate de către inculpatul Don Daniel persoane provenind din rândul angajaților AJOFM, subordonați ai acestuia ori din rândul foștilor angajați suspendați din funcție, aceștia fiind desemnați în calitate de experți ai proiectelor.

“Remunerațiile experților care compuneau echipa de management și respectiv echipa de implementare constituiau cheltuieli ale proiectelor, cuprinse ca atare în bugete drept cheltuieli cu resursa umană și erau suportate din fondurile provenind din bugetul Uniunii Europene. Întrucât, potrivit prevederilor legale, directorul Don Daniel nu putea fi remunerat în cadrul proiectelor, din probele administrate în cauză a rezultat faptul că acesta a pretins o parte din veniturile încasate de subordonații săi. În acest context, în perioada respectivă, inculpatul Don Daniel, în calitate de funcționar public cu funcție de conducere, director executiv al AJOFM Cluj, reprezentant legal al instituției și manager al proiectelor finanțate din fonduri provenind din bugetul Uniunii Europene în care instituția a avut calitatea de beneficiar său partener, a pretins și a primit, în mod repetat, de la inculpații Uifălean Cristina Diana, Enyedi Andrei, Apătean Vasile Dumitru și alte persoane, sume de bani totalizând 3.486.829 lei, bani care provin din bugetele unor proiecte finanțate din fonduri europene, prin programele POSDRU și FEAG”, se arată în rechizitoriu DNA.

Începând din anul 2012, inculpatul Don Daniel a fost sprijinit în obținerea foloaselor bănești de către Moteoc Marcu Marian, șoferul său, care a colectat lunar banii pretinși. Sumele de bani respective au fost remise de regulă, în sediul instituției, de cele mai multe ori în plicuri.

După colectare, banii au fost înmânați inculpatului Don Daniel sau, la indicațiile sale exprese, au fost depuși fie în autoturismul de serviciu folosit de către acesta din urmă fie într-un cont bancar deținut de directorul Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) Cluj.

“Inculpatul Don Daniel, în calitate de funcționar public, are obligația declarării activelor financiare cu ocazia completării declarației de avere în cuprinsul căreia, sub sancțiunea atragerii răspunderii penale pentru infracțiunea de fals în declarații. Urmare a analizării declarațiilor de avere completate de către Don Daniel la data de 14.04.2014, aferent veniturilor obținute pe parcursul anului 2013 și respectiv la data de 08.04.2015 corespunzător veniturilor obținute în anul 2014, s-a reținut că funcționarul public nu a declarat sumele identificate în conturile bancare la categoria activelor financiare”, se mai precizează în comunicatul remis presei.

În cauză, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpatului Don Daniel.

De asemenea, s-a mai dispus luarea măsurii asigurătorii prin instituirea popririi asupra sumei de 508.230,80 lei ce reprezintă o creanță nerecuperată de inculpatul Don Daniel de la o societate comercială.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Cluj, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

Perchezițiile DNA la sediile AJOFM Cluj au avut loc în 13 noiembrie 2015.

Tags: , , , , , ,
Banca Transilvania

BT intră pe piața de investment banking. Cumpără o companie cu tranzacții de peste 2 miliarde euro

Banca Transilvania preia activitatea de investment banking a Capital Parteners, cea mai mare firmă independentă de fuziuni şi achiziţii şi de finanţări corporative din România. Tranzacţia, ce urmează să fie finalizată până la finele lunii martie 2016, constă în preluarea echipei şi brandului Capital Partners, astfel încât BT Securities va deveni BT Capital Parteners.

BT Capital Partners va oferi firmelor asistență pentru listarea pe piața de capital și pentru atragerea de investitori, servicii de brokeraj, consultanță pentru fuziuni și achiziții, finanțare și structurarea schemelor de finanțare complexe, cercetare de piață și consultanță pentru management strategic.

„Intrarea pe piața de investment banking reprezintă un moment-reper pentru Grupul Financiar Banca Transilvania deoarece ne facilitează completarea gamei de produse și servicii oferite clienților din segmentul large corporate. Prin BT Capital Partners dorim să oferim servicii financiare de top, specializate și complementare celor bancare, contribuind astfel inclusiv la finanțarea economiei. Intenția noastră este de a combina platforma și experienta BT Securities și a Diviziei Corporate a băncii cu aria de expertiză a Capital Partners în zona de investment banking. Această noua achiziție face parte din strategia Grupului Financiar Banca Transilvania de valorificare a oportunităților de creștere oferite de piața locală”, a declarat Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație al BT.

Capital Partners este o companie fondată acum 10 ani de Doru Lionachescu – fost jurnalist şi redactor-sef adjunct la revista “Capital” (1992-1995) și unul dintre cei care au pus bazele publicației –  și de câțiva parteneri. De la înființare și până în prezent, compania a intermediat tranzacții în valoare de peste 2 miliarde de euro.

Tags: , , , ,
servus_2021_0 (1)

250.000 lei extra de la bugetul local pentru concertul Jean Michel Jarre, Opera în stradă sau un proiect european din cadrul Cluj Capitală Culturală

Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a adoptat în ședința de vineri, 11 martie 2016, cu 16 voturi pentru, proiectul de hotărâre privind alocarea de finanțări nerambursabile de la bugetul local pentru activități nonprofit de interes general în anul curent.  Cu amendamente și  după o serie de discuții în contradictoriu.

Totul a plecat de la o problemă ridicată de edilul Emil Boc și anume suma propusă de Comisia de analiză și selecție a proiectelor pentru Asociația Culturală Pro Transilvania – 210.000 lei din 414.600 lei solicitați pentru evenimentul “Opera Aperta 2016, Spectacole lirice și coregrafice în aer liber”, mai exact 3 spectacole pe care Opera Națională Română din Cluj-Napoca dorește să le organizeze pe parcursul acestui an în Piața Unirii.

“Opera și toate asociațiile care lucrează în parteneriat cu Opera Română trebuie să plătească drepturi de autor. Din discuția pe care am avut-o cu directorul instituției de cultură, aceste sume alocate de noi abia acoperă drepturile de autor și le mai rămân foarte puțini bani pentru a organiza efectiv aceste spectacole în centrul orașului. Recomandarea pe care o fac este de a suplimenta suma propusă până la cunatumul de 350.000 lei, sumă cu care s-ar putea încadra pentru a realiza aceste evenimente. Eu nu pot să propun, doar să ridic probleme. Dumneavoastră vă asumați o astfel de decizie. Chiar dacă va exista o a doua sesiune de depuneri de dosare pentru finanțări nerambusabile, ei dacă primesc acum banii propuși cu atât rămân”, a punctat Edilul.

Propunerea primarului a fost preluată de Ligia Bocșe, reprezentant al vechiului PDL în forul local, care a venit, la rândul său, cu alte trei amendamente și anume: suplimentarea sumei propuse de Comisia de analiză și selecție pentru Fundația Diesel în vederea organizării concertului Jean Michel Jarre – Electronica 1: The Machine – în toamna acestui an, la Sala Polivalentă – o majorare de la 50.000 de lei (din 896.400 solicitați), la 100.000 de lei, de asemenea o majorare pentru Asociația Colectiv A  – de la 10.000 lei (din 80.000 lei solicitați), la 30.000 lei – pentru proiectul “Cinema Dacia – Mănăștur Central. Evenimente culturale și comunitare în cartier” și nu în ultimul rând, o majorare de la 10.000 lei, la 50.000 lei (din 94.800 lei solicitați) pentru Fundația AltArt pentru Artă Alternativă  în vederea realizării proiectului “Artizen”, proiect partener al Asociației „Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană” și care prevede organizarea de diverse activități pe malul Someșului – una din temele majore ale candidaturii municipiului la titlul pus la bătaie de Comisia Europeană.

Csoma Botond, Claudia Anastase, Dan Morar, Irimie Popa și Adrian Mureșan au fost doar câțiva dintre consilierii locali care s-au opus acestor amendamente, mai puțin cel privind Opera Română, argumentând că astfel de propuneri trebuiau dezbătute în cadrul ședinței Comisiei și nu în plenul ședinței forului administrativ. “La Operă am înțeles, Jarre e celebru, dar cine e AltArt? Nu e corect față de restul ONG-urilor ce au depus dosare. Aici în plen putem să jonglăm cu sumele cu vrem noi?”, a punctat Botond. “E jenant ținând cont că la sport s-au făcut majorări de 5-10.000 lei”, a spus și Mureșan. O altă problemă legată de majorarea sumei pentru Fundația AltArt a fost faptul că banii defpt spre finanțarea a două proiecte.

Edilul a intervenit și a replicat răspicat: “La Operă am explicat cum stă treaba, concertul lui Jarre cred că este un eveniment important pentru Cluj și am înțeles că a fost rezervată deja sala și banii pe care contau față de suma propusă de noi pune în pericol realizarea acestui proiect. Cât despre AltArt, este un proiect finanțat in bani europeni și pentru a accesa aceste fonduri au nevoie de 18.000 euro din alte surse. Suma de la UE  este peste dublul celei alocate de la bugetul local. Orice inițiativă aduce bani în Cluj e bine binevenită. Suntem în anul critic de decidere al titlului de Capitală Culturală Europeană. Nu putem da un semnal greșit nesusținând proiectele ce fac parte din aplicația municipiului nostru în această competiție internațională. Chiar joi voi merge la București, alături de Florin Moroșanu, la o întâlnire cu președintele juriului competiției și vom vorbi pe tema proiectelor și finanțărilor”.

“Există o competiție puternică după cum știți și cred că avem o șansă bună să câștigăm. Vom afla în luna septembrie. Vom face tot posibilul să aduce la Cluj acest titlu, iar în legătură cu aceste proiecte care sunt cuprinse în aplicația pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, ele fac parte din temele majore cum este și Someșul. În lunile ianuarie și februarie am încercat să transmitem mesaje colaboratorilor să încerce să abordeze dintre aceste proiecte pentru a vedea și a testa cum anume am putea să le în anul următor profilul strucutral al acestor zone. Din câte cunosc eu, în ceea ce privește proiectul Artizan, acesta are ca scop creșterea profilului cultural al unor zone din oraș, iar o parte din această activitate se va desfășura în zona Someșului”, a declarat, la rândul său, Florin Moroșanu, președintele Asociației „Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană”.

Cluj-Napoca concurează cu Bucureștiul, Baia Mare și Timișora la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Citește și 700 mii lei pentru Cluj Capitală Culturală Europeană 2021, în 2016. Tudor Giurgiu (TIFF) se alătură echipei executive

Pe scurt, cei 250.000 lei extra:

- 140.000 lei – Opera Națională (3 spectacole în aer liber, în Piața Unirii)

- 50.000 lei – Fundația Diesel (concertul Jean Michel Jarre)

- 40.000 lei – AltArt ( proiect european din cadrul proiectului Cluj – Capitală Culturală Europeană 2021)

- 20.000 lei – Colectiv A (proiect Dacia – Mănăștur)

În urma votării proiectului cu aceste amendamente, suma nerambursabilă alocată de la bugetul local pentru activități nonprofit de interes general în anul 2016 este de 8.395.000 lei față de 8.145.000 lei propuși de Comisia de analiză și selecție a proiectelor. Banii vor merge către 137 de ONG-uri, din cele 316 ce au depus cereri. 16 proiecte sunt regionale, iar 121 de interes local. 14 ONG-uri au depus contestații după publicarea propunerilor Comisiei, 3 fiind admise. O a doua sesiune de depunere a dosarelor pentru finanțări nerambursabile va avea loc în lunile următoare, dar suma disponibilă nu a fost făcută publică.

Cele mai mari sume merg către:

1.400.000 lei – Asociația Festivalul de Film Transilvania

500.000 lei – Asociația Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală

400.000 lei – Federația SHARE – Tineret@Cluj-Napoca 2016

Organizatorii Untold Festival, care au cerut suma de 2.500.000 de lei pentru ediția din 2016 a evenimentului, de altfel cea mai mare sumă solicitată din rândul celor 316 de ONG-uri ce au depus cerere de finanțare la Primăria Cluj-Napoca, și-au retras proiectul. Fundația J.M.Keynes (în spatele căruia se află Decebal Cotoc) a cerut suma de 2.475.000 lei pentru Festivalul rock 2016 – We are Rocking The City, ediția a III-a, însă va primi doar 170.000 de lei, mai mult totuși decât anul trecut când a primit 150.000 lei.

Printre evenimentele cunoscute ce nu s-au calificat pentru finanțare nerambursabilă se numără Micul biciclist și siguranța lui, Festivalul Internațional de Film Comedy Cluj 2016, Festivalul Internațional de Teatru Interferențe, ediția a V-a -Străinul, Swimathon Cluj 2016, COM’ON Cluj-Napoca 2016 – proces participativ pentru tineret, Festivalul Internațional al Teatrelor de Păpuși și Marionete Puck, Photo România Festival, TEDxEroilor sau IT Days.

LISTA COMPLETĂ A CERERILOR ȘI SUMELOR PROPUSE AICI

Anul trecut, municipalitatea clujeană a acordat suma de 10.309.000 lei pentru 202 proiecte şi acţiuni culturale.  

 

Tags: , , , , , , , , , , ,
00026020_large

Aproape 15.000 de firme și peste 34.000 de persoane fizice, executate silit la Cluj, în februarie

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Cluj a încasat în luna februarie 2016, la bugetul consolidat al statului, 238 milioane lei, cu 102 de milioane de lei peste aceeaşi lună a anului 2015 (136 milioane lei).

Cea mai mare creştere a fost înregistrată la asigurări de şomaj, de la 3.10 la 3.39 milioane lei, urmată de asigurările de sănătate, de la 42 la 44 milioane lei şi bugetul de stat (fără vamă), de la 104 la 107 milioane lei. Faţă de 2015, în februarie 2016, s-au încasat mai puțini bani la asigurările sociale de stat: de la 83 la 82 milioane lei.

14.905 firme se aflau la finele lunii trecute în executare silită, pentru o sumă de 257 milioane de lei şi 34.969 de persoane fizice, cu 40 de milioane.

Pentru a recupera sumele datorate statului, AJFP a emis 7.620 de somaţii în sumă de 56 mii lei, a înfiinţat 4.286 popriri în cuantum de 27 mii lei şi doar 3 de sechestre, pentru 10 mii lei.

În aceeaşi lună, fiscul clujean a încasat 15 mii lei din somaţii şi 13 mii lei din popriri.

Stocul de bunuri nevalorificate se ridica la 180 mii lei.

 

Tags: , , , , ,
floresti_constructii

Cine vrea să construiască Centura de Sud din Florești. Ar trebui să fie gata în noiembrie

Nouă firme au depus oferte pentru realizarea Drumului de Legătură SUD Florești, cel care va avea un traseu prin spatele zonei Polus – Metro.

În continuare, Comisia de licitație va evalua ofertele, va cere eventuale clarificări și va desemna câștigătorul. Realizarea Drumului de Legătură Sud este finanțată exclusiv din bugetul comunei Florești, grație unui credit revolving, obținut deja în urma unei licitații (valoare de maxim 47.672.339,40 lei).

Cele nouă firme sunt:

SC DIFERIT SRL  – 28,400 milioane lei

KIAT GROUP CONSTRCT (C-TIN SANDU ALDEA96) + VIAROM CONSTRUCT – 29,401 milioane lei

SC NORD VEST INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII SRL – 30,477 milioane lei

SC NAPOCA SA – 31,089 milioane lei

TIRRENA SCAVI SPA – 31,888 milioane lei

SC SYLC CON TRANS SRL – 32,579 milioane lei

SC NORD CONFOREST SA – 33,262 milioane lei

ANTREPRIZA REPARAȚII ȘI LUCRĂRI ARL CLUJ SA – 35,012 milioane lei

SC PORR CONSTRUCT SRL – 36,182 milioane lei)

“Sper ca în urma analizei ofertelor tehnice să nu avem contestații și să putem începe lucrările în aprilie-mai 2016. În mod normal, funcție și de condițiile meteo precum și alți factori, în noiembrie 2016 ar trebui să avem drumul de legătură utilizabil“, a declarat primarul comunei Florești, Horia Șulea.

Drumul, care va porni din strada Tăuțiului și va face joncțiunea în Cluj Napoca cu Drumul Sfântul Ioan, va avea o lungime de 2,685 km (firul principal, la care se adaugă încă doi kilometri de bretele). Va avea 11 podețe și 2 poduri, precum și două girații și 3 intersecții. Vor fi incluse și două bretele de legătură cu DN1, una în zona Metro și una în zona Polus. Carosabilul va fi de 2x 3,5 metri, pe o parte trotuarul va fi de 1,5 metri, iar pe cealaltă parte va fi inclusă și o pistă de biciclete, lățimea ansamblului trotuar – pistă de biciclete fiind de 2 metri. Toate acestea alături de rigole ranforsate, zid desprijin pe coloane, șanțuri de beton, rambleu, piloți forați, filtre drenante, drenuri orizontale și, bineînțeles, semnalizare rutieră.

Tags: , , , ,
image

Camera de Comert Britanico-Romana, la Cluj. “Clujul e deja un pol de interes foarte puternic pentru Marea Britanie”

Camera de Comerţ Britanico-Română (BRCC) a inaugurat joi, 10 martie 2016, la Cluj-Napoca, prima sa filială din afara Bucureştiului, in prezenta ambasadorului U.K., E.S. Paul Brummell.

“Cred că este un moment foarte pozitiv pentru dezvoltarea relațiilor româno-britanice. Un motiv a fost că deja avem un British Business Group Transilvania. În al doilea rând, Clujul e deja un pol de interes foarte puternic pentru Marea Britanie, avem o prezență forte aici. Nu numai in sectorul comcercial”, a spus Paul Brummell.

image

El a adăugat că Marea Britanie are interese și în domeniul educației. “Avem un interes mare și în sectorul de educație. O să vizitez mâine Royal School. Dezvoltăm legături și în sectorul universitar”.

La randul sau, directorul general al Camerei, Charlie Crocker, a explicat de ce a fost ales Clujul: “Clujul este una dintre cele mai interesante pieţe din România şi, evident, a doua mare piaţă după Bucureşti. Există în Cluj, de asemenea, o comunitate şi un număr de firme britanice în creştere, pe care dorim să le sprijinim. Ceea ce ne fascinează aici este că britanicii nu sunt doar investitori în domeniul IT&C dar se implică şi în activitatea unor ONG-uri. În plus, avem aici şcoli organizate după model britanic. Interacţionăm cu Clujul la nivel cultural şi educaţional prin parteneriatul dintre Universitatea Holt şi UBB, pentru programul MBA. Toate acestoea sunt argumente pe baza cărora vom putea dezvolta relaţiile bilaterale şi oportunităţi serioase între România şi Marea Britanie”.

“Deschiderea acestei Camere de Comert Romano-Britanice demonstreaza vitalitatea si dezvoltarea economica a Clujului, cel mai important pol economic dupa capitala”, a declarat si edilul Clujului, Emil Boc.

 

image

Camera de Comerţ Britanico-Română este o organizaţie privata, înfiinţata in 1998 pentru a stimula relaţiile de afaceri dintre cele două ţări. Mai are birouri la la Londra si Bucuresti. Filiala de la Cluj-Napoca are sediu in cladirea de birouri The Office. 

 

Tags: , , , , , ,
gheorgheni

Controversele create în jurul legii dării în plată au scăzut prețurile apartmentelor în trei cartiere din Cluj

Efectele tulburărilor din piață din cauza controversatei legi a dării în plată au început să se vadă, drept urmare, după o lungă perioadă de timp, prețurile apartamentelor de vânzare din Cluj-Napoca au înregistrat o ușoară scădere, în luna februarie 2016, în unele cartiere.

“Luna martie pare a fi una decisivă. În cazul în care Legea dării în plată va trece și de Camera Deputaților, după ce a fost adoptată în unanimitate de către Senat, vom asista cu siguranță la măsuri extreme pe piața bancară ce vor frâna creditarea. În această situație ne așteptăm să scadă numărul de cereri în sectorul rezidențial, lucru care va contribui la scăderea pretențiilor vânzătorilor și, deci, și a prețurilor. În ceea ce privește creditele Prima Casă, Banca Națională a propus un amendament prin care Legea dării în plată să nu includă acest tip de credite. Ramâne de văzut în perioada imediat următoare dacă va fi sau nu aprobat și, în consecință, dacă vom mai putea vorbi despre creditul Prima Casă începand din aprilie”, spun analiștii clujeni de la Blitz Imobiliare.

În Gheorgheni, Mărăști și Bună Ziua prețurile apartamentelor au scăzut

Topul cartierelor Clujului și-a păstrat și în luna februarie podiumul: Andrei Mureșanu, Centru, Zorilor.

indice2-768x96

În ceea ce priveste gradul de confort, se poate observa că locuintele cu un grad ridicat de confort, cu peste 4 camere, au înregistrat scăderi de prețuri în Cluj-Napoca, iar pe zona Clujului, incluzând Florești, Baciu și Apahida, au stagnat.

indice1-768x114

Tags: , , , , ,
workincluj

Proiect de Cluj: un site care le spune freelancer-ilor unde își pot găsi un “birou” în oraș. Cafenea sau spațiu de coworking

Numărul freelancer-ilor, adică al persoanelor care lucrează și nu au un birou fix, este în continuă creștere în Cluj-Napoca, fie că vorbim de IT-iști, artiști, traducători, jurnaliști sau PR-iști, etc. Statisticile arată că această categorie se aprope de 20%  din totalul forței de muncă. Dacă cei mai mulți preferă să lucreze de acasă, alții aleg spațiile de coworking – piață aflată în plină dezvoltare în capitala Transilvaniei (Cluj Hub, Impact Hub, Zain Studio, Cluj Cowork, Chaos Cowork, etc) sau clasicele cafenele. Ce lipsea însă până astăzi, 10 martie 2016, era un site dedicat freelancer-ilor clujeni, adică o platformă online care să inventarieze “birourile mobile” cu plusurile și minisurile lor. Sergiu Andreca, un tânăr de 23 de ani din Satu Mare care de 5 ani locuiește în Cluj-Napoca și care, la rândul său, lucrează de acasă, în IT, a rezolvat problema. A creat site-ul workincluj.com, de altfel, o premieră pentru România.

“Ideea acestui proiect mi-a venit la început de ianuarie. Lucrez de acasă și prea mult timp petrecut între patru pereți se apropie de o mini depresie. Trebuia să mă întâlnesc cu câțiva prieteni la ora 5 după masa și pentru că aveam încă ore bune la dispoziție am decis să-mi iau laptopul și să merg să lucrez din oraș, dintr-o cafenea. Prima locație aleasă nu a fost una ideală: o singură priză disponibilă, la bar. Nu doream ca toată lumea care intră în locație să vadă la ce lucrez eu. Am căutat pe google unde pot găsi un loc mai potrivit, iar primele două pagini cu rezultate erau doar oferte de muncă. Următorul pas a fost să caut și să cumpăr domeniul workincluj.com și să mă apuc de lucru la un proiect care să-i ajute și pe alții în situația mea, freelanceri sau corporatiști care vor să mai schimbe mediul de lucru”, a mărturisit Sergiu Andreca.

sergiuandreca

Nici trei luni mai târziu, site-ul este pe “piață”. Utilizatorii, care se pot loga direct cu contul de Facebook sau cu cel de Gmail, pot găsi aici informații relevante precum: locații disponibile, poze și site-ul oficial, o scurtă descriere, recenzii din partea echipei proiectului și a altor utilizatori sau recomandări. De asemenea, există o hartă a Clujului pe care “birourile” sunt însemnate, astfel încât cei interesați să nu piardă timp cu orientarea. Pentru fiecare locație în parte este specificat dacă se află în apropierea unei stații de autobuz sau a unei parcări, dacă există Wi-Fi, câte prize și unde sunt ele amplasate, dacă este gratuit sau cu plată și dacă suma în cauză poate fi achitată cu cardul sau doar numerar, dacă se poate servi mâncare și băutură, etc. Nu în ultimul rând, site-ul beneficiază de o secțiune de blog unde vor fi publicate articole cu sfaturi utile pentru eficientizarea modului de lucru.

“Locațiile adăugate de utilizatori și recenziile acestora vor apărea pe site doar după ce noi, echipa proiectului, le vom testa personal. Nu doresc ca patronii de localuri sau spații de coworking să-și facă reclamă aici. Totul trebuie să fie veridic. Să știu că în locația X este recomandat să mă așez la prima masă din dreapta, acolo unde este priză și că este la 3 minute de stația de bus. Plusurile și minusurile sunt importante pentru că nu toți suntem la fel și nu toți avem aceleași gusturi. Poate ce crezi tu că este un dezavantaj, mie mi se potrivește. De accea, la partea de căutare am și implementat câteva categorii predefinite – parcare, wi-fi, etc”, a punctat Andreca.

workcj

 

workcj2

 

workcj3

workcj4

Proiectul tânărului este o premieră pentru România, însă nu știe în ce măsură îl va extinde și nici măcar dacă va avea vreun fel de profit de pe urma lui.

“Un site asemănător a fost creat de niște americani și este disponibil în prezent doar pentru New York și Londra. Vreau să văd reacția clujenilor și apoi mă voi gândi în ce direcție merită marșat. Nu știu dacă o să îl extind la nivel național deoarece noi vrem, așa cum am mai spus, să testăm locațiile propuse. Cât despre partea financiară…Nu m-a costat aproape nimic să-l fac. Eu m-am ocupat de partea de web design și alți doi prieteni m-au ajutat cu partea de content și promovare. Mereu am avut idei și nu le-am pus în practică pentru că mă gândeam că nu o să fac destui bani. Acum am decis să abordez problema invers. Îl fac și vedem ce se întâmplă”, a mărturisit tânărul.

Într-o săptămână, în perioada de testare, circa 100 de persoane au vizitat site-ul.

Un studiu realizat și publicat la începutul anului de PxC România arată că interesul pentru munca interconectată este în creştere şi în România, tot mai mulţi români cu abilităţi IT, de design sau de scriere, traducere şi editare de text în diferite limbi străine fiind prezenţi pe platformele globale de tip freelance.

“Piaţa muncii este în schimbare. Contractarea serviciilor este preferabilă contractelor de muncă cu normă întreagă în multe situaţii, datorită flexibilităţii, autonomiei şi controlului pe care îl oferă. Lumea foloseşte din ce în ce mai mult tehnologia pieţei muncii interconectate pentru a decide unde, când şi pentru cine lucrează. Şi în România vedem o creştere a interesului pentru munca interconectată. Din ce în ce mai mulţi români cu abilităţi IT, de design sau de scriere, traducere şi editare de text în diferite limbi străine sunt prezenţi pe platformele globale de tip freelance şi ne aşteptăm ca numărul lor să crească pe măsură ce tot mai mulţi profesionişti descoperă avantajele antreprenoriatului”, a declarat Ionut Simion , Country Managing Partner.

El consideră că noua generaţie de companii antreprenoriale din România va fi din ce în ce mai deschisă la ideea de a angaja liber-profesionişti pentru proiecte punctuale, păstrându-şi astfel o schemă de personal suplă şi ţinând costurile sub control.

“În următorii cinci ani, am putea ajunge la situaţia în care pe piaţa muncii oamenii se vor prezenta mai degrabă ca membri dintr-o anumită reţea profesională sau cunoscători ai unei competenţe, şi nu ca angajaţi ai unei companii individuale. Această tehnologie nouă ajută companiile să devină mai agile, să-şi gestioneze eficient nevoia de competenţe şi să răspundă la schimbările pieţei”, a adăugat Simion.

Potrivit unei analize PwC la nivel global, piaţa muncii internconectate, formată din platforme de networking profesional, platforme de freelancing, aplicaţii pentru muncă la distanţă şi platforme online globale de teleconferinţă, însumează la momentul actual doar 2% din totalul pieţei de recrutare.

Raportul PwC “The Future of Work” arată că aproape jumătate dintre specialiştii în resurse umane (46%) se aşteaptă ca, până în anul 2020, cel puţin 20% din forţa lor de muncă să fie formată din angajaţi temporari sau prestatori de servicii. Aproape o treime dintre companii (31%) afirmă că îşi construiesc strategia de dezvoltare a resurselor umane pe baza creşterii popularităţii carierei de liber profesionist, angajând astfel o mare varietate de oameni, în funcţie de necesităţile care apar în companie.

 

Tags: , , , , , , ,
foto conferinta Bruxelles

Cluj IT, singurul cluster din România partener strategic al Comisiei Europene – Directoratul pentru Piață internă și IMM-uri

Începând cu săptămâna aceasta, Cluj IT reprezintă România în cadrul parteneriatului strategic dedicat internaționalizării IMM-urilor din Uniunea Europeană. În total, peste 130 de organizații de tip cluster din 23 de țări europene și care includ peste 17.000 de IMM-uri au fost selectate pentru acest program al Comisiei Europene.

„Proiectul include consorții care au dovedit interes și capacitate pentru activități de internaționalizare, inclusiv în afara Uniunii Europene. Prin asemenea mecanisme, Uniunea Europeană urmărește să le ofere IMM-urilor din țările membre oportunități internaționale la care altfel nu ar avea acces. Suntem onorați să facem parte din acest program și pregătim deja primele idei prin care să implicăm membrii Cluj IT în rețeaua internațională”, a declarat Andrei Kelemen, directorul executiv Cluj IT, prezent la Bruxelles.

Cu această ocazie, a fost relansată și Platforma de colaborare a clusterelor europene – ECCP, care oferă servicii de suport pentru o cât mai bună cooperare între clusterele din Uniunea Europeană, precum și pentru acțiuni de internaționalizare a acestora, inclusiv în afara granițelor UE. Clusterele membre vor putea discuta direct proiecte de colaborare și oportunități internaționale și vor avea la dispoziție și o bogată bază de contacte a partenerilor din interiorul și din afara Uniunii Europene.

Cluj IT este o asociaţie de tip cluster inovativ înfiinţatǎ în octombrie 2012. Numără în prezent 48 de membri: 36 de companii de IT cu peste 4.000 de angajați și cifră de afaceri cumulată de peste 100 de milioane de euro, universități și institute de cercetare, instituții publice și organizații catalizator.

 

Tags: , , , ,
Vrei-sa-accesezi-credit-Prima-Casa--Vezi-cu-ce-oferte-vin-bancile-in-2014

Analist imobiliar: Dispariţia programului Prima Casă nu poate fi un element definitoriu în România

Dispariţia programului Prima Casă de pe piaţă în contextul intrării în vigoare a legii dării în plată nu reprezintă un “element definitoriu” în România, având în vedere că au fost realizate circa 130.000 de tranzacţii imobiliare prin program, iar totalul tranzacţiilor au ajuns la 750.000 anul trecut.

Prima Casă a generat circa 120-130.000 de tranzacţii de la începutul programului, pe când numai anul trecut au avut loc circa 750.000 de tranzacţii imobiliare în total. Dispariţia Prima Casă nu poate să fie un element definitoriu în România”, a afirmat joi analistul imobiliar Radu Zilişteanu, într-o conferinţă pe tema relaţiei consumatorului de servicii financiare.

El admite că programul a reprezentat totuşi un element de natură psihologică în perioada de criză, întrucât există obişnuinţa oamenilor de a spune că preţurile pe orice piaţă se formează ca urmare a întâlnirii cererii cu oferta.

Pe de altă parte, Zilişteanu a criticat parlamentarii pentru că nu au ţinut cont de nicio opinie din partea specialiştilor bancari, ci şi-au urmat instinctul politic.

“Se pare că parlamentarii nu au vrut să asculte nicio opinie din rândul specialiştilor din piaţa bancară, ci au mers după instinctul lor politic”, a punctat analistul.

El a subliniat că această contracţie a procesului de creditare care va avea loc pe segmentul imobiliar, cu consecinţe de remunerare mai slabă a plasamentelor în bănci, va avea efecte tot asupra clienţilor, care nu vor mai avea acces facil la produse de creditare.

“Probabil că se va dezvolta un produs de leasing imobiliar, băncile vor păstra proprietatea asupra imobilului până la finalizarea contractului. Totodată, vom asista, într-o ţară sub-bacarizată, la continuarea dezintermedierii financiare”, a atenţionat Zilişteanu.

“Criza a fost una de încredere, în principal, şi de aceea recâştigarea încrederii este foarte importantă”, a atras atenţia analistul imobiliar.

O altă consecinţă ar putea fi creşterea din nou a apetitului pentru tranzacţiile în numerar, contracarând eforturile din ultimii ani de a inversa trendul şi de a încuraja plăţile electronice.

“Ajungem în situaţia în care, în condiţiile în care unele ţări intenţionează să renunţe la plăţile în numerar, iată că noi ne îndreptăm iar către tranzacţiile în numerar”, a concluzionat Zilişteanu.

Guvernul este de acord cu legea dării în plată, dar consideră că ar trebui să aibă un marcat caracter social, iar prevederile sale nu ar trebui să se aplice şi programului Prima Casă, ministerul de Finanţe şi cel al Justiţiei având o serie de observaţii asupra iniţiativei legislative.

De altfel, BNR şi asociaţiile bancherilor au cerut prin amendamente ca programul guvernamental să fie scos din prevederile legii, însă senatorii au respins această propunere. Legea se află în proces de reexaminare, ajunsă la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

De la lansarea programului, în anul 2009, până în decembrie anul trecut au fost acordate peste 166.000 de garanţii, pentru finanţări în valoare de peste 3,2 miliarde euro (după preluarea a 50% din risc de către bănci), respectiv peste 13,9 miliarde lei.

Din total, anul trecut au fost emise peste 30.000 de garanţii, valoarea depăşind 2,5 miliarde lei.

Tags: , , , , ,