Tag Archives: cluj

00139226_large

Untold, premiat pentru campania “Pay with Blood” la un festival de prestigiu din România

Campania “Pay with blood”, marca Untold, îşi mai adaugă încă două premii importante în palmares. La cea de-a 13-a ediţie a Romanian EFFIE Awards, unul dintre cele mai prestigioase evenimente din industria marketingului şi comunicării din România, campaniaa luat două premii SILVER, unul la categoria “GoodWorks EFFIE-Non-Profit” şi al doilea la categoria “Media Innovation”. “Pay with blood” a fost declarată cea mai eficientă şi cea mai inovativă campanie de media a anului 2015.

De la lansarea campaniei şi până în prezent, “Pay with blood” a fost nominalizată în competiții internaționale importante și a câștigat cele mai atractive premii ale industriei: 5 nominalizări la Golden Drum și două premii Silver Drum la categoriile New, Innovative și Public Relations, Gold pentru Media și Bronz în Public Relations la The European Awards for Creative Excellence. În iunie 2016, PAY WITH BLOOD a adus României, două premii la cea mai prestigioasă competiție a industriei creative, Cannes Lions, un Silver Lion în PR și un Bronze Lion în MEDIA.

După succesul incredibil pe care campania l-a avut anul trecut, în acest an cel mai bun festival din Europa, Untold, a reluat campania de donare de sânge, într-o variantă mult mai complexă și cu o nouă identitate, Blood Netwoork. În plus, Untold împreună cu singura platformă tehnologică de donare de sânge din România, Și Eu Donez, au pus bazele primei Reţele a Donatorilor Benevoli de Sânge.

Campania “Pay with Blood” a fost organizată în parteneriat cu Institutul Naţional de Transfuzii şi cu cea mai premiată agenție de publicitate din România, McCann Erickson.

Untold 2016 a avut loc în perioada 4-7 august şi a strâns în cele patru zile peste 300.000 de participanţi. Pe scenele festivalului au urcat peste 150 de artiști internaționali de renume, dintre care: DIMITRI VEGAS&LIKE MIKE, AFROJACK, ARMIN VAN BUUREN, HARDWELL, MARTIN GARRIX, TIESTO, FAITHLESS, PAROV STELAR, Ummet Ozcan, Chase and Status DJ Set, Dannic, Dubfire Live: Hybrid, Dub Fx, Ella Eyre, James Arthur, Jamie Jones, Jeru the Damaja, Kwabs, Lost Frequencies, Mazde, Nahko and Medicine for the People, Netsky DJ Set, Pendulum & Verse DJ Set, Route 94, Rudimental DJ, Sasha, Scooter, Sharam, The Asteroids Galaxy Tour, Y’akoto.

Untold a fost desemnat Best Major Festival în cadrul European Festival Awards 2015, eveniment ce a avut loc în Groningen, Olanda. O altă recunoaștere a venit din partea celui mai de seamă reprezentant național al industriei de marketing și comunicare, International Advertising Association Romania (IAA) care a oferit festivalului titlul de Brandul Anului 2015.

Tags: , , ,
Cluj_Napoca_turisti

Se caută doritori care să realizeze o aplicaţie pentru Clujul turistic

Consiliul Judeţean Cluj a demarat procedurile pentru implementarea unei aplicaţii informatice de ordin turistic compatibilă cu telefoane de tip smartphone şi device-urile tip tabletă.

Câştigătorul contractului de servicii, a cărui valoare a fost estimată la suma de 22.500 de lei fără TVA, va trebui să integreze în aplicaţia nou creată diverse materiale multimedia, precum imagini, text şi hărţi cu obiectivele turistice din judeţul Cluj, informaţii generale utile turiştilor (unităţi de cazare, restaurante, posibilităţi de agrement, transport, farmacii non-stop, spitale de urgenţă, evenimente culturale în desfăşurare, etc.).

Aplicaţia va fi funcţională în sistemele de operare IOS, Android şi Windows, compatibilă cu telefoane de tip smartphone şi device-uri tip tabletă, conţinutul acesteia urmând a fi disponibil în 5 limbi: română, engleză, franceză, maghiară şi germană.

„Această nouă aplicaţie destinată telefoanelor inteligente şi tabletelor are drept scop creşterea gradului de vizibilitate şi atractivitate a principalelor obiective turistice din judeţul Cluj, printr-o promovare intensivă în mediul online. Ne dorim ca această aplicaţie prietenoasă cu utilizatorii şi adaptată vremurilor pe care le trăim, respectiv evoluţiei tehnologice, să fie creată şi implementată într-un timp cât mai scurt”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.

Persoanele interesate pot depune oferte până marţi, 27 septembrie 2016, termenul de transmitere a acestor oferte către Consiliul Judeţean Cluj fiind justificat de tipologia contractului – de furnizare, fiind în deplină concordanţă cu legislaţia în vigoare din domeniul achiziţiilor publice. În plus, tocmai din dorinţa unei transparenţe totale şi pentru a evita orice suspiciuni cu privire la corectitudinea procedurii, acest anunţ a fost adus la cunoştinţa posibililor ofertanţi din întreaga ţară, fiind postat pe SEAP cu numărul 50489/22.09.2016.

Tags: , , , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

Chirii cu 30% mai scumpe la Cluj. Care sunt cele mai căutate apartamente

Cele mai accesibile locuințe din punctul de vedere al raportului suprafață/preț nu sunt însă și cele mai populare, relevă o analiză imobiliare.ro.

București:

În Capitală, preferințele chiriașilor sunt similare cu cele consemnate anul trecut, distribuția căutărilor pe categorii de apartamente fiind, în esență, aceeași. Pe primul loc se situează apartamentele cu două camere, acestea fiind dorite de 43% dintre clienți, în vreme ce alți 40% ar opta pentru o locuință monocamerală. Interesul pentru trei camere, pe de altă parte, nu se ridică nici la jumătate din nivelul primelor două categorii, ci deține o cotă de doar 17% din total.

Brașov:

În orașul de la poalele Tâmpei, 25% dintre chiriași sunt interesați de locuințe cu o cameră, în scădere de la 33% anul trecut. Cele mai populare sunt apartamentele cu două camere, acestea deținând o pondere de 59% din totalul căutărilor, în creștere de la 49% în 2015. Unitățile locative tricamerale sunt dorite de 16% dintre clienți, în ușoară scădere de la un nivel de 18% atins în perioada similară a anului precedent.

Cluj-Napoca:

Și în orașul de pe Someș, apartamentele cu două camere sunt cele mai populare în rândul chiriașilor. În prezent, garsonierele cumulează 28% din totalul căutărilor pe Imobiliare.ro, față de 34% anul trecut. Ponderea locuințelor cu două camere a crescut de la 47% la 51%, în timp ce segmentul unităților locative tricamerale a consemnat un avans de la 19% la 21%.

Constanța:

În orașul de la malul mării, interesul pentru garsoniere a scăzut ușor anul acesta, de la 29% în 2015, la 26% în prezent. Pe de altă parte însă, segmentul locuințelor cu două camere și-a menținut o cotă de 55%, în vreme ce, în cazul apartamentelor cu trei camere, a avut loc un avans de la 15% la 18%.

Iași:

În capitala Moldovei, distribuția căutărilor pe categorii de apartamente de închiriat este similară cu cea consemnată anul trecut. Mai exact, 33% dintre chiriași ar fi interesați de garsoniere, 54% ar prefera un apartament cu două camere, iar 13% ar alege o unitate locativă cu trei camere.

Timișoara:

În orașul de pe Bega însă, preferințele chiriașilor s-au schimbat sensibil în decurs de un an. Astfel, popularitatea garsonierelor a scăzut sensibil, de la 42% la 36%, acestea situându-se acum pe locul al doilea în clasamentul căutărilor. Ponderea deținută de apartamentele cu două camere a crescut însă de la 41% la 44%, iar cea a locuințelor cu trei camere a ajuns la 20%, față de 17% în 2015.

Citeşte şi Chirii cu 30% mai scumpe la Cluj, cu puţin înainte de începerea anului universitar

Tags: , , , ,
centru-cluj-672x372

Piaţa imobiliară Cluj 2015. Cea mai scumpă casă – A.Mureşanu, cel mai scump teren – Între Lacuri, cele mai multe tranzacţii – Mănăştur

Ediţia din 2015 a „Ghidului tranzacţiilor imobiliare din Cluj-Napoca” a fost lansată joi, 22 septembrie 2016, informează municipalitatea.

Câteva informaţii inedite pe care le relevă acest studiu arată că:

Cea mai scumpa casă tranzacţionată este localizată în cartierul Andrei Mureşanu, tranzaţtia fiind încheiată la puţin peste 1,2 milioane euro.

Cel mai scump teren a fost tranzacţionat în cartierul Între Lacuri la puţin peste 600 mii euro.

Mănăştur a fost cartierul cu cele mai multe tranzacţii (1.194 tranzactii), precum şi cartierul cu cele mai valoroase tranzacţii (~49,9 milioane euro).

Cele mai mari tranzactii au fost realizate de persoane juridice şi includ o clădire tip office şi un supermarket.

Top 10 cele mai valoroase tranzacţii realizate de către persoanele juridice însumează peste 15,5 milioane de euro din cele aprox. 56 de milioane euro tranzacţionate de PJ în 2015.

În luna septembrie s-au înregistrat cele mai multe tranzacţii imobiliare la nivelul municipiului.

Strada Bună Ziua este atât strada cu cele mai multe tranzacţii (235 tranzactii), cât şi strada cu cele mai valoroase tranzacţii (~13,8 milioane euro).

Cea mai mare suprafata de teren tranzactionata a fost de aproximativ 15.000 mp.

Cea mai mare valoare lunară a tranzacţiilor s-a înregistrat în luna iunie, aprox. 37,4 milioane euro.

Cel mai frecvent au fost tranzacţionate parcele de teren cu suprafeţe cuprinse între 500 şi 1.000 mp.

Cel mai des au fost tranzacţionate apartamente cu suprafeţe utile cuprinse între 35 şi 55 mp. Doar 25,7% din tranzacţiile cu proprietăţi imobiliare sunt finanţate din credite bancare.

Achiziţiile persoanelor juridice reprezintă 15,6% din valoarea tranzacţiilor.

Echipa de evaluatori coordonată de Adrian Vascu, senior partner al companiei de consultanță Veridio a publicat al treilea ghid realizat pe baza tranzacțiilor imobiliare încheiate între vânzători și cumpărători în 2015. „Ghidul tranzacțiilor imobiliare din Cluj-Napoca”, un proiect unic în România, oferă o oglindă a realității tranzacțiilor pe una dintre cele mai dinamice piețe de profil din țară.
 
Acest proiect se realizează anual cu sprijinul Direcției de impozite și taxe locale, în baza informațiilor din contractele de vânzare-cumărare înregistrate și conține date privind volumul și valoarea proprietăților tranzacționate, repartizarea pe tipuri de proprietăți (apartamente, case, terenuri, altele), prețurile medii pe metru pătrat repartizate pe cartiere și pe întreg municipiul.

Suntem bucuroși ca am continuat demersul început cu trei ani în urmă punând astăzi la dispoziția celor interesați trei ediții consecutive ale singurului ghid imobiliar din România care are la baza informațiile din contractele de vânzare-cumpărare. Informațiile diverse continuțe de aceste ghiduri permit analize diverse cu rezultate foarte interesante. Vom continua acest proiect și ne dorim ca și alte localități din România să realizeze același lucru”, a declarat Adrian Vascu.

“Acest demers este extrem de important pentru noi. E un nou exemplu de implicare a specialiștilor în comunitate cu scopul de a crește calitatea vieții, până la faptul că ne oferă un reper oficial, clar, transparent care este de natură a descuraja orice tentativă de speculare a pieței sau de creștere artificială a prețurilor imobiliarelor.  Oricine vrea să știe care e valoarea reală a pieței poate consulta acest ghid pe site-ul primăriei, ultimele trei ediții oferind o imagine de ansamblu, astfel încât orice decizie se poate lua în cunoștină de cauză”, a explicat Emilia Botezan, șeful Biroului relații externe și investitori din cadrul primăriei, departament care a creat un instrument de acces pentru companii la informații relevante din perspectiva economică, www.clujbusiness.ro, pe care poate fi găsit ghidul.

Ghidul integral poate fi consultat AICI.

Tags: , , , ,
muncitori

Ministrul Muncii: În România, există o problemă de calitate a forței de muncă, de competențe

În piața forței de muncă din România nu sunt activi mulți oameni, iar o mare parte nu este pregătită pentru structura economică spre care țara tinde, a declarat ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, prezent la o dezbatere despre Strategia politicilor de ocupare și cea de reformă a Serviciului Public de Ocupare (SPO), conform unui comunicat al ANOFM

“Este o problemă de cantitate în ceea ce privește populația activă, în perspectivă ne vom confrunta cu un deficit de forță de muncă și, în același timp, există o problemă de calitate a forței de muncă, de competențe. Nu sunt mulți oameni activi în piața forței de muncă, iar o mare parte nu este pregătită pentru structura economică spre care România tinde”, a declarat ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.

Ministrul Muncii a arătat că trebuie luate măsuri pentru creșterea mobilității forței de muncă la nivel național având în vedere nevoia diferită de ocupare de la un județ la altul.

Potrivit comunicatului ANOFM, în prezent se lucrează la modificarea prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă în vederea încurajării mobilității persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Totodată, Marcel-Dumitru Miclău, președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, a pus accentul pe problematica tinerilor, arătând că procentul celor neocupați este în continuare foarte mare și că este nevoie ca ei să beneficieze de sprijin, mai ales că mulți nu sunt pregătiți suficient să intre pe piața forței de muncă.

Proiectele finanțate din fondurile europene vor oferi posibilitatea dezvoltării serviciilor integrate, realizarea parteneriatelor cu mediul academic, ONG-urile, cu instituții de pe plan local pentru a oferi servicii tuturor categoriilor vulnerabile.

Strategia politicilor de ocupare și cea de reformă a Serviciului Public de Ocupare (SPO) au fost dezbătute joi, 22 septembrie 2016, de conducerea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă cu reprezentanții structurilor teritoriale, în cadrul unei întâlniri de lucru la care a participat și ministrul Muncii.

Acesta a transmis că SPO trebuie să pună accent pe oferirea de servicii integrate grupurilor vulnerabile, persoanelor care sunt greu și foarte greu ocupabile, explicând că acestea trebuie să fie identificate, trebuie să se stabilească problemele lor, în funcție de care să li se ofere servicii de profilare, de acompaniere.

“Sunt milioane de oameni care au vulnerabilități: fie sunt în sărăcie, fie sunt cu dizabilități, fie sunt privați de diverse posibilități de a accede la o viață decentă, sunt marginalizați și ieșiți din circuitul economic’, a adăugat ministrul Muncii, subliniind că este rolul SPO să identifice aceste persoane și să găsească soluții pentru integrarea lor pe piața muncii.

Acesta a menționat că trebuie avut în vedere avantajul competitiv al țării noastre și este nevoie ca structurile de specialitate să se concentreze pe dezvoltarea de competențe a forței de muncă, eficiență și competitivitate, iar un rol important îl vor juca agențiile județene de ocupare a forței de muncă.

Întâlnirea de lucru pentru dezbaterea strategiei politicilor de ocupare și cea de reformă a SPO a avut loc la Centru Național de Formare Profesională a Personalului Propriu al ANOFM de la Râșnov, județul Brașov.

Tags: , , , ,
rubber stamp with inscription INSOLVENT

Companii cu active de peste 600 milioane euro din industrie au intrat în insolvenţă în 2016. Care sunt afacerile cu cele mai mari pierderi

Industria ocupă primul loc în topul sectoarelor economice marcate de procedura insolvenţei în perioada ianuarie-august 2016, acestea cumulând aproximativ 45% din totalul insolvenţelor înregistrate la nivel naţional, potrivit unei analize realizate de CITR.

Societatea, cu un portofoliu de peste 850 de proceduri, a realizat o analiză a sectoarelor dominante în piaţa insolvenţei din rândul companiilor cu impact în economie (companii cu valoarea activelor imobilizate mai mare de un milion de euro).

Astfel, deşi numărul societăţilor care au intrat în insolvenţă în primele opt luni ale acestui an s-a înjumătăţit faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea activelor imobilizate din industrie s-a dublat de la peste 300 de miloane de euro, la puţin peste 600 de milioane de euro.

„Industria energetică este cea mai reprezentativă pentru a ilustra această tendinţă de scădere a numărului de societăţi intrate în procedură, dar de creştere a impactului în economia românească. Piaţa enegiei în insolvenţă a crescut de aproximativ 11 ori în 2016, numai insolvenţa Complexului Energetic Hunedoara reprezentând 87% din valoarea aceasteia. Asta, în timp ce numărul afacerilor din energie care au intrat în procedură a scăzut la mai puţin de jumătate, de la opt, la trei societăţi”, a declarat Andreea Cionca – Anghelof, managing partner CITR.

Potrivit analizei, companiile din industria energiei s-au confruntat cu dificultăţi financiare în 2016, una dintre principalele cauze fiind certificatele verzi. Potrivit PATRES, companiile producătoare de energie verde au înregistrat pierderi de 500 de milioane de euro în 2014, pierderi care se vor adânci în 2016 şi 2017.

În cazul industriei prelucrătoare şi producţie numărul companiilor care au intrat în procedură s-a redus de la 26 la 13. „Societăţile care produc sau prelucrează produse industriale sunt dependente de piaţa construcţiilor, care s-a deblocat şi începe să-şi revină. În consecinţă, acest lucru a ajutat firmele producătoare de materiale şi produse industriale. Însă veştile cu adevărat bune vin din industria alimentară şi din cea uşoară, de încalţăminte şi îmbrăcăminte. Aici observăm că afacerile din acest domeniu care au intrat în insolvenţă în 2016 sunt semnificativ mai puţine şi ca număr, dar şi ca valoare faţă de anul trecut”, a adăugat Andreea Cionca.

Numărul insolvenţelor din industria alimentară s-a redus la 6 de la 19 câte se înregistrau în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar valoarea activelor în insolvenţă a scăzut la mai puţin de o treime. La fel stau lucrurile şi în ce priveşte industria uşoară, cu o singură societate în insolvenţă în 2016 faţă de cinci câte se înregistrau în primele opt luni ale anului trecut şi cu puţin peste 2.500.000 de euro în active imobilizate, faţă de un total de peste 29 de milioane de euro în insolvenţă în perioada ianuarie-august a anului 2015.

Tags: , , ,
14364751_1116178821804275_6556717383305555238_n

Control la șantierul din Piața Unirii. Cum va fi reconfigurată circulaţia + spaţiu verde

Primarul Clujului, Emil Boc, a făcut o vizită de lucru pe şantierul din Piaţa Unirii. În prezent se lucrează pe latura estică a pieţei, în lungime de aproximativ 216 ml.

Zona în cauză  va fi reconfigurată astfel:

– până la intersecția cu str. Iuliu Maniu vor rămâne 3 benzi curente de circulație și se amplasează o stație de taximetre de 12 locuri(
– de la str. I. Maniu până la intersecție cu Bd. Regele Ferdinand vor fi 4 benzi de stocaj (2 spre Memorandumului și 2 spre Ferdinand);
– aliniamentul de arbori va fi amplasat la o distanță mai mare de fațada clădirilor, fiind o delimitare a standului de taxi față de pista de bicicliști cu dublu sens și aliniamentul stâlpilor de iluminat pietonal. Lungimea pistei este de aproximativ 160 ml, o continuare a pistei de biciclete din Bd-ul Eroilor spre Memorandumului și 21 Decembrie 1989.

Se impune tăierea a 8 arbori noi de pe aliniamentul existent și este propusă plantarea a 18 arbori – din care 14 pe aliniament și 4 în zona Monumentului Eroilor. Arborii care există se propun a se replanta.

Durata de execuție este de 3 luni pentru toată zona.

1. Tronson Eroilor – Iuliu Maniu
Data începerii lucrărilor – 12.09.2016
Data finalizării lucrărilor – 10.10.2016

2. Tronsonul Iuliu Maniu – 21 Decembrie (Melody)
– va începe după finalizarea primului tronson –aprox. 15.10.2016
– Data finalizării lucrărilor – 30.11.2016.

Pe toată lungimea tronsonului sunt prevăzuți 12 stâlpi de iluminat noi, iar pe partea cu Piața Unirii sunt prevăzuți 12 stâlpi de iluminat artizanat (lampadare).

14370090_1116178635137627_4057629934319682239_n

14344895_1116178595137631_9164525878459462842_n

14369897_1116178695137621_1195168200793186381_n

Din primăvara anului viitor vor începe lucrările pe latura de vest. Iniţial, pietonalizarea ar fi urmat să se realizeze anul acesta, dar primăria a preferat să nu închidă traficul prin faţa Clubului Diesel până nu se încheie lucrările la Podul Traian.

Lucrările sunt realizate de ARL SA, iar proiectantul pietonalizării Pieţei Unirii este Planwerk SRL. Investiţia din Piaţa Unirii, etapa a doua, este de 7,9 milioane de lei, fără taxa pe valoarea adăugată.

Tags: , , , ,
primaria de sus

Toate achizițiile publice se vor face numai online, până în 2018

Toate achizițiile publice se vor face numai online, până în 2018, a declarat, joi, Bogdan Pușcaș, președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), într-o întâlnire cu reprezentanți din șase județe din regiunea Centru (Alba, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov și Sibiu).

“Un al doilea element ca și generalitate extrem de importantă este acela că, prin noul pachet legislativ, dorim să migrăm toate achizițiile către mediul online. Asta înseamnă că, până în 2018, toate achizițiile din România se vor realiza prin intermediul unui instrument online. De aceea ați găsit în HG 395 acea prevedere conform căreia licitația deschisă, licitația restrânsă și procedura simplificată într-o etapă se realizează online. Dacă e să punem și faptul că, într-o primă fază, sunteți obligați să consultați și catalogul electronic, pentru achiziția directă, o să vedeți că, ușor, ușor, vă conducem în procesul de achiziții spre mediul online. Obligația a fost asumată la nivelul anului 2018, pentru toate achizițiile din România”, a explicat Bogdan Pușcaș.

Acesta speră că noul sistem electronic, SICAP (Sistem informatic colaborativ pentru mediu performant de desfășurare a achizițiilor publice), va fi mult mai bun decât actualul SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice).

“Știți că avem acel celebru SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice), funcționează și el de câțiva ani buni. Are nevoie și el de o modificare și o aducere la zi. Ea se realizează astăzi, la Agenția pentru Agenda Digitală a României, prin intermediul unui program european și sperăm că mult trâmbițatul proiect, SICAP sau cum s-o mai numi el la final, să fie un pas înainte net, să nu fie doar o modificare formală”, a mai spus Bogdan Pușcaș.

Următoarele două întâlniri regionale ale președintelui ANAP cu reprezentanții locali sunt programate pe 26 septembrie la Tulcea (regiunea Sud-Est), iar pe 3 octombrie la Cluj (regiunea Nord-Vest).

ANAP dorește ca prin aceste întâlniri regionale să afle problemele cu care se confruntă funcționarii care se ocupă de achiziții publice, după trei luni de la schimbarea legilor în acest domeniu.

Tags: , , ,
CECCAR Cluj

Topul firmelor de contabilitate din Cluj

Clasamentul celor mai bune firme de contabilitate din Cluj a fost prezentat de Ziua Naţională a Contabilului Român.

Contabilii locali au organizat manifestarea la Casa Artelor din Cluj-Napoca, ajunsă la cea de a XII-a ediţie. Cu această ocazie a fost prezentat și topul celor mai bune societăți membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) filiala Cluj.

Evenimentul din acest an s-a desfăşurat sub egida “CECCAR – 95 de ani de existenţă”, aniversare dedicată împlinirii a 95 de ani de la constituirea organizaţiei profesionale.

În cadrul manifestărilor prilejuite de Ziua Naţională a Contabilului Român a fost stabilit și clasamentul celor mai bune societăţi membre CECCAR, în care competenţa, responsabilitatea şi performanţa îşi găsesc recunoaşterea în cadrul breslei.

Evenimentul a fost un prilej pentru experţii contabili şi contabilii autorizaţi ai filialei din Cluj să împărtăşească gânduri, idei şi experienţe dobândite în munca lor.

Top CECCAR Cluj 2016

Locul I
BDO Auditor & Accountants

Locul 2
IAS Expert
Contafiscal Servicii
Performia Finance
Mad Expert

Locul 3
Contver Exim
Etco Financiar
Carpat Expert
Adicont

Tags: , , ,
targ-de-turism-amprenta-6-1024x683

30 de companii de turism din România au dificultăţi financiare majore

Din totalul de 2.825 de firme active în sectorul turismului ( CAEN 7912 si 7911- agenţii de turism şi tur-operatori), 1.938 înregistrează dificultăţi financiare în ceea ce priveşte îndatorarea. 1.088 de societăţi comerciale au un capital propriu negativ (39%), 850 au un grad de îndatorare ridicat (30%), 748 au pierderi operaţionale (26%), 1.120 de firme, adică 40%, au un nivel de lichiditate sub cel acceptat, iar 514 reprezintă companii cu furnizori restanţi, arată o statistică KeysFin.

Datele statistice, prelucrate pe baza informaţiilor oficiale depuse la Ministerul Finanţelor, arată că în turismul românesc există, în prezent, 472 de agenţii de turism şi tur-operatori a căror datorii au crescut între 2014-2015.

„În vizorul nostru se află un total de 401 de companii unde datoriile au crescut cu peste 50% în acest an, în timp ce alte 103 firme au marcat o evoluţie negativă între 30-50%. Alte 261 firme din sectorul turismului au marcat creşteri ale datoriilor, însă la un nivel ceva mai temperat”, afirmă experţii de la KeysFin, care au dezvoltat un instrument special de monitorizare a evoluţiei financiare a companiilor.

Potrivit analiştilor, situaţia în care se află Genius Travel SRL este relevantă pentru sectorul de turism.

„Sunt peste 1000 de firme de turism, din toată ţara, care au capitaluri proprii negative. Asta înseamnă că au înregistrat pierdere care s-a reportat în fiecare an şi/sau acţionarii şi-au retras profitul neinvestind în activitatea companiei. Există firme care au un grad de îndatorare >1, adică afacerea depinde mai mult de creditorii săi. În plus, sunt tot mai multe firme care îşi achită cu intarziere furnizorii, iar asta poate duce la blocaj financiar, insolvenţă şi chiar faliment”, au mai spus experţii.

30 de firme, în pericol iminent

Pe baza datelor financiare, KeysFin a identificat un număr de 30 de companii care se află într-o situaţie financiară similară cu cea care a dus la insolvenţa Genius Travel SRL. Sunt agenţii de turism sau tur-operatori care riscă oricând să îşi închidă porţile şi să îşi lase clienţii şi furnizorii fără servicii.

Chiar dacă afacerile unor dintre companii au crescut, datoriile totale ale acestora s-au mărit cu peste 30%, de la 1,82 milioane lei în 2014 la 2,41 milioane lei în 2015.

„Aceste firme au o probabilitate ridicată de insolvenţă, valoarea capitalurilor proprii scăzând, drept exemplu, cu 1,3 milioane de lei în intervalul analizat”, spun experţii. În calculul făcut de KeysFin a fost luat inclus şi modelul Z-score, care permite prevederea a 75% din falimente cu 2 ani înainte de producerea lor. Scopul acestui model este de a stabili pentru intreprinderile analizate un indicator numit „scor”, care să permită estimarea probabilităţii ca acestea sa intre in faliment.

Fără a prezenta numele firmelor , pentru a nu le afecta imaginea în piaţă şi, implicit, rezultatele financiare, analiştii au încercat să creioneze portretul robot al firmei care reprezintă un pericol pentru clienţi şi furnizori.

„Vorbim, în general, de firme mici, din teritoriu, care au o capitalizare redusă, care trăiesc exclusiv din rezultatele de sezon, din rulajul de bani de la o lună la alta. Sunt firme care vând pachete ieftine, în destinaţii populare, acolo unde cererea românilor este foarte mare, iar criteriile impuse de furnizori nu sunt dintre cele mai stricte. Există, însă, şi câteva exemple de firme cunoscute, cu un puternic impact de imagine care, din datele financiare, au investit peste măsură în dezvoltarea serviciilor turistice (hoteluri, pensiuni, parc auto etc.) şi care nu şi-au dimensionat corect perspectivele financiare. Multe dintre ele sunt supraîndatorate, iar supravieţuirea lor este sub semnul întrebării”, au explicat aceştia.

Potrivit celor de la KeysFin, cine vrea să îşi achiziţioneze un pachet de servicii de la o firmă de turism sau un tur-operator trebuie să ia în calcul câteva elemente esenţiale.

„Dacă aflaţi de o ofertă turistică foarte tentantă, la un preţ dubios de mic, căutaţi mai întâi să aflaţi cu cine faceţi afaceri. Adică cui daţi banii pe servicii şi cine sunt cei care vă taie chitanţă şi factură”, spun experţii financiari.

„Este esenţial ca firma respectivă să prezinte o asigurare pentru serviciile turistice promise, să fie licenţiată de autorităţile în domeniu. Dacă aveţi o minimă pregătire economică, uitaţi-vă pe rezultatele lor financiare, încearcaţi să aflaţi mai multe detalii de la clienţii care le-au folosit serviciile, sunaţi la autoritatea în domeniul turismului (ANAT), căutaţi pe internet date relevante privind experienţa acestora în domeniu. Nu semnaţi niciodată un contract turistic cu o firmă doar pentru că vă oferă un preţ foarte bun. Verificaţi, de exemplu, dacă are un sediu oficial unde să puteţi să vă adresaţi etc. Un bun instrument de verificare îl reprezintă aplicaţia lansată de noi sau puteţi consulta datele oficiale de pe site-ul Guvernului (http://turism.gov.ro/autorizare-turism/)”, au mai spus analiştii de la KeysFin.

VACANTE 2

 Foto: clujust.ro

 

Tags: , , , , ,
Dosare

Companiile din economia socială pot primi ajutor de minimis de 40.000 – 100.000 de euro

Până pe 14 noiembrie 2016, peste 200 de întreprinderi cu activităţi în economia socială pot depune proiecte pentru a obţine fonduri europene sub formă de ajutor de minimis, cu o valoare între 40.000 şi 100.000 euro.

Ministerul Fondurilor Europene a deschis linia de finanţare europeană intitulată ”Solidar- Sprijin pentru consolidarea economiei sociale”, primul apel din seria dedicată economiei sociale prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU). Ghidul Solicitantului este deja în spaţiul public, după ce, pe 23 august a fost dezbătut, iar Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a finalizat normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii privind economia socială.

”În baza acestor norme, întreprinderile cu vocaţie socială vor putea să obţină un atestat de întreprindere socială, de la compartimentul de Economie Socială din cadrul Agenţiilor Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă, până la sfârşitul acestui an”, se arată într-un comunicat al Ministerului Fondurilor Europene.

Pentru ca procesul de absorbţie a fondurilor nerambursabile să fie accelerat, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea a anunţat că, în urma consultărilor, promotorii de proiecte care au calitatea de întreprinderi sociale nu sunt obligaţi să prezinte atestatul emis de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSV) la depunerea cererii de finanţare, ci după câştigarea finanţării, respectiv odată cu semnarea contractului. Depunerea proiectelor prin intermediul sistemului informatic MySMIS 2014, se poate face începând din acest moment şi se încheie în data de 14 noiembrie 2016.

Cu prilejul deschiderii apelului, MMFPSPV – autoritate de management în acest caz, alături de MFE- a înfiinţat un compartiment dedicat economiei sociale, care funcţionează în cadrul Direcţiei Politici de Ocupare Competenţe şi Mobilitate Profesională. Acesta se ocupă de elaborarea politicilor şi strategiilor în domeniul economiei sociale, promovarea şi sprijinirea întreprinderilor sociale şi, de asemenea, furnizează informaţii specifice persoanelor fizice şi juridice interesate. La nivelul ANOFM şi al fiecărei agenţii judeţene pentru ocuparea forţei de muncă au fost constituite compartimente specializate de economie socială, cu atribuţii privind informarea şi înregistrarea cererilor de atestare şi acordare întreprinderilor sociale a mărcii sociale.
Sunt eligibile companiile care au atestat de întreprindere socială care aplică pe AXA 4, ”Incluziune socială şi combaterea sărăciei”, având ca prioritate promovarea antreprenoriatului social şi a integrării sociale pentru acces la ocupare profesională şi pentru consolidarea capacităţii întreprinderilor de economie socială de a funcţiona într-o manieră autosustenabilă.

Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020 are o alocare totală de 4,326 miliarde euro şi stabileşte priorităţile de investiţii, obiectivele specifice şi acţiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel investiţiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007‐2013 şi contribuind la reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale UE. În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POCU au fost stabilite 7 Axe Prioritare.

Tags: , , , ,
bani ron

Salariile în Cluj, între cele mai mari din ţară. TOPUL pe judeţe

La nivel teritorial, numai în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Sibiu câştigurile salariale depăşeau, în iunie, media naţională de 2.078 de lei lunar, reiese din seriile de date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS)

Potrivit INS, cel mai mare câştig salarial mediu net se regăseşte în Municipiul Bucureşti (2.852 de lei lunar), Capitala fiind urmată de juteţele Ilfov (2.294 de lei), Cluj (2.284 de lei), Timiş (2.240 de lei) şi Sibiu (2.104 lei).

Imediat sub media naţională se situează judeţele Braşov (2.303 lei), Iaşi (1.946 de lei) şi Prahova (1.906 lei).

Salarii cuprinse între 1.800 şi 1.900 de lei sunt câştigate în judeţele Constanţa, Mureş, Galaţi, Gorj şi Alba.

 Cele mai mici salarii se regăsesc, potrivit INS, în Harghita (1.480 de lei) şi Teleorman (1.494 de lei).

Un grup de 15 judeţe consemnează câştiguri salariale de 1.500-1.600 de lei, între acestea numărîndu-se (în ordine descrescătoare) Vâlcea, Bihor, Caraş-severin, Vrancea, Ialomiţa, Satu Mare, Sălaj, Botoşani, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Neamţ, Covasna, Maramureş, Vaslui şi Suceava.

Cele mai mari creşteri salariale din luna iunie 2016 faţă de iunie 2015 se consemnează tot în partea de sus a clasamentului, respectiv în Bucureşti (de la 2.524 la 2.852 de lei), Ilfov (de la 2.80 la 2.294 de lei) şi Cluj (de la 1.990 la 2.284 de lei).

Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial net a crescut ca medie naţională cu 14,3% şi în niciunul dintre judeţele ţării nu au fost consemnate scăderi, mai reiese din statisticile INS

Tags: , , , ,
unnamed

TETAROM – POVESTEA DE SUCCES A CELOR MAI CUNOSCUTE PARCURI INDUSTRIALE DIN ROMÂNIA (P)

Stimați cititori, pentru că nouă ne plac poveștile frumoase, cu atât mai mult poveștile de succes, ne-am gândit ca în lunile următoare să vă prezentăm o istorie unică, despre reușită, despre viață, despre oameni care au pornit la drum doar cu un vis frumos și înarmați cu multă răbdare și încredere că într-o zi vor reuși! Și au reușit!  Au plecat de la o masă și un scaun într-o instituție publică și credința nestrămutată că se poate face pionierat în România, că putem avea și noi „o țară ca afară”!

Este vorba despre povestea Parcurilor Industriale Tetarom, despre cum a început, s-a dezvoltat și a devenit celebră una dintre cele mai de succes companii din județul Cluj și nu numai: Tetarom SA.

Anul acesta, în 16 noiembrie, compania administrator a Parcurilor Industriale aniversează 15 ani de activitate, ani deloc ușori dar frumoși, plini de muncă susținută, proiecte finalizate, planuri de viitor și foarte multe satisfacții.

Povestea noastră va prezenta (de-a lungul a 6 episoade): istoria, evoluția, performanțele și planurile de viitor ale companiei Tetarom SA:

  1. Toate lucrurile mari au începuturi mici.
  2. Tetarom I – Prâslea cel voinic. Primul parc industrial din județul Cluj.
  3. Tetarom II – Emerson –  Americanii care au venit, au văzut, au rămas!
  4. Tetarom III – Nokia, De’Longhi, Bosch, cei trei mușchetari de la Jucu. Trei investitori, trei povești diferite.
  5. Tetarom, căpitan la15 ani! Succesul se măsoară și în cifre.
  6. Tetarom – Povestea merge mai departe: încă un parc industrial și dezvoltarea parcului științific Tetapolis.

TETAROM –  POVESTEA DE SUCCES A CELOR MAI CUNOSCUTE PARCURI INDUSTRIALE DIN ROMÂNIA

(1) Toate lucrurile mărețe au începuturi mici

În anul 2000, Clujul se confrunta cu o mare problemă: Toți studenții care absolveau facultățile și universitățile clujene, plecau afară (și nu se mai uitau înapoi), a doua zi după ce aveau o diplomă universitară. Era grav căci din aproape toți studenții care se calificau undeva, nu mai rămâneau  în țară nici măcar jumătate. Toți visau să absolve și să plece oriunde în lumea largă să-și facă un viitor. Clujul și România nu le oferea nimic prin urmare nu era nici pe departe o alternativă la vremea aceea. Nu aveai cum să concurezi cu SUA, Anglia, Europa în general, care le oferea un salar bun, trai decent și posibilitatea de a trăi și studia mai departe într-o  țară civilizată.

Și totuși ce să faci să-i ții acasă, să nu mai plece? Cum să-i convingi să rămână, să-și înființeze ei o firmă mică, să încerce să fie antreprenori sau să le oferi un job bine plătit, pe măsura pregătirii lor?  Era nevoie de atragerea unor investitori, de crearea unor infrastructuri de afaceri care să ofere stimuli serioși cuiva din afară să vină și să creeze aici o subsidiară sau  să încerce o nouă investiție.

Acesta a fost contextul în care, un antreprenor din domeniul  IT, Viorel Găvrea (actualul director Tetarom SA), văzând ce se întâmplă și fiind preocupat (în calitate de consilier județean) de soarta tinerilor din Cluj, a încercat să găsească o soluție.

Fascinat fiind de modelele de infrastructuri de afaceri din Europa și Statele Unite, în special de parcurile industriale și visând să implementeze și la noi modelul respectiv, a avut curajul de a spune că dorește să înființeze primul parc industrial la Cluj care să atragă investiții românești și străine, capabile să oprească forța de muncă calificată produsă de universitățile clujene.

A găsit susținerea necesară în cadrul Consiliului Județean Cluj, condus la vremea aceea de Dl. Șerban Grațian. I s-a pus la dispoziție un birou (o masă și un scaun), într-o cameră din Consiliul Județean și i s-a urat succes! I s-a mai cerut să renunțe la afacerile proprii, căci nu se putea altfel. Ca urmare și-a vândut partea sa din firma la care era acționar și a pornit la drum fără să știe ce-l așteaptă și nici dacă va reuși. A fost doar hotărât să încerce și optimist, până în pânzele albe! Și sorții au ținut cu el, căci este o vorbă: unde este voință, se găsește o cale. („When there’s a will, there’s a way!” cum spun englezii.)

Apoi au urmat câteva ședințe de consiliu județean, câteva hotărâri, multe, foarte multe drumuri la București, la ministere, mult lobby pe plan local printre consilieri pentru a-i face să conștientizeze importanța unui astfel de proiect pilot, o societate creată, un proiect european și o finanțare aprobată.

Proiectul s-a numit „ZEV – Dezvoltarea Zonei Economice de Vest – Parc Industrial Pentru Tehnologii avansate” în valoare totală de 5.188.679,9 EURO. Uniunea Europeană a acoperit 64,8% din finanțare, iar cofinanțarea a fost asigurată de Guvernul României (21,6%) și Consiliul Județean Cluj (13,6%). Acesta a fost începutul.

În anul 2001, s-a înființat societatea Tetarom SA, (TETAROM este un acronim creat de Dir. Viorel Găvrea care se traduce prin  Transilvania Echipamente și Tehnologii Avansate produse în ROMânia) având ca scop administrarea viitorului Parc Industrial Tetarom, numit mai târziu Tetarom I. Fiind o companie cu capital integral de stat, acționariatul societății avea să fie asigurat de 7 autorități publice: Judeţul Cluj (acționarul majoritar), Municipiul Câmpia Turzii, Municipiul Cluj-Napoca, Municipiul Dej, Municipiul Gherla, Municipiul Huedin și Municipiul Turda.

Încă de la început obiectivele principale ale Tetarom SA au fost următoarele:

  • Susţinerea industriilor cu valoare adăugată mare: IT&C, bio şi nano tehnologii, automatizări, robotică
  • Susţinerea şi crearea premizelor desfăşurării de activităţi de CD în domeniile de înaltă tehnologie – în Incubatorul de Afaceri (IA) TETAROM
  • Crearea de locuri de muncă calificate pentru absolvenţii de studii superioare
  • Dezvoltarea industriilor şi tehnologiilor nepoluante
  • Crearea infrastructurilor de afaceri de tip parc industrial /business/science park) pentru susţinerea dezvoltării economice locale şi regionale.

În anul 2002, proiectul european a fost aprobat, constructorul, desemnat în urma unei licitații, a fost numit Alpine Mayreder Bau  GmbH din Austria iar consultanța pentru proiect avea să fie asigurată de firma Louis Berger SA.

O lună mai târziu, Tetarom SA obținea din partea Ministerului Dezvoltării și Prognozei, reprezentat atunci de Dl. Leonard Cazan, primul titlu de parc industrial  prin ordinul Ministrului nr. 319/2002.

În februarie 2003, începeau lucrările de construcție ale primului parc industrial din județul Cluj. Aventura abia începea, dar nimeni nu putea spune atunci cât va dura și ce avea să urmeze.  Preocuparea tuturor era să se finalizeze lucrările, să devină operațional și cu mult noroc să poată fi și populat. Nici prin gând nu-i trecea nimănui că Parcul Industrial Pentru Tehnologii Avansate, avea să devină în scurt timp TETAROM I, urmat fiind de alt 3 parcuri, iar mai apoi de unul științific.

Dar despre asta vom continua pe larg  în materialele următoare.

unnamed2

unnamed1

 
Scurt istoric Tetarom

  • anul 2000

Consiliul Judeţean Cluj înaintează Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest proiectul pe nume DEZVOLTAREA ZONEI ECONOMICE DE VEST – PARC INDUSTRIAL PENTRU TEHNOLOGII AVANSATE”

  • noiembrie 2001

Se înfiinţează TETAROM S.A., societatea administrator a Parcului Industrial TETAROM. Capitalul social subscris şi vărsat a fost iniţial de 2.600 RON.

  • 15 februarie 2002

Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională aprobă lista proiectelor de infrastructură finanţate din programul PHARE 2000 printre care figurează si proiectul numit “DEZVOLTAREA ZONEI ECONOMICE DE VEST CLUJ” – Parc Industrial pentru Tehnologii Avansate – PHARE RO 0007.02.03.03, în valoare de 6.464.945 EURO.

  • septembrie, 2002

Delegaţia Comisiei Europene în România anunţă câştigătorul licitaţiei pentru selecţia constructorului: firma austriacă ALPINE MAYREDER BAU GMBH. Valoarea de adjudecare a ofertei este de 5.188.679,9 EURO. Finanţarea proiectului este asigurată în cote părţi astfel:

        FINANŢATORI                COTA              EURO

Uniunea Europeană 64,8% 3.362.260,69
Guvernul României 21,6% 1.120.753,56
Consiliul Judeţean Cluj 13,6% 705.659,65

 

  • 11 octombrie, 2002

TETAROM S.A. obţine primul Titlu de “Parc Industrial” prin Ordinul nr. 319/2002 al Ministerului Dezvoltării şi Prognozei.

  • 22 februarie, 2003

TETAROM SA predă amplasamentul parcului către dirigintele de şantier, societatea de consultanţă LOUIS BERGER SA, care îl predă  mai departe constructorului ALPINE S.A.

Încep, în mod oficial, lucrările de construcţie ale Parcului Industrial Tetarom. (astăzi numit TETAROM I).

(va urma)

Tags: , , ,
florin-jianu-950x633

Jianu (CNIPMMR): Nu suntem de acord cu soluția adoptată de Guvern pentru IMM-uri; va avea un impact devastator în economie

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) afirmă că eliminarea din legislație a prevederii prin care IMM-urile beneficiau de reduceri cu 50% la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice va avea “un impact devastator în economie” și solicită repararea imediată a acestei injustiții făcute companiilor mici și mijlocii și capitalului autohton.

“Nu suntem de acord în niciun fel cu soluția adoptată astăzi de guvern și solicităm public repararea imediată a acestei injustiții făcute companiilor mici si mijlocii și capitalului autohton. Ordonanța adoptată astăzi, fără măsuri de siguranță și protecție a IMM-urilor, va avea un impact devastator în economie, IMM-urile fiind excluse cu totul de la achizițiile publice, ori un stat responsabil, tocmai acest aspect îl are în vedere în principal: cum își protejează afacerile mici și cum sprijină accesul lor la contractele publice”, a declarat Florin Jianu, președintele CNIPMMR, citat într-un comunicat remis luni AGERPRES.

Acesta a precizat că s-a opus “vehement” eliminării acestei prevederi care sprijinea în mod direct IMM-urile la achiziții publice încă din perioada în care era ministru delegat pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism.

‘Cunosc foarte bine acest dosar, ca ministru opunându-mă vehement eliminării acestei prevederi care sprijinea în mod direct IMM-urile la achiziții publice prin reducerea cu 50% a nivelului impus privind cifra de afaceri, garanțiilor solicitate sau a garanțiilor de bună execuție. Comisia Europeană a ridicat problema unei discriminări pozitive a IMM-urilor, în sensul ca pentru același contract, se solicita două tipuri de garanții, un nivel de garanție pentru o companie mare și un nivel de garanție redus la jumătate pentru un IMM. Soluția pe care am identificat-o și pe care Comisia Europeană o acceptase a fost aceea a reducerii nivelului garanției la 50% pentru toți operatorii, atât pentru IMM-uri, cât și pentru companiile mari. În acest fel eliminăm discriminarea pozitivă, dar în același timp menținem un nivel scăzut și accesibil IMM-urilor pentru care licitațiile publice reprezintă un balon de oxigen pentru desfășurarea activității, știut fiind faptul că la nivel global, statul este cel mai mare contractor”, explică Jianu.

Prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență, Guvernul României a abrogat dispozițiile alin. (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, care dispuneau că “Întreprinderile mici și mijlocii beneficiază de reduceri cu 50 % pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanția pentru participare și de garanția de bună execuție, cerute în achizițiile publice de produse, lucrări și servicii”.

“Deși Comisia Europeană a sesizat ca fiind neconforme cu prevederile incidente ale legislației europene în domeniul achizițiilor publice, dispozițiile art. 16 alin. 2 din Legea nr. 346/2004, deoarece discriminează operatorii economici care nu se încadrează în categoria IMM-urilor, aceștia neavând posibilitatea de a beneficia de reducerea cu 50% a criteriilor privind cifra de afaceri, de garanția pentru participare și de garanția de bună execuție, cerute în achizițiile publice de produse, lucrări și servicii, soluția adoptată, respectiv abrogarea dispozițiilor din Legea nr. 346/2004 nu este cea mai bună modalitate de rezolvare a problemei, având în vedere numărul mare de IMM-uri care vor fi afectate de această măsură”, se precizează în comunicatul CNIPMMR.

Potrivit sursei citate, raportat la faptul că din numărul total de proceduri de achiziție derulate, peste 95% din total au avut valoare estimată sub 10 milioane euro, iar distribuția IMM-urilor la nivel național, în funcție de cifra de afaceri arată că sub 2 milioane de euro sunt microîntreprinderi, respectiv 98,10% din total întreprinderi, între 2 — 10 milioane de euro — întreprinderi mici (1,59%), între 10 — 50 milioane de euro — întreprinderi mijlocii ( 0,28%) și peste 50 milioane de euro — întreprinderi mari (0,03%), soluția propusă de CNIPMMR, având în vedere că IMM-urile nu participă în general la procedurile de achiziție publică cu o valoare estimată mai mare de 10 milioane euro, este modificarea alineatului (2) al articolului 16 din Legea nr. 346/2004.

Acest alineat prevedea că toți operatorii economici beneficiază de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri, de garanția pentru participare și de garanția de bună execuție, cerute în achizițiile publice de produse, lucrări și servicii, în cadrul contractelor a căror valoare estimată este de până la 10 milioane de euro.

Potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate, luni, de Guvern, IMM-urile vor participa în aceleași condiții ca și ceilalți operatori economici la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice și a contractelor de concesiune de lucrări și servicii.

Astfel, a fost eliminată din legislație prevederea prin care IMM-urile beneficiau de reduceri cu 50% pentru criteriile legate de cifră de afaceri, de garanția pentru participare și de garanția de bună execuție, cerute în achizițiile publice de bunuri, servicii și lucrări întrucât era considerată de către Comisia Europeană drept o discriminare pozitivă față de operatorii economici care nu au acest statut, arată comunicatul Executivului.

Tags: , , , ,
tiruri evw

Transportatorii cer ca legea RCA să fie supusă consultării publice

Parlamentul nu trebuie să grăbească procesul de legiferare a legii RCA, iar proiectul final rezultat în urma dezbaterilor din comisiile de buget-finanţe, pentru industrii, juridică şi comisia pentru transporturi din Camera Deputaţilor ar trebui supus consultării publice, spun transportatorii.

„Considerăm că graba de a legifera un proiect de lege cu impact economic şi social puternic, ce va fi resimţit în mod direct de peste 6 milioane de soferi şi indirect, de către întreaga populaţie a ţării, nu este o masură deloc potrivită în actualul context de instabilitate din acest domeniu. Ne dorim ca Parlamentul să prezinte varianta finală agreată de către cele doua Camere şi să amâne cu o săptamâna-două votul în plen, pentru a da şansa actorilor din piaţă să semnaleze eventuale erori care pot fi corectate”, a declarat Vasile Ştefanescu, preşedinte COTAR.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind plafonarea tarifelor RCA a fost publicată luni în Monitorul Oficial, urmând ca îngheţarea preţului primelor de asigurări obligatorii să fie dispusă pentru o perioadă de şase luni.

Proiectul conţine şi alte prevederi, printre care faptul că un contract RCA poate fi încheiat şi pe o lună sau multiplul unei luni, că un contract poate fi suspendat la cererea asiguratului dacă are permisul suspendat sau vehiculul este imobilizat şi posibilitatea ca păgubitul să poată fi despăgubit de propriul asigurator, iar acesta să-şi recupereze ulterior banii.

De asemenea, potrivit premierului, în termen de 30 de zile, ASF trebuie să vină cu un calcul al costului mediu pentru diferitele categorii de asigurări, care să fie preţul de referinţă pentru asigurări pentru următoarele şase luni. “Sperăm ca prin acest proiect de OUG să evităm protestele şi să creăm cadrul normativ imediat pentru ca aceste probleme să fie rezolvate atât pe termen scurt, prin această plafonare/îngheţare, dar şi pe termen mediu şi lung”, declara Dacian Cioloş, la şedinţa de guvern de săptămâna trecută, când a fost aprobată OUG, după negocieri cu transportatorii.

Tags: , , , ,
agricultura ecologica

Finanţări de până la 90% din valoarea subvenţiilor acordate fermierilor

Fermierii pot obţine finanţări de la BCR de până la 90% din valoarea subvenţiilor pe care urmează să le încaseze de la APIA, în urma unei convenţii încheiate între Banca Comercială Română (BCR), Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Fondurile de Garantare.

BCR oferă capital de lucru de până la 90% din valoarea subvenţiilor pe care fermierii urmează să le încaseze de la APIA, în cadrul Schemei de plată unică pe suprafaţă (SAPS), Plătilor Redistributive, Plăţilor pentru practicile agricole benefice pentru mediu şi climă, cât şi în cadrul Măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole.

“Dezvoltarea agriculturii şi susţinerea fermierilor reprezintă una dintre priorităţile BCR în politicile noastre de implicare şi sprijin a sectorului public. (…). Beneficiarii au la dispoziţie întreaga noastră reţea din ţară pentru a putea depune cererile şi a accesa capitalul necesar campaniei agricole 2016”, spune Ioana Gheorghiade, director al departamentului finanţarea infrastructurii şi sector public în cadrul BCR.

Fermierii eligibili pentru subvenţii APIA se pot adresa oricărei unităţi din reţeaua BCR pentru accesarea acestor tipuri de facilităţi de finanţare, în baza adeverinţei de înregistrare fermier emisă de APIA. Prin acest document, se confirmă că s-au efectuat controalele administrative asupra cererii unice de plată depuse şi că beneficiarii îndeplinesc condiţiile generale de acordare a sumelor cuvenite.

Tags: , , , , ,