Tag Archives: cluj

ntt cladire

Turnuri IT în centrul Clujului: investiție de peste 3 mil. euro și 1.600 de angajați

Una dintre cele mai mari companii informatice din Cluj-Napoca va interconecta două clădiri de birouri din mijlocul oraşului pentru a-şi extinde activitatea. În noua clădire de 13 etaje vor activa 1.000 de specialişti.

NTT Data România (NDR) va activa într-un nou spaţiu modern, pe o suprafaţă de 9.000 mp, situat în centrul orașului, lângă sediul actual. Investiția se cifrează la 1,5 milioane de euro. Al doilea turn va fi interconectat cu actualul EBS Tower şi va dispune de spații în care vor activa încă 1.000 oameni. Amenajarea primului turn de pe strada Ploieşti/Constanţa, care găzduieşte 550 de specialişti, pe 12 niveluri, a costat compania 1,8 milioane de euro.

Pe cele 13 etaje ale noii clădiri designul spaţiilor va fi în linie cu noile trenduri în psihologia persoanelor care lucrează în domeniul IT, cu spaţii creative, standing desks şi spaţii pentru videoconferinţe sau pentru relaxare, cu scopul de a oferi o varietate de alegeri în funcţie de preferinţe, inclusiv cu zone ce redau sentimentul home-office.

Săli pentru evenimente de business şi mass-media

NDR va amenaja săli specializate, care să deservească organizărilor de evenimente din comunitate precum conferinţe IT, congrese din alte domenii, reuniuni ale oficialităţilor, evenimente academice, educaţionale, de business, pentru mass-media sau cu caracter social.

„Cu o varietate de angajaţi, parteneri, colaboratori şi vizitatori de diferite vârste şi din diferite culturi, de la generaţia „millennials” la delegaţii de talia top managementului din companii multinaţionale sau personalităţi publice, spaţiile noastre sunt create pentru a face faţă diferitelor situaţii de business la care suntem expuşi.

Ne prezentăm ca o organizaţie de învăţare, susţinem educaţia într-un mod activ, astfel că vom regăsi în clădirea noastră atât săli ultramoderne de training, amfiteatre pentru diverse evenimente, săli de curs, săli profesorale, cât şi spaţii de relaxare şi zone special amenajate pentru facilitarea comunicării informale şi intercunoaștere”, a declarat Daniel Metz, director general al NDR.

Recrutări pe bandă rulantă în industria informatică

EBS România a fost preluată de concernul japonez NTT, numele companiei fiind schimbat în acest an. Înfiinţată în anul 2000, EBS a fost unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluții şi servicii software din România, având birouri la Cluj, București, Sibiu, Brașov, Timișoara, Iași.

NDR şi-a propus o creştere a echipei la 1.200 de oameni în acest an, obiectivul pentru 2017 fiind de 1.500 de angajaţi şi colaboratori. Din 2013, EBS este parte a grupului Nippon Telegraph and Telephone Corporation.

Firma clujeană deservește 250 de companii din România, Germania, Austria, Elveția, Olanda, Norvegia, Finlanda, SUA. Noul său sediu central este EBS Tower, inaugurat în vară. NTT Data este lider furnizor de servicii IT cu sediul central la Tokyo și filiale în 40 de țări.

Mai multe dintre companiile de profil cu activitate în Cluj au atins cifra de 1.000 de oameni. Endava avea la finele anului trecut 1.381 de angajaţi, iar SoftVision, 1.104, conform Ministerului Finanţelor Publice, însă majoritatea firmelor mari din oraş nu depăşeau 500 de angajaţi.

Tags: , , , ,
7

TETAROM – POVESTEA DE SUCCES A CELOR MAI CUNOSCUTE PARCURI INDUSTRIALE DIN ROMÂNIA (P)

(2) Tetarom I –  Prâslea cel voinic. Primul parc industrial din județul Cluj.

Încheiam primul articol (puteți vedea aici) din seria celor 6 dedicate Parcurilor Industriale Tetarom, spunând că nimeni nu avea cum să știe cum se va finaliza proiectul primului parc industrial pentru tehnologii avansate (azi, Tetarom I) și nici dacă acesta va fi un succes sau un eșec răsunător. Doar timpul avea să confirme acest lucru.

Lucrările de construcție la Tetarom I au început în 22 februarie 2003. Au durat 2 ani de zile până în toamna lui 2005. Au fost 2 ani plini de muncă susținută, întreruperi de lucrări din cauza terenului foarte dificil (alunecări de teren, pânză de apă, inundații) și a unor evenimente neprevăzute gen extinderea studiului geotehnic, găsirea a două bombe de aviație, etc. Lucrările mergeau totuși înainte, chiar dacă cu întârziere și odată cu ele și speranțele noastre că îl vom vedea finalizat.

Prin hotărârea de Consiliu Județean Nr. 24/martie 2002 i se atribuiseră societății Tetarom SA  în administrare 20 ha teren în Tăietura Turcului (terenul viran de sub Parcul Etnografic „Romulus Vuia”), suplimentându-se ulterior cu încă 7 ha.

Tetarom I avea în final o suprafaţă totală 26,8434 ha, dintre care 19,66 ha amenajate prin Proiectul PHARE RO 0007.02.03.03- ,,DEZVOLTAREA ZONEI ECONOMICE CLUJ-VEST”

Această suprafață cuprindea:

  1.  27 parcele inegale (648 mp – 55.499 mp)
  2. Hala Multifuncţională:
  • 700 mp birouri
  • 1200 mp spații producție

 

  1. Incubatorul de afaceri Tetarom (construit ulterior pe parcela nr. 2).Un obiectiv foarte important pentru conducerea Tetarom l-a reprezentat atunci înființarea unui  incubator de afaceri, gândit ca spaţii de birouri închiriate firmelor nou înfiinţate (de start up) cu obiectul de activitate IT&C. După o perioadă de creştere economică (3 ani), acestea urmau să părăsească  incubatorul pentru a face loc altora aflate la început.  Incubatorul  de afaceri Tetarom (ocupat integral), oferea și atunci și oferă și acum:

 

  • 245 mp birouri
  • sală de conferinţă
  • spaţiu expoziţional
  • spaţii polivalente
  • sală de protocol
  • parcări
  • spaţii anexe
  1.  Uitilități
  • alimentare cu apă
  • energie electrică
  • gaz
  • canalizare
  • telefonie şi Internet: 4 operatori

Deşi termenul final pentru ocuparea integrală, conform Raportului de Fezabilitate întocmit de UE era anul 2015, la data inaugurării, noiembrie 2005,  TETAROM I era în întregime contractat.

Valoarea investiţiilor contractate:  peste 150 milioane de Euro.

Numărul locurilor de muncă: peste 3.000.

Domeniile de activitate vizate încă de la început, au fost:

  • IT : software, hardware, rețele, componente (manufacturare & asamblare)
  • Telecomunicaţii
  • Automatizări industriale: electronică, robotică, circuite integrate
  • Industria Automotive
  • Electrocasnice
  • Producția echipamentelor de mici dimensiuni
  • Activități de Cercetare – Dezvoltare

În timp ce lucrările de construcție continuau, conducerea companiei și puținii angajați promovam din greu noua investiție la târguri internaționale și la evenimentele de profil din țară de peste tot. Primeam vizite după vizite de la diverse companii românești și străine, interesate de noul proiect, care, încet dar sigur, creștea și devenea realitate.

Marketingul (făcut cu bani puțini, din lipsă de fonduri) a fost o componentă decisivă pentru promovarea noii investiții și s-a făcut în stil clasic, căci în 2000-2005 tehnologia, mass media, social media, promovarea online nu era atât de dezvoltată ca și azi și nu putea fi accesată cu resursele noastre.

Printre acțiunile de promovare dedicate acestui proiect amintim:

  • S-a lansat site-ul tetarom.ro în 4 limbi (română, engleză, franceză şi germană)
  • S-au creat mapa, pliantul, CD-ul şi alte materiale de prezentare ale parcului industrial.
  • S-au realizat emisiuni la radio şi televiziune (Antena 1, Radio Cluj, Radio România Internaţional, TVR2. )
  • S-a participat, în Bucureşti, la caravana de afaceri de prezentare a parcurilor industriale la principalele ambasade prezente în România în organizarea MAI, Camera de Comerţ a României şi SHANNON Development Ltd.
  • În decembrie 2002 directorul general al societăţii a fost selectat de către experţi ai U.E. să facă o prezentare a Parcului Industrial Cluj la seminarul cu participare internaţională CLIPreg, proiect finanţat de Uniunea Europeană, organizat la Timişoara, iar în aprilie 2005, la Conferinţa regională ERIK Network Kracovia POLONIA
  • S-au realizat materiale de prezentare/advertoriale pentru publicațiile CAPITAL, ZIARUL FINANCIAR, BUCHAREST BUSINESS WEEK, ADEVĂRUL DE CLUJ, MONITORUL DE CLUJ, etc.
  • S-a promovat Parcul Industrial la târguri, seminarii şi conferinţe (Hanovra, Passau, Landshut, Munchen, Parma, Szekesfehervar, Clermont Ferand, Viena, Linz, Vichy, Treviso, Udine, Kracovia etc) şi prin întâlniri punctuale cu parteneri de afaceri din ţară şi străinătate (Germania, USA, Italia, Japonia, China, Franţa, Ungaria, Polonia, Austria, etc)
  • S-a finalizat documentaţia de licitaţie pentru cesionarea terenului aferent infrastructurii Parcului Industrial.
  • S-au publicat anunţurile de chemare la licitaţie în ziarele Adevărul de Cluj-20 noiembrie 2003, 22 noiembrie 2003, 20 decembrie 2003, Adevărul (Bucureşti) 22 noiembrie şi 19 decembrie 2003, Ziarul Clujeanului 19 ianuarie 2004. Acţiunea a continuat pe tot parcursul anilor 2004 şi 2005.
  • S-au iniţiat activităţi specifice pentru dezvoltarea de infrastructuri de atragere a firmelor mici.
  • S-a elaborat proiectul INCUBATORULUI DE AFACERI aferent parcelei numărul 2, proiect care face parte din Programul de Parcuri Industriale al Ministerului Afacerilor Interne.
  • În ianuarie 2004 s-a elaborat noua strategie de marketing care a fost aprobată de A.G.A şi C.A.
  • Au fost trimise mail-uri și materiale de promovare la toate Camerele de Comerţ bilaterale din România, la principalele ambasade ale României în străinătate și la principalele ambasade ale ţărilor străine din România.

Concluzie:

Dacă tragem linie, la sfârșitul anului 2005, la capitolul obiectivele realizate putem contabiliza următoarele:

  • Finalizarea proiectului PHARE RO 0007.02.03.03
  • Ocuparea integrală a parcului industrial Tetarom. Prin contractele semnate, mai sus amintite (deşi proiectul PHARE prevedea închirierea întregii infrastructuri până în anul 2015) este închiriată întreaga suprafaţă a parcului industrial TETAROM I.
  • Demararea construcției Incubatorului de Afaceri care avea să fie finalizat în trimestrul 2 al anului 2006. Proiectul a fost finanţat de TETAROM SA, CJ CLUJ şi MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – Direcţia Parcuri Industriale. În această clădire va fi sediul administrativ al TETAROM SA.

Valoarea investiţiilor atrase prin contractele semnate a fost de peste 115 milioane de Euro.

Numărul de locuri de muncă create (conform declaraţiilor firmelor în contractele semnate) era de 2280.

Ca urmare a activităţii de promovare deosebite depuse de  TETAROM SA am fost contactaţi de un număr impresionant de firme româneşti şi străine pentru realizarea unor investiţii în Parcul Industrial.

Datorită faptului că TETAROM I a fost ocupat integral, prin hotărâre de Consiliul Judeţean, ne-a fost atribuit încă un teren de 12 hectare în Bulevardul Muncii (azi TETAROM II). Acest teren avea să fie atribuit aproape în totalitate corporaţiei americane EMERSON. (Mai multe despre povestea americanilor, legăturile cu mediul academic clujean și investițiile atrase veți afla în episodul următor!)

Din estimările de atunci, în urma numeroaselor solicitări de teren, cereri pe care Tetarom I nu le mai putea onora, ar mai fi fost necesare, pentru diverşi investitori români şi străini, cca. 50 de hectare de teren, infrastructură  de tip greenfield.

Întrebat la un moment dat, despre rețeta succesului parcului industrial Tetarom I, directorul general, Viorel Găvrea a răspuns:

,,Dacă ne-aţi întreba cum am reuşit în câteva cuvinte, cum am parcurs drumul de la o idee până la materializarea ei,  v-am spune că se cerea o astfel de concentrare economică, iar legislaţia ne-a dat o parte din instrumentele necesare, însă poate cel mai dificil a fost a adapta o experienţă străină la realităţile româneşti şi a răspunde exact la acele necesităţi care deşi existau, nu erau definite nicăieri. O muncă asiduă, constantă şi de fiecare dată un răspuns pozitiv la solicitările pertinente ale investitorilor noştri, ar fi poate un răspuns real deşi poate puţin lipsit de modestie.”

Exact ca prințul cel mai mic, cel căruia nu i se dădeau mari șanse, căci sorții i-au fost de multe ori potrivnici, acesta avea să fie în final eroul din poveste. A fost nevoie de multă muncă, răbdare și optimism! Așa a fost și povestea primului parc Tetarom. Deși pornit fără nici un fel de experiență, cu multe obstacole apărute pe parcurs, acesta a fost finalizat și s-a dovedit a fi un succes și un model demn de multiplicat. Ceea ce am și făcut!

1

2

3

4

5

6

8

9

10

11


Scurt istoric Tetarom

 

Mai 2002

Se aprobă Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al TETAROM SA respectiv Regulamentul de Acces în Parcul Industrial.

 

Decembrie 2002

Consiliul de Administraţie, în baza împuternicirii primite din partea Adunării Generale a Acţionarilor, hotărăşte majorarea capitalului social cu suma de 4.789.300.000 lei. A.G.A. TETAROM SA din 26 martie 2003 validează majorarea capitalului social cu suma de 4.789.300.000 lei.

 

TETAROM SA preia toate atribuţiile Unităţii de Implementare a Proiectului PHARE (P.I.U.- în conformitate cu Acordul Cadru semnat între Ministerul Dezvoltării şi Prognozei şi C.J. Cluj), participând la elaborarea detaliilor de execuţie, verificarea lucrărilor, întocmirea situaţiilor de lucrări, obţinerea scutirii de TVA pentru firmele executante, verificarea şi plata certificatelor de plăţi către ALPINE SA, înfiinţarea Comitetului Local de Coordonare, ţinerea şedinţelor operative şi lunare obligatorii în şantier, etc).

 

Februarie 2003

ALPINE începe elaborarea Detaliilor De Execuţie ale proiectului (DDE). TETAROM, CJ Cluj, Louis Berger acceptă ca proiectant general firma clujeană INTERPROIECT.

 

Se aprobă primul subcontractor, firma SCC NAPOCA SA.

 

Mai 2003

Firma de consultanţă Louis Berger cere extinderea studiului geotehnic. Primele concluzii ale studiului geo cer modificarea proiectului şi elaborarea unor noi DDE-uri, respectiv reconfigurarea parcelelor, a drumurilor de acces şi în mod expres recomandă ca soluţie definitivă colectarea apelor printr-un sistem de drenuri sifon, rigole, interzicerea umpluturilor şi zidurilor de sprijin grele care să apese asupra faliilor prezente.

 

Octombrie 2003

SCC NAPOCA SA reziliază contractul cu ALPINE.

 

Decembrie 2003

Se finalizează acţiunea de majorare a capitalului social al TETAROM, capital subscris şi vărsat în valoare de 3.636.400.000 lei.

 

Decembrie 2003 – Martie 2005

ALPINE propune alţi subcontractori : ASA CONS, GRUP 4 INSTALAŢII, A.C.I., HIDROCONSTRUCŢIA, RUTTRANS, TOTAL QUALITY, A.R.L, RADP.

 

Martie 2004

În şantier se găsesc două bombe de aviaţie de 75 de kg, motiv pentru care se sistează lucrările pe perioadă nedeterminată până la decontaminarea completă a terenului.

 

Aprilie 2004

ALPINE SA cere prima extensie de timp,  şi este acordată până în noiembrie 2004.

 

August 2004

ALPINE SA cere şi obţine a doua extensie de timp. Termen de finalizare: iunie 2005.

 

Decembrie 2004

Se semnează primele 3 contracte de cesiune teren cu companiile SC RUWEL ROMANIA SRL, SC ENERGOBIT SRL şi SC PMA INVEST SRL.

 

Aprilie 2005

Se face recepţia preliminară a halei industriale şi a parcelelor din pofilele 0-12.

 

Prin HCJ Nr. 95/27 Aprilie 2005, societății TETAROM S.A. i se atribuie încă un teren în suprafaţă de 12 ha, situat în Bulevardul Muncii f.n. , Zona depoului de tramvaie. Acesta se va numi TETAROM II.

 

Ca urmare a ploilor abundente apar primele alunecări de teren pe tot versantul din partea de sud a Parcului Industrial; Louis Berger SA, prin specialiştii săi, efectuează noi expertize geotehnice.

 

Iulie 2005

ALPINE cere o nouă extensie de timp, ultima, termenul final  devenind astfel 30 septembrie 2005.

 

1-14 octombrie 2005

Se desfăşoară recepţia la terminarea lucrărilor; se întocmeşte lista cu remedierile necesar a fi rezolvate în perioada de 84 de zile de notificare a defectelor. Începe anul de garanţie, conform contractului.

 

Noiembrie 2005

Se semnează ultimele contracte de cesiune teren din Parcul Industrial TETAROM (TETAROM I). Parcul este ocupat integral, la fel şi Hala Multifuncţională fiind închiriată în întregime.

Sunt semnate contracte de cesiune de teren cu următoarele firme :

  • RUWEL ROMANIA SRL
  • ENERGOBIT SA
  • PMA INVEST SRL
  • A&A MEDICAL SRL
  • EGH IMPORT EXPORT SRL
  • NIVIS ROMANIA SRL
  • VIA TERRA SPEDITION SRL
  • SISTEC SA
  • FROSYS SRL
  • ARTSOFT SRL
  • RCC CONSULT SRL
  • ALINE DISTRIBUTION SRL
  • COPA ELECTRONIC SRL
  • SUPREM SA
  • ALFA GLOBAL SOLUTIONS SA
  • FORTECH SRL
  • AMBO CONSULTING SRL
  • NET BRINEL SA
  • AROBS TRANSILVANIA SOFTWARE SRL
  • DISTRIGAZ NORD SA

 

Sunt semnate contracte de închiriere pe spaţiile din hala multifuncțională cu următoarele firme:

  • NIVIS ROMANIA SRL
  • EGH IMPORT EXPORT SRL
  • SVF MANAGEMENT SRL
  • PROCESS SYSTEMS SRL
  • TOPOTRUST SRL
  • SISTEC SA
  • BRINEL SA
  • FOLDA SECURITY SRL

 

17 Noiembrie 2005

Are loc inaugurarea oficială a infrastructurii Parcului Industrial TETAROM I.

 (Va urma)

Tags: , , ,
tichete-masa

Se majorează valoarea tichetului de masă

Deputaţii din Comisia de muncă au adoptat, marţi, un amendament care permite creşterea valorii tichetului de masă până la 15 lei, faţă de 9 lei cât este în prezent, raportul urmând să ajungă în plen săptămâna viitoare, a declarat preşedintele comisiei, deputatul PSD Adrian Solomon.

”Este iniţiativa unor colegi de-ai noştri prin care se propunea posibilitatea măririi (valorii tichetului de masă-n.r.) până la 13 lei, rămânând valoarea actuală în vigoare şi doar posibilitatea angajatorului de a mări valoarea acestor tichete. A fost un amendament al doamnei Andreea Paul care a crescut valoarea la 15 lei. A fost adoptat”, a declarat preşedintele Comisiei de muncă, deputatul PSD Adrian Solomon.

Andrei Solomon a afirmat că raportul ar urma să ajungă în plenul Camerei Deputaţilor săptămâna viitoare.

”Rămâne la latitudinea angajatorului dacă poate să păstreze valoarea actuală sau să o mărească până la 15 lei”, a subliniat Adrian Solomon.

Tags: , , ,
anca dragu

Ministrul de Finanţe: Nu creştem nicio contribuţie socială obligatorie, nici pentru angajat, nici pentru angajator

Ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, le-a spus luni deputaţilor că Executivul nu are în vedere majorări de taxe şi impozite şi că nu intenţionează să schimbe filosofia fiscală în niciun fel – fie impozitare directă, indirectă sau modificare a sistemului de contribuţii sociale.

”Ministerul Finanţelor Publice nu are în vedere majorări de taxe şi impozite, nu vrea să schimbe filosifia fiscală în niciun fel, pe niciun palier, fie impozitare directă, indirectă sau de modificare a sistemului de contribuţii sociale. Aşadar, nu creştem nicio contribuţie socială obligatorie, nici pentru angajat, nici pentru angajator”, le-a transmis Anca Dragu deputaţilor.

Ea a subliniat că persoanele fizice, cele cu activităţi independente şi profesiile liberale nu sunt vizate de creşterea impozitării.

”De asemenea, MFP nu va acorda nicio amnistie fiscală. Consider că modificări semnificative ale regulilor fiscale trebuie să fie dezbătute şi votate în Parlament. Proiectul pe care l-am avut în vedere şi pe care l-am asumat se referă strict la prevederi de debirocratizare şi de simplificare”, a arătat ministrul Finanţelor.

 Potrivit Ancăi Dragu, deficitul bugetar după primele opt luni este redus, de 0,42% din PIB, iar prin rectificarea bugetară deficitul bugetar a fost menţinut la 2,8% din PIB în termeni cash şi 2,95% din PIB în metodologia europeană.

”Nu vedem niciun pericol de depăşire a acestor ţinte de deficit bugetar în 2016. Mai mult, fondurile de rezervă acumulate în Trezorerie sunt estimate să acopere necesarul de finanţare pentru cinci luni, un nivel suficient potrivit celor mai bune practici internaţionale în managementul lichidităţii. Soldul bugetar redus este rezultatul atât al unei execuţii bugetare prudente pe partea de cheltuieli, cât şi îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare”, a accentuat ministrul Finanţelor Publice.

Anca Dragu: România poate ajunge în 2020 la circa 1% deficit structural

Ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, a declarat luni în Parlament că România poate reveni la ţintele de deficit structural într-un orizont de termen mediu, preconizând că în 2020 va ajunge la circa 1% deficit structural.

”Anul acesta a fost o deviere de la ţintă în urma reducerii de taxe şi impozite adoptate prin Codul fiscal, anul trecut, dar şi a măsurilor de creştere a cheltuielilor bugetare adoptate în 2015 cu un efect cumulat de creşteri, de cheltuieli şi de reduceri de venituri de 23 de miliarde de lei, respectiv circa 3% din PIB”, a arătat Anca Dragu la ”Ora ministrului” din Camera Deputaţilor.

Ea a precizat că, potrivit recomandărilor de ţară adoptate de Consiliul Europen în 2016, România trebuie să realizez o ajustare fiscal-bugetară anuală de 0,5% din PIB în 2017.

”Având în vedere că spaţiul fiscal este extrem de redus şi anume un deficit bugetar estimat de 2,9% din PIB în 2017 şi o estimare din partea Comisiei Europene de chiar 3,4% din PIB pentru anul următor sunt necesare continuarea reformelor structurale la care am lucrat anul acesta şi implementarea unor politici salariale prudente”, a adăugat Dragu.

Potrivit ministrului Finanţelor Publice, evitarea măsurilor prociclice este esenţială pentru păstrarea echilibrelor macroeconomice înregistrate de economia românească şi confirmate de Comisia Europeană în februarie, anul acesta, când România a fost scoasă de pe lista ţărilor cu dezechilibre macroeconomice.

Ministrul Finanţelor a apreciat că România poate reveni la ţintele de deficit structural într-un orizont de termen mediu.

”2,9% în 2017, 2,4% în 2018, 1,9% deficit în 2019 şi în jur de 1% deficit structural în 2020”, a opinat Anca Dragu.

Tags: , , , , , ,
steaguri-UE

Mario Draghi cere guvernelor din zona euro să adopte măsuri de stimulare a economiei și de reducere a șomajului

Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat, luni, că guvernele din zona euro trebuie să acționeze pentru a opri creșterea nemulțumirilor opiniei publice, acesta fiind cel mai recent avertisment către politicieni că BCE nu poate singură să susțină redresarea regiunii, transmit DPA, Reuters și Bloomberg.

“Europenii cer instituțiilor noastre să aducă beneficii tangibile în viețile lor de zi cu zi. Sunt necesare acțiuni din partea guvernelor pentru a stimula creșterea, pentru a reduce șomajul și pentru a mobiliza persoanele fizice, în timp ce oferă protecție categoriei celei mai vulnerabile”, a declarat Mario Draghi, în timpul audierii în Parlamentul European.

În ultimele luni, șeful BCE și-a intensificat solicitările către politicieni pentru majorarea cheltuielilor care să stimuleze creșterea, dar și pentru reformarea economiilor, după ce BCE a lansat programul de achiziționare de active în vederea combaterii deflației. După 18 luni consecutive de achiziții de obligațiuni guvernamentale în ideea de a stimula economia și a crește inflația, BCE a ajuns să dețină obligațiuni în valoare de 1.000 de miliarde de euro, dar, cu toate acestea, prețurile înregistrează o creștere de doar 0,2%, mult sub ținta de 2% avută în vedere de BCE.

“Ratele scăzute ale dobânzilor sunt un simptom al situației economice inferioare. Alți actori politici trebuie să-și aducă aportul, adoptând politici fiscale și structurale care să contribuie la o redresare susținută și la majorarea potențialului de creștere al zonei euro”, a declarat președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.

Acesta a adăugat: “Extinderea sentimentelor de nesiguranță, inclusiv nesiguranță economică, rămâne o temere majoră. Nu putem pur și simplu să așteptăm vremuri mai bune: trebuie să ne reînnoim eforturile pentru a ne asigura că Uniunea economică și monetară oferă protecție și prosperitate. BCE își va îndeplini obligațiile sale”.

Economia zonei euro a rezistat bine în fața incertitudinilor globale, cum ar fi votul Marii Britanii de a ieși din UE (Brexit), chiar dacă perspectivele privind cererea externă s-au înrăutățit, a explicat Draghi.

Acesta a avertizat asupra amânării procedurilor pentru Brexit, apreciind că șocul inițial a fost depășit, dar că încă există riscuri economice.

“Este destul de clar: cu cât se prelungesc incertitudinile privind rezultatele finale, cu atât mai relevante vor fi consecințele. Destinul Marii Britanii influențează economia zonei euro”, a afirmat oficialul BCE.

Tags: , , , ,
Untold2016_Day01_131239

Au început pregătirile pentru Untold 2017

Fanii Untold se pot înscrie începând de marţi, 27 septembrie 2016, pentru primele abonamente la ediţia de anul viitor a festivalului clujean.

Toţi cei care vor să cumpere unul din primele abonamente la Untold 2017, la preţ promoţional, trebuie să intre pe www.untold.com şi să acceseze secţiunea Preînregistrare 2017, iar mai apoi să completeze formularul. Doar cei care se preînregistrează pot achiziţiona abonamentele la un preţ promoţional, numărul acestora fiind limitat.

Pe lângă preînregistrare, tot pe pagina festivalului, fanii au ocazia, ca şi la ediţiile precedente, să propună artiştii favoriţi pe care vor să ii vadă pe scenele festivalului, în cadrul ediției de anul viitor. În luna octombrie 2016 vor fi puse în vânzare primele abonamente, va fi anunţată perioada derulării festivalului Untold 2017 şi va fi lansat mult aşteptatul aftermovie Untold 2016.

Untold 2016 a avut loc în perioada 4-7 august şi a avut peste 300.000 de participanţi. Pe scenele festivalului au urcat TOP 5 DJ ai lumii, DIMITRI VEGAS&LIKE MIKE, ARMIN VAN BUUREN, HARDWELL, MARTIN GARRIX, TIESTO alături de alți peste 150 de artiști internaționali de renume, dintre care: AFROJACK, FAITHLESS, PAROV STELAR, W&W, Ummet Ozcan, Chase and Status DJ Set, Dannic,Naughty Boy, Labrinth, Kadebostany, Ummet Ozcan, Tanya Stephens, Skream, Steve Lawler, Damian Lazarus, Lefto, Aquarius Heaven, Highroller, NU, Jacob Groening, Loewenthal, Luca Musto, Pedestrian, Stavroz și Yokoo, Dubfire Live: Hybrid, Dub Fx, Ella Eyre, James Arthur, Jamie Jones, Jeru the Damaja, Kwabs, Lost Frequencies, Mazde, Nahko and Medicine for the People, Netsky DJ Set, Pendulum & Verse DJ Set, Route 94, Rudimental DJ, Sasha, Scooter, Sharam, The Asteroids Galaxy Tour, Y’akoto.

Untold a fost desemnat Best Major Festival în cadrul European Festival Awards 2015, eveniment ce a avut loc în Groningen, Olanda. O altă recunoaștere a venit din partea celui mai de seamă reprezentant național al industriei de marketing și comunicare, International Advertising Association Romania (IAA) care a oferit festivalului titlul de Brandul Anului 2015.

Tags: , , ,
cluj-napoca_224434102-524x350

Apartament în centru vs. periferie! 14.000 de euro diferenţa de preţ la Cluj

În marile oraşe ale României există diferenţe importante de preţ între apartamentele de vânzare situate în centrul oraşului şi cele de la periferie. 14.000 de euro în cazul municipiului Cluj-Napoca.

Pentru o proprietate situată central, prețul mai mare este influențat de siguranța sporită, de apropierea de obiectivele culturale și turistice ale orașului, de variatele oportunități de divertisment și de petrecere a timpului liber și, nu în ultimul rând, de accesul la multiple mijloace de transport în comun.

Zona semicentrală, pe de altă parte, oferă avantajul drumului rapid către centru, dar și pe cel al apropierii de magazine, centre comerciale, clinici, spitale etc. Chiar dacă drumul către centru poate fi mai dificil, zonele periferice ale marilor orașe sunt totuși deservite de mijloace de transport în comun, de magazine, clinici și spitale; în zonele mai slab cotate, siguranța poate fi însă o problemă, arată o analiză imobiliare.ro.

București:

În Capitală, diferența între o locuință amplasată în inima orașului și una de la periferie depășește 20.000 de euro. Astfel, un apartament cu două camere din centru costă, în medie, 75.000 de euro. În zona semicentrală (Vitan-Dristor, Tineretului-Timpuri Noi, 1 Mai, 13 Septembrie-Panduri etc.), pretențiile proprietarilor scad la 65.000 de euro. În zona periferică (Berceni, Rahova, Giurgiului, Pantelimon, Colentina), o unitate locativă bicamerală poate fi achiziționată cu 52.500 de euro.

Brașov:

În orașul de la poalele Tâmpei, diferența dintre centru și periferie este de doar aproximativ 5.000 de euro. Un apartament din centru costă 55.000 de euro, în vreme ce, în zona semicentrală (sub-zone precum 15 Noiembrie, Scriitorilor, Aurel Vlaicu), o locuință similară ajunge la o medie de 51.900 de euro. Nu în ultimul rând, în cartierele periferice (Răcădău, Bartolomeu, Tractorul, Triaj, Carierei, Noua etc.), valoarea medie de listare a unei unități bicamerale ajunge la 50.200 de euro.

Cluj-Napoca:

În orașul de pe Someș, o locuință amplasată central costă cu circa 14.000 de euro mai mult decât una de la periferie. În cel dintâi caz, un apartament cu două camere ajunge la 78.000 de euro. În zona semicentrală (Mărăști, Gheorgheni, Andrei Mureșanu, Zorilor etc.), prețul mediu ajunge la 67.500 de euro, iar la marginea orașului (Someșeni, Borhanci, Dâmbul Rotund, Grigorescu, Mănăștur etc.) la 64.000 de euro.

Constanța:

În orașul de la malul mării, amplasamentul unei locuințe poate genera o diferență de preț de până la 10.000 de euro. În zona centrală, un apartament cu două camere costă, în medie, 52.000 de euro, iar în cea semicentrală (Faleză Nord, Delfinariu, Tomis Nord, Tomis III, Inel I, Inel II, Brătianu) ajunge la 51.000 de euro. În cartierele periferice însă (Faleză Sud, Km 4-5, CET, Km 5, Palas, Zona Industrială, Poarta 6), pretențiile proprietarilor scad la 41.800 de euro.

Iași:

În capitala Moldovei, diferența dintre centrul și marginea orașului ajunge la 15.000 de euro. Astfel, un apartament vechi cu două camere costă 60.000 de euro în zona centrală, 47.000 de euro în zona semicentrală (Alexandru cel Bun, Tudor Vladimirescu, Dacia, Copou, Păcurari) și 45.000 de euro în cartierele periferice (Bucium, Frumoasa, Cug, Nicolina, Dancu, Galata).

Timișoara:
În orașul de pe Bega, un amplasament privilegiat poate ridica prețul cerut cu până la 11.000 de euro. În zona centrală, un apartament cu două camere poate fi achiziționat, în medie, cu 64.000 de euro. În zona semicentrală (Circumvalațiunii, Torontalului, Aradului), același tip de locuință ajunge la 56.400 de euro. În cartierele de la marginea orașului (Șagului, Soarelui, Girocului, Blașcovici), o unitate locativă cu două camere are un preț mediu de 53.000 de euro.

Ca etalon au fost luate unitățile cu două camere construite până în 1990, cu suprafețe cuprinse între 50 și 60 de metri pătrați.

Tags: , , ,
portofel-gasit

Câștigul salarial mediu net a urcat cu 9,5% în 2015

Câștigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naționale a fost de 1.859 lei, în 2015, în creștere cu 9,5% (+162 lei), comparativ cu anul precedent, femeile câștigând cu circa 7% mai puțin decât bărbații, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS).

Cele mai mari câștiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia națională, s-au realizat în anul 2015 în intermedieri financiare și asigurări (de 2,2 ori), informații și comunicații (de aproape 2,1 ori), industria extractivă cu 85,8%, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat cu 65,5%, administrație publică cu 55,6%, activități profesionale, științifice și tehnice cu 47,8%. Câștigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanță sub media pe economie au fost în: hoteluri și restaurante (-41,9%), alte activități de servicii (-30,2%), agricultură, silvicultură și pescuit (-26,3%), activități de spectacole, culturale și recreative (-25,5%), construcții (-23,5%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-23,2%), tranzacții imobiliare (-18,5%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-15,3%), comerț (-14,6%), sănătate și asistență socială (-10,9%), industria prelucrătoare (-8,3%)”, se arată în comunicat.

Potrivit acestuia, în anul 2015, indicele câștigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației) a fost de 144,6% față de anul 1990, mai mare cu 13,4 puncte procentuale față de anul precedent, respectiv cu 14,3 puncte procentuale față de anul 2008.

“Femeile au câștigat în medie cu circa 7% mai puțin decât bărbații, realizând un câștig salarial mediu lunar brut de 2.453 lei (față de 2.646 lei al bărbaților) și un câștig salarial mediu lunar net de 1.783 lei (față de 1928 lei al bărbaților). Bărbaților le revin câștiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe (peste 25%) regăsindu-se în: intermedieri financiare și asigurări (41,4%), alte activități de servicii (28,6%) și industria prelucrătoare (25%)”, informează INS.

Conform Institutului, în profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu lunar net în anul 2015 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre județe. Cel mai scăzut nivel, respectiv de 1.359 lei, s-a înregistrat în județul Neamț, cu 26,9% mai puțin decât media pe economie. La polul opus s-a situat câștigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul București (2.696 lei), cu 45% peste media pe economie.

“Costul mediu lunar al forței de muncă a fost în anul 2015 de 3.189 lei/salariat, în creștere cu 6,7% față de anul precedent. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activitățile: industria extractivă, respectiv intermedieri financiare și asigurări (de 2,2 ori), informații și comunicații (+96,5%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+71,7%), activități profesionale, științifice și tehnice (+45,8%), administrație publică (+26,5%). Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile de hoteluri și restaurante (-42,8%), alte activități de servicii (-30,6%), agricultură, silvicultură și pescuit (-25,5%), activități de spectacole, culturale și recreative (-25,0%), construcții (-23,6%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-23,3%)’, menționează sursa citată.

INS precizează că în anul 2015, numărul mediu al salariaților a fost de peste 4,611 milioane persoane, în creștere față de anul precedent cu 103.700 persoane.

“Bărbații predomină în rândul salariaților (2,442 milioane persoane, respectiv 53% din totalul numărului mediu de salariați). Față de anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 67.000 persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 36.700 persoane. Repartizarea salariaților pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terțiar, ponderea acestora reprezentând 60,9% în anul 2015. În sectorul secundar (industrie și construcții) lucrau 36,6% dintre salariați, iar în cel primar numai 2,5%. Activitățile din construcții și industria extractivă sunt desfășurate cu preponderență de bărbați, aceștia reprezentând 87,3%, respectiv 83,5% din totalul salariaților acestor activități. Activitățile caracterizate prin grad pronunțat de ‘feminizare’ al forței de muncă salariate sunt cele de sănătate și asistență socială (80% din numărul total al salariaților acestor activități), învățământ (71%), intermedieri financiare și asigurări (69,9%), hoteluri și restaurante (60,9%)”, mai arată Institutul Național de Statistică (INS).

Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2015 a fost de peste 5 milioane persoane. Comparativ cu sfârșitul anului 2014, efectivul salariaților a înregistrat o creștere cu 140.500 persoane.

În profil regional, spune INS, efectivul salariaților a înregistrat creșteri în toate regiunile față de sfârșitul anului 2014.

“Regiunile cu cele mai mari creșteri ale efectivului de salariați au fost București-Ilfov (+33,8 mii persoane), Nord-Vest (+26,2 mii persoane), Nord-Est (+17,9 mii persoane) și Centru (+17,5 mii persoane). În regiunea București-Ilfov se concentrează puțin peste 21% din salariații din economie. Regiunile în care activitățile sectorului primar depășesc ponderea medie pe țară (2,4% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (4,2%), Sud-Est (3,8%), Nord-Est (3,3%), Vest (2,8%) și Sud-Vest Oltenia (2,5%). Regiunile care concentrează o proporție semnificativă a salariaților în sectorul industriei și construcțiilor sunt: Vest, Centru, Nord-Vest, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia (45,1%, 43,7%, 41,8%, 40,9%, 38,3%, față de 36,4% media pe țară). Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale se regăsește în regiunea București-Ilfov (60,5% față de 41,2% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (27,5% față de 20,0% media pe țară)’, se mai spune în comunicat.

La sfârșitul anului 2015, efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (75,1%) și a înregistrat o creștere cu 4,2% comparativ cu anul precedent. Distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor în care lucrează arată că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 78,7% din efectivul total de salariați, în creștere cu 3,7% față de anul precedent.

Tags: , , , ,
bani_59_

Bănci fragile, scădere economică, datorii greceşti exagerat de mari, vechile răni provocate Europei de criză încă nu s-au vindecat

Se împlineşte aproape un deceniu de la marea criză globală din 2007-2008, iar rănile provocate de aceste turbulenţe financiare în diferite părţi ale Europei încă sângerează.

Economii anemice, bănci şubrede şi datoriile enorme ale Greciei, toate reamintesc că liderii europeni mai au mult de lucru pentru a readuce pe continent liniştea de dinainte de criză, scrie Ziarul Financiar.

Economia Franţei, a doua ca mărime din zona euro, s-a comprimat uşor în al doilea trimestru, cu 0,1% faţă de cele trei luni anterioare, potrivit datelor revizuite ale institutului naţional de statistică francez.
Estimarea anterioară sugera că economia a stagnat. Franţa ocupă locul trei în topul destinaţiilor expor­turilor româneşti, după Germania şi Italia.
Economiştii se aşteaptă ca anul acesta economia să avanseze în acelaşi ritm ca anul trecut, după ce în primul trimestru creşterea PIB-ului a fost de 0,7%. Franţa se îndreaptă spre ale­gerile pentru preşedinte din primăvară în condiţiile în care politicile actualului şef al statului, socialistul François Hollande, nu au reuşit să aducă economia pe o traiectorie sigură de relansare. Mai grav, reformele pe care guvernul său intenţionează să le implementeze pe piaţa muncii sunt contrate prin proteste violente în marile oraşe franceze.
Pentru zona euro, un indicator PMI (purchasing manager’s index) arată că în septembrie afacerile au crescut în cel mai slab ritm din ultimele 20 de luni, scrie CNBC. Au încetinit inclusiv afacerile din Germania, cea mai mare economie din Uniunea Europeană. Evoluţia indicatorului PMI, calculat de Markit, sugerează că revenirea economică din regiune este lipsită de forţă.
Citeşte continuarea articolului în Ziarul Financiar.
Tags: , , , ,
IMG_0965

Expediție Manaslu 8156 m — Performanță pentru Cluj 2016. Se asteapta ferastra de varf

Am reusit pana acum sa echipam C1, C2 si C3. Acum stam in tabara de baza si asteptam fereastra de varf. A nins destul de mult zilele astea, speram ca mai avem corturi in taberele avansate :)

Multumim pentru sprijin NTT DATA Romania, AROBS Transilvania Software, Northfinder, Sprint Sport, Maros Bike, Medimpact, Ronda Medical, Darian, Thomsons Online Benefits, Aristrocrat, Eximtur, Compexit Trading, Clujul pedaleaza, Know, Crissor, Carmangeria Moldovan, CDS, Ducfarm, Hexagon, Alfa Geo Cad, JASP Heath Cluj, Alisport, Maramont, Dan Hotz.

Tags: , , , , , ,
14364913_1264272453591332_6031955072099299742_n

Proiectele Cluj Capitală Culturală, implementate din 2017. Vezi dosarul de candidatură

Programul cultural cu care Cluj-Napoca a candidat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 va fi implementat începând cu anul 2017, anunţă administraţia clujeană şi asociaţia care s-a ocupat de candidatura oraşului de pe Someş. Anunţul oficial vine la o săptămână după ce Timişoara a fost desemantă câştigătoare a competiţiei europene.

“Munca de implementare va începe în 2017 și va fi finalizată în 2020, având scopul de a duce mai departe proiectele din programul „East of West”, la care au lucrat, vreme de șase ani, sute de reprezentanți ai tuturor sectoarelor și comunităților orașului, precum și specialiști din România și de peste hotare”, se arată într-un comunicat remis presei vineri, 23 septembrie 2016.

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, și Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, și-au anunțat intenția de a susține în continuare implementarea proiectului, invitând Asociația Cluj-Napoca 2021, care a pregătit dosarul de candidatură, să propună un plan de acțiune în acest sens. Miercuri, 21 septembrie 2016, Consiliul Director al Asociației a votat în unanimitate continuarea proiectului cultural.

„Până la finalul acestui an vom face, împreună cu partenerii noștri, o analiză a programării culturale inițiale și vom reface planul detaliat pentru implementare. Alegem un nou nume și avem anul 2020 ca orizont de timp: vrem ca atunci proiectele din program să fie funcționale, unele urmând să intre în implementare chiar din 2017. Clujul are o energie deosebită și a lucrat timp de șase ani la un plan cultural care nu se poate pierde. În jurul lui vom construi un nou proiect pentru oraș și suntem încrezători că acesta va deveni un bun studiu de caz privind abordarea acestei competiții în Europa. Suntem alături de colegii noștri de la Timișoara, oraș care va fi Capitală Europeană a Culturii în 2021, și sprijinim demersul lor”, a declarat Ștefan Teișanu, directorul executiv al Asociației de la Cluj.

„La începutul acestui an ne-am luat angajamentul de a porni, indiferent de rezultatul competiției, o rețea europeană a orașelor candidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii, pentru a le oferi sprijin în pregătirea candidaturilor, dar și pentru a crea bune practici în continuarea proiectelor lor culturale. Primele orașe care intră în rețea sunt Baia Mare, Alba Iulia și Sfântu Gheorghe din România, precum și Kalamata (GR), Kaunas (LT), Herceg Novi (ME), Debrecen și Veszprem (HU), Magdeburg (DE) și Faro (PT), însă orice oraș care aderă la principiile și obiectivele acestei inițiative este invitat să se alăture programului. Rețeaua va dezvolta sisteme de sprijin și colaborare pentru orașele candidate și va organiza două conferințe în fiecare an, dintre care una la Cluj-Napoca”, a spus Florin Moroșanu, președintele Asociației Cluj-Napoca 2021.

Reprezentanții sectorului cultural, universitar, civic, de afaceri și administrativ din Cluj-Napoca și-au arătat deja susținerea pentru continuarea proiectului, la fel ca și câteva zeci de parteneri europeni și internaționali.

„Această candidatură ne-a dat șansa de a ne redescoperi ca și comunitate, de a lucra cu adevărat împreună pentru prima oară după multă vreme și de a găsi soluții și sensuri noi pentru orașul nostru și pentru Europa, în spiritul valorilor europene. Suntem recunoscători pentru această șansă și vom continua munca pe care am început-o. Proiectul merge mai departe”, încheie reprezentanții Asociației.

Conform dosarului de candidatură al Clujului, ce poate fi consultat AICI, iată cele mai importante proiecte incluse în programul menţionat.

Prioritare sunt investiţiile în infrastructura culturală, urbană şi turistică a oraşului, proiecte ce fac parte din Strategia de Dezvoltare a Clujului pe perioada 2014-2020, aprobată de către Consiliul Local. Bugetul total se ridică la 134 de milioane de euro, iar banii ar urma să vină de la bugetul local şi din fonduri guvernamentale, europene şi private.

Centru European de Artă Contemporană – 12 milioane euro
Reabilitarea Someşului – 25 milioane euro
Centrul Cultural Transilvania – 65 milioane euro
Reabilitarea zonei Cetăţuie – 6 milioane euro
Reabilitarea Turnulului Pompierilor – 3 milioane euro
Sistem integrat de comunicare – 0.6 milioane euro
Reabilitări monumente publice şi clădiri monument istoric – 3 milioane euro
Reabilitarea Pieţei Mihai Viteazul – 3 milioane euro
Pietonalizarea străzii Kogălniceanu şi crearea unui traseu turistic în zonă – 9 milioane euro
Modernizarea Pieţei Unirii – 2.5 milioane euro
Parcul Gheorgheni – bază de agrement şi sport (Centru de Tineret) – 5 milioane euro

Programul cultural al dosarului de candidatură a fost împărţit de pe trei axe: cultura inspiră (dezvoltarea Clujului ca oraş european de referinţă în domeniul artei şi culturii), cultura conectează (unirea comunităţilor Clujului) şi cultura lucrează (consolidarea unei economii creative puternice).

Între principalele proiecte se numără realizarea Centrului European de Artă Contemporană (CEAC), inclus şi capitolul investiţii în infrastructura urbană, culturală şi turistică a oraşului. Acesta ar urma să cuprindă trei programe principale: arte vizuale, arte new media şi arte ale spectacolului. De asemenea, CEAC ar urma să fie o instituţie de tip reţea nu doar la nivel de structură de funcţionare, ci şi ca şi spaţiu fizic.

Ar urma să fie găzduit într-o fostă clădire industrială din zona centrală a oraşului, însă presupune şi renovarea şi conversia culturală a alte trei clădiri din oraş: Gara Mică, Cinema Favorit (imobil ce nu va mai fi cumpărat de către municipalitate, n.red) şi un al patrulea spaţiu plasat în clădirea CREIC.

Un alt proiect prevede extinderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei înspre Pădurea Hoia – Baciu, despre care se spune că ar fi bântuită. Pe o suprafaţă de 10.000 mp, prin holograme, tehnologii 3D şi instalaţii artistice, ar uma să fie creat un nou punct de atracţie în special pentru turiştii din vest.

Nu în ultimul rând, Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii promite crearea unei “Academii Deschise a Schimbării”, o universitate cât tot orașul, cu o reţea de cursuri în discipline şi practici ca fizica cuantică, neuroştiinţă, domeniul bancar, istoria artei, muzică, gastronomie şi grădinărit.

Amintim că, dacă ar fi fost desemnat câştigător, Cluj-Napoca ar fi urmat să beneficieze de suma de 35 de milioane de euro pentru implementarea programului Capitală Europeană a Culturii în anul 2021: 15 milioane sprijin de la Primăria Cluj-Napoca, 10 milioane de la Guvern, 6 milioane de la Consiliul Judeţean Cluj, 2,5 milioane din sponsorizări şi 1,5 milioane din fonduri europene.

În finala concursului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 s-au numărat oraşele Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Tags: , , ,
00139226_large

Untold, premiat pentru campania “Pay with Blood” la un festival de prestigiu din România

Campania “Pay with blood”, marca Untold, îşi mai adaugă încă două premii importante în palmares. La cea de-a 13-a ediţie a Romanian EFFIE Awards, unul dintre cele mai prestigioase evenimente din industria marketingului şi comunicării din România, campaniaa luat două premii SILVER, unul la categoria “GoodWorks EFFIE-Non-Profit” şi al doilea la categoria “Media Innovation”. “Pay with blood” a fost declarată cea mai eficientă şi cea mai inovativă campanie de media a anului 2015.

De la lansarea campaniei şi până în prezent, “Pay with blood” a fost nominalizată în competiții internaționale importante și a câștigat cele mai atractive premii ale industriei: 5 nominalizări la Golden Drum și două premii Silver Drum la categoriile New, Innovative și Public Relations, Gold pentru Media și Bronz în Public Relations la The European Awards for Creative Excellence. În iunie 2016, PAY WITH BLOOD a adus României, două premii la cea mai prestigioasă competiție a industriei creative, Cannes Lions, un Silver Lion în PR și un Bronze Lion în MEDIA.

După succesul incredibil pe care campania l-a avut anul trecut, în acest an cel mai bun festival din Europa, Untold, a reluat campania de donare de sânge, într-o variantă mult mai complexă și cu o nouă identitate, Blood Netwoork. În plus, Untold împreună cu singura platformă tehnologică de donare de sânge din România, Și Eu Donez, au pus bazele primei Reţele a Donatorilor Benevoli de Sânge.

Campania “Pay with Blood” a fost organizată în parteneriat cu Institutul Naţional de Transfuzii şi cu cea mai premiată agenție de publicitate din România, McCann Erickson.

Untold 2016 a avut loc în perioada 4-7 august şi a strâns în cele patru zile peste 300.000 de participanţi. Pe scenele festivalului au urcat peste 150 de artiști internaționali de renume, dintre care: DIMITRI VEGAS&LIKE MIKE, AFROJACK, ARMIN VAN BUUREN, HARDWELL, MARTIN GARRIX, TIESTO, FAITHLESS, PAROV STELAR, Ummet Ozcan, Chase and Status DJ Set, Dannic, Dubfire Live: Hybrid, Dub Fx, Ella Eyre, James Arthur, Jamie Jones, Jeru the Damaja, Kwabs, Lost Frequencies, Mazde, Nahko and Medicine for the People, Netsky DJ Set, Pendulum & Verse DJ Set, Route 94, Rudimental DJ, Sasha, Scooter, Sharam, The Asteroids Galaxy Tour, Y’akoto.

Untold a fost desemnat Best Major Festival în cadrul European Festival Awards 2015, eveniment ce a avut loc în Groningen, Olanda. O altă recunoaștere a venit din partea celui mai de seamă reprezentant național al industriei de marketing și comunicare, International Advertising Association Romania (IAA) care a oferit festivalului titlul de Brandul Anului 2015.

Tags: , , ,
Cluj_Napoca_turisti

Se caută doritori care să realizeze o aplicaţie pentru Clujul turistic

Consiliul Judeţean Cluj a demarat procedurile pentru implementarea unei aplicaţii informatice de ordin turistic compatibilă cu telefoane de tip smartphone şi device-urile tip tabletă.

Câştigătorul contractului de servicii, a cărui valoare a fost estimată la suma de 22.500 de lei fără TVA, va trebui să integreze în aplicaţia nou creată diverse materiale multimedia, precum imagini, text şi hărţi cu obiectivele turistice din judeţul Cluj, informaţii generale utile turiştilor (unităţi de cazare, restaurante, posibilităţi de agrement, transport, farmacii non-stop, spitale de urgenţă, evenimente culturale în desfăşurare, etc.).

Aplicaţia va fi funcţională în sistemele de operare IOS, Android şi Windows, compatibilă cu telefoane de tip smartphone şi device-uri tip tabletă, conţinutul acesteia urmând a fi disponibil în 5 limbi: română, engleză, franceză, maghiară şi germană.

„Această nouă aplicaţie destinată telefoanelor inteligente şi tabletelor are drept scop creşterea gradului de vizibilitate şi atractivitate a principalelor obiective turistice din judeţul Cluj, printr-o promovare intensivă în mediul online. Ne dorim ca această aplicaţie prietenoasă cu utilizatorii şi adaptată vremurilor pe care le trăim, respectiv evoluţiei tehnologice, să fie creată şi implementată într-un timp cât mai scurt”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.

Persoanele interesate pot depune oferte până marţi, 27 septembrie 2016, termenul de transmitere a acestor oferte către Consiliul Judeţean Cluj fiind justificat de tipologia contractului – de furnizare, fiind în deplină concordanţă cu legislaţia în vigoare din domeniul achiziţiilor publice. În plus, tocmai din dorinţa unei transparenţe totale şi pentru a evita orice suspiciuni cu privire la corectitudinea procedurii, acest anunţ a fost adus la cunoştinţa posibililor ofertanţi din întreaga ţară, fiind postat pe SEAP cu numărul 50489/22.09.2016.

Tags: , , , ,
luni-indice-imobiliare.ro__800x600

Chirii cu 30% mai scumpe la Cluj. Care sunt cele mai căutate apartamente

Cele mai accesibile locuințe din punctul de vedere al raportului suprafață/preț nu sunt însă și cele mai populare, relevă o analiză imobiliare.ro.

București:

În Capitală, preferințele chiriașilor sunt similare cu cele consemnate anul trecut, distribuția căutărilor pe categorii de apartamente fiind, în esență, aceeași. Pe primul loc se situează apartamentele cu două camere, acestea fiind dorite de 43% dintre clienți, în vreme ce alți 40% ar opta pentru o locuință monocamerală. Interesul pentru trei camere, pe de altă parte, nu se ridică nici la jumătate din nivelul primelor două categorii, ci deține o cotă de doar 17% din total.

Brașov:

În orașul de la poalele Tâmpei, 25% dintre chiriași sunt interesați de locuințe cu o cameră, în scădere de la 33% anul trecut. Cele mai populare sunt apartamentele cu două camere, acestea deținând o pondere de 59% din totalul căutărilor, în creștere de la 49% în 2015. Unitățile locative tricamerale sunt dorite de 16% dintre clienți, în ușoară scădere de la un nivel de 18% atins în perioada similară a anului precedent.

Cluj-Napoca:

Și în orașul de pe Someș, apartamentele cu două camere sunt cele mai populare în rândul chiriașilor. În prezent, garsonierele cumulează 28% din totalul căutărilor pe Imobiliare.ro, față de 34% anul trecut. Ponderea locuințelor cu două camere a crescut de la 47% la 51%, în timp ce segmentul unităților locative tricamerale a consemnat un avans de la 19% la 21%.

Constanța:

În orașul de la malul mării, interesul pentru garsoniere a scăzut ușor anul acesta, de la 29% în 2015, la 26% în prezent. Pe de altă parte însă, segmentul locuințelor cu două camere și-a menținut o cotă de 55%, în vreme ce, în cazul apartamentelor cu trei camere, a avut loc un avans de la 15% la 18%.

Iași:

În capitala Moldovei, distribuția căutărilor pe categorii de apartamente de închiriat este similară cu cea consemnată anul trecut. Mai exact, 33% dintre chiriași ar fi interesați de garsoniere, 54% ar prefera un apartament cu două camere, iar 13% ar alege o unitate locativă cu trei camere.

Timișoara:

În orașul de pe Bega însă, preferințele chiriașilor s-au schimbat sensibil în decurs de un an. Astfel, popularitatea garsonierelor a scăzut sensibil, de la 42% la 36%, acestea situându-se acum pe locul al doilea în clasamentul căutărilor. Ponderea deținută de apartamentele cu două camere a crescut însă de la 41% la 44%, iar cea a locuințelor cu trei camere a ajuns la 20%, față de 17% în 2015.

Citeşte şi Chirii cu 30% mai scumpe la Cluj, cu puţin înainte de începerea anului universitar

Tags: , , , ,
centru-cluj-672x372

Piaţa imobiliară Cluj 2015. Cea mai scumpă casă – A.Mureşanu, cel mai scump teren – Între Lacuri, cele mai multe tranzacţii – Mănăştur

Ediţia din 2015 a „Ghidului tranzacţiilor imobiliare din Cluj-Napoca” a fost lansată joi, 22 septembrie 2016, informează municipalitatea.

Câteva informaţii inedite pe care le relevă acest studiu arată că:

Cea mai scumpa casă tranzacţionată este localizată în cartierul Andrei Mureşanu, tranzaţtia fiind încheiată la puţin peste 1,2 milioane euro.

Cel mai scump teren a fost tranzacţionat în cartierul Între Lacuri la puţin peste 600 mii euro.

Mănăştur a fost cartierul cu cele mai multe tranzacţii (1.194 tranzactii), precum şi cartierul cu cele mai valoroase tranzacţii (~49,9 milioane euro).

Cele mai mari tranzactii au fost realizate de persoane juridice şi includ o clădire tip office şi un supermarket.

Top 10 cele mai valoroase tranzacţii realizate de către persoanele juridice însumează peste 15,5 milioane de euro din cele aprox. 56 de milioane euro tranzacţionate de PJ în 2015.

În luna septembrie s-au înregistrat cele mai multe tranzacţii imobiliare la nivelul municipiului.

Strada Bună Ziua este atât strada cu cele mai multe tranzacţii (235 tranzactii), cât şi strada cu cele mai valoroase tranzacţii (~13,8 milioane euro).

Cea mai mare suprafata de teren tranzactionata a fost de aproximativ 15.000 mp.

Cea mai mare valoare lunară a tranzacţiilor s-a înregistrat în luna iunie, aprox. 37,4 milioane euro.

Cel mai frecvent au fost tranzacţionate parcele de teren cu suprafeţe cuprinse între 500 şi 1.000 mp.

Cel mai des au fost tranzacţionate apartamente cu suprafeţe utile cuprinse între 35 şi 55 mp. Doar 25,7% din tranzacţiile cu proprietăţi imobiliare sunt finanţate din credite bancare.

Achiziţiile persoanelor juridice reprezintă 15,6% din valoarea tranzacţiilor.

Echipa de evaluatori coordonată de Adrian Vascu, senior partner al companiei de consultanță Veridio a publicat al treilea ghid realizat pe baza tranzacțiilor imobiliare încheiate între vânzători și cumpărători în 2015. „Ghidul tranzacțiilor imobiliare din Cluj-Napoca”, un proiect unic în România, oferă o oglindă a realității tranzacțiilor pe una dintre cele mai dinamice piețe de profil din țară.
 
Acest proiect se realizează anual cu sprijinul Direcției de impozite și taxe locale, în baza informațiilor din contractele de vânzare-cumărare înregistrate și conține date privind volumul și valoarea proprietăților tranzacționate, repartizarea pe tipuri de proprietăți (apartamente, case, terenuri, altele), prețurile medii pe metru pătrat repartizate pe cartiere și pe întreg municipiul.

Suntem bucuroși ca am continuat demersul început cu trei ani în urmă punând astăzi la dispoziția celor interesați trei ediții consecutive ale singurului ghid imobiliar din România care are la baza informațiile din contractele de vânzare-cumpărare. Informațiile diverse continuțe de aceste ghiduri permit analize diverse cu rezultate foarte interesante. Vom continua acest proiect și ne dorim ca și alte localități din România să realizeze același lucru”, a declarat Adrian Vascu.

“Acest demers este extrem de important pentru noi. E un nou exemplu de implicare a specialiștilor în comunitate cu scopul de a crește calitatea vieții, până la faptul că ne oferă un reper oficial, clar, transparent care este de natură a descuraja orice tentativă de speculare a pieței sau de creștere artificială a prețurilor imobiliarelor.  Oricine vrea să știe care e valoarea reală a pieței poate consulta acest ghid pe site-ul primăriei, ultimele trei ediții oferind o imagine de ansamblu, astfel încât orice decizie se poate lua în cunoștină de cauză”, a explicat Emilia Botezan, șeful Biroului relații externe și investitori din cadrul primăriei, departament care a creat un instrument de acces pentru companii la informații relevante din perspectiva economică, www.clujbusiness.ro, pe care poate fi găsit ghidul.

Ghidul integral poate fi consultat AICI.

Tags: , , , ,
muncitori

Ministrul Muncii: În România, există o problemă de calitate a forței de muncă, de competențe

În piața forței de muncă din România nu sunt activi mulți oameni, iar o mare parte nu este pregătită pentru structura economică spre care țara tinde, a declarat ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, prezent la o dezbatere despre Strategia politicilor de ocupare și cea de reformă a Serviciului Public de Ocupare (SPO), conform unui comunicat al ANOFM

“Este o problemă de cantitate în ceea ce privește populația activă, în perspectivă ne vom confrunta cu un deficit de forță de muncă și, în același timp, există o problemă de calitate a forței de muncă, de competențe. Nu sunt mulți oameni activi în piața forței de muncă, iar o mare parte nu este pregătită pentru structura economică spre care România tinde”, a declarat ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.

Ministrul Muncii a arătat că trebuie luate măsuri pentru creșterea mobilității forței de muncă la nivel național având în vedere nevoia diferită de ocupare de la un județ la altul.

Potrivit comunicatului ANOFM, în prezent se lucrează la modificarea prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă în vederea încurajării mobilității persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Totodată, Marcel-Dumitru Miclău, președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, a pus accentul pe problematica tinerilor, arătând că procentul celor neocupați este în continuare foarte mare și că este nevoie ca ei să beneficieze de sprijin, mai ales că mulți nu sunt pregătiți suficient să intre pe piața forței de muncă.

Proiectele finanțate din fondurile europene vor oferi posibilitatea dezvoltării serviciilor integrate, realizarea parteneriatelor cu mediul academic, ONG-urile, cu instituții de pe plan local pentru a oferi servicii tuturor categoriilor vulnerabile.

Strategia politicilor de ocupare și cea de reformă a Serviciului Public de Ocupare (SPO) au fost dezbătute joi, 22 septembrie 2016, de conducerea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă cu reprezentanții structurilor teritoriale, în cadrul unei întâlniri de lucru la care a participat și ministrul Muncii.

Acesta a transmis că SPO trebuie să pună accent pe oferirea de servicii integrate grupurilor vulnerabile, persoanelor care sunt greu și foarte greu ocupabile, explicând că acestea trebuie să fie identificate, trebuie să se stabilească problemele lor, în funcție de care să li se ofere servicii de profilare, de acompaniere.

“Sunt milioane de oameni care au vulnerabilități: fie sunt în sărăcie, fie sunt cu dizabilități, fie sunt privați de diverse posibilități de a accede la o viață decentă, sunt marginalizați și ieșiți din circuitul economic’, a adăugat ministrul Muncii, subliniind că este rolul SPO să identifice aceste persoane și să găsească soluții pentru integrarea lor pe piața muncii.

Acesta a menționat că trebuie avut în vedere avantajul competitiv al țării noastre și este nevoie ca structurile de specialitate să se concentreze pe dezvoltarea de competențe a forței de muncă, eficiență și competitivitate, iar un rol important îl vor juca agențiile județene de ocupare a forței de muncă.

Întâlnirea de lucru pentru dezbaterea strategiei politicilor de ocupare și cea de reformă a SPO a avut loc la Centru Național de Formare Profesională a Personalului Propriu al ANOFM de la Râșnov, județul Brașov.

Tags: , , , ,