Tag Archives: cluj

untitled

Harta care spune cel mai bine de ce este România aşa cum este şi de ce Brexit nu înseamnă nimic

Eurostat a publicat în urmă cu câteva zile o serie de date legate de ponderea absolvenţilor de studii superioare în segmentul 25 – 64 de ani, pe regiuni de dezvoltare din Europa.

Datele sunt sintetizate într-o hartă: cu cât zonele sunt mai verzi, cu atât mai bogate în absolvenţi sunt, cu cât sunt mai galbene, cu atât mai puţini. Nu este greu sa remarcăm “deşertul” din România şi uniformitatea acestuia, care contrastează cu restul zonelor preponderea îngălbenite – Turcia, Ungaria sau Italia, dar care mai au spărturi cât de cât mai colorate, scrie mediafax.ro.

Ba chiar şi vecinii bulgari stau mai bine decât noi, contrazicând anume credinţe peiorative despre vecinii de la sud.

În procente, regiunea Centru stă cel mai bine, pe locul 286 din 330 de regiuni, cu 17,8% absolvenţi de studii superioare, urmează Nord-Vest, locul 288, Sud-Vest Oltenia 294, Vest pe 297, Sud-Est pe 319, Sud-Muntenia pe 320 şi Nord-Est pe 323, cu 11,6%.

Trişez puţin, pentru că Bucureşti – Ilfov, cu 33,6% absolvenţi de studii superioare se află pe locul 116, o poziţie onorabilă, dar care nu face decât să accentueze prăpastia dintre capitală şi restul ţării. Pentru comparaţie, Praga şi Berlin au 40%, respectiv 37% absolvenţi de studii superioare.

Cea mai mare concentrare de ingineri, medici şi finanţişti se află, pe plan european, în Londra şi în jurul capitalei Marii Britanii, regiunile de acolo ocupând patru din primele şase cele mai puternice regiuni. Inner London West are 69,7% absolvenţi de studii superioare; în top se mai află regiuni din zona oraşelor Bruxelles şi Oslo.

Care ar fi impactul respectivelor date şi al acumulării sau a lipsei de carte? Cea mai bună împărţire a lumii a făcut-o, în opinia mea, un fost premier britanic, care a spus că lumea se împarte în ţări de unde lumea pleacă şi ţări unde lumea vine. Londra este un loc unde lumea vine: are universităţi de renume, un City care mânuieşte o bună parte din banii întregii lumi şi găzdueşte cel mai important hub tehnologic european, cu 275.000 de companii şi 1,5 milioane de angajaţi, care au atras în zece ani 8,3 miliade de euro.

Pentru comparaţie, startup-urile tehnologice din România au atras în ultimul deceniu 14,8 milioane de euro.

Cred că impactul Brexit, dacă va fi să apară, va fi atenuat de această uriaşă forţă umană şi economică – răspunsul rapid şi ferm al Băncii Angliei este un bun exemplu de reacţie cu efecte pe termen mediu şi lung. Iar inteligenţa cultivată şi pusă la muncă este în măsură să combată orice neajuns economic, să aducă bani şi să inducă schimbare în bine.

Inginerii, medicii şi finanţiştii asigură, în număr mare,infrastructura umană care ţine societatea în mişcare, fundamentele şi acoperişul, o fac inovatoare, mai puţin coruptibilă, ba dispusă să se implice, într-o mare măsură, în problemele obştii.

La capătul opus al societăţii se află imobilismul, supuşenia şi inerţia, masele manevrabile.

Absolvenţii de studii superioare constituie clasa de mijloc, coloana vertebrală a oricărei societăţi, care consumă bunuri, se dezvoltă şi induce dezvoltare; una dintre consecinţele majore ale stării economiei şi ale politicilor de austeritate guvernamentale este faptul că România a pierdut clasă de mijloc – oameni educaţi, cu putere de muncă şi bine pregătiţi, care au preferat să plece – exodul personalului sanitar, al medicilor, este unul dintre exemple.

În deşertul cu ponderi de 11 – 17% au loc politicieni corupţi şi funcţionari nepăsători, puternice sunt doar forţa brută şi vulgaritatea, iar munca înseamnă supravieţuire şi nu un mod de exprimare individuală menit să îmbogăţească insul şi societatea.

M-aş feri să spun că deşertul pe care îl invoc este o consecinţă a sistemului de învăţământ, mai degrabă sunt tentat să zic că avem de-a face cu o problemă ce ţine de ansamblul societăţii, de sistemele de valori şi de aşteptările personale. Dar există şi o statistică îngrozitoare care arată că 42% dintre elevi sunt ceea ce se cheamă analfabeţi funcţionali, care nu sunt capabili să facă raţionamente elementare, nu pot folosi în viaţa de zi cu zi operaţii aritmetice simple şi nu înţeleg un text pe care îl citesc.

Intrăm în curând în campanie electorală, chiar sunt curios câţi dintre candidaţi vor căuta şi vor propune soluţii pentru a înverzi deşertul România.

Tags: , , , , ,
alege-acest-camin-particular-care-ofera-servicii-de-calitate

Managerii se așteaptă la creșterea activității în industria prelucătoare, construcții, comerț și servicii

Managerii din industriile prelucrătoare, construcțiilor, comerțului cu amănuntul și serviciilor preconizează o creștere moderată a activității în următoarele trei luni, se arată într-un comunicat de presă al Institutului Național de Statistică (INS).

“În cadrul anchetei de conjunctură din luna august 2016, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni creștere moderată a volumului producției (sold conjunctural +8%). Pentru activitatea de fabricare a altor produse din minerale nemetalice se va înregistra tendință de creștere mai semnificativă (sold conjunctural +36%), în timp ce pentru fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, tendința va fi de scădere moderată (sold conjunctural—10%). Pentru prețurile produselor industriale se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +0%). Referitor la numărul de salariați se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +2% pe total industrie prelucrătoare’, se arată în document.

Potrivit estimărilor din luna august, în activitatea de construcții se va înregistra pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producției (sold conjunctural +10%). Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +1%). În ceea ce privește prețurile lucrărilor de construcții se preconizează relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural +1%).

În sectorul comerț cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendință de creștere a activității economice (sold conjunctural +27%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unitățile comerciale va înregistra creștere (sold conjunctural +25%).

Potrivit INS, angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural +15%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăților comerciale estimează relativă stabilitate a prețurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +2%).

“Conform estimărilor din luna august 2016, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaște creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +11%). În sectorul de servicii se estimează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +4%). Conform opiniei managerilor, prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de relativă stabilitate (sold conjunctural +1%)”, se mai spune în document.

Tags: , , , , , ,
targ joburi

ANOFM: 19.138 locuri de muncă, disponibile luni la nivel național

Agenții economici pun la dispoziție, luni, 19.138 de locuri de muncă vacante, cele mai multe în Municipiul București, arată datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

La nivel național, cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru: muncitor necalificat la asamblarea/montarea pieselor (1.237), lucrător comercial (978), agent de securitate (950), muncitor necalificat în industria confecțiilor (911), manipulant mărfuri (824), confecționer asamblor articole textile (805), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie, plăci mozaic, faianță, gresie, parchet (595), femeie de serviciu (507), șofer autocamion de mare tonaj (485), vânzător (472).

Conform sursei citate, cele mai multe locuri de muncă sunt oferite în municipiul București — 3.525, urmat de județele Ilfov — 1.205, Argeș — 1.069, Timiș — 932, Dolj — 921 și Iași — 883, iar cele mai puține în județele Sălaj—89, Prahova — 84, Caraș-Severin — 47, Botoșani — 46, Bacău — 44, Suceava — 41 și Mehedinți — 13.

Tags: , , ,
bosch

O companie cu fabrică în Cluj, selectată pentru a primi ajutor de stat

Pirelli, Arctic, Clariant Products, Robert Bosch, Safe Med International şi Alu Menziken sunt cele şase companii care au fost selectate de Ministerul Finanţelor pentru a primi ajutoare de stat în valoare de 621 mil. lei.

Cel mai mare ajutor de stat, în valoare de 163 mil. lei urmează să fie acordat companiei Arctic, care a anunţat că va folosi banii pentru construcţia unei noi fabrici de electrocasnice.

Alte 30 de companii au fost respinse, se arată pe site-ul Ministerului de Finanţe. „Din 36 de proiecte de investiţii au fost selectate şase în valoare totală de 2,28 de miliarde de lei. Ajutorul de stat solicitat se ridică la 621,4 milioane de lei. Urmează ca, în maximum 45 de zile lucrătoare de la publicarea listei, să fie analizate cele şase cereri de acord pentru finanţare şi anunţate rezultatele finale”, spun reprezentanţii Ministerului de Finanţe.

Cererile totale de acord pentru proiectele depuse de cele 36 de companii arată o valoare a investiţiilor de 5,47 miliarde de lei. Ajutorul de stat total solicitat a fost de 1,98 miliarde de lei, în condiţiile în care bugetul total al sesiunii este de 638 de milioane de lei.

Tags: , , , , ,
ciolos-este-nevoie-de-o-lege-a-salarizarii-unice-si-o-lege-de-functionare-a-administratiei-publice-18521189

Peste 1000 de voluntari s-au înscris la GovITHub, platforma recent lansată de Cioloș

În doar două săptămâni de la lansarea GovITHub, platforma ce promite inovație în administrația publică, Guvernul a primit cereri de înscriere de la peste 1000 de persoane, potrivit unui comunicat de presă.

Astfel, 1070 de tineri dornici să fie parte din acest program au completat chestionarul de admitere, care conținea și întrebări privind soluțiile propuse de cei înscriși, dar și background-ul lor tehnic. De asemenea, 40 de companii din domeniu și-au exprimat interesul de a susține programul și de a deveni partenere ale Cancelariei Prim-Ministrului.

GovITHub este proiectul pe care Dacian Cioloș l-a lansat pe 4 august, cu scopul de a reuni specialiști români din domeniul IT care au curaj să ia o pauză de la activitatea lor profesională sau poate de la afacerile lor și care, totodată, sunt dispuși să-și folosească talentul pentru a ajuta administrația. Tot atunci, șeful Guvernului a mai spus că, în cadrul programului GovITHub, vor fi acordate 10 burse a câte 2.000 de euro fiecare, pe lună, timp de șase luni, însă persoanele interesate vor putea lucra și pe bază de voluntariat.

Alegerea proiectelor parte din această platformă, a voluntarilor și a bursierilor va fi realizată de către executiv și cu ajutorul comunității IT. Pentru selecţia proiectelor, se va ține cont în primul rând de impactului pentru cetățeni și a fezabilității propunerilor transmise.

Tags: , , , ,
primacasa_78515400

Piața locuințelor fără Prima Casă

În ultimele luni, accesul la finanțare a devenit o problemă din ce în ce mai acută pentru cei care și-ar dori să cumpere o locuinţă.

Pe fondul discuțiilor pe marginea dării în plată, fondurile alocate înițial pentru Prima Casă în 2016 – în valoare de aproximativ 1,69 miliarde de lei – au fost epuizate rapid în primele luni ale anului. După aprobarea legii, care a dus la creșterea semnificativă a avansurilor solicitate de către bănci, piața a „înghițit” pe nemestecate și o suplimentare în valoare de 500 de milioane de lei acordată de către stat.

În prima parte a lunii august, Anca Dragu, Ministru Finanțelor, a declarat că programul Prima Casă are un plafon aprobat în valoare de 8,1 miliarde de lei pentru 2016 – sumă din care s-a folosit până acum, în mod evident, doar o mică parte, respectiv puțin peste un sfert. Potrivit acesteia, Executivul are în vedere suplimentarea fondurilor către bănci „pe termen scurt”, o decizie în acest sens urmând a fi luată în luna septembrie. Între timp însă, oficialii statului vor să analizeze succesul și impactul programului asupra pieței.

„Avem în vedere suplimentarea acestui fond pe termen scurt, cum de altfel avem în vedere şi o analiză care să dea direcţiile prin care acest program să se perpetueze pe o perioadă de timp mediu şi lung. (…) Stăm la masă cu băncile, cu investitorii, cu clienţii, să vedem în ce măsură acest program a fost unul de succes, în ce măsură piaţa are nevoie de el să continue, cum trebuie să continue şi să venim cu această propunere concretă pentru ca programul să fie unul cu predictibilitate, un program pe termen mediu şi lung.”

Cumpărătorii, din nou în expectativă

Așa se face că, pe durata sezonului estival, se poate spune că piața tranzacțiilor cu locuințe a rămas, practic, fără „pâinea și sarea” necesare unei funcționări normale, anume accesul la finanțare.

Claudiu Hațegan, broker/owner al agenției bucureștene Klauss&Partners, recunoaște că, spre deosebire de anii trecuți, când activitatea de tranzacționare era susținută de cererea pentru programul Prima Casă, în vara aceasta lucrurile au mers extrem de prost. Cumpărătorii s-au împuținat foarte tare, iar distanța dintre așteptările acestora, pe de o parte, și cele ale proprietarilor, pe de altă parte, s-a accentuat. Asta pentru că cei dintâi așteaptă ca piața – sau, mai exact, prețurile – să se prăbușească, pentru că nu se mai dau credite, așa că au intrat într-o stare de expectativă; întrucât atmosfera din piață este influențată mult de ceea ce se întâmplă în domeniul bancar, aceeași atitudine o au și cei care ar dispune de bani cash sau care și-ar permite să contracteze un credit ipotecar standard, cu un avans mai mare.

Apartamentele din cartiere, cele mai „lovite”

Cel mai afectat este segmentul mediu-low, din cartiere, pentru că acesta a depins până acum în proporție de 90% de creditele Prima Casă. În zonele mai bune și cu proprietăți mai deosebite (și mai scumpe) mai au loc tranzacții din când în când, pentru că profilul cumpărătorului este diferit în asemenea cazuri, acesta aflându-se la o a doua (sau o a treia) achiziție sau având în vedere un upgrade imobiliar.

În acest context, Claudiu Hațegan este de părere că programul Prima Casă este cu siguranță necesar pentru funcționarea pieței, în special a segmentului care se adresează clienților cu venituri medii și scăzute. Condiția este ca avansul să se mențină la același nivel redus, de 5%, acesta fiind, de fapt, singurul avantaj oferit față de creditele ipotecare standard, mai ales după aprobarea legii dării în plată.

Tags: , , , ,
calculator

Cât costă să pui pe picioare un start-up în România

În România un antreprenor are nevoie în medie de aproape 12.500 de dolari pentru a începe o afacere, mai mult decât în Polonia, Suedia, Bulgaria, Croaţia sau Ungaria, dar mai puţin decât în ţări dezvoltate precum Germania, Italia sau Norvegia, arată raportul Global Entrepreneurship Monitor (GEM), care a luat în considerare 60 de ţări.

În România un antreprenor are nevoie în medie de aproape 12.500 de dolari pentru a începe o afacere, mai mult decât în Polonia, Suedia, Bulgaria, Croaţia sau Ungaria, dar mai puţin decât în ţări dezvoltate precum Germania, Italia sau Norvegia, arată raportul Global Entrepreneurship Monitor (GEM), care a luat în considerare 60 de ţări.

De exemplu, în Germania costul mediu pentru începerea unei afaceri este de 22.200 de dolari, în timp ce în Polonia este de aproximativ 11.500 de dolari.

Comparativ, în Bulgaria un locuitor investeşte în medie 5.700 de dolari într-o afacere, iar în Croaţia 11.000 de dolari, conform raportului citat.

Nivelul ridicat al costurilor suportate de antreprenori de a-şi începe un business, de cele mai plătite din buzunarul propriu, este unul din motivele pentru numărul scăzut al IMM-urilor din România, categorie de firme care reprezintă practic suflul unei economii.

România are doar 30 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, număr care plasează ţara pe penultimul loc în Uniunea Europeană, conform unei analize ZF, în timp media UE se situează la 54 de astfel de întreprinderi la mia de locuitori, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene.

Însă, criza economică a „măturat” IMM-urile fără o fundaţie solidă, iar în piaţă au rămas multe firme puternice, cu apetit pentru dezvoltare atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă. În plus, programe cu fonduri nerambursabile de tipul celor pentru întreprinzători debutanţi (SRL-D) au pus în evidenţă apetitul în continuă creştere pentru business al românilor şi au adus optimism pentru mediul de afaceri local.

IMM-urile sunt cel mai mare angajator din România, având un total de 2,5 milioane de salariaţi la nivelul anului 2014, adică 63% din totalul personalului ocupat din ţară, arată calculele ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Astfel, importanţia IMM-urilor în economie este încă o dată subliniată în datele statistice, care arată că, deşi firmele mici şi mijlocii au o contribuţie mai redusă la cifra de afaceri totală faţă de societăţile mari, acestea au un rol important în crearea şi susţinerea locurilor de muncă.

Tags: , , , ,
00133747_large

Clujul a depus dosarul final de candidatură pentru competiția Capitală Europeană a Culturii 2021

Ultima etapă a competiției Capitală Europeană a Culturii 2021 în România se va derula în zilele de 15 și 16 septembrie 2016, prin audierea celor patru orașe finaliste – Baia Mare, București, Cluj-Napoca, Timișoara, anunță Ministerul Culturii.

“În acest context, la fel ca la etapa precedentă a competiției, publicăm, cu acordul orașelor, conținutul celor patru dosare de candidatură revizuite. Această decizie a fost agreată de experții Comisiei Europene odată cu faza de preselecție, considerându-se că respectarea principiului transparenței în toate etapele concursului constituie un exemplu de bună practică și nu poate aduce niciun prejudiciu orașelor candidate, ale căror dosare sunt documente publice prin definiție”, pecizează Ministerul Culturii, ce își propune să organizeze o competiție corectă, care să contribuie la asigurarea vizibilității culturale a României pe scena Uniunii Europene.

Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara sunt orașele care au rămas în cursa pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Termenul-limită pentru primirea dosarelor de candidatură revizuite la Ministerul Culturii, autoritatea de management care le transmite spre evaluare juriului de experți independenți, a fost 12 august 2016. VEZI DOSARUL de candidatură al oraşului Cluj-Napoca AICI.

Potrivit site-ului capitalaculturala2021.ro, până la sfârșitul acestui an va avea loc desemnarea formală a orașului câștigător.

Clujul are buget de 35 de milioane de euro

În cazul în care oraşul Cluj-Napoca va fi desemnat Capitală Culturală Europeană în anul 2021, pentru implementarea proiectului va fi alocat un buget de 35 de milioane de euro: 15 milioane de euro sprijin de la Primăria Cluj-Napoca, 10 milioane euro de la Guvern, 6 milioane de la Consiliul Judeţean Cluj, 2.5 milioane din sponsorizări şi 1.5 milioane din fonduri europene.

Bugetul va acoperi în primul rând costurile programului cultural, mai apoi cheltuielile pentru marketing şi comunicare, iar la final cele cu angajaţii şi colaboratorii, respectiv costurile administrative şi logistice, între anii 2017-2022.

Candidatura Clujului are la bază 9 teme principale: satul transilvan, creativitatea socială, interculturalitate, Someș de la Vest la Est, Youth Legacy, artele spectacolului, centru european de artă contemporană, Cluj Media City, Treasure Cluj.

Juriul competiţiei europene ar urma să facă o vizită de lucru în cele patru oraşe finaliste între 8 şi 14 septembrie 2016. 

 

Tags: , , ,
ferma capre 2

APIA va finaliza plățile aferente schemelor din sectorul zootehnic până la 31 august 2016

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va finaliza plățile aferente schemelor din sectorul zootehnic până la data de 31 august 2016, a anunțat instituția.

Potrivit sursei citate, Comisia Europeană nu va aplica reduceri pentru plățile directe finanțate din FEGA aferente anului 2015 care sunt efectuate după data de 30 iunie 2015, respectiv în perioada 1 iulie — 15 octombrie 2016.

“Astfel, având în vedere dificultățile specifice întâmpinate în primul an de implementare a reformei PAC 2013 de mai multe state europene, Comisia Europeană nu va aplica reduceri pentru plățile directe finanțate din FEGA aferente anului 2015 care sunt efectuate după data de 30 iunie 2015, respectiv în perioada 1 iulie — 15 octombrie 2016, în conformitate cu articolul 5(4) al Regulamentului (UE) nr. 907/2014. Facem precizarea că Agenția își ia angajamentul să finalizeze plățile aferente schemelor din sectorul zootehnic până la data de 31 august 2016″, se arată în comunicatul APIA.

APIA precizează că pentru sumele autorizate din Bugetul Național și FEADR (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) poate exista un decalaj de câteva zile până la primirea sumelor în conturile fermierilor.

Până în prezent, Agenția a plătit până în prezent subvenții de 1,919 miliarde de euro pentru 920.000 de fermieri, din fondurile aferente anului 2015, de 2,1 miliarde de euro.

Tags: , , , ,
rubber stamp with inscription INSOLVENT

Peste 100.000 de companii au intrat în insolvență în ultimii 5 ani. Care este impactul

România a avut 105.545 companii care au intrat în insolvență între 2011-2015, însemnând o medie anuală de aproximativ 20.000 de companii insolvente. Volumul este foarte mare, în condițiile în care reprezintă aproximativ 16% din totalul companiilor înregistrate în România și respectiv un sfert din totalul firmelor active (care cu venituri). Nu doar numărul companiilor insolvente din intervalul analizat este foarte mare, ci și dimensiunea acestora. 2.933 dintre companiile insolvente în intervalul analizat aveau o cifră de afaceri peste 1 MIL EUR, în condițiile în care media companiilor active la nivel național pe acest segment de venituri a fost de 23.455. Mediul de afaceri din România a pierdut în ultimii cinci ani aproximativ 13% dintre companiile cu venituri mari.

 Comparând cifrele cu cele înregistrate la nivel regional sau în țările mai dezvoltate, observăm că fenomenul insolvențelor a fost exploatat în sens negativ, companiile cu probleme financiare abuzând de un cadru legislativ șubred și foarte protector cu partea debitoare.

Media incidenței insolvențelor la 1.000 de companii active în cazul României între 2011-2015 a fost de 40 companii insolvente, de aproape 4 ori peste nivelul Europei Centrale și de Est, în condițiile în care România a fost tot timpul în primele trei țări din regiune din acest punct de vedere. Mai mult, ponderea companiilor insolvente pentru care s-a deschis procedura de insolvență la cererea debitorului a crescut de la aproximativ 30% în 2008 (nivel anterior crizei financiare), până la aproape 55% în  2015. Doar 2%-3% dintre companiile insolvente din România se reorganizează cu succes, de aproape zece ori mai puțin decât media țărilor dezvoltate din UE.

Începând cu anul 2014, numărul insolvențelor nou deschise a scăzut pe fondul intrării în vigoare a noului cod privind deschiderea procedurii de insolvență: 28% în 2014, 50% în 2015, iar estimările Coface pentru 2016 indică o contracție a acestora cu încă 25%. Spre deosebire de anii anterior, anul curent este primul în care Coface observă o scădere a insolvențelor nou deschise cuplate cu o diminuare a riscului sistemic.

Pierderile financiare (datorii care depășesc nivelul activelor fixe) cauzate de firmele care au intrat în insolvență în primul semestru al anului curent au scăzut cu 56%, în timp ce pierderile sociale (numărul locurilor de muncă pierdute) s-au diminuat cu 12%. Îmbunătățirea disciplinei de plată în anul curent devine vizibilă la nivel național: valoarea instrumentelor refuzate la plată în primul semestru al anului curent a scăzut cu aproximativ 70%, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, de la 5,7 MLD RON la doar 1,7 MLD RON, în timp ce numărul SRL-urilor nou înregistrate în perioada analizată a crescut cu 26% (cel mai ridicat nivel după 2010).

Impactul insolvențelor în economie, în 2011 – 2015

Totuși, nivelul foarte ridicat al insolvențelor din ultimii cinci ani (2011-2015) a lăsat urme adânci în economia națională și în mediul de afaceri, acestea din urmă putând fi evaluate din mai multe puncte de vedere:

Plafonarea creșterii economice: conform estimărilor Comisiei Europene, nivelul PIB potențial al României pentru 2011-2015 a avut o medie de 3%, semnificativ sub nivelul de 5% înregistrat înaintea impactului crizei financiare. Factorii cheie care au contribuit la această contracție au fost reducerea investițiilor străine directe și absorbția modestă a fondurilor europene (elemente esențiale pentru finanțarea formării brute de capital), nivelul scăzut al productivității și sporului negativ în evoluția forței de muncă (pe fondul efectului de emigrare, din ce în ce mai vizibil în rândul populatței calificate). Firmele românesti care au intrat în insolvență în 2011-2015 au generat o cifră de afaceri totală de 92,5 MLD RON, respectiv 9% din cifra de afaceri medie înregistrată de toate companiile din România în intervalul respectiv.

Productivitatea foarte scăzută a companiilor respective, pe fondul unor investiții ineficiente sau cu o finanțare nesustenabilă a formării brute de capital, a contribuit negativ la valoarea adăugată de la nivel national, deci la nivelul PIB.

Pentru a simula impactul companiilor insolvente asupra nivelului PIB potențial, numărul companiilor din România care au intrat în insolvență în 2011 – 2015 a fost redus cu 75% (pentru egalizarea cu media din ECE), iar pentru companiile respective a fost simulat un nivel al valorii adăugate egal cu cel înregistrat de companiile active. Calculele interne Coface indică o creștere cu aproximativ 75% a nivelului potențial al PIB pentru 2011 – 2015, de la 3% la aproape 5,2%, simulând o creștere a productivității medii în rândul companiilor care au intrat în insolvență în perioada analizată, ajustând în același timp numărul acestora la un nivel acceptabil (media înregistrată îîn ECE);

Reducerea deficitului bugetar prin creșterea veniturilor fiscale alimentate de contribuțiile sociale suplimentare: companiile care au intrat în insolvență între 2011-2015 avea 451.956 de salariați, respectiv 11% din totalul locurilor de muncă raportate de toate companiile active. În condițiile în care doar 2% dintre companiile insolvente se reorganizează cu succes, putem aprecia că majoritatea acestor locuri de muncă au fost desființate. Mai mult, având în vedere că firmele românești care își întrerup activitatea au o durată medie de viață de 11 ani și sunt de două ori mai multe decât nivelul companiilor nou înmatriculate, este greu de crezut că firmele nou înființate pot absorbi o parte importantă a celor peste 450.000 de salariați care și-au pierdut locurile de muncă din cauza insolvenței angajatorului. Dacă ne gândim că nivelul șomajului raportat de INS pentru România în 2011-2015 a fost relativ stabil, înseamnă că o parte dintre acești salariați s-au angajat la alte companii, însă majoritatea acestora probabil că a emigrat în străinatate, în căutarea unui loc de muncă. Totalul veniturilor fiscale generate de impozitele pe salarii și de contribuțiile sociale pentru 2015 a fost de 26,6 MLD RON, declarațiile financiare ale companiile care au intrat în insolvență în perioada 2011-2015 indică un impact negativ în veniturile fiscale de aproximativ 3 MLD RON, ceea ce reprezintă aproximativ 29% din totalul deficitului bugetar din 2015, respectiv 10,3 MLD RON;

Pierderile cauzate creditorilor: declarațiile financiare ale companiile care au intrat în insolvență între 2011-2015 indică un nivel total al datoriilor acumulate în bilanț de 127,5 MLD RON, respectiv 15% din totalul datoriilor aferente tuturor companiilor din România. Dintre toți creditorii firmelor insolvente, furnizorii au înregistrat cele mai mari pierderi, în condițiile în care aceștia concentrau 47% din totalul datoriilor, respectiv 60 MLD RON. În acest clasament, următorii creditori care au pierdut sunt instituțiile de credit (bănci, IFN, companii de leasing), care raportau 36 MLD RON datorii în bilanțul companiilor insolvente, respectiv 28% din totalul datoriilor, fiind urmate de autoritățile statului, cu 26 MLD RON și o pondere de 20% în totalul datoriilor firmelor insolvente. Doar 6 MLD RON, respectiv 5% din totalul datoriilor, au fost atrase de firmele insolvente de la entități afiliate.

Faptul că furnizorii au înregistrat cele mai mari pierderi din cauza companiilor care au intrat în insolvență în perioada 2011-2015 nu este o întâmplare. Pe fondul condițiilor de finanțare bancară din ce în ce mai exigente începând din 2009, firmele private au fost nevoite să apeleze din ce în ce mai mult la creditul furnizor. Riscul de neplată a fost amplificat în perioada 2008 – 2013, deoarece:

  • Fenomenul a fost unul generalizat, foarte multe companii promovând același comportament în aceeași perioadă;
  • Fenomenul a fost amplificat pe lanțul comercial, pe măsură ce solicitările de extindere a termenelor de plată/ încasare înaintau pe lanțul furnizor. Termenul mediu de încasare a creanțelor înregistrat de companiile românești a crescut de la 60 de zile în 2008 la 104 zile în 2015;
  • Fenomentul a creat o creștere a interdependenței între companii, din ce în ce mai multe firme semnalând incapacitatea temporară de plată pe fondul neîncasării creanțelor de la clienții importanți;
  • Durata de transformare a veniturilor din încasări a crescut, în timp ce presiunea de concretizare a cheltuielilor în plăți a crescut, de asemenea, amplificând presiunea asupra lichidităților companiilor.

În acest context, companiile mari și foarte mari au jucat progresiv un rol din ce în ce mai semnificativ de “bănci comerciale” pentru clienții acestora, preferând să accepte termene de încasare extinse.

IMM-urile au transferat în perioada post-criză o parte  semnificativă a creditului bancar către cel comercial (credit furnizor), acest lucru fiind de natură să intensifice relațiile intre companiile private, care au început să îmbrace o formă financiară semnificativă, nu doar una cu caracter comercial. Pe fondul acestor modificări structurale din economie, efectul de contagiune și propagare a unor șocuri negative este mult mai rapid în prezent.

“În ultimii cinci ani, mai exact în perioada 2011-2015, am observat un abuz al companiilor din România în exploatarea unui cadru juridic șubred, fructificând astfel lacunele unei proceduri a insolvenței foarte protectoare pentru partea debitoare. În ultimii cinci ani, România a înregistrat peste 100.000 de companii insolvente, cu o incidență la 1.000 de companii active de patru ori peste media din Europa Centrală și de Est și un procent al reorganizării reușite de maximum 3%, acesta din urmă fiind de zece ori sub media din țările dezvoltate ale UE. Numărul foarte ridicat și calibrul mare al companiilor insolvente au plafonat nivelul creșterii economice la o medie de 3%, comparativ cu 5,25% dacă fenomenul insolvențelor din România ar fi fost aliniat la media din regiune. Aproximativ o treime din deficitul bugetar putea fi finanțat prin venituri fiscale pierdute, iar creditorii din economie au înregistrat pierderi record de 127 MLD RON, cei mai mari pierdanți fiind furnizorii privati, cu o pondere de 47% în totalul datoriilor raportate de firmele insolvente. Având în vedere impactul major generat în economie, Coface va analiza în perioada următoare cele mai mari 100 de companii care au intrat în insolvență în ultimii cinci ani, pentru a înțelege mai bine greșelile comune ale acestora precum și structura de acționariat din perspectiva țării de proveniență și a companiilor afiliate”, a declarat Iancu Guda, Services Director Coface CMS.

 

Tags: , , , ,
big-balti-laboratoare-moderne-pentru-elevii-scolii-profesionale-nr.png

Şcolile de meserii, ”ruşinea” tinerilor români. 18.000 de tineri, sub 25 de ani, în şomaj

Doar 20% din tinerii români se înscriu la şcoala profesională, comparativ cu Germania, unde procentul este de 70%, principalul motiv fiind acela că şcolile de meserii sunt considerate pentru elevii slabi. Companiile au început să se implice, în speranţa că vor produce forţă de muncă.

„Dau copilul la şcoala profesională să mă fac de râs în faţa tuturor celorlalţi pentru că al meu e mai prost sau îl dau la un liceu? Şi aleg liceul”

În momentul de faţă, în România, doar 20% dintre elevi se îndreaptă spre şcolile profesionale, iar principalul motiv îl reprezintă mentalitatea faţă de aceste instituţii, spun specialiştii. “În România, 20% dintre absolvenţii de clasa a VIII-a se îndreaptă spre o şcoală profesională. Spre comparaţie, în Germania 70% se duc spre o şcoală profesională, pentru că au toate variantele deschise: au un anumit statut, învaţă o meserie, au o sursă de venituri, iar a avea o meserie este un lucru acceptat social. Ulterior, dacă simt nevoia, angajaţii se pot înscrie la bacalaureat, pot urma chiar şi o facultate tehnică şi pot ajunge ajunge director de companie pe această rută educaţională profesională. În schimb, în România există ideea preconcepută că şcoala profesională este pentru copiii cei mai slabi şi chiar iniţiativele private – cum e şcoala profesională Kronstadt, în care s-au implicat 12 companii – au dificultăţi în a atrage candidaţi. Principalele dificultăţi, mai ales la oraş, sunt generate de mentalitatea părinţilor, care au de ales: „Dau copilul la şcoala profesională să mă fac de râs în faţa tuturor celorlalţi pentru că al meu e mai prost sau îl dau la un liceu? Şi aleg liceul, pentru că, dacă ia sau nu bacul, copilul va primi o diplomă care atestă o pregătire peste nivelul celei obţinute la şcoala profesională“, a declarat Alexandru Blemovici de la Schaeffler, pentru Business Magazin.

Şi chiar dacă se feresc de aceste şcoli, tinerii care ies din facultăţi ajung să îngroaşe rândurile şomerilor, aşa cum a prezentat MEDIAFAX într-un material anterior.

Mai multe AICI.

Tags: , , ,
unnamed

Pentru ce companii vor să lucreze tinerii cu studii superioare

Atmosfera de lucru din cadrul companiei, siguranța locului de muncă, posibilitățile de promovare și de creștere profesională sunt cele mai importante aspecte de care țin cont tinerii atunci când aleg compania pentru care să lucreze. Pachetul salarial este pe locul 4 în clasamentul aspectelor de care țin cont candidații atunci când se angajează.

Datele reies din studiul realizat în primăvară la Târgul de Cariere (TdC), eveniment care reunește peste 200 de companii și mai mult de 25.000 de candidați din mai multe orașe din România și Republica Moldova.

Cercetarea a fost făcută în cadrul TdC pe un eșantion de 1.405 tineri specialiști, absolvenți cu studii superioare și candidați cu studii în curs de finalizare din Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Brașov, Sibiu, Târgu-Mureș și care au vârste cuprinse între 18 și 35 de ani.

În cadrul studiului, respondenții au putut alege aspectele care sunt foarte importante pentru ei în alegerea unui job: atmosfera de lucru, salariul, oportunitățile de promovare, siguranța locului de muncă și altele. Astfel, 72,13% dintre respondenți afirmă că atmosfera de lucru din cadrul companiei este foarte importantă, 70,29% își doresc siguranță la job, 58,97% caută la serviciu posibilitățile de promovare și de creștere, în timp ce 48,60% consideră că pachetul salarial este foarte important.

„Credem că e important să-i întrebăm direct pe candidați ce este vital pentru ei atunci când caută un job sau un internship. Rezultatele studiului arată că tinerii sunt mai degrabă interesați de companii care le oferiă ocazia de a învăța și de a avansa decât de firme care nu le oferă această oportunitate după angajare. Asta și pentru că ne adresăm în special tinerilor care sunt dornici de experiențe noi și de oportunități divserse. O surpriză pentru noi a fost să vedem că mulți candidați pun preț mai mare pe creștere și avansare, siguranța locului de muncă și atmosfera de la seviciu decât pe salariul obținut la angajare”, afirmă PR Managerul Târgului de Cariere, Corina Brândușan.

Ce este important pentru tineri la angajare

Cei mai interesați de o atmosferă de lucru destinsă sunt locuitorii din Cluj-Napoca – 77,08%, urmați de sibieni – 74,56%, bihoreni – 72,18%, brașoveni – 69,74%, mureșeni – 69,44% și ieșeni – 68,17%. Candidații Târgului de Cariere în IT au ales această opțiune în procent de 73,77%.

Siguranța locului e muncă este foarte importantă pentru bihoreni (76,69%), brașoveni (75,88%), în timp ce ieșenii și clujenii sunt mai puțin interesați de acest aspect (57,79%, respectiv 72,02%). De asemenea, posibilitățile de promovare sunt foarte importante pentru brașoveni – 67,76%, sibieni – 63,60% și clujeni – 61,46%. De promovare se arată atrași, în procent de 67,76%, și tinerii IT-iști care au participat în primăvară la Târgul de Cariere în IT de la Cluj.

Cei mai interesați de pachetul salarial oferit de companii sunt locuitorii din Sibiu (53,95%), urmați de cei din Brașov (53,07%) și Bihor (52,63%), în timp ce procente sub 50% se înregistrează în Cluj (49,50% în rândul candidaților de la Târgul de Cariere Cluj Global și 40,98% în rândul tinerilor Târgului în IT), Iași (48,44%) și Târgu-Mureș (41,67%).

Pregătiri pentru sezonul de recrutări de toamnă

Perioada de înscrieri pentru companiile care vor să participe la Târgul de Cariere este în toi, iar candidații care își caută un loc de muncă, un internship sau o oportuniate de voluntariat pot participa în această toamnă la Târgul de Cariere.

Evenimentul de recrutare va avea loc în lunile septembrie, octombrie și noiembrie în Chișinău, Iași, Brașov, Cluj, Sibiu, Târgu-Mureș și Oradea, iar în Cluj și Iași vor avea loc și târguri specializate în IT.

 

Tags: , , , , ,
delta varf barca

Bloomberg: Turismul românesc vrea să pună un accent mai mare pe Dunăre și mai puțin pe Dracula

Antreprenorii români vor să-și promoveze țara, cea de-a doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, drept un loc pentru investiții și vizite, transmite Bloomberg

În condițiile în care economiștii prognozează că îngrijorările legate de Brexit și de Orientul Mijlociu vor duce la reorientarea atenției investitorilor spre fostele țări comuniste, românii încearcă să schimbe imaginea unei țări sărace, cunoscută cel mai bine pentru Dracula, într-o destinație cu plaje neatinse, culturi de viță de vie, spa-uri și stațiuni montane.

Un exemplu în acest sens este Ivan Patzaichin, de patru ori medaliat olimpic, și partenerul său Teodor Floru, al căror proiect de eco-turism din Delta Dunării angajează pescarii din localitățile izolate pentru a le arăta turiștilor modurile tradiționale de pescuit și gătit. Patzaichin vrea să utilizeze fonduri structurale pentru a pune la punct și a finanța o rețea care până acum numără aproximativ 120 de oameni. În acest fel, Patzaichin speră că va aduce fonduri în una din cele mai sărace regiuni ale României și le va arăta localnicilor din Deltă cum să supraviețuiască într-o lume modernă prin care călătoresc turiști bogați.

“Vrem să le arătăm locuitorilor că există și alte modalități prin care poți să îți asiguri traiul. Vrem să se unească și să pună la punct mici comunități care să lucreze împreună, să înființeze pensiuni și să le arate oaspeților modul tradițional de viață”, a spus Ivan Patzaichin.

Șansele României de a schimba zeci de ani în care industria turistică a fost neglijată nu au fost niciodată mai bune. În al doilea trimestru al acestui an, economia României a crescut cu 6%, cel mai mare avans din Uniunea Europeană.

“Este nevoie de un turism modern în București și investiții orientate spre expați”, crede Mihai Patrulescu, economist șef la UniCredit Bank București.

Numărul turiștilor străini și al expatriaților care trăiesc și muncesc în România a crescut constant după ce țara a luat măsuri pentru a combate corupția iar sistemul politic s-a stabilizat. Percepția unui climat de afaceri îmbunătățit în România ajută la atragerea investitorilor, în primele șase luni ale acestui an investițiile străine directe ridicându-se la două miliarde de euro, comparativ cu 1,6 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut.

Guvernul de la București a decis să cheltuie și el aproximativ trei milioane de euro pentru promovarea turismului în acest an, a precizat secretarul de stat pentru mediul de afaceri și IMM-uri Claudiu Vrînceanu. Acesta a adăugat că anul trecut România a înregistrat aproximativ 120 de noi investiții în turism, pe fondul creșterii numărului de turiști și a sumelor cheltuite, în medie, de o persoană.

Tags: , , , , ,
zona-euro

Ministrul Fondurilor Europene: 2,9 miliarde de euro au intrat în ţară anul acesta şi am lansat ghiduri de 13,3 miliarde de euro

Ministrul Fondurilor Europene Cristian Ghinea a anunţat că, în 2016, au intrat în ţară 2,9 miliarde de euro din fondurile 2007 – 2013 şi că au fost lansate ghiduri în valoare de 13,3 miliarde de euro, după 100 de zile de mandat.

“2,9 miliarde euro intraţi efectiv în România din fonduri europene 2007 – 2013 în acest an. (…) La 31 iulie aveam 13,3 miliarde de euro şi 39 de ghiduri. În 100 de zile (deci ce am lansat acum două zile nici nu intră în raport)”, a anunţat ministrul, duminică, pe Facebook.

De asemenea, Ghinea a spus că luni va fi lansat raportul la 100 de zile de mandat şi că echipa cu care a venit la minister are de ce să fie mândră.

“Am fost prinşi în muncă şi poate nu am avut timp să comunicăm. I-am lăsat pe cei pe care i-am oprit de la furat să vorbească despre noi. E drept şi că avem un stil mai puţin predispus la cotcodăceală”, a afirmat Cristian Ghinea.

El a mai spus că atunci când s-a semnat contractul pentru faza a doua a laserului de la Măgurele pe care a deblocat-o a preferat să o lase pe şefa Autorităţii de Management să meargă la semnare fără să facă ceremonie la care să cheme presa.

“Rezultat: zbiară tocmai ăia care au lăsat proiectul blocat în proceduri şi indecizie că nu sunt proiecte la Programul Operaţional Competitivitate. Tot primim lecţii din astea de la viaţă”, a mai spus Ghinea.

Tags: , , ,
vasile_dancu_17521900

Guvernul va oferi subvenţii / vouchere pentru ca cei defavorizaţi să-şi închirieze locuinţe

Guvernul vrea să facă funcţională şi să transparentizeze piaţa închirierii locuinţelor prin oferirea de subvenţii / vouchere pentru închirierea de locuinţe şi să utilizeze parteneriatul public-privat pentru construcţia de locuinţe sociale, pentru a sprijini grupurile vulnerabile, a spus Vasile Dîncu.

Vicepremierul Vasile Dîncu a făcut această afirmaţie pe pagina sa de Facebook, în contextul în care anunţa că Strategia Naţională a Locuirii -unul dintre proiectele majore lansate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – va fi lăsată în dezbatere publică până la sfârşitul lunii.

“Prin această strategie, Guvernul României îşi propune să creeze premisele în vederea asigurării unei pieţe funcţionale şi transparente a închirierii locuinţelor. Cum se poate face acest lucru: prin oferirea de subvenţii/vouchere pentru închirierea de locuinţe pe piaţă sau utilizarea instrumentelor precum parteneriatele public-private pentru construcţia de locuinţe sociale. Ne dorim să avem în România o piaţă funcţională de locuinţe care implică atât sectorul public, cât şi pe cel privat, în care sectorul public joacă un rol esenţial în furnizarea de sprijin direct în sectorul locuinţelor pentru grupurile cele mai sărace şi mai vulnerabile”, a spus Dîncu.

Astfel, în opinia sa, Executivul “intervine în mod activ pe acele teme şi sectoare specifice care se confruntă cu disfuncţionalitate de piaţă sau cu externalităţi negative şi creează stimulente în vederea unor schimbări de comportament şi a valorificării investiţiilor private în direcţia locuinţelor accesibile prin soluţii de piaţă <<asistate>>, iar sectorul privat adaptează soluţiile la nevoile în materie de locuinţe ale grupurilor sociale cu venituri medii şi mari.”

Proiectul de Hotarâre de Guvern lansat în dezbatere publică poate fi consultat pe site-ul MDRAP şi toţi cei interesaţi pot transmite propuneri până la finele acestei luni http://bit.ly/2bn24Pi

Tags: , , , , , , ,
Dosare

Trei tineri din Cluj revoluționează birocrația din România

Datorită unei invenții a trei tineri specialiști în IT din Cluj, orice persoană din România își poate înființa o firmă din fața calculatorului sau direct de pe telefonul mobil, în doar câteva minute, reducându-se cu peste 90% întreg procesul birocratic.

Proiectul, pe care tinerii l-au numit ‘Fă-ți firmă în 5 minute!’, se desfășoară în mediul virtual, pe platforma www.approd.ro, în cadrul căreia a fost implementat un sistem care generează toate documentele de care are nevoie viitorul antreprenor pentru înființarea firmei. Restul de 10% rămas din lanțul birocratic este constituit din depunerea tuturor documentelor la Registrul Comerțului, însă inventatorii programului afirmă că în curând și acest mic detaliu va putea fi rezolvat odată cu deschiderea instituțiilor statului la inovațiile din sfera privată.

Tot ce trebuie să facă persoanele care vor să își înființeze un SRL, SRL-D sau PFA în mediul virtual, este să își creeze un cont pe www.approd.ro, să introducă datele de identificare ale sale, denumirea preferențială a firmei (platforma atenționează dacă acea denumire este înregistrată deja sau nu), datele de identificare ale asociaților, capitalul social, sediul firmei, codurile CAEN și va primi, în doar câteva minute, prin e-mail, toate documentele gata completate pe care nu trebuie decât să le semneze și să le depună la sediul Registrului Comerțului.

“Cu toate că Statul român a investit foarte mulți bani în informatizarea instituțiilor, prin care se dorea reducerea birocrației, constatăm că birocrația nu numai că nu s-a redus, dar este tot mai mare de la an la an. De altfel, birocrația stufoasă este și principalul motiv pentru care mulți oameni renunță la demersurile pentru înființarea unei firme sau, în cel mai bun caz, plătesc sume foarte mari ca altcineva să se ocupe de acest lucru.

Platforma pe care am realizat-o eficientizează cu peste 90% procesul birocratic — așa cum se întâmplă de foarte mulți ani în țările occidentale — și sperăm ca în viitorul apropiat întreg procesul să se facă din fața unui calculator sau telefon mobil și să eliminăm și acel singur drum pe care viitorul antreprenor trebuie să îl facă până la Registrul Comerțului pentru depunerea actelor. Ar fi extraordinar pentru România și este foarte realizabil acest sistem de înființare de firmă 100% online, în 5-10 minute.

Ne dorim și sperăm că vom avea oportunitatea să îl implementăm dar pentru asta avem nevoie de puțină deschidere din parte instituțiilor. Înființarea unei firme este primul pas în proiectul pe care îl derulăm, iar în funcție de deschiderea Statului, vom putea continua cu automatizarea și a altor instituții cu un grad ridicat al birocrației”, declară Raul Pop, unul dintre inventatori.

Cine sunt cei trei tineri care se luptă pentru eficientizarea birocrației din România?

Îi cheamă Raul Pop, Mihai Negrean și Alin Vlasin și toți trei au fost colegi la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, la specializarea IT. După multe experiențe neplăcute cu instituțiile statului, în care au fost practic descurajați să își urmeze visul avut încă din facultate, acela de a deveni antreprenori, cei trei tineri au gândit și au materializat un sistem care automatizează procesele birocratice.

După succesul pe care l-au avut cu proiectul ‘Fă-ți firmă în 5 minute!’, aceștia vor să implementeze un sistem asemănător și în relațiile cu alte instituții ale statului și să contribuie major la eficientizarea birocrației din România.

Tags: , , , , , , ,