Tag Archives: cluj

IMG_1297_resize

Priorităţile Clujului costă 440 de milioane de euro

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020 propune 15 direcţii de acţiune concretizate într-un portofoliu de 200 de programe operaţionale. De asemenea, include o simulare de buget pentru concretizarea proiectelor a căror perioadă de implementare ar trebui să se plieze pe exercițiul financiar european în curs – 2014-2023. Suma medie necesară, conform estimărilor, este de 440 de milioane de euro.

Concret, proiectele arată ce trebuie făcut “de la firul ierbii” în Cluj-Napoca, iar pe fiecare direcţie a fost stabilită o listă de priorităţi.

“Strategia va sta la baza deciziilor pe care le vom lua, în viitor, în cadrul Consiliului Local. Proiectele nu sunt de neînlocuit şi vă aparţine dumneavoastră, consilierilor, decizia privind ordinea de implementare. De asemenea, acesta este rezervorul nostru de proiecte pentru a atrage fonduri europene în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020”, a declarat primarul Emil Boc cu ocazia votării noii strategii.

“Un alt element care lipsește mai tuturor strategiilor de dezvoltare este un buget clar de implementare. Puține din autoritățile publice care elaborează asemenea strategii se chinuie să aloce un buget multi-anual clar pentru operaționalizarea strategiei. Ca atare am folosit o metodologie simplă de estimare a unui asemenea buget operațional. Am plecat de la premisa simplă că multe investiții publice presupun, odată ce sunt finalizate, cheltuieli de operare și mentenanță. Cu cât sunt făcute mai multe investiții, cu atât vor fi cheltuielile de operare și mentenanță mai mari în viitor. Fondurile europene disponibile crează un fals confort al banilor ce vin gratis, fără ca cei ce le accesează să se gândească la cum vor gestiona investițile făcute pe viitor. Folosind experiența țărilor mai dezvoltate, am pornit de la premisa că o autoritate publică nu ar trebui să aloce an după an mai mult de 30% din veniturile fără destinație clară (non-earmarked revenues). Acești 30% din veniturile nealocate reprezintă o marjă prudentă pentru investiții în capital și oferă un ordin de mărime pentru cum poate fi setat un buget operațional. 50% din veniturile nealocate ar trebui să fie limita maximă peste care autoritățile publice nu ar trebui să treacă într-o perioadă de implementare. Altfel riscă să aibă probleme financiare”, se arată în noua strategie.

De menţionat, înainte de a reda simularea de buget, sunt cele 15 direcţii strategie de acţiune:

1 Întărirea/consolidarea capitalului uman local prin creșterea calității vieții
2 Asumarea unui parteneriat strategic între comunitate și universitățile clujene
3 Conștientizarea și valorificarea potențialului de transformare socială și regenerare urbană al culturii
4 Creșterea implicării sectorului asociativ în sectoare cheie alecomunității și stimularea parteneriatelor cu alți actori comunitari
5 Asumarea consecventă a politicilor și a mesajului multicultural
6 Investiții susținute ale comunității în educația preuniversitară
7 Dezvoltarea unor mecanisme și instrumente instituționale incluzive și participative
8 Stimularea dinamismului demografic
9 Creșterea calității actului de guvernare și a calității serviciilor oferite și integrarea
acestora într-un pachet complet; dezvoltarea unor strategii coerente in zona de eguvernare
10 Adoptarea și asumarea unei strategii de marketing și crearea unei identități a orașului
11 Dezvoltarea unui set de indicatori ai calității vieții și serviciilor care să fie
urmăriți/monitorizați constant
12 Gestionarea și valorizarea comunitară coerentă și unitară a resurselor culturalistorice
ale spațiului urban
13 Dezvoltarea unor politici coerente de mediu
14 Creșterea competitivității economiei și a nivelului de bunăstare al comunității prin: valorificarea potențialului de clusterizare al economiei locale, utilizarea noilor tehnologii ca parte integrată a dezvoltării comunității, stimularea politicilor axate pe inovație si transfer tehnologic in sectorul public si privat, stimularea industriilor cu potențial creative, dezvoltarea unei economii de tip ICC (Inovație, Creativitate, Competitivitate).
15 Crearea unei viziuni integrate și a unor mecanisme de cooperare instituțională în ceea ce privește dezvoltarea urbană și planificarea spațială la nivelul întregii zone metropolitane.

În ceea ce priveşte suma medie necesară implementării proiectelor cuprinse în strategie, s-a plecat de la stabilirea evoluţiei bugetului local pentru perioada 2014-2023: “Estimarea indică un buget cumulat de aproximativ 1,47 miliarde Euro. 30% din această valoare ajung undeva pe la 440 milioane Euro. 50% reprezintă undeva la 735 milioane Euro. În tabelul de mai jos am inclus bugetul prudent și bugetul maxim ce ar trebui alocat pentru investiții de capital în Cluj și în localitățile din zona metropolitană”.

buget-strategie

“Ca atare, dacă considerăm Clujul în contextul unei zone urbane funcționale, putem considera bugetul operațional pentru Polul de Creștere Cluj a fi 517 milioane Euro pe perioada de implementare 2014-2023. Mai departe nu rămâne decât să alocăm acest buget operațional pe priorități investiționale”, relevă echipa de specialişti care s-a ocupat estimarea bugetului.

PORTOFOLIU DE PROIECTE STRATEGICE:

1. Oameni şi comunitate – € 47 mil. (ex. elaborarea și implementarea strategiei CLLD Pata Rât, extinderea și modernizarea infrastructurii sportive:Complex Cultural și Sportiv Gheorgheni; Construcția Aqua Park Grigorescu;)

2. Oraşul inovativ, creati, competitiv – € 41 mil. (ex. Construcția Cluj Innovation City, Înființarea de noi clustere)

3. Dezvoltare urbană şi planificare spaţială – € 178 mil. (ex. Extindere/reabilitare/modernizare străzi, piețe publice și zone pietonale, inclusiv cu implementarea sistemului ”shared space”, Construcția Centurii Ocolitoare Cluj-Napoca Sud (Mănăștur-Someșeni), Implementarea unui nou sistem de parcări european)

4. Oraşul verde – € 80 mil. (ex. Extinderea, modernizare și dotare spații verzi: Parcul Gheorgheni Est;Parcul Feroviarilor;Parcul Mănăștur (Pârâul Țiganilor); Cetățuie; Cimitir Someșeni)

5. Bună Guvernare – € 15 mil. (ex. angajarea unui city manager)

6. Cultură şi identitate socială – € 51 mil. (ex. Construcția Centrului Cultural ”Transilvania”, Reabilitarea, modernizarea și dotarea spațiilor culturale existente)

7. Omul sănătos – € 21 mil. (ex. Reabilitarea, modernizarea și dotarea spitalelor din municipiu)

8. Oraşul sigur – € 8 mil. (ex. Îngrijirea clădirilor abandonate)

“Bugetele alocate aici presupun investiții ce ar urma să fie făcute de către Primăria Cluj-Napoca și de instituțiile din subordinea sa. Investițile pot fi făcute cu fonduri accesate din diferite surse (bugetul propriu, fonduri europene, credite, etc.). Bineînțeles că sunt mulți alți actori (Consilul Județean, Guvernul, mediul privat, ONG-uri, asociații de locatari, cetățeni de rând) care se vor implica, de asemenea în aceasta perioadă în zonă și care vor veni cu propriul program de investiții”, se mai arată în noua strategie.

PROIECTE MAJORE DE INVESTIŢII COMPLEMENTARE:

1. Finalizarea Autostrăzii „Transilvania” – Tg. Mureș/Sebeș – Cluj Napoca – Zalău – Oradea, inclusiv noi racorduri (zona Ciurila, Nădășel, Turda) – CNADNR

2. Construcția centurii de ocolire Cluj-Napoca Nord ca drum comunal/județean între comunele Baciu-Chinteni-ApahidA – Parteneriat UAT Baciu, Chinteni, Apahida

3. Electrificarea căii ferate Oradea – Cluj Napoca – CFR CĂLĂTORI

4 Construcție centura de sud Florești-Cluj-Napoca – UAT Comuna Florești în parteneriat cu UAT Municipiul Municipiul Cluj-Napoca

5. Realizarea străpungerii Str. Uzinei Electrice – Calea MoțiloR – Investitor privat în parteneriat cu UAT Municipiul Cluj-Napoca

6. Extinderea transportului în comun cu autobuzul în comunele din inelul II al ZMC – ADI ZMC / Parteneriat între UAT

7. Construcția terminalului intermodal de la AICN și asigurarea legăturii feroviare aeroport-gară – Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, CJ Cluj, CFR, în parteneriat cu UAT Municipiul Cluj-Napoca

8. Dezvoltarea structurilor/centrelor de transfer tehnologic de la nivelul universităților și institutelor/centrelor de cercetare din Cluj-Napoca, în colaborare cu clustere existente și cu autoritățile locale – Universități, Institute de Cercetare, Clustere în parteneriat cu ADR Nord-Vest și UAT Municipiul Cluj-Napoca

9. Extinderea infrastructurii de CDI a universităților și institutelor de cercetare din Cluj-Napoca, în domeniile de expertiză ale acestora și în cele identificate ca prioritare la nivel european – Universități, Institute de Cercetare

10. Construcția Spitalului Regional de Urgență, inclusiv facilități de tip campus medical (spații educaționale, de cercetare, de cazare etc.) – Ministerul Sănătății, Consiliul Județean Cluj

11. Finalizarea sistemului de canalizație subterană – Duct City Investitor privat în parteneriat cu UAT Municipiul Cluj-Napoca și operatorii care dețin cablurile

12. Modernizarea rețelei de drumuri județene care asigură legătura dintre municipiul Cluj-Napoca și zona sa de influență – CJ Cluj

13. Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată din Zona Metropolitană Cluj ADI Apă-Canal, Compania de Apă Someș S.A.

14. Finalizarea implementării sistemului de management integrat al deșeurilor în județul Cluj – ADI Deșeuri, CJ Cluj, operatorii privați de salubritate

15. Modernizarea infrastructurii de bază și a echipamentelor publice (drumuri comunale, apă-canalizare, iluminat public și rețele de bază, spații verzi, infrastructură socială, educațională și de sănătate etc.) din localitățile rurale componente ale Zonei Metropolitane Cluj – UAT din ZMC

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, care numără 1.319 pagini, a fost elaborat pe parcursul a 2 ani, iar la realizarea acesteia au contribuit peste 600 de persoane, împărţite în 27 de grupuri de lucru coordonate de specialişti în diverse domenii. Coordonatorul general al proiectului este Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe, Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.


CITEŞTE ŞI:

Ce ne diferenţiază la nivel naţional

Atuurile Clujului la nivel european

Tags: , , , , ,
bani

Clujul, în topul celor mai bogate judeţe în fucnţie de depozitele din bănci

Cluj, Timiş şi Constanţa conduc topul judeţelor cu cel mai mare sold al depozitelor atrase de bănci de la companii şi populaţie la finele lunii august 2015, în timp ce la polul opus se poziţionează judeţele Giurgiu, Mehedinţi şi Călăraşi.

Populaţia şi companiile din judeţul Cluj aveau în august economisiri plasate la bănci de 11 mld. lei, faţă de doar 660 mil. lei cât aveau atraşi bancherii din Giurgiu. Pe de altă parte, judeţul Cluj a devenit în ultimii ani un magnet pentru firmele de IT şi pentru cele de outsourcing şi a reuşit să-şi revină după plecarea finlandezilor de la Nokia din 2011.

Analiştii spun că în general în vestul ţării, oamenii sunt mai precauţi, au un comportament orientat spre economisire, în timp ce în sudul ţării populaţia este mai săracă şi are datorii mai mari.

Populaţia şi companiile din cele 41 de judeţe aveau la finele lunii august depozite plasate la băncile locale de aproximativ 231 mld. lei (52 mld. euro), cu 15 mld. lei peste nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut.

Tags: , , ,
unnamed (1)

Cine angajează în Cluj. Oferte la o cafea preparată cu produs propriu

40 de companii au participat, astăzi, la bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, eveniment organizat de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Foreţi de Muncă (AJOFM) Cluj la Casa de Cultură a Studenţilor. Oferta a constat în peste 1.200 de job-uri, full time sau part time, internship-uri sau stagii de practică, în diverse domenii de activitate.

La prânz, cu doar o oră înainte de închiderea târgului, doar circa 30 de persoane se perindau pe la standurile angajatorilor. Intrigant, tinerii făceau coadă la standul producătorului italian de electrocasnice DeLonghi. Asta deoarece, reprezentanţii companiei au recurs la o modalitate inedită de prezentare a ofertei de lucru: i-au momit pe particianţi cu o ceaşcă de cafea preparată cu un aparat produs propriu.

“Avem posturi disponibile atât pentru ingineri producţie, cât şi pentru operatori pe liniile de asamblare. Full time. În viitorul apropiat dorim să implementăm şi programe de internship şi stagii de practică. Chiar acum avem la Cluj, în practică pentru o lună, 15 elevi din Italia. Sunt convinsă că putem aplica acelaşi sistem pentru elevii şi studenţii de aici”, a spus Codruţa Bala, director Resurse Umane.

De altfel, la începutul anului, producătorul italian a demarat o acţiune de recrutare de personal, prin numărul angajaţilor să crească cu 170 de persoane la fabrica din localitatea clujeană Jucu. În prezent, aici lucrează circa 900 de persoane.

Şi fabrica de componente auto din Jucu, Bosch, a venit la târg cu zeci de oferte de muncă, ce au vizat poziţii precum team leader producţie, analist, programator, tehnician mecanic, specialist în domeniul calităţii, controlor de gestiune, economist, etc. Compania germană oferă şi internship-uri plătite pentru stundeţi, pe partea administrativă.

La mare căutare, în rândul tinerilor, au fost şi ofertele americanilor de la Office Depot, furnizor de servicii financiar-contabilitate. Şi anume 18 joburi disponibile pentru referent specialitate financiar-contabilitate, operator introducere, validare şi prelucrare date şi referent.

La târg au fost prezenţi şi reprezentanţii hipermarketului Auchan, cu oferte atât pentru magazinul din mall, cât şi pentru cel din cartierul Iris: de la lucrător comercial, casier, ambalator, măcelar, patiser, la vânzător în raioanele ectronice şi recepţioner sau thenician întreţinere.

Angajează personal şi două firme clujene: Oncos – brutari, patiseri, ambalatori, casieri, conducători auto şi Jolidon – operator introducere şi prelucrare date, referent logistică, comercial export, suport vânzări export, aprovizionare.

“Evenimentul şi-a propus creşterea gradului de ocupare la nivelul judeţului Cluj prin punerea în legătură a cererii cu oferta de pe piaţa muncii, adresându-se atât absolvenţilor, cât şi agenţilor economici care vin în întâmpinarea necesităţilor de ocupare ale tinerilor”, au explicat reprezentanţii AJOFM.

De altfel, absolvenţii înregistraţi la agenţia de ocupare a forţei de muncă pot beneficia de prime de încadrare, urmare a angajării cu normă întreagă, pe o perioadă mai amre de 12 lun şi de prime de mobilitate dacă se angajează la o distanţă mai mare de 50 de km de localitatea de domiciliu sau dacă îşi schimbă domiciliul în altă localitate ca urmare a angajării.

Forţa de muncă în judeţul Cluj, la mijlocul lui 2015

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii iulie 2015, a fost de 218.840 persoane, cu 11.234 persoane mai mult decât la luna iulie 2014. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna iulie 2015 a fost de 2.807 lei şi cel net de 2.036 lei. Câştigul salarial mediu net din luna iulie 2015 a fost cu 9,8% mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2014, arată datele Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj.

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii iulie 2015, a fost de 8.193 persoane. Rata şomajului fiind de 2,3%, în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de rata şomajului înregistrată în luna iulie a anului 2014. Din numărul total al şomerilor, 48,7% sunt femei şi 72,2% reprezintă muncitori.

În judeţul Cluj, in trimestrul II 2015 existau 164.869 pensionari de asigurari sociale de stat, cu o pensie medie lunară de 942 lei. Comparativ cu trimestrul II a anului trecut, numarul mediu de pensionari a crescut cu 1.694 persoane, iar pensia medie a crescut cu 4,6%.

Tags: , , , , , , , ,
harta

Atuurile Clujului la nivel european. Ce prevede Strategia de Dezvoltare pentru 2014-2020

Noua strategie de dezvoltare a municipiului tratează o temă vitală pentru Cluj-Napoca, una neglijată sau cel puţin nu îndeajuns exploatată în prezent de către autorităţile locale şi anume imaginea pe plan internaţional. Pentru început, la nivel european.

“Pentru a putea deveni competitiv, municipiul Cluj-Napoca ar trebui să îşi identifice atuuri, puncte tari pe care să le poată folosi ca instrumente de marketing teritorial. Acele atuuri – preferabil mai puține ca număr dar clar conturate – vor sta la baza imaginii oraşului şi vor avea posibilitatea să transforme municipiul Cluj-Napoca într-un brand puternic pe plan internaţional”, arată realizatorii strategiei de dezvoltare pentru 2014-2020.

Analiza are scopul de a stabili atât forţele motrice cât şi obstacolele de care Clujul poate dispune pentru a face faţă oricărei forme de competiţie teritorială. Au fost luaţi în discuţie trei indicatori consideraţi reprezentativi şi anume: centru universitar, centru medical şi industrie cinematografică (n.red. în acest caz s-a pornit de la tradiţia şi forţa pe care TIFF o are în Cluj-Napoca şi, prin urmare, potenţialul oraşului de a se impune pe scena evenimentelor cinematografice internaţionale).

La identificarea oraşelor competitoare s-a plecat de la prezumţia că potenţialul investitor/turist, atunci când ia în calcul posibilitatea de a veni în Cluj-Napoca, tinde să aibă o opţiune formată vizavi de regiunea care îl interesează şi în cadrul căreia caută soluţii alternative. Din acest motiv, aria de căutare s-a limitat, orientativ, la ţări din Europa Centrală, membre ale spaţiului comunitar: Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria.

Centru universitar Centru medical Cinematografie
Debrecen Debrecen Karlovy Vary
Szeged Szeged Berlin
Graz Graz Sofia
Linz Linz
Bonn
Mannheim

Centru universitar:

Clujul are două mari dezavantaje la acest capitol – lipsa vizibilităţii internaţională şi calitatea serviciilor educaţionale, dar şi un atu – costurile reduse (n.red. taxe de şcolarizare, plus cazare, cumpărături, servicii, bani de buzunar, etc).

Centru medical:

În raport cu oraşele maghiare, Clujul este dezavantajat competitiv de numărul mai mic de clinici private, calitatea serviciilor şi chiar de costuri. Faţă de oraşele austriece, preţurile sunt un avantajat competitiv (n.red. totuşi, pentru străini, costurile reduse, în raport cu calitatea serviciilor, riscă să fie se transfome într-o opţiune dezavantajoasă).

Dezavantajul legat de serviciile medicale din oraş are o circumstanţă agravantă şi prin faptul că eventualele măsuri de îmbunătăţire calitativă a lor încă depind într-o prea mare măsură de stat şi prea mică de municipalitate.

Centru cinematografic:

Raportat la Karlovy Vary, Cluj-Napoca are un evident dezavantaj competitiv care constă în vechime: 11 ediţii comparate cu 60. Diferenţa se va resimţi mereu în know-how, experienţă, conexiuni, vizibilitate, reputaţie. Totuşi, lipsa îndelungatei experienţe a TIFF-ului raportat la festivalul ceh poate fi şi un avantaj competitiv. Un eveniment cinematografic mai nou înfiinţat ar putea să aducă mai multă noutate. Clujul mai are un avantaj competitiv şi în ceea ce priveşte dimensiunea. Fiind un oraş mai mare decât Karlovy Vary, are o capacitate mai mare de a organiza evenimente de proporţii sub egida TIFF-ului.

În ceea ce priveşte comparaţia cu Berlinul, Cluj-Napoca are un deficit care constă în lipsa unui trofeu omologat menit să recompenseze filmele care câştigă la TIFF. Şi în acest caz, dimensiunea oraşului este un avantaj. Dacă oraşul ceh Karlovy Vary era prea mic, Berlin este prea mare.

Faţă de Sofia, Clujul e dezavantajat de faptul că nu e capitală şi deci, îi lipsesc anumite pârghii utile în organizarea de festivaluri bune. De cealaltă parte, există avantajul notorietăţii internaţionale a Transilvaniei, un brand care exprimă mai mult decât cel al Sofiei.

Clujul, încotro? Educaţie şi cultură

“Mediul academic este deja un brand al Clujului. În următorii ani, efortul comunităţii ar trebui să fie investit în creşterea forţei şi atractivităţii internaţionale a întregii industrii universitare a oraşului. În acest mod, Clujul poate aduce în oraş mai mulţi consumatori de servicii, dar şi producători, antreprenori, persoane sau entităţi care pot contribui la producerea de plusvaloare pentru comunitate. Ideea de Cluj-centru cinematografic merită să fie şi ea o direcţie strategică a următorilor ani în condiţiile în care oraşul dispune de resursele necesare pentru succes şi are prin TIFF un instrument performant pe care îl poate întrebuinţa. De cealaltă parte, potenţialul medical al Clujului necesită schimbări radicale pentru a putea deveni unul competitiv la nivel internaţional. Dacă oraşul poate stimula în prezent turismul medical în cazul pacienţilor români din alte localităţi, forţa lui de a atrage pacienţi străini este foarte mică”, recomandă echipa realizatoare a noii strategii de dezvoltare a municipiului.

De reţinut este faptul că, rezultatele analizei nu sunt valabile în contextul european general. Spre exemplu, la indicatorul universitar au fost identificate oraşe din Franţa, dar şi din ţări nordice pe care Clujul le poate adopta ca modele sau bune practici, însă nu ca şi competitori din două motive: sunt îndepărtate geografic şi au un nivel de dezvoltare ce deocamdată nu permite realizarea de comparaţii dintre acestea şi municipiul Cluj-Napoca.

VEZI documentul integral al Strategiei de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020 AICI. . ANALIZA COMPETITIVITĂŢII INTERNAŢIONALE: de la pag 241.

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020 a fost votată, în unanimitate, în cadrul şedinţei forului local de marţi, 22 septembrie 2015.

Documentul, care numără 1.319 pagini, a fost elaborat pe parcursul mai multor luni, iar la realizarea acestuia au contribuit peste 600 de persoane, împărţite în 27 de grupuri de lucru coordonate de specialişti în diverse domenii. Fiecare grup a numărat şi un reprezentant al Primăriei Cluj-Napoca. Documentul a fost discutat şi analizat pe parcursul a 67 de dezbateri publice. Coordonatorul general al proiectului este Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe, Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

Strategia are cinci direcţii principale de dezvoltare: calitatea vieţii, parteneriatul cu universităţile clujene, stimularea economiei locale bazată pe competivitate, cercetare, IT, inovare, participarea civică şi dimensiunea internaţională.

VEZI ŞI O ANALIZĂ analiză comparativă cu principalii competitori la nivel naţional. Timişoara “ne suflă-n ceafă”.

Tags: , , , , , , , ,
cluj-napoca-panorama

Strategia de dezvoltare a Clujului până în 2020. Ce ne diferenţiază la nivel naţional

Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020 a fost votată, în unanimitate, în cadrul şedinţei forului local de marţi, 22 septembrie 2015.

Documentul, care numără 1.319 pagini, a fost elaborat pe parcursul mai multor luni, iar la realizarea acestuia au contribuit peste 600 de persoane, împărţite în 27 de grupuri de lucru coordonate de specialişti în diverse domenii, precum: Mircea Miclea , Alexandru Irimie, Radu Muntean, Şerban Ţigănas, Cristian Dacălu, Alexandru Tulai, Tudor Giurgiu, Florin Moroşanu, Rariţa Zbranca, Mihaela Rus sau Simona Şerban. Fiecare grup a numărat şi un reprezentant al Primăriei Cluj-Napoca. Documentul a fost discutat şi analizat pe parcursul a 67 de dezbateri publice. Coordonatorul general al proiectului este Călin Hinţea, fost consilier de stat, în prezent decanul Facultăţii de Ştiinţe, Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

“Strategia va sta la baza deciziilor pe care le vom lua, în viitor, în cadrul Consiliului Local. Proiectele nu sunt de neînlocuit şi vă aparţine dumneavoastră, consilierilor, decizia privind ordinea de implementare (n.red. fiecare grup de lucru a punctat, în funcţie de domeniul analizat, 15 proiecte necesare Clujului, ordonate în funcţie de prioritate). De asemenea, acesta este rezervorul nostru de proiecte pentru a atrage fonduri europene în cadrul exerciţiului financiar 2014-2020”, a declarat primarul Emil Boc.

Conform profesorului Călin Hinţea, strategia are cinci direcţii principale de dezvoltare: calitatea vieţii, parteneriatul cu universităţile clujene, stimularea economiei locale bazată pe competivitate, cercetare, IT, inovare, participarea civică şi dimensiunea internaţională.

Pentru a putea exploata aceste direcţii s-au indentificat avantajele competitive şi problemele de dezvoltare ale Clujului. “Fiecare oraş este unic, are o altă dinamică şi este extrem de important să stabilim care sunt caracteristicile exacte care ne diferenţiază la nivel naţional şi internaţional. În cazul Clujului, la nivel naţional, un exemplu este demografia. Are un trend invers celorlalte oraşe ale ţării, cu excepţia Capitalei. Tinerii vin aici să studieze, trebuie să vedem cum îi facem să şi rămână”, a punctat Hinţea.

În acest context, echipa care a redactat strategia de dezvoltare a realizat o analiză comparativă a Clujului cu principalii competitori din ţară – Brașov, Iași, Constanța, Sibiu și Timișoara şi o simulare pe indicatori specifici (n.red. centru universitar, medical, cinematografie) în plan internaţional, care să releve competiția din partea orașelor cu profil similar din Europa Centrală şi de Est: Debrecen și Szeged (Ungaria), Graz și Linz (Austria), Bonn și Mannheim (Germania), Karlovy Vary (Cehia).

Aşadar, ce ne diferenţiază la nivel naţional

Demografia, dezvoltarea umană şi calitatea vieţii, resursele bugetare şi autonomia financiară, piaţa muncii, rata şomajului, angajaţii în sectoare cu venituri ridicate, concentrarea economică, accesibilitatea, economia locală şi vulnerabilitatea economică au fost principalele teme de analiză.

1.Demografie:

– Populaţia Clujului a crescut cu 2.08% în perioada 2002-2011. Un trend ascendent s-a înregistrat şi în Timişoara, însă cu un procent de doar 0.51%:

– Educaţional, Cluj-Napoca pare a avea un ușor avantaj competitiv, cu aproape 32% din populație absolventă de studii superioare, poziționânduse cu 5% peste Brașov, dar doar 1% peste Iași.

– În termeni de vârstă, Timişoara şi Clujul au un uşor avantaj la categoria 20 – 39 ani.

2. Dezvoltarea umană şi calitatea vieţii

– Cluj-Napoca are cel mai ridicat grad de dezvoltare din rândul celor șase municipii și, mai extins, din rândul tuturor polilor de dezvoltare din România. S-au luat în calcul capitalul uman (stocul educaţional), de sănătate (speranţa de viaţă la naştere), vital (vârta medie a populaţiei de 18 ani sau peste) şi material (locuinţă, facilităţi autoturisme).

De altfel, Clujul apare într-un top internaţional privind calitatea vieţii.

3. Resurse bugetare şi autonomie financiară

– Cluj-Napoca se clasează pe primul loc în ceea ce privește veniturile bugetului local în perioada 2009-2011.

– Gradul de autofinanţare al autorităţilor locale: valori medii în intervalul 65-75% pentru Cluj-Napoca și Sibiu, municipile cu cele mai ridicate valori

– Cel mai mic grad de îndatorare al administraţiilor locale, sub 15%, fiind urmat de Brașov, Sibiu și Timișoara

4. Piaţa muncii

– Județele Cluj și Timiș par a avea printre cele mai dinamice piețe ale muncii. Pe de-o parte, rata șomajului este sub 4% (chiar sub 2% în cazul Timișului), sub media națională și a celorlalte județe. Pe de altă parte, nu doar că numărul de șomeri este mai redus în aceste județe, dar și că aceștia își găsesc relativ ușor un nou loc de muncă, înainte să-și piardă indemnizațiile de șomaj.

Angajaţi în sectoare cu salarii ridicate (n.red. peste media naţională)

– Clujul se situează pe locul doi, după Timişoara: 24.185 (22.90% din totalul angajaţilor) faţă de 32.719 (30.20%).

5. Concentrare economică:

– Pe distanțe scurte, Cluj-Napoca are cea mai ridicată densitate economică, la 20 de minute de centru orașului fiind accesibilă o populație de 360,000 de locuitori și agenți economici care cumulează o cifră de afaceri reprezentând aproximativ 3,3% din venitul tuturor companiilor de la nivel național. Avantajul competitiv se pierde pe distanțe mai lungi, unde Timișoara prezintă o concentrare economică superioară, atât în termeni de populație cât și în termeni de mediu de afaceri.

6. Accesibilitate:

– În raport cu piețele europene, Timișoara și Cluj-Napoca au cea mai ridicată accesibilitate, Timișoara fiind la ma puțin de 1 oră de granița de vest, în timp ce Cluj-Napoca este la distanță de 121 – 180 de minute. Un avantaj adițional pentru Cluj-Napoca și Timișoara față de restul municipiilor și a polilor de dezvoltare – accesul rapid la aeroporturi în plină dezvoltare.

7. Economie locală:

– Principalele motoare din zona metropolitană: activități de programare (IT), transportul rutier de mãrfuri, restaurante, producția de produse electrice și electrotehnice pentru vehicule motorizate, activitãți de inginerie și consultanțã tehnicã, producția de echipamente de comunicații.

– Zone competitive: programare, transportul rutier de mãrfuri, restaurante, producția de produse electrice și electrotehnice pentru vehicule motorizate, activitãți de inginerie și consultanțã tehnicã, producția de echipamente de comunicații.

Atât Cluj-Napoca cât și restul orașelor au fost afectate de criza economică începută în 2008, deși de o manieră distinctă. Cel mai bine se poziționează din acest punct de vedere Cluj-Napoca și Timișoara, ambele având cel mai mare număr de ramuri cu o creștere pe perioadă de criză mai mare decât media națională la nivel de industrie.

9. Vulnerabilitate economică:

– Clujul prezintă o serie de vulnerabilități structurale, sectoarele concentrate reprezentând între 16,5 și 27.5% din totalul sectoarelor, peste Timiș și Brașov (7,2-16.4%) și Iași (sub 7%), dar sub Constanța (27.6 – 41.6%), poziționându-se la același nivel cu Sibiul. Un exemplu este cazul sectorului producției de echipamente de telecomunicații din Cluj, care, datorită prezenței Nokia a fost puternic concentrat. plecarea companiei a produs dezechilibre semnificative la nivel județean, cu consecințe încă imposibil de cuantificat.

Analiza integrală, cu grafice AICI.

Concluziile analizei arată că principalul competitor al municipiului Cluj-Napoca este Timişoara prin prisma avantajului geografic (proximitatea față de granița de Vest), structura pieței muncii și concentrarea economică reprezintă.

Pe de altă parte, Cluj-Napoca prezintă o serie de avantaje structurale: capacitatea de a genera venituri locale (venituri proprii per capital) şi calitatea vieții (indicele de dezvoltare umană). De asemenea, economia locală a Clujului este mai diversă, cu domenii high end (ex: IT) semnificative.

Totuși, Cluj-Napoca trebuie să depună eforturi să recupereze ecartul în termeni de salariați în domenii cu venituri ridicate, unde Timișoara are un avantaj important față de Cluj. Capacitatea acestora de a genera venituri locale, dar și de a atrage locuri de munci similare îi fac un indicator cheie pentru dezvoltarea locală.

De asemenea, economia județeană pare a fi mult mai dependentă de anumite sectoare economice decât cea a Timișului, ceea ce poate reprezenta, în condiții favorabile, un avantaj, dar poate genera și vulnerabilități semnificative în condiții de incertitudine economică.

VEZI integral Strategia de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca pentru 2014-2020.

Tags: , , , , ,
9935193_2_644x461_vand-garaje-cu-cfin-marasti-cluj-napoca-fotografii

Șoferii chemați să-și spună oful. Dezbatere publică pe tema parcărilor din Cluj

O modificare adusă la Regulamentul de închiriere a terenului pentru parcările , garajele sau copertinele aflate pe domeniul public sau privat al municipiului Cluj-Napoca a deschis Cutia Pandorei în plenul ședinței forului local de astăzi, 22 septembrie 2015. Vorbim despre eterna problemă a locurilor insuficiente de parcare din oraș, precum și de garajale “cu murături” din cartiere…protejate de lege. Ca niciodată, după îndelungi discuții, consilierii s-au pus de acord și au făcut un prim pas înspre identificarea unor soluții viabile: între 15 octombrie și 15 noiembrie vor avea loc cel puțin două dezbateri publice pe această temă.

Ba mai mult, unii au venit chiar și cu câteva propuneri concrete.

Este cazul lui Gabriel Oniga, consilier din partea PSD, care a venit cu ideea ca proprietarii locurilor de parcare să le poată folosi numai după ora 18 și pâna dimineața, în restul timpului fiind locuri publice. Primarul Emil Bog a găsit ideea incitantă, însă nu crede că este o soluție care să resolve cu adevărat această problem. Dimpotrivă. Ar muta doar niște conflicte deja existente. “Ideea aceasta rezolvă o problemă şi creează altele”, a punctat edilul.

La rândul său, viceprimarul Anna Horvath crede că are o soluție pentru eficientizarea parcărilor din centru și anume, excluderea abonametelor “și așa eliberate pentru sume modice” și menținerea doar a taxei pe oră “exponențial mai mare”. “În acest fel, locul de parcare nu va fi ocupat pe toată durata în care persoana respectivă este la muncă. Apoi, se vor încasa mai mulți bani din parcări”, a precizat viceprimarul. În discuție a intervenit și fostul primar interimar Radu Moisin, care a subliniat faptul că, pe această temă, trebuie consultați cu precădere conducătorii auto care lucrează în mediul privat.

Primele soluții care să rezolve problema locurilor insuficiente de parcare ar putea fi puse în practică în 2016. Etapele sunt următoarele: grupurile politice vor veni cu propuneri concrete până în 15 octombrie 2015, acestea vor intra în dezbatere publică până în 15 noiembrie 2015, urmând ca până în 15 decembrie 2015 să fie luată o decizie finală. Din păcate, studiul de trafic pornit în februarie nu a fost încă finalizat. O statistică “ajutătoare” pentru decongestionarea traficului ar fi totuși cuprinsă în Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, adoptată astăzi.

Garajele rămân în picioare. Cel puțin până la final de 2015

Întrebat de Claudia Anastase despre problema garajelor de cartier, multe transformate în depozit sau cămară cu murături, primarul Emil Boc a dat același răspuns ca în aprilie: “Situația nu ține doar de Primărie, ci și de cadrul legal. Sunt blocate de procese de revendicare, restituire, contestații în instanță. Durează. De când sunt primar nu am semnat nicio autorizație de construire pentru garaje în municipiu. Apoi, trebuie să le dăm oamenilor o alternativă. Vrem să construim parcări subterane sau de suprafață, pe schele metalice, dar unde și când ne va permite cadrul legal”.

În Cluj-Napoca există, în prezent, circa 10.900 de garaje de cartier.

Tags: , , , , , ,
Foto: Ioana Tohat

Goana după locuri în căminele studenţeşti. Care sunt preţurile la UBB, UTCN, UMF sau USAMV Cluj

La universităţile de stat din Cluj-Napoca învaţă 70.608 de studenţi. Doar 10.792 dintre aceştia se vor putea caza în căminele studenţeşti aflate în administraţia instituţiilor de învăţământ superior. O mână de bursieri vor avea oportunitatea de a locui gratuit, timp de un an, în campusuri, în timp ce ceilalţi studenţi vor scoate, lunar, din buzunar între 100 şi 400 de lei.

Universitatea cu cei mai mulţi studenţi din România este Babeş-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca, cu un număr de 36.391 de studenţi fizici, la nivel licenţă, master şi doctorat, din care 22.763 la buget şi 13.628 în regim cu taxă, conform raportului din 2014 al Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS), un organism consultativ al Ministerului Educaţiei. Instituţi de învăţământ superior oferă 5.204 locuri de cazare în 17 cămine.

În căminele din complexul studenţesc “Hasdeu” şi în cele de la “Economica”, tarifele de cazare sunt cuprinse între 100-170 de lei, în funcţie de tipul camerelor. Studenţii români, copii de personal didactic aflat în activitate vor plăti între 60 şi 85 de lei lunar. De asemenea, reprezentanţii studenţilor (n.red. prefect, subprefecţi, senatori, cancelari) beneficiază de o reducere de 75% a tarifului de cazare, pe întreaga perioadă a anului universitar. De cealaltă parte, studenţii străini necomunitari, pe cont propriu valutar sau înscrişi la alte forme de pregătire universitară vor plăti între 130 şi 220 de lei pe lună.

Studenţii care vor locui în Complexul Parc Sportiv “Iuliu Haţieganu” (n.red. complexul beneficiază de spaţii de cazare moderne şi este format, atât din camere cu bucătărie şi baie proprie, televizor şi frigider, cât şi din camere fără bucătărie, cu unu şi două paturi) vor scoate din buzunar între 200 şi 350 de lei pe lună. Copii cadrelor didactice vor plăti între 100 şi 125 de lei, iar studenţii străini necomunitari între 300 – 450 de lei. Complexul sportiv funcţionează şi în regim hotelier. În funcţie de tipul camerei, o zi de cazare costă între 60 şi 140 de lei, de persoană.

Studenţii care locuiesc în căminele UBB pot beneficia de servicii extra. Contra cost. Taxă spălare/uscare haine: 7 lei/ciclu de spălare/uscare şi parcare auto: 25 lei/loc parcare/lună.

Universitatea Tehnică Cluj-Napoca are 19.687 de studenţi, din care 15.949 la buget şi 3.738 la taxă şi oferă 4.808 de locuri de cazare în cele două campusuri studenţeşti din cartierele Mărăşti (2 cămine) şi Zorilor (5 cămine). Tarifele lunare sunt cuprinse între 110-140 de lei în căminele nemodernizate şi 155 şi 220 în cele modernizate. Studenţii străini pe cont propriu valutar vor scoate lunar din buzunar între 250 şi 500 de lei, în funcţie de numărul paturilor din cameră.

În ceea ce priveşte alocaţia zilnică de hrană, masa de prânz şi cina costă 7 lei şi 10 lei pentru sportivi.

Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Cluj dispune doar de 550 de locuri de cazare în 6 cămine studenţeşti din complexurile “Hasdeu” şi “Observator”, deşi are înscrişi 6.436 de studenţi, din care 3.504 la buget şi 2.932 la taxă.

În “Oservator”, o lună de cazare costă între 130 şi 240 de lei, în fucţie de dotări şi de numărul de paturi din cameră. În “Hasdeu”, taxele variază între 140 şi 280 de lei pe lună. Copii cadrelor didactice vor plăti lunar între 0 şi 170 de lei, iar străinii între 240 şi 400 de lei.

De asemenea, studenţii din “Hasdeu” pot opta şi pentru abonamente de parcare, contra sumei de 250 de lei fără TVA.

La Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) învaţă 6.043 de studenţi, din care 4.557 la buget şi 1.486 la taxă. Oferta de cazare în cele 5 cămine este de 1.338 locuri, la tarife cuprinse între 105-195 de lei pe lună (n.red. 105 pentru cameră cu 6 locuri şi 195 pentru 2 locuri per cameră).

 

Universitatea de Artă şi Design (UAD) Cluj pune la dispoziţia celor 994 de studenţi, din care 687 la buget şi 307 la taxă, 106 locuri de cazare în 2 cămine, pe străzile Albac şi Al. Vaida – Voevod.

 

Tarifele lunare de cazare sunt următoarele: cămin Albac: 120-170 lei cu subvenţie şi 250 lei fără subvenţie, cămin Al. Vaida Voevod: 170 – 220 lei cu subvenţie, 370 lei fără subvenţie şi 100 euro pentru studenţii Erasmus.

 

Cea de a 6 a instiuţie de învăţământ superior de stat, Academia de Muzică „Gheorghe Dima” (AMGD), oferă studenţilor 124 de locuri în căminul instituţiei de pe strada Albac: 12 camere cu baie şi bucătărie comună pentru 2 persoane şi 50 camere cu baie şi bucătărie comună pentru 4 persoane. Tariele lunare sunt de 290 de lei pentru studenţii la buget şi de 400 de lei pentru cei la taxă. La AMGD studiază 1.057 de studenţi, din care 759 la buget şi 298 la taxă. Copiii cadrelor didactice vor plăti 230 de lei lunar.

În timp ce unele universităţi încep cazările după jumătatea lunii septembrie, altele preferă să o facă doar cu 2-3 zile înainte de începerea noului an universitar.

Dacă e să tragem linie, circa 60.000 de studenţi sunt nevoiţi anual să-şi caute chirii în oraş. În vara acestui an, analizele agenţiilor imobiliare au plasat Clujul pe primul loc în topul celor mai scumpe chirii din România. Catcostaclujul.ro vă prezintă harta chiriilor clujene la mijloc de august. VEZI preţurile AICI.

La facultățile unde au rămas locuri libere după sesiunea din iulie 2015 se va organiza o a doua sesiune de admitere în luna septembrie. VEZI cât costă un an de facultate la Cluj AICI. 

(Anca MUREŞAN)

 

Tags: , , , , , , , , , , , , , ,
53f452cc95f9cf074a000001

Forţa de muncă în Cluj, la jumătatea lui 2015

A crescut numărul angajaţilor, dar şi câştigul salarial lunar. Pe de altă parte, Clujul are cu circa 1.700 de pensionari mai mult decât în prima jumătate a lui 2014.

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii iulie 2015, a fost de 218.840 persoane, cu 11.234 persoane mai mult decât la luna iulie 2014. Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna iulie 2015 a fost de 2.807 lei şi cel net de 2.036 lei. Câştigul salarial mediu net din luna iulie 2015 a fost cu 9,8% mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2014, arată datele Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj.

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii iulie 2015, a fost de 8.193 persoane. Rata şomajului fiind de 2,3%, în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de rata şomajului înregistrată în luna iulie a anului 2014. Din numărul total al şomerilor, 48,7% sunt femei şi 72,2% reprezintă muncitori.

În judeţul Cluj, in trimestrul II 2015 existau 164.869 pensionari de asigurari sociale de stat, cu o pensie medie lunară de 942 lei. Comparativ cu trimestrul II a anului trecut, numarul mediu de pensionari a crescut cu 1.694 persoane, iar pensia medie a crescut cu 4,6%.

Tags: , , , , ,
12006201_10206668925514651_6324503991206307120_n

Criză pe piaţa chiriilor din Cluj. Ce opţiuni au studenţii

În contextul în care mai sunt doar două săptămâni până la începerea noului an univeritar, o analiză realizată de o renumită agenţie imobiliară din ţară relevă o scădere importantă a ofertei de apartamente disponibile spre închiriere în cele cinci mari centre ale ţării – Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov şi Iaşi.

Luând ca reper luna august 2015, în care o bună parte dintre proprietari încep să-şi promoveze locuinţele în aşteptarea noului an universitar, datele colectate semnalează o diferenţă de 18,45% a numărului de oferte noi apărute în piaţă, de la 8.500 de anunţuri în 2014, la mai puţin de 7.000 în 2015. Tendinţa descendentă este resimţită într-o măsură diferită în oraşele analizate.

“Scăderea volumului de apartamente de închiriat din marile oraşe poate fi pusă, cel puţin în parte, pe seama stabilizării pieţei achiziţiilor şi a reluării unei tendinţe ascendente a preţurilor. Proprietarii sunt, probabil, mai optimişti şi încep să-şi recapete curajul de a-şi scoate locuinţele la vânzare, în loc să-şi continue aşteptarea şi să se mulţumească cu veniturile obţinute din închiriere. Cel mai afectat de această criză de oferte este oraşul Cluj-Napoca. Totuşi, 7.000 de apartamente scoase pe piaţă într-un interval de 30 de zile este mult sub cerere”, apreciază Adrian Erimescu, directorul general al Imobiliare.ro.

Aşadar, în Cluj-Napoca, oferta de închirieri apartamente s-a diminuat cu 22% în perioada menţionată, de la 1.846 la 1.432 de apartamente. Dintre proprietăţile apărute pe piaţă luna trecută, 39% erau garsoniere (faţă de 42% în 2014), 41% aveau două camere (în creştere de la 39%), iar 15% erau locuinţe cu trei camere (comparativ cu 16% în anul precedent). Spre deosebire de celelalte oraşe analizate, în Cluj ponderea apartamentelor cu o cameră şi mai mult a consemnat doar o creştere uşoară, de la 3% la 5%.

Piaţa chiriilor în celelalte centre universitare ale ţării:

În august 2015, în Capitală au apărut 3.608 anunţuri noi de închiriere, în scădere cu 17% comparativ cu perioada similară a anului trecut, când a fost atins un nivel de 4.329 de oferte. Dintre apartamentele nou-apărute pe piaţa bucureşteană luna trecută, 32% aveau o cameră (în scădere de la o cotă de 39% în 2014), 38% două camere (faţă de 39% în urmă cu 12 luni) şi 16% trei camere (de la 18%). Pe de altă parte, locuinţele cu patru camere şi mai mult deţineau o pondere de 14% din totalul ofertei, ceea ce marchează o creştere semnificativă comparativ cu pragul de 4% atins de această categorie anul trecut.

În oraşul Timişoara a fost consemnat un declin similar, de aproximativ 17%, de la 929 la 773 de oferte noi. Dintre ofertele publicate în luna august, 39% au fost pentru garsoniere (în creştere de la 38% anul trecut), 35% au vizat apartamente cu două camere (în scădere de la 41%), iar 14% se refereau la locuinţe tricamerale (de la 18% în 2014). La fel ca în Capitală, avansul segmentului de apartamente cu patru camere şi mai mult este considerabil, de la o pondere de 3% în 2014, la 12% în 2015.

În capitala Moldovei, Iaşi, numărul anunţurilor noi de închiriere a scăzut cu 21% anul acesta, de la 1.032 la 814 proprietăţi. Din oferta apărută pe piaţa ieşeană în august, 24% era reprezentată de garsoniere (faţă de 26% în 2014), 44% consta în apartamente cu două camere (în scădere de la 49%), în vreme ce locuinţele cu trei camere deţineau o cotă de 20% din total (faţă de 23%). Şi aici, ponderea unităţilor locative cu patru camere şi mai mult a crescut semnificativ, de la 2% la 12%.

La Braşov a avut loc un declin al ofertei de 16%, de la 372 la 311 proprietăţi scoase pe piaţă în lunile august 2014 şi, respectiv 2015. În intervalele de timp analizate, ponderea unităţilor locative monocamerale s-a diminuat de la 43% la 40%, iar cea a locuinţelor cu două camere a scăzut de la 42% la 39%. Segmentul apartamentelor cu trei camere a consemnat însă un avans uşor, de la 13% la 14%, în timp ce proprietăţile cu patru camere şi mai mult au ajuns să reprezinte aproximativ 7% din piaţă, faţă de circa 2% anul trecut.

Cluj-Napoca, cel mai scump oraş din ţară pe segmentul chiriilor

“Oraşul de pe Someş” a devenit, în luna august 2015, cel mai scump oraş din ţară pe segmentul chiriilor, cu diferenţe de până la 8% faţă de Capitală, arată datele furnizate de cele mai importante agenţii imobiliare din România.

“Ţinând cont că locurile din cămine sunt insuficiente, închirierea unui apartament pe piața liberă e o provocare pentru studenți, atât în ceea ce privește disponibilitatea ofertelor pe piață, cât și prețul. Asistăm la o premieră pe piața imobiliară din România, pentru prima dată chiriile dintr-un oraș secundar sunt mai mari decât cele din Capitală”, declara Adrian Erimescu, analist imobiliar.

Circa 80.000 de studenţi vor începe noul an universitar. Cei mai mulţi vor sta în chirie. Catcostaclujul.ro v-a prezintat, în mijloc de august 2015, “bursa” chiriilor clujene, conform ofertelor publicate în ziarul de mare şi mică publicitate, Piaţa de la A la Z.

Citeşte şi Goana după locurile de cazare în căminele studenţeşti din Cluj-Napoca. Care sunt preţurile la UBB, UTCN, UMF, USAMV, UAD şi Academia de Muzică “Gh. Dima”.

Tags: , , , , , , , , , ,
cetatuie

Încă un pas pentru construirea Teatrului de vară de pe Cetățuie

La începutul lunii august 2015, Primăria Cluj-Napoca a anunţat că va cumpăra o clădire monument istoric, în valoare de 20.000 de euro + TVA, achiziţia fiind un prim-pas în amenajarea Teatrului de Vară de pe Dealul Cetăţuii.

Pentru construirea obiectivului în cauză, municipalitatea mai are nevoie și de un teren în suprafață de 10.000 mp. Acest aspect va fi luat în discuţie în cadrul şedinţei de Consiliu Local de marţi, 22 septembrie 2015.

Aşadar, pentru terenul aflat în proprietatea societăţii Unita Turism Holding (n.red care deține în Cluj-Napoca și Hotel Sport și fostul ștrand municipal – proprietăți scoase la vânzare la suma de 12 milioane de euro) se vor plăti 100.000 euro, inclusiv TVA (n.red. 10 euro/mp). Investiția ar urma să fie făcută din fonduri europene. Declarația aparține edilului Emil Boc și a fost făcută în cadrul ședinței de consiliu local din 21 mai 2015.

Pentru a putea cumpăra acest teren, municipalitatea a renunțat la dreptul de preemțiune pentru clădirea Pavilion C – monument istoric – pe care a decis să o cumpere, împreună cu Pavilionul G, la începutul anului, după ce clădirile au fost scoase la vânzare de proprietar, la intervenţiile conducerii filialei Transilvania a Ordinului Arhitecţilor din România care a susţinut oportunitatea pe care o are primăria de a le reintroduce în circuitul public.

Ideea construirii unui teatru de vară în această locație și introducerea acestuia în circuitul turistic al Clujului a fost lansată încă din 2012, de Radu Moisin, primar interimar al urbei la acea vreme. Proiectul a fost blocat timp de câțiva ani din cauza unei ipoteci pe terenul în cauză.

CITEŞTE AICI istoria Cetăţuii din Cluj-Napoca

Tags: , , , ,
11060006_1013841431979438_6617549808526066720_n

Mersul pe jos strânge bani pentru Spitalul de Copii din Cluj

Luna mersului pe jos, între 21 septembrie şi 20 octombrie 2015, la Cluj. Iniţiativa aparţine companiei de IT Betfair România, în parteneriat cu Fundaţia Comunitară Cluj. Pe lângă promovarea unui stil de viaţă sănătos, proiectul are şi o componentă umanitară: strângerea de fonduri pentru dotarea cu aparatură medicală a Secţiei de Terapie Intensivă a Spitalului de Urgenţă pentru Copii din Cluj-Napoca.

Compania de IT nu se află la prima iniţiativă de acest tip. Luna mersului pe jos – Walking Month aşa cum este intitulată oficial – a ajuns în 2015 la cea de a patra ediţie, însă în anii anteriori a fost organizată doar pentru angajaţii firmei.

“Dorim să încurajăm un stil de viaţă sănătos, oamenii care au muncă la birou să fie ceva mai activi, iar mersul pe jos este un început bun. Anul trecut, au participat 170 de persoane care, într-o lună, au făcut 46 de milioane de paşi, adică peste 35.000 de kilometri”, spun iniţiatorii proiectului.

Ce presupune luna mersului pe jos

Walking Month este gândită ca o competiţie. Persoanele interesate s-au înscris pe site-ul proiectului, plătind şi o taxă de participare de 100 de lei (n.red. 85 de lei pentru primii înscrişi). Participanţii vor fi împărţiţi în echipe de câte patru. Paşii făcuţi de fiecare participant, timp de o lună, vor fi contorizaţi de o brăţară de monitorizare şi o aplicaţie pe telefonul mobil.

“Se merge pe jos individual, dar paşii se numără în echipe de câte patru oameni. Echipe, pentru că participanţii se pot motiva mai uşor, unii pe alţii şi pe ei înşişi. Se iau în calcul paşii făcuţi la birou, pe drumul spre casă, la petreceri, etc., atât timp cât persoana poartă brăţara de monitorizare. Aceasta le va rămâne participanţilor după încheierea competiţiei”, spune Larisa Andrecuţiu, coordonatoarea proiectului.

Aşadar, luni, 560 de persoane vor începe luna mersului pe jos.

În ceea ce priveşte componenta umanitară, se estimează că se vor strange în jur de 50.000 de lei. Pe lângă banii obţinuţi din taxa de participare, oricine poate face donaţii suplimentare.

Tags: , , , , , , ,
slide3

Piaţa căminelor de vârstnici din Cluj. Care sunt tarifele şi ce servicii oferă

În ultimii ani, în toate colţurile ţării au apărut cămine private, unele chiar de lux, care se întrec în oferte pentru confortul seniorilor singuri sau bolnavi, vârstnici ce nu pot să-şi mai poarte singuri de grijă sau care nu au familia aproape. Clujul nu face excepţie de la regulă: în judeţ există zeci de astfel de centre de îngrijire pentru bătrâni.

Din păcate, puţini sunt cei ce-şi permit să plătească serviciile oferite de aceste cămine din pensie. Conform Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj, la începutul lui 2015, în judeţ erau
164.414 pensionari de asigurări sociale de stat, cu o pensie medie lunară de 898 lei. Ori tarifele practicate în căminele private încep de la 1.200 de lei/lună, iar în cele de lux ajung chiar şi la 175 de lei/zi.

Catcostaclujul.ro vă prezintă câteva dintre ofertele căminelor de bătrâni din Cluj-Napoca şi împrejurimi.

Dorina Palace este singurul singurul centru privat de lux din Cluj-Napoca care se adresează seniorilor. Situat pe strada Horea, dispune de 15 camere – de una şi două persoane – cu baie proprie, restaurant cu circuit închis, săli de masaj şi fitness, săli generoase pentru socializare, relaxare şi terapii ocupaţionale şi un parc propriu de 2.000 mp. Cei care doresc să stea aici beneficiază de asistenţă medicală non-stop, iar orice intervenţie necesară se face la clinica de la parterul clădirii. Trimestrial se efectuează un set complet de analize, însă parametrii bilogici sunt verificaţi sătpămânal, iar rudele pot consulta online fişele electronice de sănătate. Au la dispoziţie medic psiholog, cardiolog, urolog, neurolog şi chirurg. De asemenea, se oferă servicii conexe: transport investigaţii suplimentare, igienă personală, hobby, sport. Tariful pe zi, all inclusive, este de 40 de euro (n.red. 175 de lei).

Tot în oraş există alte câteva centre private, cu tarife ceva mai accesibile.

Casa Theodora se află pe strada Timişului şi dispune de camere cu 1, 2 şi 3 paturi cu grupuri sanitare proprii, salon de terapie intensivă, sală de gimanstică pentru kinetoterapie şi recuperare, sală de socializare, bucătărie, sală de lectură şi curte. Se oferă supraveghere medicală permanentă, asistenţă medicală calificată de urgenţă, masaj. Ba mai mult, rezidenţii se pot înscrie în clubul de conversaţie sau pot socializa la “Ceaiul de la ora cinci”. Tarifele lunare variază între 1.400 şi 1.800 de lei, în funcţie de starea de sănătate a pacientului.

În apropiere, pe strada Ion Ionescu de la Brad, este Casa Greta. Aici există camere private sau de două şi trei persoane. Există şi o curte spaţioasă, amenajată cu spaţiu de grătar. Toţi rezidenţii beneficiază de îngrijire personală, 3 mese pe zi şi 2 gustări, servicii de frizerie şi coafură, şedinţe de masaj şi exerciţii fizice şi, evident, servicii medicale. Costurile lunare, de persoană, sunt de 1.700 de lei.

Căminul “Fratele Bun”, de pe strada Zambile, funcţionează din 2002 şi are 18 camere de 1, 2 şi paturi ce dispun de tot confortul necesar: paturi pentru îngrijire cu reglare electrică, televizor, noptieră, radio. Dușurile și căile de acces sunt adaptate în mare măsură la deficiențele locomotorii. La fel ca şi în cazul centrelor private anterioare, se oferă îngrijire medicală de bază şi specialitate, 3 mese şi 2 gustări, asigurarea igienei zilnice, masaj terapeutic, programe de socializare, etc. Preţurile variază între 1.600 şi 2.200 de lei/lună.

Cămine private pentru seniori există şi în împrejurimile oraşului. Iată câteva exemple:

Bunici Buni – Tăuţi – de la 1.800 de lei/lună
Golden Age – Floreşti – de la 1.400 de lei/lună
Casa Hermina – Gilău/Dezmir – de la 1.200 de lei/lună
Iozefini – Floreşti – de la 1.500 de lei/lună
Asistmed – Luna de Sus – de la 1.800 de lei/lună
Senior Resort – Turda – de la 1.500 de lei/lună
Casa Betsaida – Sălicea – de la 1.300 de lei/lună

Cei care nu îşi permit un azil privat, nu au altă variantă decât să aştepte până când prind un loc la centrele de stat. Iar condiţiile sunt drastice. Potrivit conducerii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Potecţia Copilului Cluj, în judeţ mai sunt doar 5 locuri disponibile. Aici, contribuţia lunară a asistaţilor este de 60% din valoarea pensiei, dar nu mai mult de 618 lei.

Conform Agenţiei Naţionale de Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), la nivel naţional funcţionează 393 de entităţi care furnizează servicii de îngrijire, în sistem rezidenţial, pentru persoanele vârstnice. Dintre acestea, 140 sunt în sistem public asigurat de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC), 245 funcţionează în sistem privat, furnizate de asociaţii/fundaţii/societăţi comerciale şi 8 sunt asigurate în parteneriat public – privat. Din totalul centrelor pentru persoane vârstnice, 326 sunt acreditate şi 67 sunt neacreditate. Capacitatea totală a celor 393 de centre este de 16.341 locuri.

(Anca MUREŞAN)

Tags: , , , , , , , , , ,
1511291_1453645964953849_8405510335323795933_n

Concurență pentru piața hotelieră din Cluj: un hostel “Zen” în centrul orașului

Până nu demult era doar una dintre curțile secrete ale orașului: o oază verde, nițel sălbatică, în jurul unei clădiri dărăpănate, în mijlocul unui “agitat” conglomerat de betoane și griji cotidiene. Începând cu luna iunie 2015 este “casă” pentru backpackerii al căror drum trece prin Cluj. Este vorba despre Zen Hostel, un proiect născut din pasiunea unor tineri călători și care se află pe Bulevardul Eroilor, la numărul 40.

Ideea îi aparține lui Silviu Nicorici, un “drumeț cu expertiză”, de profesie avocat. A început să călătorească pe când avea 13 ani, prin ’92. Mergea vara, prin programe de schimb de experiență, în Italia. În facultate a plecat, trei ani la rând, cu Work and Travel în America. Ușor, ușor, călătoriile s-au transformat în pasiune sau cum îi place lui să spună, “ într-o modalitate de a trăi viața intens, în afara zonei personale de confort”. Mereu va căuta experiențe noi, în mijlocul altor culturi. Anul acesta are de gând să plece în Asia.

1555476_742751859095988_3502367607426288545_n

Tocmai pentru că știe cât de mult are nevoie un călător, la final de zi, de un pat confortabil într-un loc liniștit și prietenos, dar și pentru că dorea un job mai puțin stresant (n.red. deși profesează în continuare și ca avocat), a decis să intre în industria hotelieră, dar pe un segment “cu lipsuri” pe piața clujeană: cel al hostelurilor. Nu a făcut-o singur, ci împreună cu soția sa, Dana, și alături de alți patru amici. Între care un pictor și un cântăreț. “Fiecare membru al echipei are personalitatea lui. Fiind toate minți creative, se nasc idei și idei diferite, dar care au un numitor comun: să-i facem pe cei ce ne trec pragul să se simtă bine și să plece cu o impresie bună despre Cluj. Clujul nu este foarte turistic. Nu în sensul de bază al cuvântului. Cei ce vin aici, în special străinii…majoritar tineri, nu vin doar pentru cele câteva clădiri de vizitat, ci pentru atmosferă, ca să socializeze, să se relaxeze”, explică Silviu. În mare, acesta este motivul pentru care hostelul se cheamă “Zen”.
Deși deschis de doar trei luni, nu duce lipsă de clienți. Lui Silviu și echipei sale nu le e frică nici de concurență pentru că, fiecare loc are propria identitate. Sunt totuși realiști. Nu se aștepată să se îmbogățească de pe urma acestui business.

“Am deschis înainte de Electric Castle. Clujul începe să se miște, există evenimente mari împrăștiate pe tot parcursul anului. Clienți am avut, mai mult de jumătate români. Cât despe concurență, cred că locația face mult. Noi suntem în centrul orașului, dar în curte e liniște. De pe terasă pare că e “casa din copac”, în stânga se vede biserica din Unirii, în dreapta catedrala din Avram Iancu. Celelalte hosteluri din centru au alt public țintă, sunt mult mai clasice. Restul, cum e și The Spot Cosy Hostel, sunt la fel de prietenoase, dar au altă identitate. Până la urmă, nu căutăm să facem nu știu ce profit din afacerea asta. Turiștii își caută oricum cazare după personalitatea lor, în funcție de cum se simt ei bine. Spre exemplu, am avut o familie, cu un copill; toți foarte eleganți, dar nu s-au simțit chiar în largul lor la noi. Altă dată a venit un tânăr din Ungaria, care ne-a întrebat dacă poate să muncească o zi pentru noi în schimbul cazării”, mai spune tânărul antreprenor.

10423929_1463706253947820_7715172134842633926_n

10458670_1463706290614483_713226372601588769_n

10986518_1453645708287208_6677044578426490986_n

11227563_1445380282447084_4762196866147552782_n

11391181_1445498182435294_393346015135105264_n

Nici măcar Airbnb-ul nu-l percepe drept concurență. Dimpotrivă, Zen Hostel se află printre opțiunile site-ului. Și prețurile sunt avantajoase: de la 55 de lei/patul/noapte/persoană, adică 12.5 euro . Nu se percepe taxă pentru spălatul hainelor sau pentru spațiu de depozitare, iar în curând se va putea servi și micul dejun. “Avem recenzii bune, iar prețul este apropiat de celelalte oferte”.

Deși nu dorește să dezvăluie suma pe care a investit-o în hostel, Silviu recunoaște că costurile de achiziție, dar și cele de reparații și amenajare au fost ridicate. Însă este proprietarul clădirii.

“Clădirea era în paragină, a avut nevoie de lucrări de reparații serioase, dar mi-a plăcut că era ultracentrală, apoi configurația, cu camere decomandate și balcon lung. Noi am făcut terasa din lemn masiv, am pus geamuri, uși, am instalat sistemul de încălzire inclusiv prin pardoseală. Am creat spațiile de relaxare. Camerele au maxim șase paturi, avem și de două. Nu am dorit să fie îngrămădit, ci practic și pentru toate gusturile. Paturile sunt pe paleți cu roți, avem băi personale în camere, pe hol există dușuri separat pentru fete și pentru băieți, avem bucătărie cu toate cele necesare. Totul e viu colorat, dar minimalist. Încă nu e totul gata, o să avem câțiva prieteni artiști care o să dea “sarea și piperul” locului”, conchide Silviu Nicorici.

Zen Hostel dispune de 7 camere cu diverse configurații (n.red. duble, triple, de 4 sau 6 paturi, cu sau fără baie), 1 bucătărie cu living, 2 terase, 1 spațiu de relaxare cu bar, băi și dușuri pe holuri. Se fumează doar afară și sunt acceptate animale de companie. Nu dispune de locuri de parcare, însă mașinile se pot lăsa în parcarea cu plată din Piața Unirii sau pe Bulevardul Eroilor.

10359548_1453645878287191_5241173867504082701_n

10429826_1453645614953884_8385051777396870616_n

11137134_1453645688287210_6462125144653987900_n

11377103_1453645658287213_8849068071067075812_n

11390016_1445380202447092_2226874184699401048_n

11425444_1445379659113813_9195837006764130615_n

11428509_1453645888287190_2134732433445328738_n

În viitorul apropiat, Silviu ar dori să cumpere și mica grădină din curte.

(Anca MUREȘAN)

Tags: , , , , , , , , , , ,
11263100_1084135704947822_4246998271108847719_n

Târg de job-uri, în octombie, la Cluj. Pe ce pun accent companiile angajatoare

Aproximativ 200 de companii din toată ţara vor participa la ediția de toamnă a Târgului de Cariere (TdC), cu mii de locuri de muncă vacante, oportunități de internship și stagii de practică. La Cluj, târgul va avea spre finalul lunii octombrie 2015.

Recrutarea, o prioritate tot mai mare pentru companii

Potrivit statisticilor realizate în urma celor 100 de ediții de până acum ale târgului, cele mai multe companii sunt interesate, pe lângă recrutarea efectivă, să își dezvolte un brand de angajator puternic în rândul tinerilor: 97% dintre reprezentanții lor au declarat că doresc să revină la edițiile viitoare, în timp ce 94% declară că recomandă TdC ca soluție de recrutare și employer branding.

„Companiile din România înțeleg tot mai mult importanța recrutării eficiente a forței de muncă. Unele dintre ele participă cu stand, altele aleg să organizeze și sesiuni de training, workshop-uri ori mici evenimente. Imaginea unui brand puternic este esențială pentru succesul tuturor organizaţiilor aflate într-o piaţă a forţei de muncă în permanentă schimbare, dar și în competiție”, spune Louisa Olar, project manager Târgul de Cariere.

Există și cazuri în care companiile aleg să facă la pachet angajările, tocmai pentru că în felul acesta pot să gândească mai organizat recrutările.

Printre cei care vor bifa lista de prezență la TdC se numără: Arvato Bertelsmann, Bombardier, Bosch, CIE Matricon, Competence Call Center, DB Schenker, Delphi, Office Depot, Preh, Renault, Schaeffler, Stefanini și Sykes.

Profilul candidatului

Cei mai mulți participanți la târgul de cariere care își caută un loc de muncă sunt studenți, peste 59,70%, urmați de absolvenți de facultate – 23,05% și de absolvenți de master: 10,38%. Cei mai puțini sunt cei care au finalizat doctoratul – 0,67 – și tinerii care au terminat liceul ori școala generală – 6,20%. În privința domeniilor în care sunt specializați aceștia, cei mai mulți lucrează în IT și Software, în sectorul financiar-bancar ori în asigurări, marketing, publicitate și media ori în industria auto și construcții.

„În continuare, la mare căutare sunt tinerii din sfera IT-ului, a ingineriei și a limbilor străine; vor fi însă oferte considerabile și din domeniul financiar-bancar, logistică și transport, marketing și publicitate, în domeniul farmaceutic, în industria alimentară sau în consultanță“, afirmă Louisa Olar.

Nu mai este deloc o noutate că zona IT este într-o continuă ascensiune în țară. Drept urmare, va avea loc și în acest an o nouă ediție a Târgului de Cariere în IT, eveniment de nișă dedicat exclusiv pasionaților și specialiștilor din acest domeniu.

Printre giganții din mediul business prezenți la cea de-a 7-a ediție a evenimentului se numără Accenture, Endava, KFC, McDonald’s, msg systems, Siemens, Steelcase, Unicredit Business Integrated Solutions și Yardi Systems.

La Cluj-Napoca, Târgul Global de Cariere va avea loc în 20 şi 21 octombrie 2015, iar cel dedicate sectorului IT în perioada 22-23 octombrie 2015. Evenimentele vor avea loc la Sala Polivalentă, iar intrarea este gratuită.

Tags: , , , , ,
panorama_cluj

Piața imobiliară din Cluj revine la nivelul de dinaintea crizei economice

Apartamentele din municipiul Cluj-Napoca au înregistrat o scumpire-record în luna august 2015: metrul pătrat a ajuns la o valoare medie de  1.070 euro, cel mai ridicat nivel din acest an şi de după criza imobiliară. Pentru toate apartamentele din zona Clujului, din municipiu şi vecinătăţi, s-a atins pragul de 900 euro/mp, de asemenea o valoare superioară celorlalte luni ale anului 2015, arată o analiză realizată de Blitz Imobiliare.

“Aşa cum ne-am obişnuit deja, apartamentele cu 2 camere se situează ca valoare peste indicele mediu al oraşului, fiind locuinţele cu cea mai mare valoare din punct de vedere al preţului raportat la suprafaţa utilă: 1.101 euro/mp”, precizează analiştii imobiliari.

chart-2-cartiere

chart-1-general

În numai trei luni apartamentele din Cluj au câştigat în medie 3,5%. Principalele cauze:

Creşterea cererii în special pentru acele locuinţe care se încadrează în normele programului Prima Casa, apartamente cu 1-3 camere, precum şi condiţiile de creditare tot mai permisive, au facut ca piaţa imobiliara să crească în ultimele luni într-un ritm mai alert faţă de începutul anului.

Pulsul pe cartiere

Apartamentele din cartierele Clujului au avut parcursuri diferite în luna august. Astfel, media preţurilor publice din Centru, Gheorgheni, Grigorescu şi Bună Ziua a fost mai mică decât în luna anterioară, în vreme ce apartamentele din Marasti, Zorilor si Europa s-au scumpit. Preţul mediu public al apartamentelor din Manastur a fost în luna august acelaşi cu preţul mediu din luna iulie.

preturi-cartiere

Tags: , , , , , , , , , ,
moravita-frontiera

Jurnal de vacanţă din Balcani

Încă o vară, o nouă binemeritată vacanţă. De regulă aleg să merg în concediu în august, lună secetoasă pentru câmpul muncii mele şi, sper, un motiv în minus de ocară din partea colegilor ce sunt nevoiţi să-mi preia responsabilităţile profesionale de zi cu zi. Nu am să fiu ipocrită, admit că preţurile ofertelor din extrasezon inclină balanţa. În urmă cu câţiva ani, pe listă figura şi vremea ceva mai răcoroasă. Anul acesta însă am avut ocazia să-mi testez rezistenţa la diverse coduri de caniculă.

Pe principiul în fiecare vacanţă, altă destinaţie şi cu un oarecare dor de mare (să tot fie vreo şapte ani de la ultima vizită la Marea Neagră), am decis să vizitez mult lăudata Grecie. Cu prietenii din dotare şi ai lor cai putere. Având aproape două săptămâni la dispoziţie, nici nu ne-am pus problema să străbatem cei peste 1.300 de km de drum dintr-o bucată. Cu filmele lui Kusturica în gând (clişeic, ştiu), ne-am propus să luăm pulsul Balcanilor în Belgrad (Serbia) şi Ohrid (Macedonia).

Aşadar, la drum!

Fiind prima ieşire din spaţiul UE, ne întrebam cum are să fie la vama sârbească. Amuzant. Aveam să aflăm în scurt timp. Plictisite, grănicele ne-au învăţat (în timpul controlului bagajelor) să răspundem la întrebarea “Ce aveţi în portbagajul maşinii?” cu un simplu “Personal”. Ne-au mai şi cadorisit – pline de lehamite – o mică hartă turistică a ţării.

Circa două ore mai târziu – Atenţie! Limitele de viteză maximă admisă diferă faţă de România (însă şoselele sunt net superioare) – am ajuns la Belgrad. Cazare prin Airbnb: 12 euro/noapte/persoană pentru un apartament central cochet, de pe balcon cu vedere spre Parlament, Ministerul Finanţelor şi un fost sediu al Armatei bombardat de NATO în urmă cu 16 ani. (Trebuie să ştiţi că dacă staţi mai mult de 24 de ore pe teritoriul Serbiei trebuie să vă declaraţi la Poliţie. În caz că staţi la hotel, se ocupă cei de acolo de acest aspect). Pont: cu cât folosiţi mai mult serviciile Airbnb, veţi primi vouchere de discount la următoarele cazări. Atât pentru voi, cât şi pentru un prieten.

serbia-belgrad-cladire-bombardata1

Oraşul merită bătut la pas. De neratat este Cetatea Kalemegdan, în apropierea căreia Dunărea se întâlneşte cu râul Sava. Se poate vizita şi noaptea, intrarea fiind liberă. Pasionaţii de istorie pot opta pentru diverse tururi ghidate gratuite. Contactele organizatorilor sunt postate pe site-ul de călătorii TripAdvisor.

BelgradK

De-ale gurii. Musai să încercaţi Pljeskavica, specialitate ce se vinde la orice colţ de stradă şi costă 1-2 euro, în funcţie de gramaj. Pentru iubitorii de cafea am o veste proastă. Sârbii nu sunt familiarizaţi cu conceptul de “to go”. Învaţă însă din mers. Pentru 1 euro – 1 euro jumate, primeşti o cafea (bună) într-un pahar de unică folosinţă.

Viaţa de noapte este una vibrantă şi pentru toate gusturile, însă am să vă las pe voi să descoperiţi mai multe.

618 km mai târziu, majoritatea pe autostrăzi la care România doar visează şi vreo 10 taxe de drum (între 50 de cenţi şi 3 euro), bonus un magnific peisaj montan, am ajuns în Ohrid, un oraş datând încă din Antichitate şi aflat în prezent în patrimoniul UNESCO. A fost ridicat între lacurile Ohrid si Prespa, două dintre cele mai mari acumulări de ape ale Macedoniei. Dacă ziua este dedicată scăldatului şi plimbărilor cu barca, seara turiştii pot lua masa la tavernele aşezate pe malul apei, iar apoi se pot plimba pe străduţele înguste de piatră, înmiresmate de gutui şi flori de liliac.

Ohrid-profil-2

Ohrid6

Ohridul e un paradis pentru toate buzunarele. 10 euro/noapte/persoană, în apartamente pe buza lacului (un singur minus: viteza melcului turbat la internet, dar vacanţa ar trebui trăită departe de viaţa virtuală), feluri de mâncare generoase (pizza, paste, pui la grătar cu garnitură) la 4-5 euro, iar o bere 1- 1.5 euro. Aviz fumătorilor! Un pachet de tutun de 40 g costă 4 euro.

Încă 424 de km de drum presăraţi cu zeci de tuneluri săpate în stâncă şi am ajuns în Lefkada, o insulă grecească în Marea Ionică, legată de continent printr-un lung dig rutier şi un pod. O rezervare prin booking.com (145 euro/7 nopţi/persoană) ne-a dus într-un vârf de “Transalpină”, într-o vilă izolată – nu că ar fi prea mare vacarm pe insula în cauză. La poale, stâncile muşcau adânc din apa azurie şi limpede.

lefkas

De ştiut:

– drumuri înguste în serpentine. De preferat ar fi închirierea de scuetere sau ATV-uri.

– plaje greu accesibile (drumeţii prin pădure sau coborârea şi urcarea a zeci chiar sute de scări săpate în stâncă). Cei ce nu se simt în formă pot opta pentru taxi boat – 6 euro (dus-întors). La unele se poate ajunge cu maşinar, iar taxa de parcare este între 4 şi 6 euro.

– majoritatea plajelor nu au nisip fin ca cele de pe litoralul românesc. Povestea se repetă şi în apă. Indicat să aveţi aqua shoes: 8-10 euro.

– sezlong şi umbrelă de închiriat: 4 euro

– croaziere: pe plajele comerciale, vânzătorii ambulanţi sunt la vânătoare de clienţi. Pot deveni agasanţi. Ofertele sunt diverse, iar preţurile sunt în funcţie de puterea ta de negociere. Se ajunge la sume de 17 euro/persoană, cu o masă inclusă (un sandwich) şi o petrecere gratuită seara (intrarea, nu şi barul). Nu am încercat, însă am înţeles că la agenţiile de voiaj din staţiuni poţi face deal-uri mai bune.

– masa la taverne este copioasă şi generoasă, iar preţul e pe măsură. Turiştii români sunt numeroşi aşa că, unele au meniuri în limba română sau chelnerii vorbesc româneşte: 7 euro paste, 8 euro musaca, 8 euro gyros, 12-15 euro bucate cu fructe de mare sau peşte, 3 euro berea, 2.5 euro cafeaua. Se pare că grecii sunt generoşi când vine vorba de mâncare. Te poţi trezi cu pepene, cafea, prăjitură sau lichior din partea casei. Unele taverne au bacşişul inclus în nota de plată.

– cumpărături din supermarket, preţuri decente

– ulei de măsline, măsline, miere şi vin de vânzare pe toate marginile drumului: 6 euro – 1 litru de ulei, 2.5 euro – 1 borcan de măsline, 3 euro – 1 borcan mic de miere, 5 euro – 1 litru de vin.

De vizitat. Musai:

Porto Katsiki

Egremni Beach

Vassiliki

- Nidri

- Agios Nikitas

- Capul Lefkada

maxresdefault

InsulaLefkada_5

eggremni-beach

Şapte zile au trecut dintr-un foc. Drumul spre casă mereu pare mai lung, poate şi canicula a avut ceva de spus aici. Sfat: calculaţi-vă bine timpul! Grănicerii greci nu fac notă discordantă când vine vorba de siestă. Trafic bară la bară….între Sebeş şi Turda.

P.S. Cum nu sunt conducător auto, nu vă pot lămuri cu detalii legate de preţul benzinei/motorinei sau alte aspecte “şofereşti”. Plinu-i parcă bine de făcut în Macedonia.

(Anca MUREŞAN)

 

Tags: , , , , , , , ,