Tag Archives: cluj

22_800x533

Cum arată spitalul Regina Maria din Cluj, investiţie de 18 milioane euro

Spitalul Regina Maria din Cluj-Napoca va fi dat în funcțiune în ianuarie 2019, după o alocare financiară de 18 milioane de euro. Spitalul, a cărui construcție a început în aprilie 2017, reprezintă cea mai mare investiție a rețelei de sănătate din țară. Valoarea totală a acestui proiect de investiții depășește18 milioane de euro.

20_800x533 18_800x533 17_800x533 14_800x533 12_800x533 11_800x533 9_800x533 7_800x533

”Suntem foarte bucuroși să finalizăm un spital pentru Cluj, un campus medical cu servicii integrate, care duce mai departe promisiunea noastră de a transforma orașul într-o nouă capitală a sănătății. Încă de la prima clinică deschisă aici, acum 10 ani, Clujul a devenit un punct strategic în dezvoltarea rețelei la nivel național, iar ulterior am direcționat aici cele mai mari bugete de investiții, după București. Doar proiectul de spital se ridică la peste 18 milioane de euro, la care se adaugă alte sume investite în policlinici, dar și achiziția unor companii locale. Așa cum știți, ne-am consolidat și mai mult poziția în Transilvania prin integrarea unora dintre cei mai buni furnizori medicali locali care vor deservi și mai bine nevoile noului spital: laboratorul de anatomie patologică Santomar, serviciul de ambulanță Prompturg, centrul de kinetoterapie și fizioterapie Kinetic.

Le mulțumesc medicilor, unii dintre cei mai buni, care ni s-au alăturat și care vor lucra de acum în noul spital. Acest spital pune la dispoziția clujenilor cea mai modernă tehnologie medicală, axată pe chirurgie clasică și minim-invazivă, aceasta din urmă devenind un standard în toată lumea în ceea ce privește chirurgia. În primul an de funcționare, estimăm un flux de peste 20.000 de vizite medicale în spital și în ambulatoriu”, a declarat Fady Chreih, CEO-ul rețelei de sănătate Regina Maria.

Noul spital este localizat în centrul orașului, pe Calea Dorobanților nr. 29. În acest moment, echipa întregului campus medical  numără 423 de angajați, din care 184 sunt cadre medicale, iar compania are în vedere și alte angajări în cursul anului viitor.

Cu o suprafață de peste 7.000 mp, construcția ocupă 7 niveluri: parter, patru etaje supraterane și două subterane. Pentru realizarea spitalului au lucrat 170 de oameni.

Spitalul Regina Maria Cluj

Aparatura disponibilă în spitalul Regina Maria din Cluj este una de ultimă generație, menită să asigure servicii medicale la cele mai înalte standarde de calitate. Cele mai avansate echipamente sunt cele din dotarea departamentelor de imagistică, neonatologie și chirurgie. Printre acestea se numără un ecograf adus în premieră în România – un sistem premium cu ultrasunete care utilizează tehnologia unică UltraFast™.

Spitalul dispune, de asemenea, de un sistem complet de imagistică General Electric, cu aplicații în chirurgie, pediatrie, ginecologie și ortopedie. Totodată, din primul trimestru al anului viitor, spitalul va deveni centru de referință General Electric în imagistică dedicată patologiei sânului, iar laboratorul va integra un departament de genetică moleculară – al doilea după cel din București, precum și o divizie specializată de anatomie patologică.

Grija față de sănătatea celor mici se reflectă în noul spital de la Cluj prin secția de pediatrie. Aceasta cuprinde departamentul de specialități chirurgicale pediatrice extins pe un întreg etaj, precum și ambulatoriul dedicat exclusiv copiilor, compus din 7 cabinete de consultații și cameră de gardă 24/7.

 

Maternitatea integrată în spital asigură pacientelor îngrijire într-un mediu sigur și prietenos – echipele de medici răspund solicitărilor într-un timp foarte scurt datorită sistemului performant de apelare, aflat în dotarea fiecărui salon. Pentru că primele clipe din viața copilului sunt foarte importante, medicii doresc să implementeze tehnica ”contact piele-la-piele” (skin-to-skin). Astfel, imediat după naștere, copilul este plasat la pieptul mamei, interacționând direct cu ea. De asemenea, specialiștii REGINA MARIA acreditați internațional IBCLC în consultanță în alăptare, oferă suport proaspetelor mame în primele ore de viață ale nou-născutului.

 

Spitalul oferă clujenilor și locuitorilor din regiune o gamă complexă de specialități medicale, axate pe chirurgia minim-invazivă laparoscopică, printre care: ginecologie, chirurgie generală, ortopedie. În plus, spitalul dispune de un centru de imagistică, un laborator integrat de analize medicale și cameră de gardă. Ambulatoriul reunește specialități medicale aflate în conexiune strânsă cu secțiile spitalului, astfel încât pacienții beneficiază de investigații complete și sunt pregătiți pentru o intervenție chirurgicală sau supravegheați postoperator.

Tags: , , ,
iernut-ungheni (10)

S-a tăiat panglica! VIDEO cu încă 14 km din Autostrada Transilvania deschişi circulaţiei auto

Şoferii pot circula începând de miercuri, 12 decembrie 2018, pe încă 14 km din Autostrada Transilvania, între Ungheni şi Iernut, în judeţul Mureş. 

iernut-ungheni (7) iernut-ungheni (5) iernut-ungheni (2) iernut-ungheni (1)

Miercuri 12 decembrie 2018, reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) au recepționat lucrările de la lotul de autostradă Ogra – Iernut, în lungime de 3,6 km. Având în vedere faptul că marţi, 11 decembrie 2018, au fost recepționate și lucrările sectorului de autostradă Ungheni – Ogra, în lungime de 10,105 km, miercuri, de la ora 15:00, aceste loturi au fost deschise circulației rutiere.

 

 

 

Peste 300 milioane lei pentru 14 km de autostradă

Valoarea contractului Ungheni – Ogra a fost de 251,349,460.28 lei fără TVA. Antreprenorul care a efectuat lucrările este Asocierea SC Strabag SRL – SC Straco Grup SRL. Construcția lotului Ogra – Iernut, în lungime de 3,6 km, a avut o valoare de 55.782.941,89 lei fără TVA, iar Antreprenor a fost  Asocierea Geiger Transilvania SRL – Wilhem Geiger GmbH&Co.KG.

 

Barieră de tren în capătul tronsonului de autostradă. Pericol de accidente 

Tronsonul de 14 km de autostradă a fost inaugurat, deşi nodul Iernut nu este gata, “nici măcar bretelele de acces nu sunt executate, nu mai vorbim de podul pe DN14A peste A3 și calea ferată care nici nu este început”, conform reprezentanţilor Asociaţiei Pro Infrastructura (API). Autorităţile de infrastructură au găsit soluţia unui giratori temporar, care este însă construit fix în capătul autostrăzii, pe aliniament, la câțiva pași de trecerea (cu barieră) la nivel cu calea ferată. Conform ONG-ului pentru infrastructură, această situaţie este periculoasă şi poate duce la accidente grave.

“Un șofer care trecea prin zonă a surprins descărcarea provizorie de la Iernut, acolo unde se vor conecta cei 13,7 km ai Autostrăzii A3 Iernut-Ogra-Ungheni de DN14A. Solicităm conducerii CFR Infrastructura să urgenteze procedurile de reducere a timpilor de așteptare la barieră. În condițiile actuale (uneori bariera este pusă chiar și 15-20 de minute), ambuteiajele se vor întinde pe autostradă și ar putea crea serioase probleme de siguranță rutieră, așa cum am atras atenția de zeci de ori!”, avertizează API.

Autostrada Câmpia Turzii – Ogra -Târgu Mureș: 51,7 km cu finanţare europeană 

Obiectivul construcţiei autostrăzii Târgu Mureș-Ogra-Câmpia Turzii este de a realiza o legătură între Municipiul Târgu Mureș și Municipiul Cluj-Napoca cu asigurarea continuității sectorului de autostradă 2B Câmpia Turzii-Cluj Napoca Vest (Gilău), cu sectoarele 2A și 1C.

“Obiectivele specifice ale proiectului se referă la construcția a 51.796 km de autostradă nouă 2×2 împreună cu 4,7 km de drum de legătură 2×2 spre Târgu Mureș, a 13 poduri, 30 de pasaje, 2 viaducte, o parcare, un Centru de Mentenață și Coordonare, un spațiu de Service, un punct de lucru pentru mentenață și 5 intersecții rutiere (dintre care 4 intersecții rutiere și 1 intersecție semi-rutieră)”, se arată într-un document al CADNR.

Valoarea totală a proiectului este de 1.826.928.177,05 lei (inclusiv TVA), finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 75% contribuția Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regională -1.513.061.739,95 lei, 25% contribuția națională (bugetul de stat) -378.265.434,99lei, iar restul de 313.866.437,10lei reprezintă valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile.

9 kilometri din Autostrada Transilvania, deschişi în toamnă lângă Cluj

La final de septembrie 2018, reprezentanții CNAIR au recepționat lucrările de la Podul Gilău peste Someșul Mic și au deschis traficul pe încă 9,6 km de autostradă. Este vorba despre autostrada “muzeu” de lângă Cluj, parte a Autostrăzii Transilvania (A3).

Tags: , , , ,
1_3_180843_1544596726_03084

CNAIR se grăeşte să inaugureze 14 km de autostradă, dar bariera de tren face deja probleme

CNAIR se pregăteşte să deschidă 14 km pe Autostrada Translvania, tronsonul Câmpia Turzii – Târgu Mureş. La capătul bucăţii de autostradă este o barieră de tren, care deja face cozi infernale în trafic.

“Un șofer care trecea prin zonă a surprins în urmă cu doar câteva ore descărcarea provizorie de la Iernut, acolo unde se vor conecta cei 13,7 km ai Autostrăzii A3 Iernut-Ogra-Ungheni de DN14A. Miercuri, 12 decembrie 2018, se dorește deschiderea circulației. Membrii comisiei tehnice din CNAIR, acompaniați de purtătorul de cuvânt Alin Șerbănescu, au putut admira la rândul lor coada de mașini care se întindea pe sute de metri, dincolo de giratoriul temporar din capătul autostrăzii”, transmite API.

Reprezentanţii ONG-ului pentru infrastructură cer conducerii CFR Infrastructura să urgenteze procedurile de reducere a timpilor de așteptare la barieră. “În condițiile actuale (uneori bariera este pusă chiar și 15-20 de minute), ambuteiajele se vor întinde pe autostradă și ar putea crea serioase probleme de siguranță rutieră, așa cum am atras atenția de zeci de ori!”.

 

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a recepţionat, marţi, lotul de 10 kilometri din Autostrada Târgu Mureş – Câmpia Turzii construit de austriecii de la Strabag. Miercuri, 12 decembrie 2018, comisia merge pe lotul Ogra – Iernut al nemţilor de la Geiger. Directorul general al CNAIR, Narcis Neaga, a anunţat încă de luni că marţi şi miercuri urmează să fie recepţionaţi cei 14 kilometri de autostradă.

Tags: , , ,
1_3_180851_1544608185_01505_fav

A început recepția lucrărilor de închidere a depozitelor neconforme de deșeuri de la Turda, Gherla și Huedin

Consiliul Județean Cluj a demarat miercuri, 12 decembrie 2018, procesul de recepție a lucrărilor de închidere și ecologizare a depozitelor urbane neconforme de deșeuri de la Turda, Gherla și Huedin, lucrări finalizate în cursul acestui an.

„E o etapă extrem de importantă, aceasta având rolul de a certifica faptul că lucrările de execuție au respectat pe deplin cerințele impuse, problema primelor trei rampe neconforme de deșeuri fiind, astfel, definitiv rezolvată, cu bani europeni și fără niciun fel de costuri suplimentare. Recepția lucrărilor de închidere se va derula distinct, pentru fiecare depozit în parte, procesul urmând să dureze aproximativ șapte zile”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

Primul dintre cele trei obiective de investiții ce urmează să fie recepționate de Consiliul Județean este depozitul din orașul Huedin. Comisia de recepție, formată din angajați ai forului județean, în calitate de beneficiar, respectiv din reprezentanți ai administrației locale și ai Inspectoratului de Stat în Construcții Cluj, s-a deplasat în cursul zilei de miercuri, 12 decembrie a.c., la amplasamentul situat la ieșirea din Huedin, spre Oradea, pentru a constata dacă lucrările de închidere realizate s-au derulat conform condiționalităților tehnice impuse de forul administrativ județean prin caietele de sarcini.

În acest context, membrii comisiei de recepție au analizat la fața locului modul în care au fost executate lucrările la terasamente, respectiv relocarea, igienizarea și compactarea deșeurilor, la sistemele de impermeabilizare precum și cele referitoare la gestionarea levigatului și a biogazului. De asemenea, comisia a verificat și felul în care se realizează monitorizarea și colectarea apelor meteorice dar și amenajarea platformelor tehnice și a drumurilor de acces spre depozite, precum și felul în care s-a realizat împrejmuirea și construirea porților de acces, respectiv realizarea instalațiilor electrice interioare.

Lucrările de închidere a depozitelor neconforme din Turda, Gherla și Huedin au fost executate de către Asocierea Nordconforest S.A., Interdevelopment S.R.L. și Finara Consult S.R.L. Ordinul de începere a lucrărilor de construcții a fost emis în luna martie 2017, acestea având ca termen de finalizare luna decembrie 2018. Important de precizat în acest context este faptul că toate lucrările realizate au fost decontate conform devizului proiectului, fără a fi necesare niciun fel de alte cheltuieli suplimentare.

Reamintim în acest sens faptul că valoarea totală a investițiilor, pentru fiecare depozit, este de 2.643.827,88 lei fără TVA pentru Turda, 2.668.291,47 lei fără TVA pentru Gherla și, respectiv 1.887.522,98 lei fără TVA pentru Huedin. Finanțarea a fost asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013 și Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020.

Închiderea celor trei depozite urbane neconforme de deșeuri s-a realizat în cadrul proiectului “Fazarea proiectului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Cluj”, al cărui obiectiv general este acela de a continua dezvoltarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor în vederea eliminării problemelor de mediu și a celor operaționale asociate generării și managementului deșeurilor în județul Cluj, în vederea conformării cu prevederile acquis-ului european şi a angajamentelor asumate prin sectorul de mediu.

Tags: , , , , ,
48221744_2157111371215597_8222083764222689280_n

Tronsonul Ungheni – Ogra, recepţionat. Urmează Ogra – Iernut FOTO/VIDEO

Reprezentanții CNAIR au efectuat, marţi, 11 decembrie 2018, în vederea recepției, o inspecție a lucrărilor sectorului de autostradă Ungheni – Ogra. Având în vedere faptul că lucrările efectuate corespund din punct de vedere tehnic și calitativ, reprezentanții CNAIR au făcut recepția acestui sector.

 

48368385_2157111301215604_1951582080731185152_n 48362584_2157111267882274_5782973683660226560_n 47689508_2157111227882278_614913465655492608_n 47689424_2157111141215620_3840203200783187968_n 47680063_2157111177882283_354936363629412352_n

Lotul de autostradă Ungheni – Ogra are o lungime de 10,105 km și o valoare a contractului de 251,349,460.28 lei fără TVA. Antreprenorul care a efectuat lucrările este Asocierea SC Strabag SRL – SC Straco Grup SRL.

De asemenea, miercuri, 12 decembrie 2018, reprezentanții CNAIR vor inspecta și lucrările de pe sectorul Ogra – Iernut. În cazul în care și aceste lucrări corespund din punct de vedere tehnic și calitativ, vor fi recepționate,

Astfel, în cazul recepționării lucrărilor și pe lotul Ogra – Iernut, în lungime de 3,6 km, ambele sectoare de autostradă vor fi deschise circulației rutiere mâine, 12.12.2018.

 

Tags: , , , ,
poarta inaugurare

Două noi porţi de îmbarcare, inaugurate la aeroportul din Cluj după o investiţie de 3 milioane euro

Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj a inaugurat noua zonă de aşteptare îmbarcare zboruri internaţionale. Lucrările de modernizare a terminalului de plecări internaţionale au avut în vedere îmbunătățirea experienței de călătorie a unui număr tot mai mare de pasageri care aleg ca punct de plecare Aeroportul Internaţional Cluj.

Considerând faptul că 82% din traficul aerian este extern, iar la nivelul anului 2018 se vor îmbarca pe zborurile internaţionale aproximativ 1.200.000 de pasageri, extinderea cu o suprafaţă construită de 1.100 mp a zonei de îmbarcare zboruri internaționale, reprezintă o dublare a suprafeţei totale utilizată până în prezent. Cele două noi porţi de îmbarcare de la etaj, B5 şi B6, cresc capacitatea totală de procesare a terminalului de plecări externe cu 75%, în timp ce capacitatea de procesare per ansamblu a terminalului de pasageri plecări va creşte cu peste 900.000 de pasageri/an. 30% din noua zonă de aşteptare îmbarcare zboruri internaţionale este destinată zonelor comerciale.

Preşedintele Consiliului de administraţie al Aeroportului Internaţional Cluj, Viorel Federiga, a declarat: „Inaugurarea unei noi zone de îmbarcare pentru pasagerii care călătoresc de pe Aeroportul Internaţional Cluj reprezintă o nouă dovadă a dezvoltării extraordinare pe care o cunoaşte aeroportul în această perioadă. Este un moment deosebit de important pentru judeţul Cluj şi întreaga regiune, deoarece aeroportul prin asigurarea de servicii la cele mai înalte standarde rămâne un catalizator al dezvoltării mediului economic, academic, social şi cultural.”

David Ciceo, Directorul General al Aeroportului Internaţional Cluj, a precizat cu această ocazie: „Creşterea capacităţii de procesare a pasagerilor de pe zborurile externe cu 75%, va decongestiona zona de aşteptare pentru îmbarcare în contextul unui ritm continuu de creştere a traficului aerian. Cu siguranţă pasagerii noştri vor aprecia facilităţile nou create şi vor continua să călătorească spre una din cele peste 40 de destinaţii pe care le oferă reţeaua noastră de rute. Dezvoltarea infrastructurii de aeroport rămâne o prioritate pentru noi şi în următorii ani, pentru a putea susţine creşterea traficului aerian contribuind astfel la dezvoltarea judeţului Cluj.”

Investiţia se ridică la peste 3 milioane de euro. Noile porţi sunt situate la etajul I al Terminalului Plecări Internaţionale din cadrul aeroportului clujean, iar zona de aşteptare dispune şi de un spaţiu pentru fumat.

Aeroportul Internaţional “Avram Iancu” Cluj dispune de 6 porţi de îmbarcare la Plecări Internaţionale, şi va ajunge, în acest an, aproape 3 milioane de pasageri.

Tags: , , ,
Invitati internationali la Conferinta Arhitectii Educatiei

O metodă de învățare inovativă pentru curriculum românesc: învățarea prin serviciul în folosul comunității (service learning)

5 abilități esențiale pentru viitor dezbătute la ediția a III-a a Conferinței Arhitecții Educației!

Nevoia de a crea cetățeni activi și responsabili, comunitatea ca spațiu de învățare sau integrarea problemelor din viața reală în învățare pentru a o face relevantă sunt doar câteva dintre subiectele dezbătute la cea de-a treia ediție a conferinței Arhitecții Educației, organizată de Fundația Noi Orizonturi la Cluj-Napoca.

Peste 250 de profesori și specialiști în educație din România, Argentina, Germania, Lituania, Kosovo și Slovacia au fost prezenți la conferința care a abordat o metodă de învățare inovativă pentru curriculum românesc: învățarea prin serviciul în folosul comunității (service learning). Elevii sunt încurajați să descopere probleme din propria comunitate, să găsească soluții la ele și să le pună în practică. În acest fel, elevii descoperă aplicații practice ale disciplinelor școlare, devin motivați să învețe mai mult pentru a rezolva o situație reală, concretă și își ajută semenii.

Invitații au subliniat 5 abilități esențiale la care școala ar trebui să contribuie în dezvoltarea tinerei generații:

  • Gândirea de tip design (design thinking) sau abilitatea elevilor de a defini atât probleme din viața reală, cât și drumul necesar pentru a descoperi și aplica soluțiile potrivite,
  • Autonomie în învățare – crearea acelor contexte de învățare în care elevii să fie împuterniciți să își gestioneze singuri ce și cum învață,
  • Mentalitate flexibilă (growth mindset) și încurajarea exersărilor și chiar a greșelilor ca și contexte de învățare și de creștere,
  • Empatie și simț civic – democrația trebuie să fie învațată de fiecare generație, căci societatea cu nevoile și drepturile omului sunt într-un process continuu de schimbare,
  • Adaptabilitate crescută – nevoia de a crește oameni care să se poată adapta unui viitor despre care nu știm cum va arăta.

Prin proiecte centrate pe probleme și soluții reale din comunitate, elevii învață să se adapteze vieții și provocărilor sale, să facă transferul către viața reală, devin parte a procesului educațional, controlând ce și de ce învață.

Toate aceste competențe și abilități au fost incluse în dezbateri intense și ateliere practice, momente de reflecție și împărtășire, profesorii au învățat cum le pot dezvolta și cum pot integra service learning în școlile lor.

În România astfel de activități de învățare sunt prezente în peste 150 de școli, în special în activități extrașcolare, precum cele derulate de cluburile IMPACT dezvoltate cu sprijinul Fundației Noi  Orizonturi.

În cadrul conferinței au fost premiați 10 profesori din România care au condus proiecte de învățare conectate la viața reală, precum amenajarea unei grădini de plante aromatice, documentarea video a unui moment de istorie locală prin interviuri cu bunici și alți membrii ai comunității sau simularea unei comunități în care elevii au fost pentru o perioadă profesori, brutari sau primari, în locul adulților. Puteți citi integral   povestea celor 10 profesori.

Evenimentul este parte integrantă a proiectului “ReSursa de Service Learning” prin care Fundația Noi Orizonturi pune la dispoziția profesorilor și școlilor din România o bibliotecă on-line de materiale și manuale, cursuri de formare acreditate de Ministerul Educației Naționale, toate pe tema Service Learning.

Conferința Arhitecții Educației a fost organizată de Fundatia Noi Orizonturi în parteneriat cu CLAYSS Latin America, Transylvania College și Universitatea Babeş-Bolyai și susținut de Heme.ro și Translator SRL.

Eveniment este susținut prin programul de granturi “Împreună cu Lidl pentru un viitor mai bun”.

Despre Fundația Noi Orizonturi

De 18 ani oferim educatorilor instrumente prin care pot împuternici tinerii să conducă şi să producă schimbări pozitive în comunităţile lor. Lucrăm cu cadre didactice, directori de școli şi voluntari să transforme educaţia din România şi susţinem organizaţii din alte 24 de ţări să ofere programe de dezvoltare a competenţelor și a caracterului. Aducem o perspectivă nouă școlilor – ca spațiu al colaborării între diferiți membri ai comunității pentru a răspunde mai bine nevoilor copiiilor.

Printre programele noastre se numără: IMPACT, Școli conectate la Comunitate, Arhitecții Educației și Tabăra VIAȚA.

Tags: , , , , , , , , , ,
1_3_180800_1544516762_06829_fav

Primarul Anului 2018 e din Cluj! Boc, premiat pentru proiectele “smart-city”

Promovarea proiectelor de tip “smart city” în Cluj-Napoca i-a adus lui Emil Boc premiul “Mayor of the Year (“Primarul Anului” ) în cadrul “Galei Romanian Smart City Industry Awards 2018”.

“Am avut plăcerea de a primi din partea Asociaţiei Române de Smart City şi Mobilitate premiul “Mayor of the Year” pentru promovarea politicilor de tip “ smart city” în municipiul Cluj – Napoca. Acest premiu îl dedic clujenilor şi le multumesc colegilor din Primăria Cluj-Napoca pentru implicarea în promovare constantă a politicilor specifice “ oraşului inteligent”. Aşa cum am spus şi în cadrul festivităţii de premiere, un “smart city” nu poate exista fără “ smart citizens”. Clujenii sunt aceia care fac diferenţa şi contribuie decisiv la dezvoltarea oraşului nostru ca “ smart city””, a declarat primarul Emil Boc.

De asemenea, Primăria Cluj-Napoca a primit premiul pentru “ Best Smart City Project”.

Primăria Cluj-Napoca are implementate, la nivelul municipiului, 65 de proceduri și aplicații digitale pentru cetățeni – inclusiv Antonia, primul funcționar public virtual din România, care momentan procesează non-stop 90 de tipuri de cereri necesare conform Legii. Alte exemple de bune practici sunt proiectele din domeniul mobilității urbane sustenabile, respectiv încurajarea transportului “verde” în oraș, Bugetare participativă, eliberarea online de documente și.certificate de urbanism etc.

“De asemenea, suntem determinați să accelerăm procesul de digitalizare a administrației publice locale, abordând utilizarea tehnologiei pentru cetățeni într-o manieră incluzivă. Cu alte cuvinte, urmărim să implementăm în continuare proiecte ce utilizează tehnologiile moderne pentru a face viața de zi cu zi a clujenilor mai ușoară, de la plăți wireless pentru servicii publice la utilizarea inteligenței artificiale. Totodată, continuăm să susținem dezvoltarea ecosistemului de inovare de la Cluj-Napoca și în special colaborarea între sectorul public, sectorul universitar, ONG, mediul privat și cetățeni, cu obiectivul de creștere a calității vieții în municipiu pentru toți locuitorii Clujului”, subliniază edilul Clujului.

Tags: , , , ,
1_3_180784_1544448832_05966_fav

Clujul, între judeţele care a atras cele mai multe investiţii străine

Județele cu cele mai multe investiții străine sunt Arad, Brașov, Cluj, Prahova, Sibiu, Timiș, zona București-Ilfov fiind cea mai atractivă, anunță Consiliul Investitorilor Străini (CIS) din România.

Investițiile străine se regăsesc în toate sectoarele economiei românești. Investitorii au construit fabrici și centre logistice, au modernizat clădiri de birouri și o bună parte a infrastructurii energetice, au adus tehnologii noi de producție și cele mai performante sisteme de management.

Investitorii au venit aici ca să obțină profituri, dar afacerile lor au avut și o contribuție esențială la modernizarea economiei românești și integrarea ei în cea europeană. Investițiile străine au fost de câteva miliarde de euro în fiecare an, ele variind în funcție de sănătatea economiei locale sau globale.

Valoarea cea mai ridicată a investițiilor a fost atinsă în preajma aderării României la Uniunea Europeană, când aceasta s-a ridicat la 8-9 miliarde de euro pe an. Investițiile străine sunt comparabile ca dimensiune cu banii atrași din fonduri europene, reprezentând o resursă indispensabilă pentru dezvoltarea țării.

În România investițiile străine vin din țările membre ale UE, acestea fiind și cei mai importanți parteneri comerciali (Germania, Franța, Austria, Olanda). Companiile cu capital străin din România angajează 1,3 milioane de oameni, 26% din numărul total de salariați. Cifra este aproape egală cu numărul persoanelor angajate în sectorul public.

Companiile străine au avut un rol important în aplicarea unor modele de creștere a veniturilor salariale, generând o competiție sănătoasă pentru cei care își căutau un loc de muncă. O consecință care se poate observa este că salariul mediu într-o companie străină este mai mare decât media națională. Salariul mediu net într-o firmă străină era în 2017 de 3.100 de lei față de media națională de 2.300 de lei.

Industria a atras jumătate din investițiile străine, ceea ce demonstrează că „dezindustrializarea” României în contextul aderării la UE și integrării în piața unică reprezintă un mit. Astfel se explică de ce industria a avut și are o contribuție importantă la creșterea produsul intern brut.

“Județele care au atras investitori străini au și un standard de viață mai ridicat (fiind măsurate veniturile și avuția pe locuitor). Nu putem spune că asta se datorează doar investițiilor străine, dar există o legătură strânsă între zonele dezvoltate economic și nivelul investițiilor străine atrase. Acest fenomen este ușor de explicat datorită avantajelor pe care companiile străine îl aduc: tehnologie, cunoștințe, acces pe piețele globale, experiență de zeci sau sute de ani”, conform conducerii CIS.

Tags: , , ,
vot

Cu cine ar vota românii în primul tur al prezidenţialelor, dacă alegerile ar avea loc acum (SONDAJ)

Un sondaj realizat de Biroul de Cercetări Sociale (BCS), la comanda PMP, arată că 28,7% dintre românii decişi să vină la vot ar pune ştampila pe candidatul PNL, în timp ce 21,5% ar vota PSD, 9,2% PMP, 8,5% ALDE şi 8,0% USR.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 5 decembrie, pe un eşantion de 1.087 persoane cu vârste mai mari de 18 ani domiciliate în 128 de localităţi urbane şi rurale selectate din toate judeţele ţării, potrivit casei de sondare BCS.

În acest context, din totalul de alegători, 1.087 de repondenţi, 19,1% au spus că ar vota candidatul PNL în primul tur al alegerilor prezidenţiale, iar 14,4% PSD. Candidatul PMP ar fi votat de 6,2% dintre alegători, ALDE 5,7%, USR 5,3%. MRÎ 5,2%, Pro România 5,0%, UDMR 3,0%, Candidatul altui partid 2,9%, Nu m-am hotărât 29,3%, Nu voi vota 3,9%.

Dintre cei hotărâţi să vină la vot, 726 de persoane – 66,8%, un procent de 28,7% dintre alegători au răspuns că ar vota candidatul PNL la prezindenţial, în vreme ce 21,5% ar vota PSD, PMP 9,2%, ALDE 8,5%, USR 8,0%, MRÎ 7,7%, Pro România 7,4%, UDMR 4,5% şi candidatul altui partid 4,4%.

De asemenea, întrebaţi, la alegerile europarlamentare de anul viitor cu ce formaţiune politică vor vota, dacă primii candidaţi pe listele partidelor vor fi următorii, din totalul de alegători (1.087 de persoane), 15,8% au spus Crin Antonescu (PNL), 12,8% Viorica Dăncilă (PSD), Dacian Cioloş (MRÎ) 7,7%, Victor Ponta (Pro România) 6,7%, Norica Nicolai (ALDE) 6,6%, Traian Băsescu (PMP) 6,3%, Dan Barna (USR) 5,5%, Iuliu Winkler (UDMR) 2,9%, Victor Iovici (PRM) 0,6%, Aurelian Pavelescu (PNŢCD) 0,6%, Dănuţ Pop (PER) 0,5%.

La aceeaşi întrebare, cei hotărâţi să vină la vot, baza 742 de persoane (68,3%) au răspuns că ar alege Crin Antonescu (PNL) un proncent de 23,3%, în timp ce 18,3% au spus că ar alege-o pe Viorica Dăncilă (PSD), Dacian Cioloş (MRÎ) 11,3%, Victor Ponta (Pro România) 9,8%, Norica Nicolai (ALDE) 9,7%, Traian Băsescu (PMP) 9,3%, Dan Barna (USR) 8,1%, Iuliu Winkler (UDMR) 4,2%, Victor Iovici (PRM) 0,8%, Aurelian Pavelescu (PNŢCD) – 0,8%, Dănuţ Pop (PER) 0,7%.

De asemenea, întrebaţi cum ar vota dacă în ziua alegerilor europarlamentare s-ar organiza un referendum privind introducerea votului electronic, un procent de 59% au spus pentru, 34% împotrivă, 7% nu voi vota. Dacă în ziua alegerilor europarlamentare ar fi organizat un referendum privind unirea României cu Republica Moldovei, 74% au răspuns pentru, 15% împotrivă şi 11% nu voi vota.

Dacă în ziua europarlamentarelor ar fi un referendum privind anularea tuturor pensiilor speciale, 76% s-au arătat pentru, 17% împotrivă, 7% nu voi vota. Totodată, dacă în ziua alegerilor europarlamentare ar fi organizat un referendum privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, 57% – pentru, 34% împotrivă, 9% nu voi vota. La un referendum privind interzicerea ocupării funcţiilor publice de către cei condamnaţi în justiţie, 83% ar vota pentru, 12% împotrivă, 5% nu voi vota.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 27 noiembrie – 5 decembrie, pe un eşantion de 1.087 persoane cu vârste mai mari de 18 ani domiciliate în 128 de localităţi urbane şi rurale selectate din toate judeţele ţării, precizează BCS. Tipul eşantionului – probabilist, stratificat, format din 48 de straturi rezultate din intersecţia a 8 zone geografice cu 6 tipuri de localităţi urbane şi rurale. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă din ţară, cu o eroare de +/- 3%.

Interviurile au fost realizate la domiciliul subiecţilor. Persoanele intervievate au fost alese prin pas statistic, din 3 în 3 apartamente sau case, pornind de la numărul 3 al fiecărei străzi. Sursa citată precizează că “în cazul în care în apartamentele sau casele selectate nu locuia sau nu răspundea nimeni a fost selectată metoda următoarea a 3-a casă. În acest fel a fost păstrat principiul probabilist, fiind improbabil la oamenii care domiciliază la apartamente cu numere multiplu de 3 opinii semnificativ diferite de cei care locuiesc la apartamente cu alte numere”.

Au fost excluse din analiză persoanele instituţionalizate (din spitale, aziluri, mănăstiri, penitenciare, etc.) şi cele plecate în străinătate (peste 20% din total alegătorilor). Datele prezentate sunt cele culese din teren, neponderate. Verificarea corectitudinii lor s-a făcut de către echipa coordonatoare, prin recontactarea telefonică a 219 subiecţi (20%), care au confirmat participarea la sondaj.

Tags: , , , , ,
1_3_180736_1544274414_09173_fav

Munții Apuseni, pe lista scurtă a celor mai frumoase locuri din Europa

Una dintre cele mai atractive destinaţii turistice din România este reprezentată de zona Munților Apuseni, plasată pe locul 2 după Lofoten Islands din Norvegia de către CNN.

Munții Apuseni au fost incluşi de CNN pe lista celor 17 obiective turistice din Europa care trebuie vizitate, ca cele mai frumoase locuri de pe continent. În judeţul Cluj se găsesc două din cele mai cunoscute zone turistice: Cascada Vălul Miresei şi Lacul de la Tarniţa.

 

“Parte din Carpaţii Occidentali din Transilvania, Apusenii sunt ideali pentru vacanţe de vară, cu temperaturi răcoroase şi trasee neaglomerate, cu pajişti antice, păduri virgine şi piscuri calcaroase”, scrie CNN.

Munții Apuseni pe lista scurtă a celor mai frumoase locuri din Europa, făcută de CNN

Una dintre cele mai atractive destinaţii turistice din România este reprezentată de zona Munților Apuseni. Fauna, flora, relieful și tradițiile care încă se păstrează în Țara Moților completează seria de motive care-l descriu drept un loc pe care niciun turist nu ar trebui să-l rateze. Ghețarul de la Scărișoara, Poarta lui Ionele, Ghețarul Vârtop, Peștera Urșilor, Cascada „Vălul Miresei” sau Lacul Tarnița sunt printre cele mai cunoscute obiective turistice din zonă.

Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Munţii Apuseni  este  Gheţarul de la Scărişoara sau Uriaşul de Gheaţă. Acesta se găsește în Parcul Natural Apuseni, la distanţă de doi kilometri de Gârda de Sus. În anul 1938, peştera a fost declarată monument al naturii din România.

Aceasta are o lungime de 700 de metri, cu portalul înalt de 24 de metri şi o vechime de 3.800 de ani. Atracţiile Gheţarului din Scărişoara sunt: Sala Mare, Biserica şi o sală cu stalagmite de gheaţă.

În documentar mai sunt menționate Efes din Turcia, Avignon din Franța, Lisabona- Portugalia, Peninsula Dingle din Irlanda, Plovdiv – Bulgaria, Pompei din Italia, Atena- Grecia, Salzburg – Austria, Cairngorms- Scoția, Duseldorf – Germania, Groningen – Olanda, Wroclaw – Polonia, Bruges – Blegia, Henne Strand – Danemarca.

Tags: , , ,
tren

Câţi clujeni au plecat cu primul tren direct spre Viena. Biletul, puţin peste 100 lei VIDEO

Aproape 60 de călători s-au îmbarcat în prima cursă cu trenul Transilvania, de la Cluj-Napoca la Viena. De duminică, trenul va circula în fiecare zi şi călătoria va dura aproape 10 ore. Costul unui bilet dus este de 131 de lei.

Digi24.ro a filmat prima plecare din Cluj a trenului direct spre Viena!

Tags: , , ,
cluj-napoca-my-favorite

Clujul “ia faţa” Bucureştiului. OFICIAL!

Clujul este principalul competitor al Bucureştiului prin standardele de viaţă ridicate pe care le oferă, gestionarea forţei de muncă prin rata şomajului scăzută, creşterea numărului de salariaţi, implicit creşterea numărului de locuitori, dar şi a numărului de turişti, oraşul dezvoltând o strategie de stimulare a economiei prin parteneriate cu universităţile locale bazate pe inovare, tehnologizare, cercetare şi IT.

O analiză realizată de EY România şi-a propus identificarea principalelor diferenţe din oraşele Cluj-Napoca şi Bucureşti şi ritmul de dezvoltare al fiecăruia din punct de vedere demografic, educaţional, economic, cultural şi turistic.

Bucureștiul este orașul cu cel mai mare număr de locuitori, cel mai important centru industrial și comercial din țară. Conform Oxford Economics, în 2017, a fost unul dintre cele mai performante orașe, cu o creștere economică mai mare decât media europeană. Acest lucru se datorează în mare măsură sectorului de servicii care este tot mai important pentru capitală, cu o pondere de 23% din PIB în 2017.

Cluj-Napoca este însă pe locul 29 într-un clasament care măsoară calitatea vieții în 72 de orașe din Europa, situându-se cu 26 de locuri mai sus decât Bucureștiul. Clujul punctează mai bine decât capitala nu numai în privința calității vieții, ci și a siguranței, facilităților medicale, a serviciilor de transport și a gestionării ambuteiajelor în trafic potrivit datelor de la centrul Numbeo. Costul chiriilor în raport cu veniturile ridică o problemă în orașul transilvănean, fiind cu aproape două puncte mai mare decât în București (12,6 vs.11).

Astfel, comparația între București versus Cluj-Napoca aduce în atenție informații relevante mediului economic, atât pentru cei care se gândesc să își deschidă o afacere pe cont propriu sau poate la alegerea unui loc în care să își dezvolte o carieră.

Concluziile cercetării realizate de EY România pe baza ultimelor date ale Institutului Național de Statistică (INS) și ale Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată următoarele:

1.Creșterea populației are loc într-un ritm mai stabil în Cluj față de București. Populația capitalei a scăzut în ultimii ani 5 ani analizați (2013-2017) cu aproximativ 55.000 locuitori (0,7%). Pe de altă parte, numărul locuitorilor din orașul Cluj-Napoca a crescut în acest timp cu aproximativ 2 procente.

2.Bucureștiul importă capital uman prin atragerea celui mai mare număr de imigranți comparativ cu alte orașe, în timp ce Clujul înregistrează o mică pierdere la acest capitol. Creșterea numărului de locuitori din Cluj în ultimii 5 ani se bazează în special pe sporul natural pozitiv. Comparativ, sporul natural negativ înregistrat în București are ca efect scăderea populației capitalei.

3.Ambele orașe au un flux constant de studenți, însă Bucureștiul, cu un număr de peste 30 de universități, are cei mai mulți absolvenți, cu potențial ulterior de încadrare pe piața muncii.

4.În Cluj, procentul salariaților din totalul populației este mai mare față de București (50% vs. 43%), chiar și în domeniul IT. Orașul transilvănean rămâne lider ca număr de angajați din domeniu, raportat la populație (1,9 % vs. 1,4%).

5.În cei 5 ani de referință, rata șomajului la nivel de localitate este mai mare în municipiul București, menținându-se astfel pe toată perioada analizată (1,3 în 2017), comparativ cu cea din Cluj-Napoca (0,7 în 2017).

6.Cel mai mare preț al chiriei locuințelor se înregistrează în Cluj-Napoca, cu aproximativ 3% mai mare decât în București. Tot în Cluj, se observă un cost cu până la 20% mai mare pentru un metru pătrat cumpărat al locuințelor aflate la periferia orașului. Bucureștiul este însă mai scump în ceea ce privește utilitățile (apă, electricitate), cu +3%, dar și în privința meselor în oraș la restaurant – cu până la 20%.

7.Cu un număr de locuințe de 6 ori mai mare decât în Cluj (850.000 vs. 142.000) datorate întinderii mai mari, capitala este codașă în ceea ce privește suprafața locuibilă. Casele bucureștenilor sunt în medie mai mici cu aproximativ 4 metri pătrați. Și când vine vorba de spațiul verde, clujenii se bucură de mai mult, cu 4 metri pătrați în plus pe cap de locuitor (21,4  în București vs. 25,3 în Cluj Napoca).

8.Cea mai mare creștere a înmatriculărilor de firme noi și PFA-uri în 2017 a avut loc în județul Cluj, cu 50% mai multe comparativ cu 2016 (5674  vs. 8532). Deși creșterea este mai mare pentru Cluj (50% vs. 23%), în valori absolute s-au înființat cu 70% mai multe firme în București.

9.Similar, deși conduce detașat la nivel de țară în ceea ce privește numărul turiștilor, capitala rămâne în urma Clujului la creșterea numărului acestora de la un an la altul (creștere relativă București 23% vs. 50% în Cluj). Capitala rămâne însă mai atractivă din punct de vedere cultural, având mai multe obiective culturale de vizitat.

Concluziile analizei arată că, schimbările demografice negative vor influența dezvoltarea economică a capitalei, ritmul de creștere economică din București încetinind la 2,3% creștere PIB în următorii cinci ani, în condițiile în care în anul 2017 s-a înregistrat o creștere de 7,2 %, conform estimărilor Oxford Economics. Populația activă a capitalei a scăzut în ultimii ani cu aproximativ 3% și se previzionează menținerea aceluiași ritm de scădere pentru următorii 5 ani, fapt care va avea repercusiuni asupra creării locurilor de muncă din capitală.

”În condițiile în care, în România, sistemul fiscal este unitar, ”marja de manevră” a autorităților în materie de nivel al impozitării fiind extrem de limitată, competiția pentru atragerea investițiilor are loc în alte sectoare decât fiscalitatea. Este deci posibil ca localizarea geografică mai bună (proximitatea cu granița de vest a țării) și politicile locale în ceea ce privește infrastructura să fie niște factori decisivi care să conducă la o creștere spectaculoasă a Clujului în comparație cu Bucureștiul. În plus, rămâne de urmărit și evoluția celorlalte orașe mari din România, Timișoara și Iași-ul fiind deja într-o puternică efervescență, la fel cum Oradea și Alba Iulia vin puternic din urmă”, conchide Gabriel Sincu, Partener Asociat în cadrul Departamentului de Asistență fiscală și Juridică, EY România.

Tags: , , ,
47688740_2024590367629778_2679328116823818240_n

Alianţa Vestului. Cluj, Timişoara, Oradea şi Arad se “separă” de Bucureşti. Care sunt obiectivele

Primarii oraselor Cluj, Timisoara, Oradea si Arad au semnat initiativa denumita “Alianta Vestului” dorind astfel să se dezvolte mai rapid și să atragă mai ușor fonduri europene și investitori, în colaborare cu Guvernul.

“Acest proiect nu are nicio legatura cu vreun proiect de separatism teritorial si resping categoric orice asociere in aceasta directie, acest proiect nu este indreptat impotriva Guvernului, ci dimpotriva, impreuna cu Guvernul Romaniei, folosind inclusiv resursele din fonduri europene, urmarim sa avem orase puternice si dezvoltate pentru a avea o Romanie mai bogata si prospera pentru toti romanii.

Romania va fi mai bogata si romanii vor ramane in tara daca toate motoarele dezvoltarii tarii, in cazul de fata orasele, vor maximiza, impreuna cu Guvernul, sansele de investitii si locuri de munca pentru o mai buna calitate a vietii aici, la noi acasa.

Prin aceasta initiativa, primarii din cele patru orase se asociaza in vederea promovarii si sustinerii in comun, inclusiv cu fonduri europene, a unor importante proiecte de infrastructura (precum Autostrada Transilvania, dezvoltarea unei conexiuni de trenuri de mare viteza intre cele patru orase, spital regional, tren/ metrou metropolitan), pentru sustinerea mobilitatii fortei de munca (mentinerea romanilor in tara si aducerea acasa a celor care muncesc in strainatate), pentru sustinerea cu prioritare a economiei digitale, a inovarii, a industriilor creative, pentru sustinerea si implementarea mecanismului de Investiții Teritoriale Integrate (ITI), care să permită o abordare coerentă a proiectelor de investiții si pentru sustinerea altor obiective de interes major pentru comunitatile noastre”, transmite edilul Clujului, Emil Boc.

Obiectivele comune ale Alianței

1. Îmbunătățirea radicală a mobilității și accesibilității între cele patru orașe.

• Accelerarea implementării proiectului Autostrada Transilvania,

• Susținerea și urgentarea implementării proiectului Autostrada ViaCarpathia,

• Susținerea și urgentarea proiectului Autostrada Timișoara-Belgrad,

• Dezvoltarea unei conexiuni de tren de mare viteză între toate cele 4 orașe,

• Finalizarea completă a tronsoanelor de centură și interconectarea la rețeaua TEN-T,

• Dezvoltarea în parteneriat a aeroporturilor și a facilităților de acces la acestea dinspre fiecare oraș către toate celelalte,

• Dezvoltarea unei rețele de transport public intraregional și interregional

• Creșterea mobilității ecologice în zona metropolitană prin proiecte de tip tren / tramvai /troleibus / autobus electric / metrou metropolitan

• Susținerea mobilității forței de muncă,

• Sprijinirea legii parteneriatului public-privat pentru proiecte de infrastructură.

2. Susținerea de măsuri active pentru dezvoltarea economică și socială

• Sprijinirea colaborării mediului de afaceri prin rețele de furnizori, clustere regionale

• Promovarea unui set comun de infrastructuri specifice, precum și un pachet de facilități oferite agenților economici,

• Susținerea inovării și a parteneriatelor între universități și mediul de afaceri, și administrația publică locală,

• Trei resurse de finanțare a proiectelor de infrastructură: 2% din PIB-ul național, bani aprobați de Uniune și fonduri împrumutate de la Banca Europeană, dezvoltarea constituind cea mai bună formă de protecție socială,

• Valorificarea oportunităților financiare și strategice oferite de politicile și programele europene și naționale,

• Susținerea și implementarea mecanismului de Investiții Teritoriale Integrate (ITI), care să permită o abordare coerentă a proiectelor de investiții,

• Susținerea construirii Spitalelor Regionale de Urgență Cluj și Timișoara ca poli de interconectare cu spitalele județene,

• Programe de susținere a tinerilor pentru a rămâne în țară și de atragere și repatriere a celor care au emigrat,

• Susținerea cu prioritare a economiei digitale, a industriilor creative, cu valoare adăugată ridicată și nepoluante

• Promovare comună a proiectelor de dezvoltare la târguri și evenimente de afaceri.

3. Colaborarea pentru identificarea și implementarea unor măsuri de creștere a performanțelor în administrație.

• Transferarea bunelor practici identificate la nivelul oricăruia dintre parteneri către toți ceilalți,

• Dezvoltarea unor programe și proiecte de cooperare administrativă intra și interregională,

• Promovare unui set de politici publice menite să susțină o dezvoltare strategică vizionară, predictibilă și sutenabilă,

• Eliminarea birocrației suplimentare în utilizarea fondurilor europene,

• Realizarea procesului de regionalizare – autoritățile locale să își poată realiza propriul program operațional regional la nivelul regiunii,

• Transparența actului administrativ și deschiderea față de alte autorități publice locale.

4. Promovarea modelului european de politică publică, consonant cu societatea cunoașterii, promotor și valorizator de cultură.

• Implementarea cu schimb de idei și experiență a conceptului de smart city,

• Dezvoltarea și introducerea masivă în administrație a digitalizării și serviciilor de tip e-administrație și e-cetățean,

• Poziționarea domeniului culturii în centrul preocupărilor comune și, contextual, colaborare în cadrul proiectului Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2021,

• Facilitarea participării cetățenilor celor patru orașe la evenimentele culturale ale fiecărei municipalități organizatoare,

• Educație conectată la viitor, modificarea curriculei la toate nivelurile de învățământ pentru a se adapta noilor provocări sociale și economice, ca și aspirațiilor generațiilor de azi.

Astfel, întemeindu-ne pe cele patru principii – dezvoltarea, libertatea, puterea comunităților și stabilitatea administrativă; aducând argumentele managementului urban performant, al dezvoltării orașelor noastre care, astăzi, constituie împreună al doilea pol economic al României, al unei culturi antreprenoriale dezvoltate și al poziționării noastre geostrategice; și asumând obiective comune în domeniul infrastructurii, economiei, performanței administrative, noilor tehnologii, educației și culturii,

Tags: , , , , , ,
47571322_2022960767792738_6448326240217595904_n

Autobuzele electrice au adus Primăriei Cluj “Premiul pentru Eficiență energetică”

A șasea ediție a premiilor pentru excelență în energie “Energynomics Awards” a avut loc la București și a stabilit câștigătorii anului 2018. 

În cadrul Galei de premiere a celor mai meritorii companii, proiecte și personalități ale anului în energie, Municipiul Cluj-Napoca a fost apreciat pentru faptul că este primul oraș din România care a pus în funcțiune o flotă de autobuze electrice pentru transportul cetățenilor.

Premiul pentru “Eficiență energetică – Autobuze electrice în municipiul Cluj-Napoca” confirmă că investițiile realizate la Cluj-Napoca în domeniul mobilității urbane sustenabile sunt un model de bune practici pentru comunități din întreaga țară. Felicit, cu această ocazie, Compania de Transport Public Cluj-Napoca, partener al Primăriei municipiului în proiectele de îmbunătățire continuă a transportului public din Cluj-Napoca!

Tags: , , , ,
terminal plecari internationale cluj

O nouă zonă de îmbarcare la zboruri internaţionale de pe Aeroportul Cluj

Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj se pregăteşte să inaugureze noua zonă de îmbarcare zboruri internaționale din cadrul terminalului de pasageri plecări. Evenimentul va avea loc marți, 11 decembrie 2018.

Directorul aeroportului Cluj, David Ciceo, declara, la începutul anului 2018, că aeroportul va avea două noi porţi de îmbarcare la etaj şi că, tot pentru a permite îmbarcarea unui număr cât mai mare de pasageri în următorii ani, insituţia pregăteşte construirea unui nou terminal de plecări şi sosiri pasageri.

 

„Majoritatea dintre dumneavoastră cunoaşteţi că noi am făcut aceste planuri şi am programat aceste investiţii în momentul când aveam 200.000 de pasageri. Aceste terminale au o capacitate maximă de 3,5 milioane de pasageri. Unii ziarişti ne-au certat atunci că aceste terminale sunt prea mari. Ne bucurăm că au ajuns să fie neîncăpătoare dar în acelaşi timp să ştiţi că lucrăm. Pentru următorii doi ani avem posibilitatea prin cele două porţi de îmbarcare la etaj, avem un plan pentru un terminal nou. Acesta unde suntem este terminalul vechi şi această zonă în care ne aflăm a fost prima extindere pe care am reuşit să o finalizăm în anul 1996″, declara, în februarie 2018, David Ciceo. Mai multe detalii AICI! 

Veniturile estimate a fi realizate în 2018 sunt de 102,59 milioane de lei, iar nivelul cheltuielilor, la 84,15 milioane lei. Profitul brut estimat este de 18,43 milioane.

3 milioane de pasageri în 2018 

Conducerea aeroportului clujean estimează pentru 2018 un trafic de 2,9 milioane de pasageri, apreciind că retragerea Wizz Air de pe traseul Cluj – București va fi compensată atât de celelalte două companii ce au curse pe ruta respectivă, mai ales TAROM – operatorul tradițional pe cursele interne – cât și de alte companii cu care aceasta se află în negocieri în prezent.

Pasagerul 2 milioane din acest an a fost sărbătorit la începutul lunii septembrie. 

Tags: , , , , , , , , , , , ,