Tag Archives: Cluj IT

it-specialist

Ce îi nemulţumeşte pe IT-iştii din Cluj

Peste o sută de mii de persoane lucrează în prezent în domeniul IT&C, avantajele fiscale și costurile relativ reduse cu forța de muncă generând o creştere de 75% a numărului de angajaţi în doar şase ani. Cu toate acestea, industria se confruntă cu mari provocări de disponibilitate şi retenţie a forţei de muncă.

Peste 40% dintre informaticienii clujeni consideră că ar câştiga mai mult în altă companie

Clujul se află pe locul doi în ceea ce privește numărul de angajați în sectorul IT, orașul fiind considerat unul dintre cele mai dinamice „laboratoare” de IT din România. Deși este considerat a fi cel mai mare hub tehnologic al României, doar 32% dintre angajați sunt complet mulțumiți de salariul actual, iar 41,2% consideră că ar putea câștiga mai mult în alte companii, se arată în cel de-al treilea studiu de piaţă realizat de NNC Services.

Oferta salarială determină cele mai multe schimbări de job

Deși există și alți factori de natură să influențeze retenția angajaților în companii, factorul financiar rămâne o variabilă decisivă. 88,1% dintre angajați ar fi determinați să-și schimbe locul de muncă dacă veniturile lunare ar fi mai mari decât cele actuale. Beneficiile salariale nu sunt însă singurele care influențează satisfacția IT-iştilor. Atmosfera de la locul de muncă este, conform rezultatelor, un factor foarte apreciat de angajați ca şi oportunităţile de avansare în carieră, atractivitatea proiectelor în care sunt implicaţi sau relația cu managerul direct. Locuri mai puţin importante, dar nu de neglijat, ocupă cultura organizaţională a companiei, beneficiile financiare extra-salariale, programle de training, flexibilitatea programului sau numărul de zile de concediu.

„Nu este o noutate că industria de IT&C se confruntă cu o nevoie acută de resurse și că retenția este pe primul loc în strategiile HR ale acestor companii. Ne-am dorit ca, prin acest studiu, să analizăm și să arătăm care sunt cele mai eficiente metode prin care companiile din acest domeniu se pot diferenția în fața angajaților și potențialilor angajați din România.” Alexandra Coțovanu, Senior Partner, NNC Services

Studiul are la bază răspunsurile a peste 500 de angajați specializați în diferite tehnologii și provenind din orașe cu un număr semnificativ de companii din industria IT&C precum București, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara.

Tags: , , , ,
it-specialist

Clujul rămâne atractiv pentru outsourcing

Costurile înregistrate de companiile de outsourcing în România sunt printre cele mai scăzute din regiune, București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara fiind în categoria celor mai ieftine destinații ale centrelor de Business Process Outsourcing (BPO) și Shared Services Center (SCC), între orașele din regiune care concentrează cele mai multe astfel de firme.

Centrele de acest tip preiau diferite activități, precum cele de call-center, IT, customer support, suport tehnic, payroll și bookkeeping, externalizate de companii sau furnizate în grup de un centru specializat. Costurile stabilirii unui astfel de business în Europa Centrală și de Est au crescut în ultimii ani, iar o mare parte a acestei majorări este determinată de evoluția salariilor.

Creșterea de salarii este considerată importantă pentru această industrie, dar nu este văzută ca un risc major pentru operatorii din domeniul BPO/SSC, potrivit unui raport al firmei Colliers International, care analizează Polonia, România, Ungaria, Cehia, Slovacia și Bulgaria.

Citește articolul integral AICI.

Tags: , , , , ,
endava_wall_street_ro_09457800

Cel mai mare angajatori din IT-ul clujean “vânează” noi specialişti

Cel mai mare angajator din IT-ul clujean – Enada – va ajunge, în 2016, la 700 de angajaţi full-time.

Pe parcursul acestui an, reprezentanții companiei americane intenționează să recruteze activ, în toate centrele sale, mizând pe o creștere de cel puțin 25% a numărului de angajați la nivel de grup – în prezent numără peste 1.500 de angajaţi în România şi 2.750 la nivel internaţional.

De asemenea, compania aniversează 10 ani de prezență pe piața din România, iar în prezent livrează soluții software și servicii IT din cele patru centre deschise în Cluj-Napoca, București, Iași și Pitești, pentru clienți care activează în domenii variate, de la cel financiar, la asigurări, retail și tehnologie.

Citeşte şi TOP 100 companii clujene, la 1 ianuarie 2016

Tags: , , ,
chisinau

S-au pus bazele colaborării economice dintre Cluj şi Chişinău

O delegaţie transilvăneană, din care au făcut parte reprezentanți ai administrațiilor județene și oameni de afaceri din Cluj, Sibiu, Arad şi Sălaj, la invitația Casei Regale a României, a efectuat o vizită în  Republica Moldova cu scopul de a pune bazele unei cooperări economice privilegiate între mediul de afaceri din Transilvania și cel din Chişinău, Bălţi şi Purcari.  

Componenţa delegaţiei economice a inclus companii din domenii precum: procesare de produse agricole, producători de filtre de apă şi sisteme pentru culturi hidroponice, consultanţă fiscală, turism, parcuri industriale, lucrări de infrastructură electrică, rutieră şi feroviară, audit, IT, infrastructură IT şi traduceri, proiecte europene şi internaţionale cu finanţare nerambursabilă.

În urma vizitei, două companii din Transilvania, una din domeniul IT şi una din domeniul lucrărilor de infrastructură şi din cel al energiei, au anunţat că vor să investească în Chişinău şi în Bălţi, o companie din domeniul IT din Republica Moldova va investi în România, iar companiile din domeniul agricol din cele două ţări au convenit să coopereze în domeniul producţiei de alimente, procesării materiilor prime şi comerţului.

La rândul lor, unele companii prospectează alte modalităţi concrete de cooperare.

Vizita de la Chişinău va fi urmată de cel puţin două misiuni economice din Republica Moldova care vor avea loc la Cluj în următoarele săptămâni, una care va fi organizată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare de la Chişinău şi alta de mediul privat din capitala Republicii Moldova, sub egida Băncii Mondiale. 

„Avem de făcut foarte multe investiţii în infrastructură deoarece lung e drumul Chişinăului şi este destul de greu de ajuns acolo. Personal, îmi doresc să întreprind tot ce e posibil din funcţia pe care o deţin pentru a face lobby pentru o linie de transport aerian între Cluj şi Chişinău sau orice alt aeroport din Moldova. Pentru dezvoltarea de relaţii economice ai nevoie de rapiditate, iar sistemul de autostrăzi nu ne ajută nici pe ei nici pe noi, astfel că, în acest caz, calea aeriană ar fi cea mai potrivită”, a spus vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Istvan Vakar.

La rândul său, reprezentantul Grupului Romferovia – Electroenergetica din Cluj, Leonard Horvath, a afirmat că „dorim să fim prezenţi în viitor în Republica Moldova în domenii precum eficienţa energetică şi lucrările de infrastructură. Am avut contacte foarte utile cu reprezentanţii autorităţilor locale şi centrale, precum şi cu mediul privat. Ne vom întoarce în Chişinău, pentru a concretiza aceste proiecte. A fost un privilegiu faptul că am putut participa la această vizită oficială şi cred că aceste demersuri reprezintă cea mai bună modalitate de a sprijini parcursul european al Republicii Moldova”.

Vizita în Republica Moldova a avut loc în perioada 18-21 aprilie 2016.

Tags: , , , , ,
Alexandru Tulai

“Orăşelul informaticii” din Cluj, nominalizat în raportul UE privind cercetarea şi inovarea la nivelul ţărilor membre

Proiectul de dezvoltare urbană integrată Cluj Innovation City, care urmărește să creeze o comunitate sustenabilă pentru generațiile următoare, a fost nominalizat în raportul Uniunii Europene privind cercetarea și inovarea la nivelul țărilor membre. Alături de proiectul inovativ de la Cluj, în raport mai figurează proiectul ELI-NP de la Măgurele (cel mai puternic laser din lume) și Centrul Internațional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră.

„Nominalizarea Cluj Innovation City pe prima poziție în raportul Uniunii Europene ne confirmă începutul bun și ne oferă încredere că vom putea dezvolta acest proiect în premieră nu doar în țara noastră, ci la nivelul întregii Uniuni Europene”, a declarat Alexandru Tulai, directorul executiv al Fundației Cluj Innovation City. Potrivit acestuia, proiectul coagulează deja factori decizionali importanți din cercetare și educație, business și administrație, iar primele elemente ale CIC ar putea primi „undă verde” anul viitor.

Raportul „Performanța cercetării și inovării în Uniunea Europeană – Progresul în inovație al Uniunii, la nivelul țărilor”, finalizat recent de Directoratul General pentru Cercetare & Inovare al Comisiei Europene, arată următoarele:

„Investițiile private din sectorul Cercetare& Inovare (C&I) rămân subdezvoltate și continuă declinul de după anul 2000. Măsurile existente de promovare a investițiilor private C&I nu sunt comparabile cu provocările cu care se confruntă întreprinderile inovatoare naționale, multinaționalele și start-up-urile. Mai mult, există un dezacord clar între abilitățile dorite pe piața cunoașterii și competențele oferite de mediul academic, iar acest lucru ar trebui dezbătut. O temă de discuție poate fi dacă sistemul ar beneficia în urma înlocuirii intervențiilor „aceeași măsură pentru toți” cu unele specifice întreprinderilor inovatoare cu succes demonstrat. În plus, prevederile incerte și contradictorii cu privire la drepturile de autor obligă companiile mari la o anumită reticență când este vorba să investească în inovație. Finalizarea Legii Patentelor Angajaților și implementarea normelor metodologice sunt pași esențiali către creșterea investițiilor străine directe în activitățile inovatoare din România. Cu toate acestea, merită menționată o tendință relativ recentă, de tipul „de jos în sus”, ce indică o concentrare a resurselor inovatoare în jurul unor sectoare economice cum ar fi industria auto și IT sau al infrastructurii de cercetare științifică în domenii ca științele vieții și fizica nucleară, precum: Cluj Innovation City, cluster economic focalizat pe patru sectoare: IT, energie, mediu și sănătate; Infrastructura Europeană a Luminii (ELI-NP) din Măgurele, cluster științific promițător;Centrul Internațional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră, care dezvoltă programe pornind de la unicitatea naturală a zonei și face parte din Strategia Dunării.”

În acest context, continuă raportul, „este firesc ca autoritățile să dezvolte măsuri clare pentru a susține aceste clustere, dat fiind faptul că ele rezolvă într-o manieră „de jos în sus” probleme ale sistemului pentru care abordarea „de sus în jos” nu a avut prea mult succes până acum. Există deja date care arată că aceste clustere sunt tot mai capabile să atragă finanțări din surse europene și naționale. În plus, problema guvernanței pare să fi fost clarificată pentru proiectele concrete. Aceste clustere adună cercetători, afaceri și factori decizionali (autorități), ceea ce reprezintă triunghiul cunoașterii într-un sistem C&I național, în prezent”.

Tags: , , , , ,
cat-de-repede-scrii-la-tastatura-testul-in-limba-romana-care-iti-spune-cat-esti-de-bun_size1

Două companii clujene, într-un top IT pe Europa Centrală şi de Est

Companiile clujene Nordlogic Software SRL și Life is Hard au fost incluse, alături de alte 8 firme din România în topul Deloitte CE Technology Fast 50 2015, ierarhie realizată de pe baza creşterii veniturilor obţinute pe o perioadă de patru ani. Compania Nordlogic Software a ocupat locul 33, cu o creștere de 381%, fiind urmată de Life Is Hard SA care s-a clasat pe locul 34 cu o crestere de 374%.

Nordlogic Software SRL :

An de înfiinţare: 2006
Activitate: realizare de soft la comandă
Angajaţi: 27
Cifră de afaceri: 3.251.228 lei
Profit: 425.487 lei

Life is Hard :

An de înfiinţare: 2004
Activitate: realizare de soft la comandă
Angajaţi: 20
Cifră de afaceri: 3.985.293 lei
Profit: 726.533 lei

*Indicatori financiari conform Ministerului Finanţelor Publice

Per general, România ocupă locul al doilea, după Polonia, în topul ce vizează Europa Centrală şi de Est.

România înregistrează o creştere semnificativă pentru al treilea an consecutiv, cu 29 companii înregistrate, faţă de 18 în 2014, din care zece companii în Fast 50, faţă de şase în 2014, şi liderul categoriei Big 5, se arată într-un studiu al firmei de consultanţă şi audit. Pentru ediţia din 2015 au fost luate în calcul veniturile din perioada 2011-2014, cu o creştere medie înregistrată de companiile româneşti prezente în Fast 50 de 544%.

În contextul în care economia României a înregistrat cea mai mare creştere din Europa Centrală şi de Est în primele trei trimestre ale anului, opt dintre companiile locale prezente în clasamentul Deloitte Fast 50 sunt nou-intrate. Totodată, din două companii româneşti, una este lider la categoria Big 5, care include companiile dinamice, prea mari ca venituri pentru a concura pe picior de egalitate cu firmele mai mici din categoria Fast 50. Faţă de anul trecut, România înregistrează o creştere a numărului de firme din sectorul de software.

Cinci dintre companiile din top au sediul în Bucureşti, două în Cluj-Napoca, una în Iaşi, una în Sibiu, una în Timişoara şi una în Baia Mare.

“România înregistrează creşteri semnificative de la an la an. Acest lucru confirmă competitivitatea mediului de afaceri local, dar mai ales faptul că talentul antreprenorilor români face diferenţa în regiune în ultimii ani. Mai mult, putem spune că asistăm deja la crearea unei adevărate comunităţi a antreprenorilor români, pe care Deloitte România va continua să o aducă în prim-plan şi să o susţină prin întâlniri regulate şi transfer de know-how”, a afirmat Alina Mirea, partener Deloitte România şi managerul local al proiectului Fast 50.

Majoritatea companiilor româneşti din clasamentul Deloitte CE Technology Fast 50 au fost înfiinţate înaintea crizei financiare şi au traversat cu bine această perioadă dificilă, a declarat Ahmed Hassan, country managing partner Deloitte România. Prin comparaţie, majoritatea companiilor din regiune prezente în clasament au fost înfiinţate în 2009.

“Faptul că au crescut în aceşti ani, traversând cu bine perioada de criză, demonstrează că antreprenorii au viziune pe termen lung şi că au venit cu soluţii inovatoare, de impact, în perioade dificile”, a spus Hassan.

Rata medie de dezvoltare a companiilor Fast 50 din domeniul tehnologiei a scăzut la 560%, de la 698% în 2014. În ciuda creşterii ratelor medii de dezvoltare raportate în 2014, se înregistrează o scădere continuă de la valoarea de vârf realizată în 2012, de 1.026%. În clasamentul din acest an sunt prezente companii din nouă ţări: Polonia (12 companii), România (10 companii), Croaţia (8 companii), Cehia şi Slovacia (câte 5 companii fiecare), Ungaria (4 companii), Bulgaria, Lituania şi Serbia (câte 2 companii). Dintre cele 50 de companii, 38 sunt prezente pentru prima oară, 3 au urcat în clasament, iar 8 au coborât. Topul este, şi de data aceasta, dominat de firmele de software (29), urmate de companiile de media (14), cele de hardware (4) şi cele de telecomunicaţii (3).

Tags: , , , ,