Tag Archives: cluj capitala culturala europeana 2021

centru-cluj-672x372

Traiul în Cluj, mai bun ca în Paris, Londra sau Bruxelles

Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara figurează, la mijlocul anului 2016, în topul oraşelor europene cu cel mai bun nivel de trai, conform indexului numbeo.com ce ia în calcul mai mulţi factori: rata infracţionalităţii, putera de cumpărare a locuitorilor, poluarea, calitatea serviciilor sanitate, piaţa imobiliară sau timpul petrecut zilnic în trafic.

Dacă în anii trecuţi Clujul avea cea mai bună calitate a vieţii din România, anul acesta a fost detronat de un competitor la titlul de Capitală Europeană Culturală 2021 şi anume Timişoara. Astfel, oraşul de pe Bega se clasează pe locul 20, în timp ce capitala Transilvaniei ocupă locul 22. Diferenţă de procentaj este de doar 2%, climatul și poluarea fiind capitolele ce au făcut diferenţa.

Cele două oraşe româneşti au devansat Barcelona (locul 28), Bruxelles (locul 29), Sofia (locul 36), Milano (locul 38), Paris (locul 39), Budapesta (locul 40), Londra (locul 44) sau Roma (locul 45). Bucureştiul se clasează abia pe locul 46.

Pe primul loc la calitatea vieţii în Europa se află Edinburgh din Marea Britanie.

numbeo

RAPORTUL COMISIEI EUROPENE PENTRU 2015

Amintim că Comisia Europeană a publicat, în luna februarie a acestui an, Eurobarometrecul cu privire la percepția calității vieții urbane în 2015.

Cercetarea a avut la bază peste 40.000 de interviuri realizate în 79 de orașe de pe cuprinsul bătrânului continent, iar întrebările au vizat domenii precum sănătatea, transportul, siguranța publică, mediul înconjurător sau problema imigranților.

Orașele cu un nivel record de satisfacție sunt Oslo (99%), Zurich (99%), Aalborg (98%), Vilnius (98%) și Belfast (98%), potrivit Comisiei Europene. La polul opus se află Miskolc (79%), Napoli (75%), Palermo, Atena (ambele 67%) și Istanbul (65%).

În ceea ce privește România, studiul se referă doar la orașele București, Cluj-Napoca și Piatra Neamț.

Capitala Transilvaniei figura pe locul 15 în top, 96% dintre clujenii chestionați fiind mulțumiți că trăiesc în acest oraș. Același procent l-au înregistrat și orașele: Reykjavik, Malmo, Gdansk, Bialystok, Viena, Graz, Luxemburg și Burgas.

Ospitalitate: Clujul, lider al clasamentului. 91% dintre respondenți cred că prezența străinilor este un lucru benefic pentru oraș, iar 73% sunt de părere că aceștia sunt bine integrați în comunitatea locală.

Piața muncii: 67% dintre clujeni cred că este ușor să găsești un loc de muncă în oraș, cu 25% mai mulți ca în 2012, în timp ce doar 19% au indicat șomajul ca fiind o problemă majoră pentru oraș.

Siguranța: În top 10, cu un procent de 92% de răspunsuri pozitive.

Cultură: 87% dintre clujeni se declară mulțumiți de instituțiile de cultură din oraș, cu 9 procente mai mult decât în 2012.

Transport public: 18% dintre cei chestionați nu au știut ce să răspundă la acest capitol, în timp ce 47% se arată mulțumiți de serviciile CTP.

Piața imobiliară: 12 procente cu minus față de 2012. Doar 34% din clujeni cred că pot găsi o locuință de calitate la preț rezonabil.

Spații publice: 70% dintre clujeni se arată mulțumiți de acest aspect, cu 7% mai puțini decât în 2012. Clujul se află în limita inferioară a topului european, dar peste Capitală și Piatra Neamț.

Cele mai importante probleme cu care se confruntă orașul: situația sistemul de sănătate (calitatea serviciilor medicale) – 55%, infrastructura – 47% și sistemul de educație – 39%.

VEZI RAPORTUL COMISIEI EUROPENE AICI.

Tags: , , , , , ,
1795287_736883979663518_177294558_o

Cum se împarte bugetul pentru Cluj Capitală Culturală

35 de milioane de euro va primi Clujul în cazul în care va fi desemnat Capitală Europeană a Culturii în 2021: 15 milioane de la Primăria Cluj, 10 milioane de la Guvern, 6 milioane de la Consiliul Judeţean Cluj, 1,5 milioane din fonduri europene și 2,5 milioane din sponsorizări.

Acest buget va fi cheltuit în perioada 2017-2022 şi se împarte în trei categorii, urmând să acopere în primul rând costurile programului cultural, mai apoi cheltuielile pentru marketing şi comunicare, iar la final cele cu angajaţii şi colaboratorii, respectiv cele administrative şi logistice.

Conform regulamentului competiţiei europene, oraşele finaliste trebuie să reconfirmare alocarea bugetului din partea noilor consilii locale ale oraşelor în vederea implementării proiectului, în cazul în care acesta devine câştigător. Amintim că în România, în data de 5 iunie 2016, au avut loc alegeri locale. Aşadar, consilierii locali din Cluj-Napoca vor discuta pe marginea unui astfel de proiect de hotărâre în cadrul şedinţei de marţi, 6 iulie 2016.

Potrivit noului HCL, suma totală rămâne aceeaşi însă se modifică alocările anuale.

Dacă iniţial erau prevăzuţi 750.000 euro, pe an, până în 2019 inclusiv, 1,5 milioane euro în 2020, 7.5 milioane euro în anul în care Clujul ar fi Capitală Europeană şi 1 milon de euro în 2022, în noul proiect de hotărâre sumele se împart astfel: 250.000 euro în 2017, 1 milion euro în 2018, 1.750.000 euro în 2019, 8.500.000 euro în 2021 şi 1 milion euro în 2022.

Tot în şedinţa forului local de marţi se va vota un alt proiect ce vizează candidatura Clujului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 şi anume: reconfirmarea Strategiei culturale a Municipiului Cluj-Napoca, parte componenta a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, aprobata prin Hotararea nr. 315/2015.

În finala programului UE au fost selectate oraşele Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Câştigătorul va fi desemnat în toamna acestui an, cel mai probabil în luna septembrie.

CITEŞTE ŞI

Ce bugete au avut alte Capitale Europene ale Culturii (ANALIZĂ)

700 mii lei, în 2016, pentru Cluj Capitală Europeană a Culturii. Schimbări în echipa care coordonează candidatura

 

Tags: , , , , ,
servus_2021_0 (1)

250.000 lei extra de la bugetul local pentru concertul Jean Michel Jarre, Opera în stradă sau un proiect european din cadrul Cluj Capitală Culturală

Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a adoptat în ședința de vineri, 11 martie 2016, cu 16 voturi pentru, proiectul de hotărâre privind alocarea de finanțări nerambursabile de la bugetul local pentru activități nonprofit de interes general în anul curent.  Cu amendamente și  după o serie de discuții în contradictoriu.

Totul a plecat de la o problemă ridicată de edilul Emil Boc și anume suma propusă de Comisia de analiză și selecție a proiectelor pentru Asociația Culturală Pro Transilvania – 210.000 lei din 414.600 lei solicitați pentru evenimentul “Opera Aperta 2016, Spectacole lirice și coregrafice în aer liber”, mai exact 3 spectacole pe care Opera Națională Română din Cluj-Napoca dorește să le organizeze pe parcursul acestui an în Piața Unirii.

“Opera și toate asociațiile care lucrează în parteneriat cu Opera Română trebuie să plătească drepturi de autor. Din discuția pe care am avut-o cu directorul instituției de cultură, aceste sume alocate de noi abia acoperă drepturile de autor și le mai rămân foarte puțini bani pentru a organiza efectiv aceste spectacole în centrul orașului. Recomandarea pe care o fac este de a suplimenta suma propusă până la cunatumul de 350.000 lei, sumă cu care s-ar putea încadra pentru a realiza aceste evenimente. Eu nu pot să propun, doar să ridic probleme. Dumneavoastră vă asumați o astfel de decizie. Chiar dacă va exista o a doua sesiune de depuneri de dosare pentru finanțări nerambusabile, ei dacă primesc acum banii propuși cu atât rămân”, a punctat Edilul.

Propunerea primarului a fost preluată de Ligia Bocșe, reprezentant al vechiului PDL în forul local, care a venit, la rândul său, cu alte trei amendamente și anume: suplimentarea sumei propuse de Comisia de analiză și selecție pentru Fundația Diesel în vederea organizării concertului Jean Michel Jarre – Electronica 1: The Machine – în toamna acestui an, la Sala Polivalentă – o majorare de la 50.000 de lei (din 896.400 solicitați), la 100.000 de lei, de asemenea o majorare pentru Asociația Colectiv A  – de la 10.000 lei (din 80.000 lei solicitați), la 30.000 lei – pentru proiectul “Cinema Dacia – Mănăștur Central. Evenimente culturale și comunitare în cartier” și nu în ultimul rând, o majorare de la 10.000 lei, la 50.000 lei (din 94.800 lei solicitați) pentru Fundația AltArt pentru Artă Alternativă  în vederea realizării proiectului “Artizen”, proiect partener al Asociației „Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană” și care prevede organizarea de diverse activități pe malul Someșului – una din temele majore ale candidaturii municipiului la titlul pus la bătaie de Comisia Europeană.

Csoma Botond, Claudia Anastase, Dan Morar, Irimie Popa și Adrian Mureșan au fost doar câțiva dintre consilierii locali care s-au opus acestor amendamente, mai puțin cel privind Opera Română, argumentând că astfel de propuneri trebuiau dezbătute în cadrul ședinței Comisiei și nu în plenul ședinței forului administrativ. “La Operă am înțeles, Jarre e celebru, dar cine e AltArt? Nu e corect față de restul ONG-urilor ce au depus dosare. Aici în plen putem să jonglăm cu sumele cu vrem noi?”, a punctat Botond. “E jenant ținând cont că la sport s-au făcut majorări de 5-10.000 lei”, a spus și Mureșan. O altă problemă legată de majorarea sumei pentru Fundația AltArt a fost faptul că banii defpt spre finanțarea a două proiecte.

Edilul a intervenit și a replicat răspicat: “La Operă am explicat cum stă treaba, concertul lui Jarre cred că este un eveniment important pentru Cluj și am înțeles că a fost rezervată deja sala și banii pe care contau față de suma propusă de noi pune în pericol realizarea acestui proiect. Cât despre AltArt, este un proiect finanțat in bani europeni și pentru a accesa aceste fonduri au nevoie de 18.000 euro din alte surse. Suma de la UE  este peste dublul celei alocate de la bugetul local. Orice inițiativă aduce bani în Cluj e bine binevenită. Suntem în anul critic de decidere al titlului de Capitală Culturală Europeană. Nu putem da un semnal greșit nesusținând proiectele ce fac parte din aplicația municipiului nostru în această competiție internațională. Chiar joi voi merge la București, alături de Florin Moroșanu, la o întâlnire cu președintele juriului competiției și vom vorbi pe tema proiectelor și finanțărilor”.

“Există o competiție puternică după cum știți și cred că avem o șansă bună să câștigăm. Vom afla în luna septembrie. Vom face tot posibilul să aduce la Cluj acest titlu, iar în legătură cu aceste proiecte care sunt cuprinse în aplicația pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, ele fac parte din temele majore cum este și Someșul. În lunile ianuarie și februarie am încercat să transmitem mesaje colaboratorilor să încerce să abordeze dintre aceste proiecte pentru a vedea și a testa cum anume am putea să le în anul următor profilul strucutral al acestor zone. Din câte cunosc eu, în ceea ce privește proiectul Artizan, acesta are ca scop creșterea profilului cultural al unor zone din oraș, iar o parte din această activitate se va desfășura în zona Someșului”, a declarat, la rândul său, Florin Moroșanu, președintele Asociației „Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană”.

Cluj-Napoca concurează cu Bucureștiul, Baia Mare și Timișora la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Citește și 700 mii lei pentru Cluj Capitală Culturală Europeană 2021, în 2016. Tudor Giurgiu (TIFF) se alătură echipei executive

Pe scurt, cei 250.000 lei extra:

- 140.000 lei – Opera Națională (3 spectacole în aer liber, în Piața Unirii)

- 50.000 lei – Fundația Diesel (concertul Jean Michel Jarre)

- 40.000 lei – AltArt ( proiect european din cadrul proiectului Cluj – Capitală Culturală Europeană 2021)

- 20.000 lei – Colectiv A (proiect Dacia – Mănăștur)

În urma votării proiectului cu aceste amendamente, suma nerambursabilă alocată de la bugetul local pentru activități nonprofit de interes general în anul 2016 este de 8.395.000 lei față de 8.145.000 lei propuși de Comisia de analiză și selecție a proiectelor. Banii vor merge către 137 de ONG-uri, din cele 316 ce au depus cereri. 16 proiecte sunt regionale, iar 121 de interes local. 14 ONG-uri au depus contestații după publicarea propunerilor Comisiei, 3 fiind admise. O a doua sesiune de depunere a dosarelor pentru finanțări nerambursabile va avea loc în lunile următoare, dar suma disponibilă nu a fost făcută publică.

Cele mai mari sume merg către:

1.400.000 lei – Asociația Festivalul de Film Transilvania

500.000 lei – Asociația Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală

400.000 lei – Federația SHARE – Tineret@Cluj-Napoca 2016

Organizatorii Untold Festival, care au cerut suma de 2.500.000 de lei pentru ediția din 2016 a evenimentului, de altfel cea mai mare sumă solicitată din rândul celor 316 de ONG-uri ce au depus cerere de finanțare la Primăria Cluj-Napoca, și-au retras proiectul. Fundația J.M.Keynes (în spatele căruia se află Decebal Cotoc) a cerut suma de 2.475.000 lei pentru Festivalul rock 2016 – We are Rocking The City, ediția a III-a, însă va primi doar 170.000 de lei, mai mult totuși decât anul trecut când a primit 150.000 lei.

Printre evenimentele cunoscute ce nu s-au calificat pentru finanțare nerambursabilă se numără Micul biciclist și siguranța lui, Festivalul Internațional de Film Comedy Cluj 2016, Festivalul Internațional de Teatru Interferențe, ediția a V-a -Străinul, Swimathon Cluj 2016, COM’ON Cluj-Napoca 2016 – proces participativ pentru tineret, Festivalul Internațional al Teatrelor de Păpuși și Marionete Puck, Photo România Festival, TEDxEroilor sau IT Days.

LISTA COMPLETĂ A CERERILOR ȘI SUMELOR PROPUSE AICI

Anul trecut, municipalitatea clujeană a acordat suma de 10.309.000 lei pentru 202 proiecte şi acţiuni culturale.  

 

Tags: , , , , , , , , , , ,
20160127_141248

700 mii lei pentru Cluj Capitală Culturală, în 2016. Tudor Giurgiu (TIFF) se alătură echipei executive

Desemnarea câştigătorului titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021 va avea loc în toamna acestui an, iar candidaţii sunt oraşele Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Adunarea Generală a Asociaţiei (AGA) Cluj-Napoca 2021- Capitală Culturală Europeană s-a întrunit, astăzi, pentru a vota bugetul pe anul în curs, pentru a numi noua echipă care va gestiona candidatura oraşului în etapa finală a concursului şi pentru a definitiva obiectivele programului, în funcţie de recomandările făcute de juriul internaţional de experţi în raportul întocmit în urma evaluărilor din decembrie 2015 şi publicat de Comisia Europeană marţi, 26 ianuarie 2016.

În condiţiile în care 2016 este anul decisiv pentru stabilirea viitoarei Capitale Culturale Europene, conducerea asociaţiei clujene a propus la AGA dublarea bugetului pentru anul în curs, adică 712.000 lei, faţă de 309.150 lei în 2015. Suma de 500.000 de lei ar reprezenta fonduri publice, 90.000 lei sponsorizări şi 122.000 lei cotizaţii.

Pentru a acoperi această majorare, s-a propus dublarea cotizaţiilor plătite de Consiliul Local şi Consiliul Judeţean, de la 22.000 de lei (fiecare), la 44.000 de lei, cât şi sporirea cuantumului cotizaţiilor provenite de la cele 6 universităţi de stat: la 10.000 de lei “de căciulă”. În prezent, UAD şi Academia de Muzică “Gheorghe Dima” ofereau sprijin financiar în valoare de 2.000 de lei (fiecare), iar UBB, UTCN, USAMV şi UMF câte 4.000 de lei.

Prorectorul UBB, profesorul Mihaela Luţaş, prezentă la adunarea generală a membrilor asociaţiei, a declarat în numele celor 6 rectori că instituţiile de învăţământ superior de stat din oraş vor menţinerea cotizaţiilor la nivelul celor din anul precedent.

Primarul Clujului, Emil Boc, a intervenit în discuţie şi a propus o soluţie de comprimis: “Vom creşte cotizaţia Consiliului Local şi cea a Consiliului Judeţean la 12.000 de euro (circa 55.000 de lei). Voi vorbi cu preşedintele CJ, el nu este prezent aici. Nu putem renunţa la proiecte din cadrul programulu candidaturii pur din motive financiare, voi participa şi la viitoarea şedinţă a membrilor Consorţiului şi sunt convins că reprezentanții universităților îşi vor schimva decizia”.

De cealaltă parte, cheltuielile pentru 2016 sunt estimate la 625.172 lei, faţă de 341.757 lei. Pe salarii vor fi cheltuiţi 451.000 lei, în timp ce delegaţiile vor costa 32.000 lei. Restul banilor vor merge pe organizarea de evenimente proprii, materiale de promovare, cheltuieli curente, etc.

Cea mai importantă şi delicată sarcină din acest an este rescrierea candidaturii, obiectiv ce va fi realizat în perioada februarie – mai. Din echipa executivă vor face parte în continuare Rariţa Zbranca şi IstvanSzakáts (care părăseşte Consiliul Director, în locul său fiind numit artisul platic Mihai Pop, manager al Galeriei Plan B din cadrul Fabricii de Pensule), vine cu forţe proaspete Tudor Gurgiu (directorul TIFF), iar Ştefain Teişanu (unul dintre fondatorii Jazz in the Park) a fost numit director executiv în locul lui Florin Moroşanu, ce va fi preşedintele asociaţiei, funcţie nou-creată, cu mandat de 3 ani.

În vederea elaborării noului dosar de candidatură, juriul competiţiei a recomandat echipei clujene să simplifice mecanismele de evaluare şi monitorizare, să întărească legătura cu mediul de afaceri, să dezvolte proiectul Cluj Media City şi să explice concret cum va fi valorificată moşternirea programului Capitalei Culturale Europene.

De asemenea, juriul va efectua o vizită în Cluj-Napoca undeva în august-septembrie, iar echipa Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 – Capitală Europeană Culturală va avea 9 ore la dipoziţie ca să-i convingă că oraşul merită acest titlu.

Participarea municipiului Cluj-Napoca la programul UE ar urma să beneficieze de o finanţare de 35 de milioane de euro. Din această sumă, Primăria Cluj-Napoca ar urma să aloce, din 2017 până în 2022, 15 milioane de euro, Consiliul Judeţean 6 milioane, iar Guvernul României 10 milioane, restul banilor provenind de la EU şi din sponsorizări.

În 2021, titlul de Capitală Culturală Europeană va fi deţinut de un oraş din România şi unul din Grecia, cât şi de un oraș din statele candidate sau potențial candidate la UE, desemnarea acestui oraș fiind realizată printr-o competiție paralelă. În 2007, Capitala Culturală Europeană a fost Sibiul.

Tags: , , , , , , , , ,
12342531_1074454129239833_7296907591180225404_n

Clujul, în finala competiţiei “Capitală Culturală Europeană în 2021″

Ministerul Culturii a anunţat, astăzi, lista scurtă a oraşelor candidate la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. Cei patru adversari sunt: Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

În cursă s-au înscris 14 orașe: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Târgu-Mureş şi Timişoara.

Juriul însărcinat cu evaluarea candidaturilor a fost format din 12 experiţi – Sylvia Amann, Cristina Farinha, Ulrich Fuchs, Steve Green, Valentina Iancu, Jordi Pardo, Anton Rombouts, Aiva Rozenberga, Pauli Sivonen, Raluca Velisar, Agnieska Wlazel, Suzana Žilič Fišer – numiți de CE, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene (UE), Comitetul Regiunilor şi Ministerul Culturii.

Dosarul de candidatură al Clujului, al cărui program are 9 teme principale – satul transilvan, creativitatea socială, interculturalitate, Someș de la Vest la Est, Youth Legacy, artele spectacolului, centru european de artă contemporană, Cluj Media City, Treasure Cluj – poate fi consultat AICI.

În luna mai a acestui an, Primăria Cluj-Napoca a anunţat că se angajează să susţină financiar participarea Clujului la programul UE cu 15 milioane de euro. Suma devine accesibilă doar dacă oraşul va câştiga acest titlu, fiind o garanţie în faţa juriului internaţional privind determinarea autorităţilor de a implementa proiectul.

Totalul bugetului necesar ajunge la suma de 35 milioane euro şi se împarte pe trei categorii: programul cultural, cheltuieli pentru marketing şi comunicare şi cheltuielile cu angajaţii, colaboratorii şi administrative, logistică. La buget vor contribui şi Consiliul Judeţean Cluj – 6 milioane euro, Guvernul României – 10 milioane euro, Fonduri Europene – 1.5 milioane euro, Sponsori – 2.5 milioane euro.

Citeşte o analiză comparată: Cluj – alte oraşe desemnate Capitale Culturale sau candidate la acest titlu.

Etapa finală a competiţiei va avea loc în toamna lui 2016

În 2021, pe lângă România şi Grecia, titlul de Capitală Culturală Europeană va fi deținut și de un oraș din statele candidate sau potențial candidate la UE, desemnarea acestui oraș fiind realizată printr-o competiție paralelă.

În 2007, Capitala Culturală Europeană a fost Sibiul.

Tags: , , , , ,