Tag Archives: cluj capitala culturala 2021

14364913_1264272453591332_6031955072099299742_n

Proiectele Cluj Capitală Culturală, implementate din 2017. Vezi dosarul de candidatură

Programul cultural cu care Cluj-Napoca a candidat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 va fi implementat începând cu anul 2017, anunţă administraţia clujeană şi asociaţia care s-a ocupat de candidatura oraşului de pe Someş. Anunţul oficial vine la o săptămână după ce Timişoara a fost desemantă câştigătoare a competiţiei europene.

“Munca de implementare va începe în 2017 și va fi finalizată în 2020, având scopul de a duce mai departe proiectele din programul „East of West”, la care au lucrat, vreme de șase ani, sute de reprezentanți ai tuturor sectoarelor și comunităților orașului, precum și specialiști din România și de peste hotare”, se arată într-un comunicat remis presei vineri, 23 septembrie 2016.

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, și Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, și-au anunțat intenția de a susține în continuare implementarea proiectului, invitând Asociația Cluj-Napoca 2021, care a pregătit dosarul de candidatură, să propună un plan de acțiune în acest sens. Miercuri, 21 septembrie 2016, Consiliul Director al Asociației a votat în unanimitate continuarea proiectului cultural.

„Până la finalul acestui an vom face, împreună cu partenerii noștri, o analiză a programării culturale inițiale și vom reface planul detaliat pentru implementare. Alegem un nou nume și avem anul 2020 ca orizont de timp: vrem ca atunci proiectele din program să fie funcționale, unele urmând să intre în implementare chiar din 2017. Clujul are o energie deosebită și a lucrat timp de șase ani la un plan cultural care nu se poate pierde. În jurul lui vom construi un nou proiect pentru oraș și suntem încrezători că acesta va deveni un bun studiu de caz privind abordarea acestei competiții în Europa. Suntem alături de colegii noștri de la Timișoara, oraș care va fi Capitală Europeană a Culturii în 2021, și sprijinim demersul lor”, a declarat Ștefan Teișanu, directorul executiv al Asociației de la Cluj.

„La începutul acestui an ne-am luat angajamentul de a porni, indiferent de rezultatul competiției, o rețea europeană a orașelor candidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii, pentru a le oferi sprijin în pregătirea candidaturilor, dar și pentru a crea bune practici în continuarea proiectelor lor culturale. Primele orașe care intră în rețea sunt Baia Mare, Alba Iulia și Sfântu Gheorghe din România, precum și Kalamata (GR), Kaunas (LT), Herceg Novi (ME), Debrecen și Veszprem (HU), Magdeburg (DE) și Faro (PT), însă orice oraș care aderă la principiile și obiectivele acestei inițiative este invitat să se alăture programului. Rețeaua va dezvolta sisteme de sprijin și colaborare pentru orașele candidate și va organiza două conferințe în fiecare an, dintre care una la Cluj-Napoca”, a spus Florin Moroșanu, președintele Asociației Cluj-Napoca 2021.

Reprezentanții sectorului cultural, universitar, civic, de afaceri și administrativ din Cluj-Napoca și-au arătat deja susținerea pentru continuarea proiectului, la fel ca și câteva zeci de parteneri europeni și internaționali.

„Această candidatură ne-a dat șansa de a ne redescoperi ca și comunitate, de a lucra cu adevărat împreună pentru prima oară după multă vreme și de a găsi soluții și sensuri noi pentru orașul nostru și pentru Europa, în spiritul valorilor europene. Suntem recunoscători pentru această șansă și vom continua munca pe care am început-o. Proiectul merge mai departe”, încheie reprezentanții Asociației.

Conform dosarului de candidatură al Clujului, ce poate fi consultat AICI, iată cele mai importante proiecte incluse în programul menţionat.

Prioritare sunt investiţiile în infrastructura culturală, urbană şi turistică a oraşului, proiecte ce fac parte din Strategia de Dezvoltare a Clujului pe perioada 2014-2020, aprobată de către Consiliul Local. Bugetul total se ridică la 134 de milioane de euro, iar banii ar urma să vină de la bugetul local şi din fonduri guvernamentale, europene şi private.

Centru European de Artă Contemporană – 12 milioane euro
Reabilitarea Someşului – 25 milioane euro
Centrul Cultural Transilvania – 65 milioane euro
Reabilitarea zonei Cetăţuie – 6 milioane euro
Reabilitarea Turnulului Pompierilor – 3 milioane euro
Sistem integrat de comunicare – 0.6 milioane euro
Reabilitări monumente publice şi clădiri monument istoric – 3 milioane euro
Reabilitarea Pieţei Mihai Viteazul – 3 milioane euro
Pietonalizarea străzii Kogălniceanu şi crearea unui traseu turistic în zonă – 9 milioane euro
Modernizarea Pieţei Unirii – 2.5 milioane euro
Parcul Gheorgheni – bază de agrement şi sport (Centru de Tineret) – 5 milioane euro

Programul cultural al dosarului de candidatură a fost împărţit de pe trei axe: cultura inspiră (dezvoltarea Clujului ca oraş european de referinţă în domeniul artei şi culturii), cultura conectează (unirea comunităţilor Clujului) şi cultura lucrează (consolidarea unei economii creative puternice).

Între principalele proiecte se numără realizarea Centrului European de Artă Contemporană (CEAC), inclus şi capitolul investiţii în infrastructura urbană, culturală şi turistică a oraşului. Acesta ar urma să cuprindă trei programe principale: arte vizuale, arte new media şi arte ale spectacolului. De asemenea, CEAC ar urma să fie o instituţie de tip reţea nu doar la nivel de structură de funcţionare, ci şi ca şi spaţiu fizic.

Ar urma să fie găzduit într-o fostă clădire industrială din zona centrală a oraşului, însă presupune şi renovarea şi conversia culturală a alte trei clădiri din oraş: Gara Mică, Cinema Favorit (imobil ce nu va mai fi cumpărat de către municipalitate, n.red) şi un al patrulea spaţiu plasat în clădirea CREIC.

Un alt proiect prevede extinderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei înspre Pădurea Hoia – Baciu, despre care se spune că ar fi bântuită. Pe o suprafaţă de 10.000 mp, prin holograme, tehnologii 3D şi instalaţii artistice, ar uma să fie creat un nou punct de atracţie în special pentru turiştii din vest.

Nu în ultimul rând, Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii promite crearea unei “Academii Deschise a Schimbării”, o universitate cât tot orașul, cu o reţea de cursuri în discipline şi practici ca fizica cuantică, neuroştiinţă, domeniul bancar, istoria artei, muzică, gastronomie şi grădinărit.

Amintim că, dacă ar fi fost desemnat câştigător, Cluj-Napoca ar fi urmat să beneficieze de suma de 35 de milioane de euro pentru implementarea programului Capitală Europeană a Culturii în anul 2021: 15 milioane sprijin de la Primăria Cluj-Napoca, 10 milioane de la Guvern, 6 milioane de la Consiliul Judeţean Cluj, 2,5 milioane din sponsorizări şi 1,5 milioane din fonduri europene.

În finala concursului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 s-au numărat oraşele Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Tags: , , ,
timisoara1

Clujul a pierdut. Ce oraș din România va fi Capitală Culturală Europeană în 2021

Timișoara este orașul românesc ales pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021, a anunțat, vineri, Steve Green, șeful juriului, într-o conferință de presă desfășurată la sediul Bibliotecii Naționale a României.

Orașul a fost ales de Juriul internațional de experți delegat de UE, condus de Steve Green.

Joi și vineri a avut loc Selecția Finală a orașelor candidate la titlul de ‘Capitală Europeană a Culturii 2021′, orașele Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara susținându-și prezentările în fața juriului.

Imediat după anunțarea orașului castigator, Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii, cea care a coordonat programul cultural și strategia municipiului Cluj-Napoca în această competiție, a publicat pe Facebook următoarele: 

Felicitări Timișoara 2021!
Capitala Europeană a Culturii în 2021 va fi Timișoara!

Juriul european a desemnat astăzi Timișoara drept propunerea României pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021. Anunțul a fost făcut de Corina Șuteu, ministrul Culturii și Steve Green, președintele juriului european care a evaluat orașele candidate, la sediul Ministerului Culturii.

Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii, cea care a coordonat programul cultural și strategia municipiului Cluj-Napoca în această competiție, transmite sincere felicitări echipei Timișoarei și celorlalte echipe finaliste. Alături de Cluj-Napoca, în etapa finală au mai intrat municipiile Baia Mare și București.

Cluj-Napoca este astăzi o comunitate care se înțelege mai bine pe sine, o comunitate conștientă de problemele pe care le are, dar conștientă că poate oferi și soluțiile la aceste probleme.

La capătul a șase ani de efort constant am reușit să închegăm un proiect cultural unic, de care suntem mândri, o identitate culturală a unui oraș care și-a început parcursul spre o dimensiune europeană, abordată extrem de curajos prin “zgândărirea” unor răni nevindecate, dar aflate în curs de vindecare.

Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii mulțumește tuturor prietenilor, colaboratorilor și susținătorilor săi pentru pasiunea și dedicarea depuse în numele unui scop comun. Suntem încântați de felul în care comunitățile Clujului au reacționat la presiunea pe care această competiție a adus-o cu sine și de rezultatul final al colaborării lor, o strategie sănătoasă de dezvoltare urbană și personală prin intermediul culturii, pe care toate aceste comunități și-au asumat-o voluntar și au început să o aplice.

“Felicitări în primul rând câștigătorilor! A fost o onoare pentru mine să fiu implicat în acest proiect pentru o perioadă atât de lungă. Sunt foarte multe persoane cărora doresc să le mulțumesc pentru susținerea și încrederea acordate necondiționat unui proiect care deja a schimbat în cei șase ani profilul cultural al orașului”, a transmis Florin Moroșanu, președintele Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii.

“Felicitări, Timișoara! Munca noastră, a întregii comunităţi, nu va fi fără rezultat. Am adunat deja atâtea lucruri bune în aceşti ani la Cluj şi e momentul să demonstrăm împreună că tot ce-am discutat în aceşti ani e într-adevăr realizabil, cu sau fără acest titlu”, a declarat Ștefan Teișanu, directorul executiv al Asociației Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii.

“Mulțumesc comunității clujene pentru implicarea și susținerea proiectului nostru cultural. Doresc să-i asigur că munca lor nu va fi abanadonată și proiectul Asociatiei va merge mai departe, chiar dacă titlul a plecat azi în altă parte” a spus Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Proiectul continuă. Cluj-Napoca își va urma parcursul european prin implementarea dosarului de candidatură așa cum întreaga comunitate își dorește.

Vă mulțumim că în acești șase ani ați fost mereu alături de noi. Susținerea pe care ne-ați arătat-o constant ne onorează.
Încheiem cu eternul salut optimist pe care toți clujenii l-au adoptat ca fiind al lor, Servus!

Tags: , , , , ,
00133747_large

Clujul a depus dosarul final de candidatură pentru competiția Capitală Europeană a Culturii 2021

Ultima etapă a competiției Capitală Europeană a Culturii 2021 în România se va derula în zilele de 15 și 16 septembrie 2016, prin audierea celor patru orașe finaliste – Baia Mare, București, Cluj-Napoca, Timișoara, anunță Ministerul Culturii.

“În acest context, la fel ca la etapa precedentă a competiției, publicăm, cu acordul orașelor, conținutul celor patru dosare de candidatură revizuite. Această decizie a fost agreată de experții Comisiei Europene odată cu faza de preselecție, considerându-se că respectarea principiului transparenței în toate etapele concursului constituie un exemplu de bună practică și nu poate aduce niciun prejudiciu orașelor candidate, ale căror dosare sunt documente publice prin definiție”, pecizează Ministerul Culturii, ce își propune să organizeze o competiție corectă, care să contribuie la asigurarea vizibilității culturale a României pe scena Uniunii Europene.

Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara sunt orașele care au rămas în cursa pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Termenul-limită pentru primirea dosarelor de candidatură revizuite la Ministerul Culturii, autoritatea de management care le transmite spre evaluare juriului de experți independenți, a fost 12 august 2016. VEZI DOSARUL de candidatură al oraşului Cluj-Napoca AICI.

Potrivit site-ului capitalaculturala2021.ro, până la sfârșitul acestui an va avea loc desemnarea formală a orașului câștigător.

Clujul are buget de 35 de milioane de euro

În cazul în care oraşul Cluj-Napoca va fi desemnat Capitală Culturală Europeană în anul 2021, pentru implementarea proiectului va fi alocat un buget de 35 de milioane de euro: 15 milioane de euro sprijin de la Primăria Cluj-Napoca, 10 milioane euro de la Guvern, 6 milioane de la Consiliul Judeţean Cluj, 2.5 milioane din sponsorizări şi 1.5 milioane din fonduri europene.

Bugetul va acoperi în primul rând costurile programului cultural, mai apoi cheltuielile pentru marketing şi comunicare, iar la final cele cu angajaţii şi colaboratorii, respectiv costurile administrative şi logistice, între anii 2017-2022.

Candidatura Clujului are la bază 9 teme principale: satul transilvan, creativitatea socială, interculturalitate, Someș de la Vest la Est, Youth Legacy, artele spectacolului, centru european de artă contemporană, Cluj Media City, Treasure Cluj.

Juriul competiţiei europene ar urma să facă o vizită de lucru în cele patru oraşe finaliste între 8 şi 14 septembrie 2016. 

 

Tags: , , ,
1795287_736883979663518_177294558_o

Cum se împarte bugetul pentru Cluj Capitală Culturală

35 de milioane de euro va primi Clujul în cazul în care va fi desemnat Capitală Europeană a Culturii în 2021: 15 milioane de la Primăria Cluj, 10 milioane de la Guvern, 6 milioane de la Consiliul Judeţean Cluj, 1,5 milioane din fonduri europene și 2,5 milioane din sponsorizări.

Acest buget va fi cheltuit în perioada 2017-2022 şi se împarte în trei categorii, urmând să acopere în primul rând costurile programului cultural, mai apoi cheltuielile pentru marketing şi comunicare, iar la final cele cu angajaţii şi colaboratorii, respectiv cele administrative şi logistice.

Conform regulamentului competiţiei europene, oraşele finaliste trebuie să reconfirmare alocarea bugetului din partea noilor consilii locale ale oraşelor în vederea implementării proiectului, în cazul în care acesta devine câştigător. Amintim că în România, în data de 5 iunie 2016, au avut loc alegeri locale. Aşadar, consilierii locali din Cluj-Napoca vor discuta pe marginea unui astfel de proiect de hotărâre în cadrul şedinţei de marţi, 6 iulie 2016.

Potrivit noului HCL, suma totală rămâne aceeaşi însă se modifică alocările anuale.

Dacă iniţial erau prevăzuţi 750.000 euro, pe an, până în 2019 inclusiv, 1,5 milioane euro în 2020, 7.5 milioane euro în anul în care Clujul ar fi Capitală Europeană şi 1 milon de euro în 2022, în noul proiect de hotărâre sumele se împart astfel: 250.000 euro în 2017, 1 milion euro în 2018, 1.750.000 euro în 2019, 8.500.000 euro în 2021 şi 1 milion euro în 2022.

Tot în şedinţa forului local de marţi se va vota un alt proiect ce vizează candidatura Clujului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 şi anume: reconfirmarea Strategiei culturale a Municipiului Cluj-Napoca, parte componenta a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, aprobata prin Hotararea nr. 315/2015.

În finala programului UE au fost selectate oraşele Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Câştigătorul va fi desemnat în toamna acestui an, cel mai probabil în luna septembrie.

CITEŞTE ŞI

Ce bugete au avut alte Capitale Europene ale Culturii (ANALIZĂ)

700 mii lei, în 2016, pentru Cluj Capitală Europeană a Culturii. Schimbări în echipa care coordonează candidatura

 

Tags: , , , , ,
cetatuie

Continuă demersurile pentru realizarea Teatrului de Vară de pe Cetăţuie. Primăria Cluj mai cumpără teren şi o clădire

Municipalitatea clujeană intenţionează să cumpere încă o clădire monument-istoric situată pe Dealul Cetăţuii – Pavilion nr. 1 (parter cu o cameră) – o suprafață de 158 mp şi terenul de 500 mp ce o deserveşte în vederea realizării Teatrului de Vară de pe Cetătuie.

Acestea se află în proprietatea Unita Turism (BT Leasing) şi au fost scoase la vânzare la preţul de 100.000 de euro, cu mențiunea că renovarea spațiului presupene o investiție de 350.000 de euro.

Proiectul de hotărâre va fi luat în discuţie în cadrul şedinţei consiliului local de joi, 16 iunie 2016.

schita-teren-teatru-de-vara

Amintim că, până în prezent, pentru realizarea Teatrului de Vară de pe Cetăţuie administraţia locală a mai achiziţionat  un teren în suprafaţă de 10.000 mp (preţ 100.000 de euro) şi o altă clădire monument istoric – Pavilion G (preţ 20.000 de euro).

Un concurs de soluţii pentru amenajarea viitorului teatru de vară ar urma să fie lansat în cursul acestui an.

Ideea construirii unui teatru de vară în această locație și introducerea acestuia în circuitul turistic al Clujului a fost lansată încă din 2012, de Radu Moisin, primar interimar al urbei la acea vreme. Proiectul a fost blocat timp de câțiva ani din cauza unei ipoteci pe terenul în cauză.

Proiectul teatrului de vară de pe Cetăţuie face parte din aplicaţia Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Câştigătorul va fi desemnat în toamna acestui an, iar lupta se dă între Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Tags: , , , , , , , ,